Pretenții

Dosar nr. .../.../2013

R O M Â N I A

TRIBUNALUL CLUJ

SECŢIA CIVILĂ

Cod operator de date cu caracter personal 3184

SENTINTA CIVILA NR. 514/2014

Şedinţa publică de la 30 Octombrie 2014

Completul compus din:

PREŞEDINTE C.-V. B.

Grefier E. C.

Pe rol judecarea este judecarea cauzei civile  privind pe reclamant B. M., în contradictoriu cu pârât C. O. V., pârât C. I. C., având ca obiect, pretenţii .

La apelul nominal făcut în şedinţa publică se prezintă reprezentanta reclamantei avocat S. M. şi reprezentanta pârâtei C. I. C., av. B. G., lipsind:

 - reclamant  - B. M.

 - pârât  - C. I. C.

 - pârât  - C. O. V.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care, se constată comunicat părţilor, răspunsul la obiecţiunile la expertiză.

Tribunalul constatând că nu mai sunt cereri de formulat, acordă cuvântul reprezentanţilor părţilor, pe excepţii şi fondul cauzei.

Reprezentanta reclamantei depune la dosar dovada  achitării onorariului de avocat,  o modificare de acţiune, în sensul că potrivit dispoziţiilor art. 204 al. 2 pct. 2 C.-pr.c, îşi micşorează valoarea pretenţiilor la suma de 57003 Euro, pentru motivele arătate în scris.(f.135). De asemenea, solicită a se uni excepţia prescripţiei dreptului  la acţiune cu fondul cauzei iar cu privire la excepţia autorităţii de lucru judecat solicită a fi respinsă deoarece s-a suspendat plata pretenţiilor prevăzută de ar. 1364 C.civ., până la momentul soluţionării definitive a litigiului, privind dosarul civil bnr.  ... al Judecătoriei Cluj-Napoca. De asemenea, arată că s-a soluţionat în fals în temeiul art. 7 din Decret nr.67/58, prescripţia curge de la data dreptului la acţiune, respectiv îndeplinirii condiţiei , respectiv 27.02.2012. De la această dată datoria a devenit scadentă, şi a început să curgă termenul de prescripţie, acela de 3 ani. Ca urmare acest termen de 3 ani nu s-au scurs, iar deşi au existat acte încheiate  de prelungirea termenului de plată, acestea au fost lovire de nulitate absolută. Instanţa a stabilit că în ce priveşte antecontractul era de vânzare-cumpărare  şi nu unul de antrepriză. Ar fi existat posibilitatea întocmiri de părţi a contractului ad validitatem,  de încheiere a acestuia în formă autentică iar cele  două contracte puteau fi finalizate printr-o convenţie. În ce priveşte contractul nu deţine clauză de obligare la întocmirea actului în formă autentică, fiind încheiat un înscris sub semnătură privată care reprezintă de fapt voinţa părţilor, cele două modificări, voinţa de antrepriză şi contractul de antrepriză există. Ca urmare, în temeiul art. 1073 V.C.civ. are dreptuturi creditoarea de a dobândi … dacă nu la dezdăunare … Cât priveşte momentul punerii în întârziere este momentul în care s-a notificat şi dacă nu se acceptă acest moment, este momentul chemării în judecată  şi acea obligaţie, se transformă în daune interese.  În acest sens, solicită a se efecuta o analiză şi a se constata existenţa unui fapt ilicit, atâta timp cât nu a fost executat contractul cât şi având în vedere momentul punerii în întârziere .Cât priveşte exonerarea de culpă, nu  poate fi primită,  există riscul de evicţiune, ori clienta sa,  a îndepărtat acest risc prin demersurile efectuate, pentru consolidarea dreptului de proprietate.

Reprezentanta pârâtei, solicită admiterea excepţiei prescripţiei  dreptului la acţiune, făcând referire la dispoziţiile art. 1364 C.c., care prevede că în ce priveşte cumpărătorul, are dreptul de a suspenda dreptul de efectuare a plăţii preţului până la înlăturarea tulburării sau … dă o cauţiune. În ce priveşte pârâta a cumpărat şi nu s-a prevalat de aceste dispoziţii şi-a executat în parte obligaţiile , efectuând şi ei demersuri pentru încetarea pretenţiilor formulate de familia F., sens în care a depus la dosar dovada plăţii sumei de 23000 Euro, achitată către familia F.. În ce priveşte reglementarea unui drept pentru suspendarea acestei obligaţii de plată, mai întâi trebuie să existe o convenţie în acest sens. Ori, nu se poate susţine că  în ce priveşte cumpărătorul se poate prevala de acest drept.  Ori dacă s-ar stabili o obligaţie în favoarea lor, conform dispoziţiilor art. 1364 C.civ., întrucât nu există o tranzacţie, nu se poate susţine că a intervenit între părţi suspendarea plăţii preţului. Cât priveşte contractul este unul nenumit, translativ de proprietate, iar obligaţia de plată priveşte modalitatea de executare a unei lucrări nu înlătură răspunderea, iar în ce priveşte un contract translativ de proprietate  raportat la condiţia formei autentice de transmitere a dreptului de proprietate, trebuie să fie indicat astfel cu această obligaţie „ cu încheierea în formă autentică”. A mai solicitat a se constata nulitatea actului încheiat la data de 30.12.2005, termenul de prescripţie este de  3 ani iar acesta era împlinit la data formulării acţiunii , ca urmare solicită a fi respinsă acţiunea ca prescrisă.  Cât priveşte convenţia din 29.12.2009, de obligare la edificarea contractului din 31.-12-2010, această prelungire a obligaţiei a fost stabilită pentru soluţionarea litigiului . Cât priveşte dosarul nr. ... , acesta nu a  fost soluţionat.  Solicită de asemenea, a se analiza cuantumul pretenţiilor ţinându-se seama de sumele achitate de pârâţi, aceea de 23.000 Euro, către  familia F. Consideră că a existat o culpă procesuală a reclamantei, ca urmare nu pot fi obligaţi pârâţii la plata daunelor interese,a vând în vedere susţinerile acesteia din pag. 6 paragraf 3  din acţiune. De asemenea, arată că nu solicită cheltuieli de judecată.

