Cererea de acordare a statutului de refugiat şi acordare protecţie subsidiară cu privire la petent

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SECTORUL 4 BUCUREŞTI

SECŢIA CIVILĂ

Dosar nr. 2014

SENTINŢA CIVILĂ NR. ..

ŞEDINŢĂ SECRETĂ din data de …2014

Instanţa constituită din:

 PREŞEDINTE………

GREFIER: ………

Pe rol soluţionarea plângerii formulate de petentul ……, în contradictoriu cu intimatul ……..

Dezbaterile şi cuvântul pe fondul cauzei au avut loc în şedinţa secretă de la …...2014, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanţa, pentru a da părţilor posibilitatea să depună concluzii scrise şi având nevoie de timp pentur a delibera, a amânat succesiv pronunţarea la datetele de ……….2014 şi ….……..2014, când a hotărât următoarele:

INSTANŢA,

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin adresa nr. ………/20.01.2014 …… a înaintat acestei instanţe plângerea formulată de petentul  ……. la data de 20.01.2014, împotriva Hotărârii ………. nr. ………./h/LC din 08.01.2014 prin care a fost respinsă ca nefondată cererea de acordare a statutului de refugiat şi nu a fost acordată protecţie subsidiară cu privire la petent.

Petentul a solicitat în plângerea formulată anularea Hotărârii nr. ……./h/LC din 08.01.2014 şi acordarea unei forme de protecţie, cauza fiind înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. ………/4/2014.

În fapt, petentul critică hotărârea contestată sub următoarele aspecte: modalitatea in care s-a făcut analiza aplicabilității prezumţiei de buna credinţa astfel cum este stipulata in art. 15 din Legea 122/2006, modalitatea in care s-a făcut analiza termenului „temere de persecuţie” așa cum este stipulat in art.23 din Legea 122/2006, modul în care au fost analizate informaţiile referitoare la situaţia din tara de origine,modul în care a fost analizată aplicabilitatea dispoziţiilor art.26 din Legea nr.122/2006.

Hotărârea atacata este netemeinica, cât timp nu a fost analizata îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 15 din Legea nr. 122/2006. La capitolul „Analiza credibilităţii declaraţiilor solicitantului cu privire la temerea bine-întemeiată de a fi persecutat si/sau de a fi expus la un risc serios ” s-a apreciat ca petentul ar fi dat o serie de declaraţii contradictorii si neplauzibile pe parcursul interviului, fără a se preciza motivele care au stat la baza acestei concluzii in raport de surse obiective.

In plus, la momentul analizării credibilităţii petentului s-a avut in vedere o situație de fapt diferita de cea relatata de acesta cu ocazia intervievării sale, din analizarea declaraţiilor petentului. consemnate in nota de interviu, se poate observa faptul ca acesta nu a susţinut ca ar fi avut vreun rol in cadrul grupării. De altfel, acest lucru ar fi fost posibil doar daca ar fi aderat la grupare. Dar, in condiţiile in care a refuzat sa facă parte din grupare, împrejurare ce a condus la primirea de amenințări si a generat temerea de persecuţie fata de gruparea extremista, nu se poate susţine faptul ca petentul ar fi avut vreo activitate in cadrul acesteia constând in racolarea prietenilor. Potrivit susţinerilor petentului cel care i-a racolat pe prietenii acestuia este ….., cunoscut cu porecla ….., o ruda mai îndepărtată din partea tatălui.

Se mai precizează că faptul că pe certificatul de deces al prietenului petentului este trecut autor necunoscut nu este de natura sa infirme susţinerile acestuia in sensul ca prietenul sau a fost ucis de membrii grupării extremiste ……..

Din surse obiective rezulta faptul ca in prezent, autoritățile irakiene nu sunt capabile sa-i protejeze pe civili fata de atacurile comise de grupările armate si nu asigura investigaţii prompte, independente si imparţiale in aceste crime.

Împrejurarea ca petentul nu a părăsit tara de origine in iulie 2008 si a plecat din Irak abia in septembrie 2010, lăsând sa treacă o perioada de aproximativ doi ani, nu denota automat faptul ca nu ar fi existat o stare de pericol stringenta, astfel cum s-a reținut in hotărâre (fila 5, paragraful 4), având in vedere faptul ca acesta s-a ascuns in toata aceasta perioada de timp.

