Acțune în constatare, perfectare vânzare

Prin cererea precizată, înregistrată pe rolul acestei instanţe, reclamanţii A. C. şi A. V. au solicitat ca pe calea acţiunii oblice să se constate dobândirea dreptului de proprietate prin prescripţie achizitivă a suprafeţei de 1124 mp. teren de către pârâţii A. N. şi A. M. în contradictoriu cu moştenitorii defunctei G.E., respectiv G.C., H.M., R.A., R.G., P.C., M.C., P.F. şi M.I., tot pe calea acţiunii oblice să se constate că pârâţii A. N. au dobândit, ca urmare a accesiunii imobiliare, dreptul de proprietate asupra construcţiei C2- grajd din lemn în suprafaţă de 28 mp. edificat pe terenul în suprafaţă de 1124 mp., în contradictoriu cu oraşul Tg. Neamţ, prin primar, şi să se constate perfectă vânzare cumpărarea intervenită între ei reclamanţii A. C. şi A. V. şi pârâţii A. N. şi A. M. la data de 06.12.2011, având ca obiect suprafaţa de 11254 mp. teren, o casă de locuit în suprafaţă de 77 mp. şi un grajd în suprafaţă de 28 mp. imobile pentru care au plătit vânzătorilor preţul de 8500 lei.

În motivarea cererii reclamanţii au arătat următoarele:

La data de 31.03.1969 între pârâţii A. N. şi A. M., pe de o parte şi autoarea pârâţilor - G.E. s-a încheiat un antecontract de vânzare cumpărare potrivit căruia pârâţii A. N. şi A. M. au cumpărat 6 prăjini de teren (1124 mp.), iar autoarea pârâţilor a primit suma de 11700 lei sumă care reprezintă contravaloarea unui imobil compus din teren intravilan în suprafaţă de 6 prăjini, situat în intravilanul oraşului Tîrgu Neamţ str. Horia, Cloşca şi Crişan, nr. 1, judeţul Neamţ şi învecinat cu N - H.M., E - moşt. B.T., S - str. Horia, Cloşca şi Crişan şi V- B. N. şi fam. G. (deţinător actual M.N.).

 De la data încheierii actului sub semnătură privată pârâţii au edificat gardul împrejmuitor cu acceptul promitentei vânzătoare pe limitele stabilite de comun acord cu aceasta şi au stăpânit terenul între aceleaşi limite în mod paşnic, continuu, netulburaţi şi sub nume de proprietar mai mult de 44 de ani, figurează cu acest imobil în evidenţele agricole şi fiscale ale oraşului Tîrgu Neamţ şi au achitat anual impozitele şi taxele legale pentru acesta astfel că au dobândit dreptul de proprietate ca urmare a uzucapiunii de lungă durată.

Predarea terenului şi plata preţului rezultă fără putinţă de tăgadă din adeverinţa de rol agricol, certificatul de atestare fiscală, antecontractul încheiat între părţi şi din chitanţele semnate ulterior de către autoarea pârâtului, dar şi din faptul că acestora li s-a emis în acelaşi an - 1969 - o autorizaţie de construire pentru casa de locuit.

Întrucât pârâţii nu deţin un titlu valabil pentru imobilul pe care îl stăpânesc paşnic şi netulburaţi, sub nume de proprietar, iar în lipsa unui titlu valabil pentru acest imobil nu pot proceda la intabularea dreptului de proprietate, nici ei reclamanţii nu pot obţine un act valabil de proprietate decât pe această cale.

De altfel, o dovadă în plus a posesiei este şi faptul că în 13.05.1970 au primit un aviz pentru refacerea împrejmuirii la stradă.

Temei de drept: prevederile art. 1846. 1847 şi 1890 C.civ.

În contradictoriu cu Oraşul Târgu Neamţ, prin primar, tot pe calea acţiunii oblice şi în temeiul art. 488, 490 şi 492 Cod civil, să se constate că pârâţii A. N. şi A. M. au dobândit dreptul de proprietate şi asupra construcţiei C2 (grajd din lemn. în suprafaţa de 28 mp.), edificat pe acest teren, ca efect al accesiunii artificiale imobiliare.