TRIBUNALUL

Reţine că prin cererea de chemare in judecata inregistrata pe rolul instantei  sub nr. .../.../2013, reclamanta  B. M. a chemat in judecata pe pârâţii C. O. V. si C. I. C. solicitând instanţei de judecată ca prin sentinţa ce o va pronunţa să dispună obligarea pârâţilor la plata sumei de 60.000 EURO ( echivalent în lei 268.494 la cursul BNR de 4,47491ei/l EURO);obligarea pârâtei la plata dobânzii legale asupra sumei datorate, de la data introducerii actiunii  şi până la achitarea integrală a datoriei;obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată pe care le va face cu ocazia acestui proces.

În motivarea acţiunii reclamanta a arătat că a incheiat cu pârâţii contractul de vânzare cumpărare autentificat cu nr. 18.10.2004 de BNP S. V. B. şi S. V. B., contract în temeiul căruia a transmis pârâţilor  dreptul de proprietate asupra imobilului teren în suprafaţă de 1300 mp situat în ..., str. ..., f.n., înscris în CF nr. ..., sub ..., nr. top. ...

Preţul de vânzare al acestui imobil a fost stabilit la suma de 65.000 EURO şi trebuia achitat în natură, prin transmiterea dreptului de proprietate asupra unor construcţii care urmau să fie edificate de pârâţi pe un alt teren, aflat şi acesta în proprietatea sa şi prin efectuarea unor lucrări de îmbunătăţire la o construcţia situată în ..., str. ..., nr. ... Mai precis, pârâţii s-au obligat să transmită dreptul de proprietate asupra a două case P+E, având suprafaţa construită de 100 mp/nivel, pe care urmau să le edifice pe terenul situat în ..., str. ...., f.n., înscris în CF ..., ..., nr. top. ... şi apoi să i le predea. De asemenea, pârâţii s-au obligat să efectueze o serie de lucrări de îmbunătăţire la imobilul situat în ..., str. ..., nr. ..., construcţie pe care o aveam în copropietatc cu o altă persoană, în speţă cu doamna C. R. Aceste lucrări constau în montarea de tâmplărie termopan, instalarea unei centrale termice şi a unor calorifere, izolarea acoperişului cu vată minerală şi înlocuirea ţiglei.

A mai arătat  instanţei de judecată faptul că părţile contractante, de comun acord, prin intermediul a doua convenţii, au prelungit termenul de plată, noul termen fiind stabilit pentru data de 31.12.2010. Cu toate acestea, deşi ne aflăm la finele anului 2013, pârâţii nu au înţeles, nici până în acest moment, să îşi onoreze integral obligaţiile contractual asumate. Astfel, arătă instanţei de judecată faptul că în ceea ce priveşte cele două imobile construcţie care trebuiau edificate, pârâţii nu şi-au respectat deloc obligaţia asumată, iar în ceea ce priveşte obligaţia de a efectua lucrări de îmbunătăţire s-au rezumat la a o efectua parţial, în sensul că nu s-a realizat schimbarea ţiglei pe acoperiş.

In schimb, reclamanţii au beneficiat de contraprestaţie sa iar pe terenul Înstrăinat au edificat un bloc de locuinţe care în acest moment este vândut în totalitate.

Consideră că sunt întrunite toate condiţiile antrenării răspunderii contractuale,căci  pârâţii şi-au încălcat obligaţiile contractual asumate, ceea ce reprezintă fapta ilictă. Prejudiciul cauzat îl reprezintă needificarea construcţiilor "la care s-au obligat pârâţii şi nerealizarea în totalitate a îmbunătăţirilor la construcţia aliată în coproprietate cu doamna C. Practic, din expunerea anterioară rezultă şi existenţa legăturii de cauzalitate dintre fapta ilicită şi prejudiciul cauzat, iar în ceea ce priveşte culpa, dat fiind faptul că ne aflăm în faţa unei obligaţii de rezultat asumată contractual, aceasta este prezumată.