In realitate, petentul nu a dorit sa plece din tara sa, sa-si părăsească părinţii si fraţii de care este foarte ataşat si a aşteptat o perioada de timp in speranţa ca situaţia de va îmbunătăţi si nu va mai fi necesar sa plece.

Faptul ca petentul a formulat cerere de azil abia in momentul in care nu mai avea un drept de şedere legal este explicabil atâta vreme cat petentul nu avea interes sa formuleze o cerere pentru acordarea unei forme de protecție înainte de data de 31.10.2013, data pana la care era valabil permisul de şedere.

Faptul ca s-a întors in Irak in data 12 iulie 2013, in condiţiile in care risca sa ia contact cu agentul de persecuţie, nu ar putea fi apreciat ca un argument in defavoarea petentului in condiţiile in care acesta a stat o perioada mare de timp in afara tarii, din 16 septembrie 2010 pana in 12 iulie 2013 si a apreciat ca ar fi scăpat probleme sperând ca a fost uitat si ca nu va mai fi căutat de gruparea extremista.

Petentul consideră că in condiţiile in care funcţionarul IGI-DAI nu a avut in vedere informaţii obiective din tara de origine a petentului „relevante pentru cazul acestuia”, astfel cum prevăd dispoziţiile art.15 lit.c din Legea 122/2006, nu se putea realiza o analiza reala si corecta a credibilităţii petentului.

Având in vedere dispoziţiile art.9 alin.(l) si alin.(3) din HG nr.1251/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.122/2006 privind azilul in România, cu modificările si completările ulterioare, se apreciază ca problemele întâmpinate de solicitant constituie acte de persecuţie in sensul prevederilor legale mai sus menţionate. In speţa, agentul de persecuţie este nonstatal, fiind reprezentat de membrii grupării ….. .

Potrivit surselor publice consultate pe internet gruparea extremista shiita ………..), indicata drept agent de persecuţie, se regăsește printre grupările teroriste enumerate in „……” de …….. (fila 393), gruparea …… fiind denumita si „ARROWS OF …….” sau „………”, aspect in raport de care se poate aprecia ca in mod greşit, in hotararea atacata s-a reținut ca aceasta grupare nu ar exista.

In raport de informaţiile obiective referitoare la situația actuala din Irak, se apreciază ca exista riscul ca petentul sa fie ucis de agentul de persecuţie sau supus la tortura, tratamente inumane sau degradante de către acesta, astfel că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art.26 al.2 pct.2 din Legea 122/2006 referitoare la acordarea protecţiei subsidiare.

În drept, petentul a invocat dispoziţiile art.23, 26, 55, din Legea 122/2006, art.IA din Convenţia de la Geneva privind statutul refugiaţilor, Protocolul de la New York din 1967, art. 2, 3 ale Convenţiei Europene a Drepturilor Omului.

În dovedire, petentul a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, audierea sa, sens în care a depus la dosarul cauzei înscrisuri personale.

Ataşat plângerii au fost înaintate instanţei Hotărârea nr. …/h/LC din data de 08.01.2014 şi documentele care au stat la baza emiterii hotărârii atacate (fila 3 - 53).

Intimata ….. a depus la dosar întâmpinare solicitând respingerea plângerii ca nefondată şi menţinerea hotărârii atacate ca temeinică şi legală, întrucât elementele invocate de petent nu se circumscriu motivelor de persecuţie prevăzute de art. 23 alin. 1 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, declaraţiile petentului fiind lipsite de consistenţă din punct de vedere al temerii invocate, petentul neputând da detalii cu privire la un eventual agent de persecuţie.

Se menţionează faptul că solicitantul a venit în România in anul 2010 în baza vizei obţinute în scop de studii, viză prelungita succesiv. Permisul de şedere a expirat la data de 31.10.2013 şi la data de 13.11.2013 a depus cerere de azil. A plecat în Irak la data de 10.07.2013 şi s-a întors la data de 28.08.2013.

Se apreciază că petentul nu a primit ameninţări datorită convingerilor sale religioase sau politice, mai mult, acesta este de religie musulman şiit. Conform declaraţiilor sale ar fi intrat în atenţia acestei grupări datorită vârstei sale, membrii grupării încercând să racoleze câţi mai mulţi tineri. Deşi nu religia sau numele său l-au adus în atenţia acelei grupări, solicitantul şi-ar fi schimbat numele pentru a nu întâmpina probleme din partea membrilor acelei grupări. Conform documentului prezentat, document care i-ar fi permis să circule liber, data naşterii este aceiaşi.