Urmare a încheierii acestui antecontract de vânzare cumpărare, la data de 06.07.1969 pârâţii A. N. şi A. M. au obţinut autorizaţia de construire nr. 47 în baza căreia şi-au edificat pe acest teren casa de locuit, dar, au edificat, fără autorizaţie de construire şi o anexă (grajd) din lemn, în suprafaţă de 28 m.p., construcţie cu privire la care au procedat la declararea in rolul fiscal şi rolul agricol al oraşului şi de data construirii au achitat impozitele legale pentru acesta.

Temei de drept: prevederile art. 488, 490 şi 492 cod civil.

În contradictoriu cu pârâţii A. N. şi A. M., să se constate valabil încheiată vânzarea intervenită între ei, reclamanţii şi pârâţi A. N. şi la data de 06.12.2011, având ca obiect imobilul stăpânit de aceştia de peste 44 de ani, compus din teren intravilan în suprafaţă de 1.124 m.p., casă de locuit în suprafaţă de 77 mp. şi grajd în suprafaţă de 28 m.p., imobil pentru care am achitat suma de 8.500 lei.

Motive de fapt: Prin antecontractul de vânzare cumpărare încheiat între noi reclamanţii şi pârâţii A. N. A. M., aceştia din urma s-au obligat să le vândă imobilul compus din 1.124 m.p. teren, o casă de locuit în suprafaţă de 77 m.p. şi un grajd în suprafaţă de 28 m.p., păstrându-şi un drept de uzufruct asupra casei de locuit pe durata vieţii acestora, imobil pentru care au achitat suma de 8.500 lei.

Imobilul a fost predat, preţul a fost achitat, consimţământul părţilor este evident şi deci condiţiile principale ale unei vânzări sunt întrunite.

Temei de drept: dispoziţiile art. 1669 din noul cod civil - dispoziţie în vigoare la data încheierii antecontractului.

În dovedirea cererii reclamanţii au solicitat administrarea probei cu înscrisuri sens în care s-a depus: antecontractul de vânzare cumpărare încheiat la data de 1 septembrie 1955 intitulat „ Chitanţă”, încheiat între G.E. vânzător şi A. N. cumpărător, un nr. de 6 chitanţe care testă plata preţului, autorizaţi pentru executare lucrări nr. 47/16.07.1969, avizul pentru refacerea împrejmuirii, nr. 2855/13.05.1970, acte de stare civilă, antecontractul de vânzare-cumpărare încheiat la data de 06.12.2011 încheiat între A. N. şi A. M. vânzători şi A. C. şi A. V. cumpărători, certificat fiscal, documentaţie cadastrală, certificat de sarcini, Act de veşnică vânzare încheiat între Vasile Rezmeriţă şi Grigore Rezmeriţă vânzători şi Gheorghe şi Elena G. cumpărători, extras certificat de naştere privind pe G.C. şi extras certificat de deces privind pe G.E., rol agricol al titularului G. Gheorghe, anexa 24 cu moştenitorii def. G.E..

În termen legal, pârâtul Oraşul Tg. Neamţ, reprezentat de primar, a depus întâmpinare, prin care a arătat, cu privire la construcţia cu destinaţie grajd, că este de cord cu recunoaşterea dreptului de proprietate în situaţia în care se va face dovada că pârâţii A. N. şi A. M., au edificat imobilul prin forţe proprii şi că le-au stăpânit netulburat, neexistând alte persoane care să pretindă un drept cu privire la acesta.

La data de 04.12.2012 M.N. a formulat cerere de intervenţie în interes propriu, prin care s-a solicitat respingerea capătului de cerere privind uzucapiunea deoarece reclamanţii şi autorii reclamanţilor îi ocupă, fără drept o parte din suprafaţa de 2320 mp. teren pentru care deţine contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3431/26.07.1984.

Mai arată intervenienta că demersul judiciar la reclamanţilor este consecinţa faptului că pe rolul acestei instanţe este înregistrat dosarul civil nr. 959/321/2012 având ca obiect revendicare şi grăniţuire acţiune promovată de ea în contradictoriu cu reclamanţii.

S-a anexat cererii de intervenţie următoarele înscrisuri: adresa nr. 21511 şi 25164/01.11.2012 a Comisiei locale Tg. Neamţ de fond funciar, către intervenientă, contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3431 din 26.07.1984, schiţa terenului.

