Partaj bunuri comune

Asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bacău la data de X  sub nr.Y, reclamanta-pârâtă S. G. C. a chemat în judecată pe  pârâtul M.V. solicitând împărţirea bunurilor comune dobândite în timpul căsătoriei, cu o cotă de 50% pentru fiecare dintre părţi,  atribuirea în lotul reclamantei a imobilului casă şi a terenului aferent curţi construcţii , obligarea pârâtului să îi plătească acesteia jumătate din venitul obţinut din închirierea locuinţei comune începând cu luna august 2010, obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că masa bunurilor comune se compune din suprafaţa de 1837 mp teren situată în Municipiul Bacău, dobândit conform Contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub numărul A din data  de B la BNP L. D., o casă  situată în Municipiul Bacău şi mai multe bunuri mobile.

Solicită reclamanta să fie atribuite în lotul său casa împreună cu terenul aferent curţi construcţii în suprafaţă de 837 mp, din care 200 mp reprezintă cale de acces, motivat de faptul că i-au fost încredinţaţi acesteia spre creştere şi educare minorii rezultaţi din căsătorie, reclamanta locuind cu chirie împreună cu minorii din cauza tensiunilor dintre aceasta şi pârât, că aceasta a avut o contribuţie financiară substanţială la construirea casei şi are un loc de muncă stabil, obţinând venituri corespunzătoare.

În drept, au fost invocate prevederile Art.  728 Cod civil.

În dovedirea cererii au fost depuse înscrisuri la dosarul cauzei.

Pârâtul-reclamant a formulat întâmpinare şi cerere reconvenţională  prin care a solicitat respingerea acţiunii ca nefondate, obligarea reclamantei-pârâte la plata pasivului constând în cheltuielile aferente Facultăţii de F.  în cuantum de 2700 de lei precum şi un autoturism vândut de aceasta,  motivat de faptul că bunurile au fost deja partajate, mai puţin bunurile mobile, că terenul pe care s-a edificat construcţia a reprezentat mai mult o donaţie de la părinţii pârâtului-reclamant, construcţia fiind începută şi finalizată de părinţii acestuia, că reclamanta s-a mutat de acasă din timpul căsătoriei.

De asemenea, prin cererea reconvenţională pârâtul a solicitat stabilirea unei cote majorate de 90% în  favoarea acestuia la dobândirea imobilului.

Ulterior, pârâtul şi-a modificat cererea, în sensul că a solicitat pe cale reconvenţională şi obligarea pârâtei la plata cheltuielilor aferente casei, reprezentând impozit, asigurare, reparaţii făcute în regie proprie.

În susţinerea cererii reconvenţionale, pârâtul-reclamant a depus înscrisuri şi a solicitat încuviinţarea probei cu interogatoriul reclamantei , înscrisuri.

În cauză s-au administrat proba cu expertize tehnice, interogatoriu, înscrisuri.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine în fapt următoarele:

Părţile au avut calitatea de soţi ,  căsătorindu-se la data de  X , prin Sentinţa Civilă nr. C din data de D  fiind desfăcută  căsătoria acestora , data rămânerii irevocabile a sentinţei de divorţ fiind  F.

Conform art.30 alin.1 din C.fam., în vigoare faţă de data desfacerii căsătoriei părţilor, bunurile dobândite în timpul căsătoriei, de oricare dintre soţi, sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune ale soţilor, iar potrivit art.30 alin.3 C.fam., calitatea de bun comun nu trebuie să fie dovedită. Ceea ce trebuie dovedit însă este existenţa acestor bunuri.

În ceea ce priveşte cota de contribuţie a părţilor la dobândirea bunurilor comune, instanţa reţine următoarele: cota de contribuţie se apreciază în raport de ansamblul bunurilor comune, iar nu pentru fiecare bun în parte, iar în determinarea acestei cote se au în vedere veniturile soţilor pe întreaga perioadă a căsătoriei, ori din înscrisurile de la dosarul cauzei şi din răspunsurile părţilor la interogatoriu rezultă că părţile au avut venituri similare şi contribuţii egale la dobândirea bunurilor comune, neexistând o disproporţie vădită care să determine acordarea unei cote majorate către pârâtul-reclamant, astfel că vor fi admise cererea principală şi în parte cererea reconvenţională sub acest aspect şi  se va constata că în timpul căsătoriei părţile au dobândit, reclamanta-pârâtă  cu o contribuţie de 50%, iar pârâtul-reclamant cu o contribuţie de 50%, bunurile comune.

Din înscrisurile de la dosar şi din expertizele tehnice efectuate în cauză reiese că aceste bunuri sunt alcătuite din suprafaţa de 1837 mp teren situată în Municipiul Bacău, , dobândit conform Contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub numărul X din data  de Y  la BNP L. D., identificată şi evaluată conform raportului de expertiză tehnică  S. F. de la filele 104- 113 din dosarul cauzei  în valoare de 206123,36 de lei , o casă  situată în Municipiul Bacău, identificată şi evaluată conform raportului de expertiză tehnică  C. N.  de la filele 34-49  în valoare de 170651 de lei, bunurile mobile identificate şi evaluate în Anexa 1 la Raportul de expertiză S. N., filele 19-24 din dosarul cauzei, în valoare de 24879,82 de lei .

