Art.205 ncpp

ECLI:RO:TBBTO:2017:

Operator de date personale înregistrat sub nr. 8354 Art.205 NCPP

Dosar nr. XXXX/222/2017/a1.3

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BOTOŞANI

 SECŢIA PENALĂ

Şedinţa camerei de consiliu din xx.xx.xxxx

Judecător de cameră preliminară:

Grefier:

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoşani - reprezentat de:

Procuror:

ÎNCHEIERE NR.

Pe rol se află soluţionarea contestaţiei formulate de inculpatul B. A. - fiul lui D. şi V., născut la data xx.xx.xxxx în Dorohoi, jud. Botoşani, CNP: XXXXXXXXXXXXX, împotriva încheierii nr. XXX din data de xx.xx.xxxx a judecătorului de cameră preliminară de la Judecătoriei Dorohoi, în dosarul nr. XXXX/222/2017/a1.3.

La apelul nominal, făcut în şedinţa camerei de consiliu, se prezintă inculpatul B. A., aflat în stare de arest preventiv, asistat de avocat ales L. E..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care avocatul ales al contestatorului precizează că la Judecătoria Dorohoi s-a produs o eroare în ce priveşte înscrisurile depuse în anexa contestaţiei formulate, înscrisurile propuse au fost ataşate dintr-o eroare materială la un alt dosar, respectiv ds.nr. XXX/297/2017/a4 al Judecătoriei Dorohoi, care are tot astăzi termen pentru soluţionarea contestaţiei la Tribunalul Botoşani, înscrisurile aflându-se la filele 29-54 din al acestui dosar, şi solicită fie ca aceasta să se dezataşeze de la acest dosar, fie să se xerocopieze pentru a fi depuse şi în prezenta cauză.

Instanţa constată că, într-adevăr, aceste file se află la ds. nr. XXX/297/2017/a4 al Judecătoriei Dorohoi şi va dispune xerocopierea lor, pentru a fi ataşate prezentei contestaţii.

Nefiind cereri prealabile de formulat sau excepţii de invocat, judecătorul de cameră preliminară acordă cuvântul în dezbateri asupra contestaţiei formulate.

Avocat L. E., pentru inculpatul B. A., solicită admiterea contestaţiei formulate în cauză şi, pe cale de consecinţă, în virtutea dispoziţiilor art. 242 alin. 1 C.pr.pen. raportat la art. 223 alin. 1 şi 2 C.pr.pen., revocarea măsurii arestului preventiv în prezenta cauză, având în vedere argumentele expuse în cuprinsul contestaţie.

Se constată că, raportat la art.9 alin.2 C.pr.pen., orice măsură preventivă se dispune într-un mod cu caracter excepţional în cazurile şi condiţiile textului de lege, iar raportat la prevederile art. 202 alin. 1 C.pr.pen., măsurile preventive servesc protejării eficiente a unor scopuri prevăzute de textul de lege, scopuri care privesc buna desfăşurare a procesului penal, împiedicarea sustragerii inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată, împiedicarea săvârşirii de noi infracţiuni.

Arată că raportat la dispoziţiile art. 242 alin.1 C.pr.pen., cele pe care se întemeiază prezenta cerere de revocare a măsurii arestului preventiv şi contestaţia, se constată că inculpatul mai este arestat şi în altă cauză, respectiv în ds.nr. XXXX/222/2017 al Judecătoriei Dorohoi. Astfel, inculpatul este arestat în două cauze, însă consideră că scopurile din prezentul dosar cât şi scopurile din celălalt dosar pot fi protejate în mod eficient doar prin menţinerea arestului preventiv doar în cealaltă cauză (ds.nr.XXXX/222/2017 al Judecătoriei Dorohoi) care a fost dispusă în baza încheierii din xx.xx.xxxx.

Având în vedere aceste aspecte, precum şi faptul că inculpatul, chiar în condiţiile în care s-ar dispune revocarea arestului din prezenta cauză, nu urmează a fi pus în libertate, ci menţinut în continuare în arest preventiv, se constată că prezenta măsură preventivă aşa după cum rezultă şi din încheierea Curţii de Apel Suceava într-o cauză similară, pe care a depus-o la dosar, măsura preventivă din prezenta cauză este una superfluă, nefiind necesară pentru buna desfăşurare a procesului penală şi pentru protejarea celorlalte scopuri prevăzute de dispoziţiile art.202 alin. 1 C.pr.pen..

Curtea de Apel Suceava, în aceeaşi materie, a apreciat în mod clar că atât timp cât există o măsură preventivă de libertate, în speţă arest preventiv ca în prezenta cauză, o altă măsură preventivă nu-şi mai are sensul, astfel, că raportat la lipsa caracterului necesar al măsurii preventive, condiţie reglementată de art. 202 alin.1 C.pr.pen., se constată că lipseşte însuşi caracterul legalităţii măsurii preventive.