La solicitarea instanţei, Comisia locală Tg. Neamţ, de fond funciar a comunicat instanţei că, pentru suprafaţa de 6 prăjini teren în litigiu, nu s-a depus nicio cerere de constituire/reconstituire a dreptului de proprietate şi nu a fost emis niciun titlu de proprietate. Pârâţii A. N. şi A. M. nu au fost membrii CAP iar terenul deţinut de acesta nu a fost preluat de CAP Tg. Neamţ şi nu a fost predat sau preluat de stat prin acte translative de proprietate iar Gheorghe Elen este una şi aceeaşi persoană cu G.E.

Cei doi pârâţi figurează înscrişi în evidenţele agricole ale Primăriei Tg. Neamţ, începând cu anul 1974. S-ai anexat copii după registrul agricol.

Reclamanţii au formulat întâmpinare la cererea de intervenţie în interes propriu formulată de M.N. prin care au arătat că aceasta, nu deţine un act de proprietate asupra terenului aferent casei ei de locuit, în anul 1984 a dobândit dreptul de proprietate doar asupra casei de locuit, terenul aferent trecând în proprietatea statului.

Pârâtele H.V., R.A.a şi pârâtul P.C. au depus întâmpinare la acţiunea reclamanţilor prin care au arătat că au cunoştinţă despre vânzarea ternului în suprafaţă de 6 prăjini şi nu se opun admiterii acţiunii. S-a anexat întâmpinării copia actului de proprietate al autorilor lor.

La interogatoriul din dat de 28.05.2013 pârâtul G.C. a arătat că: G.E. este aceeaşi persoană cu G.E., este fiul acestei defuncte şi nu s-a dezbătut succesiunea acesteia; trenul vândut soţilor A. N. şi M. face parte dintr-un trup mai mare de teren pe care părinţii lui l-au cumpărat de la V.R.; a fost de faţă la vânzarea acestui teren, după cumpărare pârâţii şi-au construit casa de locuit. A fost recent la locuinţa pârâtului şi a constatat că „gardurile vechi sunt la locul lor, nefiind mutate din loc niciodată”- vol. I fila 283.

Pârâtul A. N. a formulat întâmpinare la cerere de intervenţie în interes propriu, prin care a arătat în esenţă că stăpâneşte terenul care face obiectul acestui dosar din anul 1969, este îngrădit de peste 40 de ani şi nu a fost stăpânit niciodată de intervenientă. În susţinerea întâmpinării pârâtul a depus copia registrului agricol.

Prin încheierea de şedinţă nr. 119/28.01.2015 s-a admis cererea reclamanţilor privind acordarea ajutorului public judiciar sub forma scutirii de la plata diferenţei onorariului de expertiză în cuantum de 350 lei, iar prin încheierea de şedinţă nr. 42/21.01.2014 s-a admis cererea intervenientei M.N. privind acordarea ajutorului public judiciar sub forma scutirii de la plata onorariului de expertiză în cuantum de 600 lei.

În cauză s-a efectuat o expertiză topometrică, expertul expunându-şi concluziile în raportul de expertiză şi răspunsul la obiecţiuni aflate la fl. 22-30, 127-130, 136-143, 146, vol. II şi au fost audiaţi martorii R.L., L. M. şi P.I..

Analizând actele şi probele administrate în cauză, instanţa constata că sunt îndeplinite atât condiţiile de admisibilitate ale promovării acţiunii oblice, cât si cele de fond pentru admiterea acţiunii, pentru motivele ce urmează.

Astfel, în ceea ce priveşte legitimarea reclamanţilor A. C. şi A. V. de a formula prezenta acţiune, instanţa porneşte de la prevederile art. 974 Cod civil anterior potrivit cărora „Creditorii pot exercita toate drepturile si acţiunile debitorului lor, afara de acelea care îi sunt exclusiv personale”.

Textul citat, extrem de concis, sugerează totuşi, ca o prima condiţie, existenta unui raport obligaţional între reclamanţi si persoanele în locul cărora exercită acţiunea.

După cum reiese din antecontractul depus la fila 14, vol.I dosar, la data de 06.12.2011, între pârâţii A. N. şi A. M. pe de o parte şi reclamanţii A. C. şi A. V., primii au vândut celor din urmă, cu clauză de uzufruct viager în favoarea vânzătorilor, dreptul de proprietate cu privire la o casă de locuit, construită din chirpici, acoperită cu tablă, compusă din două camere, bucătărie, baie 2 holuri şi magazie, în suprafaţă de 77 mp., un grajd în suprafaţă de 28 mp. şi suprafaţa de 1124 mp. teren curţi-construcţii şi arabil, imobile situate în Tg. Neamţ, str. Horia Cloşca şi Crişan, nr.1, jud. Neamţ.