Chiar dacă declaraţiile petentului referitoare la acele ameninţări primite ar fi considerate reale, totuşi nu rezultă că acestea ar fi avut la bază unul sau mai multe din motivele menţionate în art. 23 din Legea 122/2006 privind azilul în România, atâta timp cât petentul a declarat că nu a făcut parte din partide politice şi nu a desfăşurat activităţi politice, nu a avut probleme politice, etnice sau religioase.

Momentul depunerii cererii de azil raportat la momentul în care solicitantul de azil a intrat pe teritoriul României, la momentul desfăşurării evenimentelor pentru care solicită statut de refugiat sau protecţie subsidiară, poate constitui un indiciu asupra nevoii reale de protecţie a celui în cauză. Deşi evenimentele la care face referire au debutat încă din anul 2008, solicitantul a venit prima dată în România în anul 2010 şi nu a considerat că se află în nevoie de protecţie, cererea de azil fiind depusă la data de 13.11.2013, dată la care viza în baza căreia a intrat în România, a expirat.

Din sursele consultate de Biroul Informaţii din Ţara de Origine din cadrul Direcţiei Azil şi Integrare „în urma consultării surselor publice precum şi a rapoartelor de specialitate nu au fost găsite informaţii referitoare la miliţia şiită …… şi tribul Al Lami dar intimata nu exclude posibilitatea ca acestea să existe”, deşi din declaraţiile solicitantului reiese că această grupare este una foarte cunoscută şi foarte puternică.

Conform informaţiilor din ţara de origine „ …… a fost formată de ….. şi ……în aprilie 2003 după încheierea regimului lui Saddam Hussein. Trei sute de recruţi au fost găsiţi în Kuweit şi Arabia Saudită şi apoi trimişi în Liban pentru a fi instruiţi de către ….. Grupul a rămas relativ necunoscută până în aprilie 2004, când a intrat în centrul atenţiei în timpul unei lupte violente împotriva forţelor americane din Najaf Această bătălie a fost primul atac major a unei miliţii şiită împotriva forţelor de coaliţiei din Irak. După această luptă şi abia în 2008, Armata .. a fost considerată ca fiind "cea mai puternică forţă pe străzile din Irak, după ce armata americană." în plus, pentru a avea o prezenţă militară puternică, grupul are membri care deservesc în poliţia irakiană, armată, şi guvern, începând de la începutul anului 2008, Armata … a început să-şi piardă bastioanele în Irak. Unele dintre primele porţiuni au fost în Basra dar au fost şi mari în Bagdad, au fost luate într-o operaţiune comună între forţele irakiene şi americane martie 2008. Armata ..este un grup şiit care a comis mai multe acte împotriva musulmanilor sunniţi. Unele infracţiuni comise includ violenţa de conduce asupra sunniţilor din multe zone din Bagdad, şi refuzarea mai multor servicii şi resurse (servicii de gaze naturale şi de spital, de exemplu).”

Aşa cum este menționat în Manualul referitor la proceduri şi criterii de determinare a statutului de refugiat - IGNUR, Geneva, 1992, definiţia refugiatului, şi astfel noţiunea de „temere bine întemeiată de a fi persecutat” implică prezenţa unui element subiectiv la persoana care solicită acordarea statutului de refugiat. Din acest motiv determinarea statutului de refugiat constă în principal în evaluarea declaraţiilor solicitantului cât şi în judecarea situaţiei existente în ţara de origine. Având în vedere lipsa de credibilitate a petentului se consideră că aceste motive au fost invocate în scopul obţinerii unei forme de protecţie din partea statului român.

Conform art. 15 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România „ atunci când o parte din motive sau toate motivele invocate în cererea de azil, care ar justifica acordarea unei forme de protecţie, nu sunt probate cu documente sau alte dovezi, se acordă prezumţia de bună credinţă....”.

De asemenea, se mai arată că în ceea ce priveşte consecinţele la care ar fi supus petentul în cazul returnării sale în ţara de origine, situaţia personală a acestuia nu este de natură a determina asupra persoanei sale o temere bine întemeiată, neexistând riscul de a fi condamnat la pedeapsa cu moartea, de a fi supus tratamentelor inumane, degradante sau torturii. Totodată în ţara de origine nu există un conflict armat intern sau internaţional.