Astfel, în lipsa legalităţii măsurii arestului preventiv se impune revocarea acesteia având în vedere elementul despre care face vorbire dispoziţiile art.242 alin.1 C.pr.pen..

Cum practica judiciară în materie penală trebuie să fie una constantă şi trebuie să se ralieze aceloraşi principii reglementate atât în materia drepturilor procedurale cât şi a celor constatate de instanţele de judecată, se impune până la urmă respectarea punctului de vedere adoptat de Curtea de Apel, de practica judiciară până la urmă, şi a cărei încheiere se află la filele 29şi următoarele din ds.nr. XXX/297/2017/a4 al Judecătoriei Dorohoi.

Solicită a fi analizată această încheiere a Curţii de Apel Suceava şi motivele care au stat la baza admiterii contestaţiei formulate într-o cauză similară, instanţa dispunând revocarea măsurii arestului la domiciliu, o măsură tot privativă de libertate, din cauză că măsura arestului preventiv era dispusă într-o altă cauză.

Având în vedere argumentele arătate, înscrisurile depuse şi motivele invocate în cuprinsul contestaţie pe care a formulat-o, solicită în virtutea art. 242 alin.1 C.pr.pen. raportat la dispoziţiile art. 223 C.pr.pen., revocarea măsurii arestului preventiv, având în vedere lipsa legalităţii măsurii, întrucât se constată lipsa caracterului necesar al acesteia pentru protejarea scopurilor, caracterul necesar fiind îndeplinit doar de către măsura preventivă din celălalt dosar în care este inculpat B. A..

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că nu poate fi vorba de o lipsă a legalităţii, măsura a fost luată în conformitate cu prevederile legale la momentul la care a fost adoptată, şi chiar în prezent, sunt întrunite temeiurile ce au fost avute în vedere la adoptarea acestei măsuri.

Împrejurarea că într-un alt dosar există aceeaşi măsură nu duce la lipsa legalităţii măsurii din prezentul dosar, fiind chiar o afirmaţie hazardată.

Faţă de infracţiunea pentru care este în prezent cercetat inculpatul, se consideră că este oportună această măsură a arestului preventiv, care de altfel, a survenit ca urmare a înlocuirii unei măsuri mai blânde a controlului judiciar.

În acest context, apreciază că, aşa cum a reţinut şi judecătorul de cameră preliminară, temeiurile subzistă şi în contextul în care este vorba de o etapă intermediară, cea a camerei preliminare,  până la acordarea unui termen de judecată, motiv pentru care solicită respingerea contestaţiei.

Contestatorul, având ultimul cuvânt, solicită admiterea contestaţiei pentru motivele arătate pe larg de către apărătorul ales.

JUDECĂTORUL DE CAMERĂ PRELIMINARĂ,

Asupra contestaţiei de faţă;

Prin încheierea nr. 107 din data de xx.xx.xxxx a Judecătoriei Dorohoi, în temeiul dispozitiilor art. 207 alin.6 raportat la art.207 alin.4 din Codul de procedură penală, s-a dispus menţinerea măsurii arestării preventive pentru o perioadă de 30 zile faţă de inculpatul B. A., fiul lui D. şi V., născut la data xx.xx.xxxx în Dorohoi, jud. Botoşani, CNP: XXXXXXXXXXXXX, domiciliat în mun. Dorohoi str. X, nr. Y, jud. Botoşani, trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, prevăzute şi pedepsite de art. 233, cu aplicarea art. 41 Cod penal, măsura urmând a fi verificată în termenul prevăzut de lege.

Pentru a se pronunţa astfel, judecătorul de cameră preliminară de la prima instanţă a reţinut că în speţă, măsura arestării preventive a inculpatului a fost luată prin încheierea nr.96 din data de xx.xx.xxxx a judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Judecătoriei Dorohoi, pronunţată în dosarul nr. XXXX/222/2017/a1.2.

Judecătorul de cameră preliminară de la prima instanţă a constatat că în cauză nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 242 alin. 1 Cod procedură penală, deoarece nu au încetat temeiurile care au determinat-o, existând în continuare suspiciunea rezonabilă că inculpatul B. A. ar fi săvârşit  faptele pentru care este cercetat.

De asemenea, judecătorul de cameră preliminară a constatat că  fapta de tâlhărie de săvârşirea căreia este acuzat inculpatul este pedepsită de legiuitor cu pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, că inculpatul este recidivist, a mai comis infracţiuni de acelaşi gen, pentru care a fost condamnat anterior, dând dovadă de perseverenţă şi perfecţionare infracţională şi demonstrând că scopul principal al pedepsei aplicate anterior, respectiv îndreptarea şi reintegrarea socială, nu a fost atins.