Aceste imobile au fost dobândite astfel:

- terenul a fost dobândit prin cumpărare, în baza unui antecontract de vânzare-cumpărare încheiat între A. N. şi A. M. în calitate de cumpărători şi G.E. în calitate de vânzătoare, motiv pentru care reclamanţii au înţeles să se judece cu moştenitorii def. G.E.;

- casa de locuit a fost edificată de soţii A. N. şi M., pe terenul de mai sus, în baza autorizaţiei de construcţie nr. 47/16.08.1969;

- edificarea grajdului s-a făcut de cei doi soţi fără autorizaţia administrativă prevăzută de lege. Potrivit certificatului fiscal emis de Primăria Tg. Neamţ, imobilele descrise mai sus, inclusiv grajdul au fost înregistrate în evidenţele agricole şi fiscale ale oraşului, soţii A. N. şi M. fiind supuşi taxelor şi impozitelor aferente ca adevăraţi proprietari, aceştia fiind cunoscuţi în localitatea de domiciliu ca fiind proprietarii acestor construcţii.

Prin încheierea convenţiei de la data de 06.12.2011, în sarcina pârâţilor s-a născut obligaţia de a încheia contractul de vânzare-cumpărare, iar în favoarea reclamanţilor, dreptul de a cere executarea în natură a acestei obligaţii. Aşadar între reclamanţi şi pârâţi exista un raport obligaţional.

A doua condiţie care poate fi reţinută pentru aplicarea textului vizează inactivitatea pârâţilor, adică aceştia să nu intenteze ei însuşi acţiunea pe care o poate formula împotriva moştenitorilor def. G.E. în ce priveşte terenul şi Oraşul Tg. Neamţ în ce priveşte grajdul sau. Condiţia analizată se verifică în cauza deoarece, după cum reiese din actele depuse la dosar pârâţii A. N. şi A. M., nu deţin un act de proprietate asupra terenului şi construcţiei anexe. Nu interesează în cauza motivele refuzului sau neglijentei pârâţilor, deoarece acţiunea oblica este instituita în interesul reclamanţilor, ca mijloc de prevenire si conservare a patrimoniului pârâţilor, motiv pentru care singura cerinţă de examinat este condiţia obiectiva a inactivităţii pârâţilor.

A treia condiţie ce reiese din art. 974 Cod civil priveşte natura juridica a acţiunii sau a drepturilor a căror protejare juridică se urmăreşte: creditorul nu poate exercita drepturile şi acţiunile strict personale. Creditorul nu se poate aşadar subroga în exerciţiul tuturor drepturilor şi acţiunilor debitorului sau decât în privinţa acelora care au un conţinut patrimonial şi un text de lege nu opreşte exercitarea lor. Cum cererea de chemare în judecata promovata în cadrul acestui dosar nu face parte din acţiunile strict personale ale pârâţilor A., sau interzise a fi exercitate de lege, instanţa constata îndeplinită în speţă şi aceasta condiţie de admisibilitate a cererii.

În ceea ce priveşte fondul cererii instanţa reţine că terenul în cauză a aparţinut defunctei G.E., potrivit actului de vânzare-cumpărare existent la dosarul cauzei şi care l-a împărţit în mai multe loturi pe care le-a înstrăinat prin acte sub semnătură privată diverselor persoane, unul din aceste loturi fiind cumpărat de către pârâţii A. N. şi M. în anul 1969.

 Pe baza acestui înscris sub semnătură privată acest teren a fost preluat în posesie de părinţii reclamantului, care, din anul 1969 până în anul 2011 l-au stăpânit continuu, paşnic, sub nume de proprietar, şi-au edificat pe acest teren gospodăria, au achitat impozitele şi taxele datorate pentru acesta, l-au întreţinut, fiind cunoscuţi în comunitate ca fiind proprietarii acestui imobil; acest înscris sub semnătură privată încheiat în anul 1969 este actul începător al posesiei acestora, act sub semnătură privată din care rezultă fără putinţă de tăgadă că au achitat pentru 6 prăjini de teren suma de 11.700 lei; în anul 2011, urmare a naşterii copiilor reclamanţilor, pârâţii au vândut acestora imobilul lor;

