Litigiu privind funcţionarii publici

Dosar nr. …..

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BUCUREŞTI

SECŢIA A II-A CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Sentinţa civilă Nr. …..

Şedinţa publică de la 03 Martie 2016

Completul compus din:

Preşedinte Sorin Vasilescu

Grefier  Claudiu Beul

Pe rol soluţionarea cauzei Contencios administrativ şi fiscal privind pe reclamantul ….. în contradictoriu cu pârâtul ……, având ca obiect litigiu privind funcţionarii publici.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au lipsit părţile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care:

Tribunalul deliberând, având în vedere prevederile art. 254 și art. 255 Cod de procedură civilă (NCPC), în raport de prevederile art. 258 Cod de procedură civilă (NCPC), încuviinţează părţilor proba cu înscrisuri, constatând că aceasta este utilă, pertinentă şi concludentă, putând duce la soluţionarea cauzei.

Tribunalul în raport de prevederile art. 244 Cod de procedură civilă (NCPC), constată încheiată cercetarea judecătorească și în raport de prevederile art. 394 Cod de procedură civilă (NCPC), declară închise dezbaterile asupra fondului şi reţine cauza spre soluţionare.

TRIBUNALUL,

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti – Secţia a II a Contencios Administrativ şi Fiscal, reclamantul ….. în contradictoriu cu pârâtul ….., a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să constate refuzul nejustificat al angajatorului de a-i aproba cererea de concediu de odihnă adresată în data de …. şi, pe cale de consecinţă şi obligarea pârâtului la efectuarea înregistrărilor în fişa colectivă de prezenţă, corespunzător cererii de concediu de odihnă, precum şi obligarea acestuia la plata unei despăgubiri echivalente cu drepturile salariate reţinute de angajator urmare refuzului nejustificat de soluţionare a cererii de concediu de odihnă.

În motivarea situaţiei de fapt a arătat că în data de …. a depus la angajator o cerere de concediu de odihnă pentru perioada …., cererea fiind completată şi avizată de compartimentele de specialitate din cadrul Direcţiilor Generală Resurse Umane Juridic şi Contencios, respectiv Buget şi Contabilitate.

În perioada …. a fost trimis de către angajator, în delegaţie, la un curs de perfecţionare. În data de …., data plăţii salariului, a constatat o diminuare nejustificată a drepturilor sale salariale. Urmare acestui fapt a constatat că figura absent nemotivat în fişa colectivă de prezenţă.

Prin adresa nr. ….. a solicitat …. să dispună măsurile legale în sensul aprobării cererii de concediu de odihnă şi restituirea sumelor de bani reţinute din salariu, precum şi comunicarea, în scris, a motivelor obiective în situaţia în care cererea de concediu de odihnă nu i-a fost aprobată, aşa cum este prevăzut la art. 149 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, modificată şi completată.

A mai precizat că angajatorul nu a stabilit programarea concediilor de odihnă în conformitate cu prevederile art. 148 din Legea nr. 53/2003 - Codul Muncii, coroborate cu prevederile art. 9 din HG nr. 250/1992 privind concediul de odihnă şi alte concedii ale salariaţilor din administraţia publică, din regiile autonome cu specific deosebit şi din unităţile bugetare, republicată.

Faţă de obiectul prezentei cereri a precizat următoarele:

În primul rând prezenta acţiune este scutită de taxa judiciară de timbru, fiind aplicabile prevederile art. 117 din Legea nr. 188/1999, republicată, potrivit cărora dispoziţiile prezentei legi se completează cu prevederile legislaţiei muncii, precum şi cu reglementările de drept comun civile, administrative sau penale, după caz, în măsura în care nu contravin legislaţiei specifice funcţiei publice, coroborate cu prevederile art. 270 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii.

În ceea ce priveşte competenţa Secţiei de Contencios Administrativ şi Fiscal a Tribunalului Bucureşti, precizez că, în conformitate cu prevederile art. 109 din Legea nr. 188/1999, republicată, cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public sunt de competenţa secţiei de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului, cu excepţia situaţiilor pentru care este stabilită expres prin lege competenţa altor instanţe. În fapt, aşa cum a mai menţionat, este funcționar public, calitatea de angajator având-o autoritatea publică …...