În drept, au fost invocate dispoziţiile Legii nr. 122/2006.

În cadrul judecăţii plângerii a fost încuviinţată pentru petent proba cu înscrisuri şi audierea acestuia.

La data de 29.07.2014 s-au depus la dosarul cauzei informaţii din ţara de origine a petentului, Irak, emise de către centrul ROCCORD-CNRR.

La termenul din 30.07.2014 petentul s-a prezentat în vederea audierii.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

La data de 13.11.2013 petentul …. a depus cerere de azil solicitând acordarea statului de refugiat în România, deoarece în ţara de origine, Irak este ameninţat de musulmanii extremişti.

Cererea petentului a fost respinsă prin hotărârea nr……h/LC din data de 08.01.2014, reţinându-se că petentul nu invocă persecuţii de un anumit tip şi nici motive personale, individuale de persecuţie, motivul real al părăsirii Irakului de către solicitant fiind legat în principal de dorinţa acestuia de a se stabili în România.

Petentul … este născut la data de ….. în oraşul Bagdad, este de religie musulman sunnit, aşa cum reiese din interviul susţinut de petent şi chestionarul completat de petent în faza administrativă a procedurii desfăşurată în faţa IGI-DAI.

De asemenea instanţa reţine că, potrivit declaraţiilor petentului acesta a plecat legal din Irak la 27.08.2013 şi a venit în România  în 2010 în baza unei vize de studii.

Analizând motivele invocate cu privire la acordarea statutului de refugiat, instanţa va avea în considerare dispoziţiile art.23 alin.1 din Legea nr.122/2006 cu modificările şi completările ulterioare, precum şi dispoziţiile art. 1A al Convenţiei de la Geneva din 1951 privind statutul refugiaţilor, art.1 alin.2 din Protocolul de la New York din 1967 şi art.2, 3, 5, 9 şi 14 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Potrivit art.23 alin.1 din Legea 122/2006 cu modificările şi completările ulterioare, statutul de refugiat în România se recunoaşte, la cerere cetăţeanului străin care în urma unei temeri bine întemeiate de a fi persecutat pe motive de rasă, religie, naţionalitate, opinii politice sau apartenenţă la un grup social se află în afara ţării de origine şi care nu poate sau datorită acestei temeri nu doreşte protecţia acestei ţări, precum şi persoanei fără cetăţenie, care fiind în afara ţării în care îşi avea reşedinţa obişnuită, datorită aceloraşi motive menţionate mai sus, nu poate sau nu doreşte să se reîntoarcă datorită acestor temeri.

Definiţia termenului de refugiat are caracter universal şi obligatoriu. Orice persoană care îndeplineşte criteriile prevăzute de aceasta trebuie să fie recunoscută ca refugiat.

Aşadar, pentru ca o persoană să fie eligibilă pentru acordarea statului de refugiat trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: să fie un cetăţean străin sau apatrid, aflat în afara ţării de origine sau de reşedinţă obişnuită, invocarea unor acte persecutorii din partea unor agenţi de persecuţie, persecuţia să fie determinată de motive legate de rasă, religie, naţionalitate, opinii politice sau apartenenţă la un grup social, invocarea unei temeri bine întemeiate de persecuţie, existenţa unei legături de cauzalitate între unul din aceste motive şi temerea sa de persecuţie, persoana să nu poată sau să nu dorească protecţia ţării din care provine.

Petentul ….., cetăţean irakian, a depus cerere de azil în timp ce se afla pe teritoriul României, astfel că prima condiţie enunţată este îndeplinită.

În fapt, instanţa reţine că petentul …… s-a născut la ……, în Bagdad, aşa cum rezultă din permisul de şedere şi din certificatul de cetăţenie depuse la dosar.

Conform susţinerilor petentului confirmate de actul de identitate depus la dosar, acesta are doi fraţi Ayad, născut în 1985 şi Ali, născut în 1987.

Conform menţiunilor înscrise pe paşaportul petentului coroborate cu cele declarate de petent în cadrul interviului, petentul a venit în România la 16.09.2010 în baza unei vize de studii, a plecat în Irak la 10.07.2013 şi s-a întors în România pe 27.08.2013.

Petentul susţine că în anul 2008 gruparea armată …., prin intermediul unei rude mai îndepărtate din partea tatălui, a încercat să îl convingă să se alăture acesteia. Petentul trebuia să îi convingă pe prietenii săi să adere şi ei la această grupare. Faţă de refuzul solicitantului de a colabora, gruparea l-a considerat duşman şi pentru a scăpa de controalele membrilor acestei grupări, petentul a obţinut un certificat de naştere fals.