Însumând toate aceste valori, se va constata că valoarea totală a masei partajabile este de 401654,48 lei, fiecare parte având o cotă de 200827,24 de lei.

Dat fiind faptul că părţile nu se înţeleg asupra partajării imobilul  bun comun teren( în afară de terenul aferent construcţiei)  , însă sunt de acord ca imobilul casă şi terenul aferent acestuia să revină în lotul reclamantei-pârâte, instanţa va ţine cont de dispoziţiile art. 673 ind 9  V CPC care prevăd că ,, la formarea şi atribuirea loturilor, instanţa ţine seama, după caz, şi de acordul părţilor, mărimea cotei-părţi ce se cuvine fiecăreia ori masa bunurilor de împărţit, natura bunurilor, domiciliul şi ocupaţia părţilor, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărţeala, au făcut construcţii, îmbunătăţiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea „ şi , precum şi de dispoziţiile art. .. 741  din Codul Civil( vechi)  ce prevăd atribuirea la partaj către fiecare parte a aceleaşi cantităţi de mobile, de imobile, de drepturi sau de creanţe de aceeaşi natură şi valoare, evitându-se îmbucătăţirea peste măsură a imobilelor şi diviziunea exploataţiunilor, astfel că va atribui în  lotul reclamantei-pârâte casa şi terenul aferent acesteia, urmând ca celălalt teren în suprafaţă de 988 mp  să fie atribuit în lotul pârâtului-reclamant, terenul fiind comod partajabil în natură şi urmând ca astfel, fiecare parte să primească terenuri din masa bunurilor comune.

În ceea ce priveşte bunurile mobile, dat fiind că reclamanta-pârâtă a primit imobilul casă iar pârâtul- reclamant doar teren, acestea urmează a fi atribuite în totalitate în lotul acesteia.

Având în vedere diferenţa valorică a celor două loturi, urmează a fi obligată  reclamanta – pârâtă ( Lotul 1) să-i plătească pârâtului-reclamant( lotul 2) suma de  102428,37 de lei  pentru egalizarea valorică a loturilor .

Va fi respins  ca nefondat capătul din cererea reconvenţională privind obligarea reclamantei –pârâte la plata pasivului , întrucât taxele de şcolarizare ale reclamantei reprezentau cheltuieli comune ce nu pot face obiectul restituirii, nu s-a făcut dovada înstrăinării unui autoturism bun comun şi folosirea exclusivă a sumei rezultate din vânzarea acestuia  de către reclamanta-pârâtă , nu s-a dovedit că toate cheltuielile cu imobilul au fost făcute în mod exclusiv şi cu fonduri proprii ale pârâtului-reclamant.

 Întrucât sistarea stării de devălmăşie profită ambelor părţi , urmează a se constata că toate cheltuielile de judecată efectuate în cauză sunt de 10892 de  lei, din care reclamanta-pârâtă  a achitat 4720 de lei iar pârâtul-reclamant 6172  de lei, curmând a fi compensate  parţial cheltuielile de judecată efectuate de părţi  şi obligată reclamanta-pârâtă să îi achite pârâtului-reclamant suma de 726 de lei reprezentând diferenţă de cheltuieli de judecată .

Raportat la valoarea bunurilor solicitate , având în vedere că prin Încheierea de şedinţă din data de 13.11.2011 s-a stabilit pentru acţiune o taxă de timbru de 8820 de lei iar prin Încheierea de şedinţă din 02.02.2012 aceasta a fost redusă la 5470 de lei,  urmează a fi dată în debit reclamanta-pârâtă S. G.C.  pentru suma de 5400 de lei reprezentând  diferenţă de taxă judiciară de timbru şi o obligă să achite Statului Român această sumă( 5400 de lei) .

Întrucât a obţinut în lotul său bunuri ce depăşesc de zece ori ajutorul public judiciar primit , obligă să restituie ajutorul public judiciar primit şi dă în debit  reclamanta-pârâtă S. G. C.  pentru suma de  3350 de lei reprezentând  ajutor public judiciar primit şi o obligă să achite Statului Român această sumă( 3350 de lei).

Întrucât a obţinut în lotul său  bunuri ce depăşesc de zece ori ajutorul public judiciar primit,  obligă să restituie ajutorul public judiciar primit şi dă în debit  pârâtul-reclamant  M. V.  pentru suma de  3963 de lei  de lei reprezentând  ajutor public judiciar primit şi îl  obligă să achite Statului Român această sumă( 3963 de lei).

Domenii speta

Spete similare