Pe fondul cauzei, în conformitate cu prevderile art. 35 alin. 1 din Legea nr. 188/1999, republicată funcţionarii publici au dreptul, în condiţiile legii, la concediu de odihnă, la concedii medicale şi la alte concedii. Este singura prevedere din Statutul funcţionarilor publici referitoare la concediile de odihnă, prin urmare, potrivit prevederilor art. 117 din legea la care a făcut referire, dispoziţiile acestei legi se completează cu prevederile legislaţiei muncii.

Plecând de la general spre particular, în conformitate cu prevederile art. 144 din Codul Muncii, republicat, dreptul la concediu de odihnă anual plătit este garantat tuturor salariaţilor.

Dreptul la concediu de odihnă anual nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renunţări sau limitări.

În conformitate cu prevederile art. 148 alin. 1 din Codul Muncii, efectuarea concediului de odihnă se realizează în baza unei programări colective sau individuale stabilite de angajator cu consultarea sindicatului sau, după caz, a reprezentanţilor salariaţilor, pentru programările colective, ori cu consultarea salariatului, pentru programările individuale. Programarea se face până la sfârşitul anului calendaristic pentru anul următor.

În conformitate cu prevederile art. 148 alin. 5 din Codul Muncii, în cazul în care programarea concediilor se face fracţionat, angajatorul este obligat să stabilească programarea astfel încât fiecare salariat să efectueze într-un an calendaristic cel puţin 10 zile lucrătoare de concediu neîntrerupt.

Din cererea de concediu rezultă că salariatul are dreptul la …. zile CO din care a efectuat …. zile. În fapt, a solicitat angajatorului efectuarea a …. zile de concediu de odihnă, cu toate că obligaţia acestuia este să stabilească programarea astfel încât fiecare salariat să efectueze într-un an calendaristic cel puţin …. zile lucrătoare de concediu neîntrerupt, la debutul vacanţei judecătoreşti. Aşa cum a mai precizat, angajatorul nu a stabilit programarea colectivă sau individuală a efectuării concediilor de odihnă, în condiţiile prevăzute la art. 148 alin. 1 din Codul Muncii.

Potrivit prevederilor art. 8 alin. 1 din HG nr. 250/1992, republicată, conducerea unităţii are obligaţia să ia măsurile necesare pentru ca salariaţii să efectueze, în flecare an calendaristic, concediile de odihnă la care au dreptul.

În conformitate cu prevederile art. 9 alin. 1 din HG nr. 250/1992, programarea concediilor de odihnă se va face la sfârşitul anului, pentru anul următor, de către conducerea unităţii, cu consultarea sindicatelor sau, după caz, a reprezentanţilor salariaţilor.

Din coroborarea situaţiei de fapt şi a prevederilor legale menţionate rezultă că, în situaţia în care angajatorul nu a stabilit/făcut programarea concediilor de odihnă, la sfârşitul anului, pentru anul următor, nu sunt aplicabile prevederile legale privind modificarea programării, respectiv prevederile art 148 alin. 2 - alin. 4 din Codul muncii.

Referitor la răspunsul …. nr. …. la solicitarea subsemnatului nr. …., fac următoarele precizări.

Susţinerea pârâtului potrivit căreia "aprobarea concediului de odihnă îi revine angajatorului, care analizează dacă concediul de odihnă poate sau nu poate fi efectuat" consideră că nu prezintă relevanţă raportat la imposibilitatea ca dreptul la concediu de odihnă să formeze obiectul vreunei cesiuni, renunţări sau limitări, la obligativitatea efectuării în natură a concediului de odihnă în perioada în care a fost programat, cu excepţia situaţiilor expres prevăzute de lege sau atunci când, din motive obiective, concediul nu poate fi efectuat, precum şi raportat la obligaţia conducerii de a lua măsurile necesare pentru ca salariaţii să efectueze, în fiecare an calendaristic, concediile de odihnă la care au dreptul. Motivele obiective trebuie comunicate în scris salariatului, ca răspuns la cererea de concediu de odihnă formulată de salariat în scris.