Această situaţie de fapt a fost confirmată de către pârâţi prin interogatoriu, de martorii audiaţi în cauză (inclusiv de către martorul propus de intervenientă) şi rezultă cu prisosinţă din înscrisurile ataşate care confirmă că pe terenul intravilan pârâţii şi-au edificat casa de locuit cu autorizaţie de construire şi anexa gospodărească grajd fără autorizaţie;

Oraşul Tîrgu Neamţ a confirmat susţinerile reclamanţilor prin înscrisurile emise în favoarea lor şi implicit prin semnarea acordului de mediere iniţial;

Imobilele în cauză sunt individualizate prin documentaţie cadastrală şi expertiză topo avizată de OCPI Neamţ nu este înscris în cartea funciară, astfel cum rezultă din documentaţia avizată şi certificatul BCPI Tîrgu Neamţ;

Din istoricul de rol agricol şi certificatul de atestare fiscală rezultă că pârâţii A. au figurat în evidenţa agricolă şi fiscală a oraşului în perioada 1969-2011, cu acest teren, având reclamantul în componenţa familiei după naşterea acestuia;

Pârâţii, moştenitorii defunctei G.E. - cei care ar fi putut pretinde vreun drept cu privire la acest teren, au declarat prin întâmpinare că sunt de acord cu cererea reclamanţilor iar cei care nu au formulat întâmpinare, fiind legal citaţi, nu au formulat opoziţie;

Din depoziţia martorilor audiaţi în cauză a rezultat că terenul a fost împrejmuit din anul 1969 (existând şi autorizaţie de împrejmuire de la acel moment), că aceste împrejmuiri nu au fost modificate, că pârâţii şi-au construit în acelaşi timp cu gardul şi locuinţa, că nu au auzit să existe discuţii între rude sau cu terţi cu privire la aceste imobile - până la momentul cererii de intervenţie, în comunitate familia A. fiind cunoscută ca fiind proprietara imobilului.

În cauză fiind îndeplinite condiţiile art. 1890, 1846 şi 1847 C. civ., instanţa va admite acest capăt de cerere

Referitor la construcţia grajd, instanţa are în vedere faptul că nu s-a contestat construirea acestuia de către pârâţii A. N. şi M. astfel încât, se constată îndeplinite toate condiţiile de admisibilitate, inclusiv aceea a imposibilităţii realizării dreptului pe o altă cale.

Ori, în asemenea împrejurări, pentru clarificarea regimului juridic al imobilului construcţie şi pentru intrarea pârâţilor A. Mihai şi A. M. în legalitate, instanţa va admite şi acest capăt de cerere ,urmând a pronunţa o hotărâre care să consolideze dreptul lor preexistent.

În ce priveşte capătul de cerere, privind perfectarea vânzării cumpărării intervenite între reclamanţii cumpărători A. C. şi A. V. şi pârâţii vânzători A. N. şi A. M., instanţa constată că la data de 06.12.2011 s-a încheiat un antecontract de vânzare cumpărare, prin care pârâţii s-au obligat ca în viitor să transmită reclamanţilor, dreptul de proprietate cu clauză de uzufruct viager în favoarea vânzătorilor, cu privire la o casă de locuit, construită din chirpici, acoperită cu tablă, compusă din două camere, bucătărie, baie 2 holuri şi magazie, în suprafaţă de 77 mp., un grajd în suprafaţă de 28 mp. şi suprafaţa de 1124 mp. teren curţi-construcţii şi arabil, imobile situate în Tg. Neamţ, str. Horia Cloşca şi Crişan, nr.1, jud. Neamţ.

Dacă reclamanţii în calitate de cumpărători şi-au îndeplinit obligaţiile contractuale, respectiv a plătit preţul vânzării şi au intrat în stăpânirea netulburată a bunurilor, pârâţii vânzătoari nu şi-a îndeplinit obligaţia principală, aceea de a încheia actul în formă autentică, moment de la care operează transferul dreptului de proprietate, împrejurare care îi îndreptăţeşte pe cumpărători să se adreseze instanţei de judecată pentru ca aceasta să pronunţe o hotărâre care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare.