În iulie 2008, petentul relatează că maşina în care se aflau el şi fratele său a fost atacată, aflând ulterior, prin nişte cunoştinţe ale fratelui său, că el era cel vizat.

Conform certificatului de deces nr. 066557/09.08.2008, prietenul petentului, …. a decedat la 09.08.2008, fiind împuşcat. Conform certificatului de deces, cauza decesului a fost un atac terorist.

În anul 2013, când s-a întors în Irak, solicitantul susţine că a primit un bilet de ameninţare, pe care erau lipite trei gloanţe, pentru fiecare membru de familie.

La data de 30.05.2014, fratele petentului …… a depus o plângere, în cuprinsul căreia a menţionat că în dimineaţa zilei de 30.05.2014 au fost ameninţaţi de gruparea ….. printr-un plic în care se afla un glonţ şi solicitarea de a pleca, iar a doua zi fratele petentului …… a fost răpit şi împuşcat în umăr şi picior. Conform raportului medical depus la dosar, numitul ….. a fost internat în spital în perioada 31.05.2014-10.06.2014, suferind împuşcături la nivelul mâinii stângi şi a piciorului drept.

Prin persecuţie se înţelege o acţiune care este suficient de gravă prin ea însăşi ori prin repetarea faptelor pentru a expune solicitantul unor pericole de natură să îi aducă atingere vieţii, integrităţii corporale ori libertăţii sale ori pentru a-l împiedica în mod evident să trăiască în ţara sa de origine şi are la bază unul din sau mai multe dintre următoarele motive: rasă, naţionalitate, religie, apartenenţă la un anumit grup social sau opinie politică, indiferent dacă motivele sunt reale sau au fost atribuite persoanei în cauză de agentul care exercită persecuţia.

Persecuţia invocată de către petent are la bază apartenenţa la un grup social atribuită solicitantului. Agentul de persecuţie este reprezentat de un agent nestatal.

Pentru a analiza condiţia existenţei unei temeri întemeiate de persecuţie, instanţa va avea în vedere elementul subiectiv şi elementul obiectiv al temerii invocate de către petent.

Temerea caracterizează situaţia în care se regăseşte un refugiat. Temerea nu depinde întotdeauna de un anumit act concret de persecuţie şi nu este întotdeauna bazată pe experienţa personală a solicitantului. Temerea poate fi provocată de o întâmplare trăită de membri ai aceleiaşi familii.  În plus, temerea bine-întemeiată este adesea orientată spre viitor, dar nu se limitează la acte viitoare. Uneori, persecuţia deja suferită poate explica o temere legitimă.

Elementul subiectiv al temerii trebuie să îşi aibă originea în persecuţia invocată şi să aibă la bază unele dintre motivele arătate mai sus, pentru a putea fi luat în considerare. 

Plângerea urmează să fie analizată şi din perspectiva art. 15 din Legea nr. 122/2006, referitoare la acordarea prezumţiei de bună-credinţă cu respectarea următoarelor condiţii: a) solicitantul a depus toate eforturile pentru a-şi susţine cererea de azil; b) toate elementele relevante aflate la dispoziţia solicitantului au fost prezentate, iar lipsa unor astfel de elemente a fost justificată în mod rezonabil; c) declaraţiile solicitantului sunt considerate coerente şi plauzibile şi nu sunt contrazise de informaţiile din ţara de origine, relevante pentru cazul acestuia; d) solicitantul a depus cererea de azil cât mai curând posibil, iar eventuala întârziere este justificată prin motive întemeiate; e) credibilitatea generală a solicitantului a fost stabilită.

Instanţa reţine că petentul a făcut eforturi pentru a-şi susţine cererea, încercând să producă dovezi în sprijinul tuturor susţinerilor sale, iar declaraţiile acestuia sunt în mare parte verosimile.

Totuşi, instanţa reţine că petentul a susţinut în mod constant că problemele sale cu acea miliţie au debutat în 2008, însă acesta a obţinut acel certificat de naştere fals la 18.01.2008, în primele 3 săptămâni ale anului.

Petentul arată în faţa instanţei că fraţii săi nu au fost urmăriţi de acea miliţie, unul dintre aceştia reuşind să iasă din atenţia lor printr-un refuz ferm de colaborare.