Din cuprinsul menţiunii "nu se aprobă", aplicată pe cererea de concediu de odihnă, nu rezultă motivele obiective pentru care cererea nu a fost aprobată şi nici data aplicării acestei menţiuni.

Totodată a considerat că susţinerea pârâtului potrivit căreia "cererea de concediu pentru perioada …. a fost depusă la mapa directorului ….., adică după perioada participării la cursurile de perfecţionare pentru care aţi optat” este neadevărată şi nerelevantă. Din fişa colectivă de prezenţă aferentă lunii … …. rezultă că în zilele de … respectiv …. …. a lipsit nemotivat din unitate, fiind în imposibilitate de a depune cererea de concediu la angajator în ziua de …., aşa cum în mod neadevărat se susţine în răspunsul nr. ….. Afirmaţia pârâtului referitoare la opţiunea sa de a participa la cursurile de perfecţionare este nerelevantă raportat la prevederile art. 50 şi urm. din Legea nr. 188/1999, republicată, pe statul de funcţii al direcţiei existând posturi vacante ce nu au fost scoase la concurs din anul …..

De asemenea, la penultimul alineat din răspuns, pârâtul recunoaşte că în perioada …. a absentat nemotivat, fiind în imposibilitate de a depune la angajator cererea de concediu de odihnă în data de …., aşa cum în mod neadevărat susţine pârâtul în răspuns.

Invocarea de către pârât în acelaşi răspuns a volumului mare de lucrări şi a lipsei de personal este nerelevantă în contextul existenţei în statul de funcţii al direcţiei a unor posturi vacante şi temporar vacante, ce nu au fost scoase la concurs din anul …., contrar prevederilor art. 17 alin. 2 din HG nr. 611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici.

Consideră că nici susţinerea potrivit căreia avea "obligaţia de a se informa anterior intrării în concediul legal de odihnă, dacă cererea a fost sau nu aprobată" nu prezintă relevanţă, neexistând nicio prevedere legală care să instituie o astfel de obligaţie în sarcina salariatului.

În perioada ….. a fost trimis de către angajator, în delegaţie, la un curs de perfecţionare, interval de timp în care angajatorul, avea posibilitatea să să-mi comunice motivele şi refuzul aprobării cererii de concediu de odihnă.

În drept şi-a întemeiat cererea pe prevederile art. 2 alin. 1 lit. i), art. 11 alin. 1 lit. b] din Legea nr. 554/2004, modificată şi completată, art. 144 - art. 149 şi art. 272 din Codul muncii, art. 8 - art. 10 din HG nr. 250/1992, art. 35, art. 109 şi art. 117 din Legea nr. 188/1999, art. 17 alin. 2 din HG nr. 611/2008, Codul de procedură civilă, precum şi orice alte acte normative incidente în materie.

Pârâtul, legal citat, a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

Analizând actele şi lucrările dosarului, Tribunalul reţine următoarele:

În ceea ce priveşte data certă de pe cererea de concediu prin notele scrise  depuse de pârât acesta recunoaşte că serviciile competente din subordine nu au pus o dată certă pe respectiva cerere de concediu astfel încât singura dată care este menţionată pe cerere este cea scrisă de reclamant. Susţinerea pârâtului  potrivit căreia cererea de concediu a fost depusă la mapa şefului ierarhic la data de … şi aceasta ar fi data în raport de care ar trebui să se ţină cont în aprecierea termenului de depunere a cererii nu va fi reţinută de instanţă. Pe de o parte cererea reclamantului are o dată certă care apare menţionată de reclamant chiar pe cerere şi în raport de această dată compartimentele de resurse umane şi de contabilitate ale pârâtului trebuiau să facă menţiune despre o altă dată la care cererea a fost depusă. În acest sens instanţa reţine că cererea de concediu a reclamantului nu a fost depusă direct la şeful ierarhic ci la ceste compartimente care însă nu au aplicat o viză cu data însă au avizat cererea în raport de zilele de concediu legale pe care reclamantul le mai avea de efectuat.