S-a reţinut că, deşi inculpatul este arestat în altă cauză, respectiv în dosarul nr. XXXX/222/2017, în care este cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de viol  asupra unei minore, acesta nu constituie temei pentru revocarea sau înlocuirea măsurii arestului preventiv în prezenta cauză, prin urmare, având în vedere că temeiurile care au stat la înlocuirea măsurii controlului judiciar cu măsura arestului preventiv subzistă,  judecătorul de cameră preliminară de la prima instanţă a constatat că sunt întrunite dispoziţiile art. 202 Cod  procedură penală rap. la art. 223 alin. 2 Cod procedură penală, la dosar existând probe suficiente care generează suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârşit infracţiunile de care este acuzat, iar în urma evaluării gravităţii faptelor, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acestora şi a antecedentelor penale, a apreciat că măsura arestării preventive este proporţională şi necesară faţă de gravitatea acuzaţiilor şi scopul urmărit prin  luarea acestei măsuri, şi anume înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică motiv pentru care s-a dispus menţinerea măsurii arestării preventive faţă de inculpatul B. A., măsura urmând a fi verificată în termenul prevăzut de lege.

Împotriva acestei încheieri a formulat contestaţie inculpatul B. A., motivele contestaţiei fiind arătate astăzi de avocatul ales al acestuia, solicitând desfiinţarea încheierea contestată şi revocarea măsurii preventive, pentru considerentele pe larg expuse în practicaua prezentei încheieri.

Analizând contestaţia formulată, în raport de încheierea atacată, judecătorul de cameră preliminară al acestui tribunal apreciază că aceasta este neîntemeiată.

Potrivit dispoziţiilor art. 348 şi art. 207 alin. 4 Cod procedură penală,  în cadrul verificării măsurilor preventive în cursul camerei preliminare, când constată că temeiurile care au determinat luarea măsurii se menţin sau există temeiuri noi care justifică o măsură preventivă, judecătorul de cameră preliminară dispune prin încheiere menţinerea măsurii preventive faţă de inculpat.

Potrivit alin.5 al aceluiaşi articol, când constată că au încetat temeiurile care au determinat luarea sau prelungirea măsurii arestării preventive şi nu există temeiuri noi care să o justifice ori în cazul în care au apărut împrejurări noi din care rezultă nelegalitatea măsurii preventive, judecătorul de cameră preliminară dispune prin încheiere revocarea acesteia şi punerea în libertate a inculpatului, dacă nu este arestat în altă cauză.

De asemenea, potrivit art.242 alin.2 Cod procedură penală, atunci când se apreciază că o măsură preventivă mai uşoară este suficientă pentru realizarea scopului prev. la art.202 alin.1 Cod procedură penală şi sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru luarea ei, măsura arestării preventive poate fi înlocuită cu o măsură preventivă mai uşoară.

În speţă, măsura arestării preventive a fost luată faţă de inculpat prin încheierea nr. XX/xx.xx.xxxx pronunţată de judecătorul de drepturi si libertăţi din cadrul Judecătoriei Dorohoi în dosarul penal nr. XXXX/222/2017 pentru o perioadă de 30 de zile, şi anume până la data de xx.xx.xxxx, inclusiv.

Prin încheierea nr. XX/xx.xx.xxxx pronunţată în dosarul nr. XXXX/222/2017/a1.1, s-a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar, pentru o perioadă de 60 zile începând cu data rămânerii definitive a acestei încheieri.

Prin încheierea nr.XX din xx.xx.xxxx pronunţată în dosarul nr. XXXX/222/2017/a1.2 s-a dispus înlocuirea măsurii preventive a controlului judiciar cu cea a arestării preventive pentru o perioadă de 30 de zile începând cu data rămânerii definitive a încheierii, având în vedere că inculpatul ar fi săvârşit o nouă infracţiune pentru care s-a pus în mişcare acţiunea penală, respectiv infracţiunea de viol, prevăzută şi pedepsită de art. 218 alin. 1,3 Cod penal, fiind înregistrat dosarul de urmărire penală nr. XXXX/144/P/2017 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Dorohoi.

Este adevărat că inculpatul a fost  arestat preventiv pentru 30 de zile de la data de xx.xx.xxxx şi până la data de xx.xx.xxxx, inclusiv, în dosarul în care este cercetat pentru infracţiunea de viol, iar ulterior, după sesizarea instanţei de judecată, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii arestării preventive dispuse faţă de inculpatul B. A., trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de viol, prev. de art. 218 alin. 1, alin.3 cu aplic. art. 41 alin. 1 Cod penal şi a respins cererea inculpatului de revocare a măsurii preventive, iar în baza art. 207 alin.4 raportat la art.223 alin.2 Codul de procedură penală, a menţinut măsura arestării preventive dispuse faţă de inculpat şi că în prezent inculpatul se află sub puterea a două măsuri preventive.