Deşi în faţa instanţei petentul a susţinut că fratele său este încă în spital din raportul medical rezultă că acesta a fost externat la 10.06.2014, astfel că toate susţinerile acestuia referitoare la locul în care locuiesc în prezent părinţii săi nu vor fi reţinute.

Instanţa reţine din materialul probator administrat nu rezultă o legătură de cauzalitate între faptul că petentul s-ar fi aflat în atenţia miliţiei şi moartea prietenului său din 2008, atacul asupra maşinii petentului din 2008, scrisoarea de ameninţare din 2014 şi împuşcarea fratelui său în 2014.

Scrisoarea de ameninţare primită îndemnă familia petentului la părăsirea casei.

Legătura dintre evenimentele descrise şi refuzul petentului de a colabora cu acea miliţie se bazează exclusiv pe declaraţiile solicitantului de azil. Mai mult, susţinerile petentului referitoare la această legătură nu sunt susţinute nici de informaţiile din ţara de origine, acestea atestând faptul că atacurile îi vizează pe foşti …… oficiali de securitate şi guvernamentali, rivali politici/religioşi, şi persoane considerate ‘colaboratori’ ai forţelor străine, în special ale celor americane.

Instanţa reţine că din informaţiile din ţara de origine reiese că  în ultimii ani, trei grupări armate şiite au fost active: …..; …, care a fost formată de către fostul ……….t ..; şi .. In 2011 aceste grupări au revendicat responsabilitatea pentru atacuri mortale împotriva USF-I cu scopul de a grăbi retragerea forţelor străine din Irak. Prezenţa lor este în special raportată în ………….. Grupările armate şiite sunt de asemenea cunoscute a se angaja în activităţi criminale cum ar fi răpiri, extorcare şi contrabandă cu petrol.

Locuitorii din regiunile mixte sunnite şi şiite din Bagdad şi din alte zone din ţară au relatat că grupurile armate şiite ……… îi ameninţau pe locuitorii sunniţi cu moartea dacă nu părăseau zonele. (……………….

"…….. a fost fondată ca o mişcare de rezistenţă islamică pentru a lupta împotriva ocupaţiei americane, dar acum acest stadiu s-a terminat", a declarat acesta. "Acum am intrat într-o nouă fază, care este de a-i face pe oameni conştienţi de …….."

Procesul de rebranding datează de la plecarea forţelor SUA în decembrie 2011, când ……. anunţat pentru prima oară că va intra în viaţa politică. Insă, activităţile sale s-au intensificat datorită programului electoral încărcat de anul viitor, cu alegerile provinciale stabilite pentru luna aprilie şi cele parlamentare programate la începutul anului 2014, care vor oferi un indicator important asupra direcţiei pe care o va lua Irakului după retragerea americană. Gruparea are un aliat puternic în prim-ministrul irakian Nouri …, un şiit, care a îmbrăţişat intrarea sa în politică ca o contrapondere la influenţa ciclicului şiit …., un rival mult timp, care nu s-a dovedit a fi un partener de încredere în guvernul de coaliţie.

Aşadar, petentul nu a invocat o temere bine întemeiată de persecuţie, ce are la bază motive de rasă, naţionalitate, religie, apartenenţă la un anumit grup social sau opinie politică, motiv pentru care instanţa  va respinge plângerea petentului în ceea ce priveşte soluţia de respingere a cererii de acordare a statutului de refugiat emisă de către intimată.

În privinţa acordării protecţiei subsidiare, art. 26 alin. 1 din Legea nr. 122/2006 statuează în sensul că protecţia subsidiară se poate acorda cetăţeanului străin sau apatridului care nu îndeplineşte condiţiile pentru recunoaşterea statutului de refugiat şi cu privire la care există motive temeinice să se creadă că, în cazul returnării în ţara de origine, respectiv în ţara în care îşi avea reşedinţa obişnuită, va fi expus unui risc serios, în sensul prevederilor alin. (2), şi care nu poate sau, datorită acestui risc, nu doreşte protecţia acelei ţări.  Alineatul 2 defineşte sfera noţiunii riscului serios, prevăzând că prin risc serios se înţelege: condamnarea la pedeapsa cu moartea ori executarea unei astfel de pedepse, tortură, tratamente sau pedepse inumane ori degradante sau  o ameninţare serioasă, individuală, la adresa vieţii sau integrităţii, ca urmare a violenţei generalizate în situaţii de conflict armat intern ori internaţional, dacă solicitantul face parte din populaţia civilă.