Pe de altă parte cererea de concediu depusă de reclamant în data de …., această dată fiind reţinută de instanţă ca dată de depunere a cererii de concediu de către reclamant la compartimentele specializate din cadrul …., ,este depusă cu suficient timp înainte  de data efectuării primei zile de concediu  …. astfel încât pârâtul să poată comunica reclamantului aprobarea sau respingerea acestei cereri.

Art.8 al.10 din Regulamentul Intern al … prevede că cererea de concediu se depune în luna anterioară plecării în concediu de odihnă menţionându-se persoana care preia atribuţiile funcţionarului care pleacă în concediu. În raport de aceste dispoziţii legale menţionate de pârât instanţa constată că intenţia legiuitorului a fost aceea de a acorda suficient timp atât instituţiei publice cât şi funcţionarului de a depune cererea de concediu şi de a o analiza pentru aprobare sau respingere.

În aceste condiţii instanţa reţine că reclamantul a depus cererea de concediu cu aproximativ 10 zile înainte de efectuarea concediului ceea ce reprezintă o perioadă suficientă de analizare şi aprobare sau respingere a cererii . O alt interpretare a textului legal ar duce la situaţia nerezonabilă în care funcţionarul ar depune cererea în ultima zi a lunii anterioare celei de plecare în concediu şi ar solicita ca efectuarea concediului să înceapă în prima zi a lunii următoare, în concret în speţa de faţă cererea ar fi fost depusă la data de …. iar prima zi de concediu ar urma să înceapă la …..

În raport de data la care a fost depusă cererea de concediu de către reclamant instanţa constată că pârâtul a avut suficient timp la dispoziţie pentru a analiza cererea acestuia şi dacă aceasta întruneşte condiţiile legale pentru a fi aprobată în raport şi de numărul de funcţionari publici ce urma să-i aibă la dispoziţie pe perioada efectuării concediului de către reclamant.

Nu se poate reţine susţinerea pârâtei potrivit căreia reclamantul ar fi încălcat disp. art. 8 al. 11 din Regulamentul Intern al …. atât timp cât acesta a depus cererea de concediu pe formularul tipizat la compartimentul specializat iar aceasta a fost depusă la mapa şefului nemijlocit cu o întârziere de aproximativ 10 zile.

În raport de această situaţie atitudinea pârâtul este abuzivă punându-l pe reclamant în imposibilitate de a afla un răspuns la cererea sa de efectuare a concediului şi de a-i fi respinsă cererea în condiţiile în care acesta plecase deja în concediu fără a i se comunica din timp o eventualitate neregulă care să poată fi acoperită în timp util.

Având în vedere culpa autorităţii constând în lipsa aprobării cererii de concediu a reclamantului într-un termen rezonabil instanţa va reţine dreptul reclamantului de a primi indemnizaţia cuvenită pentru perioada în care a efectuat concediul de odihnă şi va admite acţiunea astfel cum a fost formulată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite acţiunea formulată de reclamantul ….. în contradictoriu cu pârâtul …….

Obligă pârâtul la înregistrarea în fişa colectivă de prezenţă a menţiunilor corespunzătoare cererii de concediu formulată de reclamanta la data de …...

Obligă pârâtul la plata către reclamant a despăgubirilor echivalente drepturilor salariale reţinute de angajator ca urmare a refuzului nejustificat de soluţionare a cererii de concediu de odihnă

Cu recurs în termen de 15 de zile de la comunicare, ce se va depune la Tribunalul Bucureşti – Secţia a II-a Contencios Administrativ şi Fiscal.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 03.03.2016.

Preşedinte,****Grefier, ****

Redactat  SV/ tehnoredactat ****

Lucrat ...... comunicări ....................

Prin decizia civilă nr. ….. pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a Contencios Administrativ şi Fiscal a fost respins recursul declarat împotriva sentinţei civile nr. ……. pronunţată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a II-a Contencios Administrativ şi Fiscal ca nefundat.

Domenii speta

Spete similare