Se constată însă că nu sunt motive de a se constata nelegalitatea acestei măsuri preventive, atâta timp cât în acest dosar au fost dispuse iniţial măsuri preventive, acesta fiind iniţial arestat preventiv, ulterior arestarea preventivă fiind înlocuită cu controlul judiciar.

Cum în timpul în care se afla sub control judiciar existau suspiciuni rezonabile că inculpatul a comis infracţiunea de viol, pentru care s-a pus în mişcare acţiunea penală în dosarul sus-menţionat, măsura controlului judiciar a fost înlocuită în mod corect cu arestarea preventivă.

Prin urmare, aşa cum în mod corect a reţinut şi judecătorul de cameră preliminară de la instanţa de fond, temeiurile care au determinat luarea măsurii preventive nu au încetat şi nu au apărut împrejurări noi din care rezultă nelegalitatea arestării preventive, care să impună revocarea acestei măsuri

Se apreciază că, în mod corect, judecătorul de cameră preliminară a reţinut că în cauză sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art.242 alin.3 C.pr.pen., fiind imperios necesar impunerea unei măsuri preventive mai restrictive pentru inculpat, raportat la gravitatea faptelor de care inculpatul este acuzat, de modul şi circumstanţele de comitere a acestora, de persistenţa infracţională, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, respectiv pentru prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni de acelaşi gen sau mai grave.

Având în vedere stadiul procesual al cauzei, aflată în procedura de camera preliminară, nu s-au administrat până în prezent probe noi care să contrazică situaţia de fapt reţinută în rechizitoriu, astfel că, deşi inculpatul continuă să beneficieze de prezumţia de nevinovăţie, în cauză există suficiente indicii temeinice care fac rezonabilă presupunerea că acesta au săvârşit infracţiunea de care este acuzat, de tâlhărie, prevăzută şi pedepsită de art. 233, cu aplicarea art. 41 Cod penal.

Natura şi gravitatea infracţiunii de care inculpatul este acuzat şi împrejurările concrete în care se reţine că acesta a acţionat, demonstrează o periculozitate socială sporită şi justifică în continuare concluzia că prin lăsarea lui în libertate se pune în pericol siguranţa publică şi că o altă măsură preventivă mai blândă nu este suficientă, având în vedere şi antecedentele penale ale acestuia, din fişa de cazier judiciar (filele 74-75 d.u.p.) rezultând că în trecut inculpatul a fost condamnat de mai multe ori pentru comiterea unor infracţiuni de furt, precum şi pentru comiterea a două infracţiuni de viol.

 Se reţine că inculpatul a fost liberat condiţionat la data de xx.xx.xxxx, având de executat un rest de pedeapsă de 490 zile, situaţie în care luarea măsurii arestării preventive a fost justificată şi de necesitatea prevenirii săvârşirii de alte infracţiuni, antecedenţa penală a acestuia, împrejurarea că nu are o calificare, că nu a manifestat interes în a-şi găsi un loc de muncă, constituind indicatori ai riscului pe care-l prezintă lăsarea lui în libertate.

Toate aceste elemente reliefează o gravitate şi un ecou al faptei suficiente pentru a justifica, la acest moment, aprecierea că prezervarea ordinii publice reclamă încă necesitatea menţinerii arestării preventive.

Aşa fiind, în temeiul art.4251 alin.7 pct.1 lit. b rap. la art.205 Cod procedură penală, se va respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de inculpatul B. A. împotriva încheierii nr.XXX din xx.xx.xxxx a judecătorului de cameră preliminară pronunţată în dos.nr. XXXX/222/2017/a1.3 al Judecătoriei Dorohoi, care va fi menţinută.

Văzând şi dispoziţiile art. 275 alin. 2 Cod procedură penală şi că inculpatul a avut avocat angajat,

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DISPUNE:

Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de inculpatul B. A., fiul lui D. şi V., născut la data xx.xx.xxxx în Dorohoi, jud. Botoşani, CNP: XXXXXXXXXXXXX, domiciliat în mun. Dorohoi str. X, nr. Y jud. Botoşani, aflat în prezent în Penitenciarul Botoşani, împotriva încheierii nr. XXX din xx.xx.xxxx a judecătorului de cameră preliminară pronunţată în dos.nr. XXXX/222/2017/a1.3 al Judecătoriei Dorohoi, pe care o menţine.

Obligă contestatorul să plătească statului suma de 50 lei cheltuieli judiciare din contestaţie.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţa camerei de consiliu din xx.xx.xxxx.

Judecător de cameră preliminară, Grefier,

Domenii speta

Spete similare