 Astfel, conform dispoziţiilor art. 885 coroborate cu dispoziţiile art. 888 din Legea 287/2009 privind Codul civil, drepturile reale asupra imobilelor cuprinse în cartea funciară se dobândesc numai prin înscrierea lor în cartea funciară, procedura înscrierii realizându-se doar în baza unui act autentic notarial, a hotărârii judecătoreşti rămasă definitivă sau în baza unui act emis de autorităţile administrative.

Potrivit dispoziţiilor art. 1676 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, în materie de vânzare de imobile, strămutarea proprietăţii de la vânzător la cumpărător este supusă dispoziţiilor de carte funciară, iar potrivit dispoziţiilor art. 1244 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, în afara altor cazuri prevăzute de lege, trebuie să fie încheiate prin înscris autentic, sub sancţiunea nulităţii absolute, convenţiile care strămută sau constituie drepturi reale care urmează a fi înscrise în cartea funciară.

În lumina dispoziţiilor legale invocate mai sus, instanţa constată că deşi nulă absolut ca operaţiune de vânzare-cumpărare pentru nerespectarea condiţiei de formă impuse de lege ad validitatem, luând în considerare voinţa părţilor de a înstrăina bunurile imobile indicate în acţiune, convenţia încheiată între părţi valorează, în virtutea principiului reconversiunii actelor juridice, antecontract de vânzare-cumpărare. Ca atare, se constată că acest înscris a dat naştere în sarcina părţilor unei obligaţii de a face, şi anume, aceea de a încheia în formă autentică actul de înstrăinare a terenului în cauză.

În consecinţă, prin încheierea convenţiei de la data de06.11.2011, în sarcina pârâţilor s-a născut obligaţia de a încheia contractul de vânzare-cumpărare, iar în favoarea reclamanţilor, dreptul de a cere executarea în natură a acestei obligaţii.

Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 1699 alin. 1 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, când una dintre părţile care au încheiat o promisiune bilaterală de vânzare, refuză nejustificat, să încheie contractul promis, cealaltă parte poate cere pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de contract, dacă celelalte condiţii de validitate sunt îndeplinite.

În consecinţă, având în vedere şi dispoziţiile art. 1528 din Legea nr. 278/2009 privind Codul civil, care permit suplinirea consimţământului debitorului obligaţiei de a face în condiţiile în care există un refuz din partea acestuia, în baza art. 1669 alin. 1 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil instanţa va admite cererea formulată şi va pronunţa o hotărâre care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare cu privire la o casă de locuit, construită din chirpici, acoperită cu tablă, compusă din două camere, bucătărie, baie 2 holuri şi magazie, în suprafaţă de 77 mp., un grajd în suprafaţă de 28 mp. şi suprafaţa de 1124 mp. teren curţi-construcţii şi arabil, imobile situate în Tg. Neamţ, str. Horia Cloşca şi Crişan, nr.1, jud. Neamţ, pentru suma de 8500 lei, aşa cum apare identificat în documentaţia cadastrală depusă la dosar care va face parte integrantă din hotărâre şi din expertiza efectuată în cauză.

Cu privire la cererea de intervenţie în interes propriu, formulată de M.N., instanţa reţine că intervenienta nu deţine un act de proprietate pentru terenul aferent casei sale de locuit ci doar o decizie de atribuire în folosinţă a unei suprafeţe de teren de 100 m.p., nu a făcut dovada că după preluarea în posesie a terenului său s-au modificat limitele de proprietate, orice act ar obţine aceasta nu poate infirma posesia paşnică, continuă, sub nume de proprietar exercitată de familia Aniţei N. şi M. din anul 1969 până în prezent, în lipsa unui act de proprietate asupra terenului.

Raportat la poziţia intervenientei pe toată durata soluţionării dosarului, reclamanţii solicită obligarea intervenientei la plata cheltuielilor de judecată, cheltuieli care constau în taxa judiciară de timbru (pe care reclamanţii ar fi putut-o recupera ca urmare a încheierii acordului de mediere), onorariu de expert şi onorariu de avocat.

Potrivit disp. art. 18 din OUG nr.51/2008 intervenienta va fi obligată să plătească statului suma de 350 lei de la plata căreia au fost scutiţi reclamanţii prin încheierea de şedinţă nr. 119/28.01.2015.

În baza art. 19 din OUG nr.51/2008, suma de 600 lei de la plata cărei a fost scutită intervenienta M.N., prin încheierea de şedinţă nr. xx/xx.xx.2014, rămâne în sarcina statului.

Domenii speta

Spete similare