 În privinţa acordării protecţiei subsidiare, art. 26 alin. 1 din Legea nr. 122/2006 statuează în sensul că protecţia subsidiară se poate acorda cetăţeanului străin sau apatridului care nu îndeplineşte condiţiile pentru recunoaşterea statutului de refugiat şi cu privire la care există motive temeinice să se creadă că, în cazul returnării în ţara de origine, respectiv în ţara în care îşi avea reşedinţa obişnuită, va fi expus unui risc serios, în sensul prevederilor alin. (2), şi care nu poate sau, datorită acestui risc, nu doreşte protecţia acelei ţări.  Alineatul 2 defineşte sfera noţiunii riscului serios, prevăzând că prin risc serios se înţelege: condamnarea la pedeapsa cu moartea ori executarea unei astfel de pedepse, tortură, tratamente sau pedepse inumane ori degradante sau  o ameninţare serioasă, individuală, la adresa vieţii sau integrităţii, ca urmare a violenţei generalizate în situaţii de conflict armat intern ori internaţional, dacă solicitantul face parte din populaţia civilă.

În acest sens, analizând condiţia invocării unui risc serios, instanţa reţine că petentul nu risca pedeapsa cu moartea.

În ceea ce priveşte riscul de a fi supus torturii sau tratamentelor inumane ori degradante, instanţa reţine că fratele petentului a fost împuşcat în 2014 şi familia sa a primit o scrisoare de ameninţare cu moartea.

Din informaţiile din ţara de origine rezultă că atacurile din Irak s-au soldat cu 16 morţi duminică, în timp ce numărul total al victimelor din ultima lună a ajuns la 900, fiind cele mai ridicate cifre din ultimii ani.

Datele compilate separat de către ONU şi ministerele apărării, internelor şi sănătăţii din Irak au indicat că violenţele s- au ridicat la un nivel neatins din 2008 încoace, când se profila dintr-un război sectar brutal între suniti si siiti.

[...]

Cele mai sângeroase evenimente au avut loc pe 28 mai, când 78 de persoane au fost ucise într-o serie de atacuri la nivel naţional, din care cele mai grave au lovit Bagdadul şi Mosul.

Oficiali irakieni au declarat că un val de atacuri în Bagdad pe 27 mai s-a soldat cu mai mult de 20 de morţi. In cel mai sângeros atac, un sinucigaş cu bombă a omorât cel puţin 19 persoane la intrarea Tntro moschee şiită din centrul Bagdadului.

Mai mult de 30 au fost răniţi în urma atacului. In alte părţi ale Bagdadului, bombe au explodat în cartiere din Sadr City şi Dura, omorând 2 persoane si rănind altele. Nimeni nu şi-a asumat imediat responsabilitatea pentru atacuri.

[...]

Violenţele din Irak au sporit în ultimul an la cel mai înalt nivel din 2008 încoace. Grupările militante sunite atacă adesea majoritate şiită din Irak.

The United Nations says violence killed nearly 8,900 pcoplc in Iraq last year. (RFE/RL - Radio Free Europe/Radio Liberty:Attacks Kill More Than 20 In Baghdad, 27 May 2014)

Condiţia drepturilor omului în Irak a continuat să se deterioreze în anul 2013. Nivelul de securitate a scăzut dramatic pe măsură ce tensiunile sectare s-au intensificat. Al Qaeda din Irak şi alte grupuri insurgente, încurajate de conflictul sirian şi de criza politică din Irak, au comis atacuri aproape zilnice împotriva civililor, transformând anul 2013 în cel mai sângeros din ultimii cinci ani. Atacurile sinucigaşe, maşinile-capcană şi asasinatele au devenit din ce în ce mai dese şi letale, omorând peste 3.000 de persoane şi rănind peste 7.000 numai în perioada mai - august.

Guvernul a răspuns demonstraţiilor paşnice cu violenţă, iar agravării situaţiei securităţii prin măsuri draconice de combatere a terorismului.

Miliţiile şiite au comis asasinate cu ţintă precisă, iar oficialii de rang înalt au relatat că membrii grupului de miliţie şiită ……. erau din ce în ce mai mult integrate în mod oficial în guvern, în mare parte prin posturile pe care le aveau în ministerele de securitate. Locuitorii din regiunile mixte sunnite şi şiite din Bagdad şi din alte zone din ţară au relatat că grupurile armate şiite ……. îi ameninţau pe locuitorii sunniţi cu moartea dacă nu părăseau zonele. - Iraq, 21.01.2014) [accesat la 12.05.2014|………..

Aproape 2.000 de persoane au fost ucise în iunie în violenţele din Irak, scena unei ofensive fulgerătoare a islamişţilor, cel mai grav bilanţ înregistrat lunar din mai 2007 şi până în prezent, potrivit unor date oficiale date publicităţii luni. Potrivit datelor publicate de ministerele Sănătăţii, Internelor şi Apărării, în luna iunie şi-au pierdut viaţa 1.922 de persoane, dintre care 1.393 sunt civili, 380 militari şi 149 poliţişti.

După crearea sa în 2006, ….. a revendicat mai mult de 6.000 de atacuri asupra forţelor americane, inclusiv unele dintre cele mai sofisticate atentate cu bombă pe marginea drumului ale războiului şi atacuri cu mortiere şi rachete împotriva facilităţilor SUA, inclusiv ambasada acestora din Bagdad. Deşi nu există nici un număr de americani ucişi de grup, după înfrângerile suferite pe al-Qaeda în Irak în anul 2008, oficialii americani au identificat Asaib Ahl al-Haq drept cea mai mare ameninţare pentru forţele americane.

[...]

……… a fost, de asemenea, responsabil pentru răpirea din 2007 a unui antreprenor britanic şi moartea în captivitate a celor patru bodyguarzi britanici ai acestuia. ……. a fost eliberat după negocieri cu armata SUA pentru eliberarea lui ……i şi a sute de operativi …. un rezultat pe …………. l-a notat drept o realizare majoră într-un interviu acordat luna trecută cu reţeaua …….. "Acest lucru este ceva de care suntem mândri, pentru că i-am forţat să negocieze cu grupurile armate, care este împotriva politicii lor", a spus el. (Washington Post, Iranian-backed militant group in Iraq is recasting itself as a political player, 18.02.2013)

Existenţa unei anumite situaţii în ţara de origine constituie un motiv de acordare a unei forme de protecţie atâta timp cât s-a putut stabili o legătură de cauzalitate între această situaţie şi motivele invocate.

Aşadar, faţă de situaţia obiectivă expusă mai sus şi situaţia personală a petentului, instanţa reţine că petentul ar putea fi supus torturii sau unor tratamente inumane sau degradante în cazul reîntoarcerii în ţara de origine. Petentul nu poate obţine protecţie din partea autorităţilor cât timp acestea sunt ineficiente în asigurarea unui climat de siguranţă populaţiei, fapt ce rezultă din informaţiile citate mai sus.

Instanţa reţine şi că statul nu este implicat într-un conflict armat intern sau internaţional pentru a se analiza dacă petentul riscă o ameninţare serioasă, individuală la adresa vieţii sau integrităţii sale în cazul returnării în ţara de origine, sursele obiective relatând faptul că la ora actuală conflictul din Irak nu întruneşte condiţiile de existenţă ale un conflict armat generalizat, astfel cum acestea au fost definite de dreptul internaţional.

Analizând plângerea prin prisma dispoziţiilor art. 26, alin 1 şi alin 2, pct. 2 din Legea nr. 122/2006, instanţa apreciază că sunt îndeplinite condiţiile acordării protecţiei subsidiare.

 Fata de cele menţionate, având în vedere dispoziţiile art. 23 şi 26 din Legea 122/2006, instanţa va admite în parte plângerea, dispunând anularea în parte a hotărârii  numărul …../h/LC din 08.01.2014  şi va admite cererea de acordare a protecţiei subsidiare cu privire la petent. 

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Admite în parte plângerea formulată de petentul ………., cu reşedinţa …………. în contradictoriu cu intimatul ……………, cu sediul ……….

Anulează în parte hotărârea nr. ………../h/LC din 08.01.2014.

Respinge plângerea în ceea ce priveşte cererea de acordare a statutului de refugiat formulată de petent, ca neîntemeiată.

Acordă protecţie subsidiară petentului.

Cu recurs in 5 zile de la pronunţare, cererea urmând a fi depusă la Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, data de 14.08.2014.

PREŞEDINTE,  GREFIER,

…………………..  ….

Domenii speta

Spete similare