Conform întregii doctrine în materie: " In momentul în care sunt întrunite cele patru condiţii ale răspunderii contractuale, creditorul are dreptul de a pretinde debitorului plata de daune interese. In acest mod, creanţa sa iniţială este înlocuită cu o altă creanţă, care are ca obiect suma de bani ce reprezintă echivalentul prejudiciului suferit" (Prof. univ. dr. Liviu Pop, Drept civil român- Teoria generală a obligaţiilor, Bd. Lumina Lex, 2000, pag. 343).

Pârâţii au fost puşi în întârziere încă din data de 22.12.2009, dată la care li s-a expediat prin executorul judecătoresc M. C., o notificare prin care se solicita pârâţilor să îşi execute obligaţiile asumate. Mai mult, în data de 10.08.2012 a expediat pârâţilor, tot prin B. C. M., o altă notificare, având printre altele ca şi obiect punerea în întârziere a soţilor C. în ceea ce priveşte executarea obligaţiilor asumate contractual. Efectele punerii în întârziere sunt unanim cunoscute şi ele se referă la faptul că din momentul punerii în întârziere se constată refuzul debitorului de a-şi executa obligaţiile, astfel încât creditorul va avea dreptul să pretindă daune interese compensatorii.

Pe lângă aspectele dezvoltate anterior, a solicitat a se ţine  seama şi de faptul că, prin chiar contractul încheiat între părţile litigante s-a cuantificat valoarea totală a prestaţiilor la care s-au obligat pârâţii ca fiind 65.000 EURO. Dat fiind faptul că îmbunătăţirile efectuate la imobilul aflat în coproprietate cu doamna C., constând în montarea de tâmplărie termopan ( 8 geamuri şi o uşă), instalarea unei centrale termice IMMERGAS 24KW şi a 8 calorifere, izolarea acoperişului cu vată minerală (aproximativ 70mp), se ridică la suma de 5.000 EURO, consideră că diferenţa rămasă de 60.000 EURO, reprezintă exact echivalentul prejudiciului suferit ca urmare a neexecutării obligaţiei de a construi cele două case, adică arc valoarea daunelor interese compensatorii.

In concluzie, ţinând cont de toate aspectele dezvoltate mai sus, apreciază că acţionarea pârâţilor în judecată este unica modalitate pentru a-mi recupera paguba pricinuită şi în consecinţă vă solicităm încă o dată să admiteţi cererea aşa cum a fost ea formulată.

În drept, a invocat,  art. 969 alin. 1, art. 1073, 1075, 1079, 1081-1082, 1084-1088 C.civ., art. 451 C.pr.civ

Pârâţii  C. O. V. şi C. I. C. au formulat întâmpinare prin care au solicitat în principal respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind prescrisă iar în subsidiar, respingerea cererii de chemare în judecată ca nefondată.

Au solicitat de asemenea si obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.

In susţinerea poziţiei lor procesuale, pârâţii au arătat că în realitate, convenţia menţionată anterior a avut ca obiect vânzarea de către reclamantă a dreptului de proprietate asupra imobilului situat în ..., str. ..., înscris în CF nr. ..., cu nr. topografic ... în schimbul transmiterii de către subsemnaţii în favoarea acesteia a dreptului de proprietate asupra construcţiilor bunuri viitoare care urmau a fi edificate pe un teren proprietatea reclamantei B. M. Totodată,  s-au  obligat  în schimbul înstrăinării terenului identificat anterior, si la efectuarea anumitor lucrări de îmbunătăţire la construcţia proprietatea reclamantei şi a surorii acesteia, C. R., situată în ..., str. ..., nr. ..., judeţul ...

Cu privire la natura juridică a acestei convenţii, apreciază că  aceasta este un contract nenumit, întrucât „preţul" stabilit în sarcina subsemnaţilor ca urmare a înstrăinării terenului de pe strada ... de către reclamantă nu îl constituie plata unei sume de bani, ci edificarea unor construcţii (bunuri viitoare) şi, ulterior, transferul dreptului de proprietate asupra acestor bunuri, la un termen suspensiv stabilit prin convenţie, respectiv 30 decembrie 2005. Subliniază că in nici un caz preţul aferent terenului situat în ..., str. ... nu este suma de 65.000 Euro, această sumă reprezentând doar o evaluare a obligaţiilor asumate de subsemnaţii prin convenţie.

Mai mult, obligaţia corelativă înstrăinării terenului de către B. M. nu este nici una alternativă, astfel încât să poată fi executată, la alegerea lor,  fie prin plata sumei în cuantum de 65.000 Euro, fie prin transferul dreptului de proprietate asupra imobilelor bunuri viitoare şi realizarea unor lucrări de îmbunătăţire a imobilului situat în ..., str. ...

În continuare arată că şi-au executat parţial obligaţiile stabilite prin convenţie,  iar motivul pentru care nu si-au executat integral obligaţiile a fost promovarea de către F. A., F. C. şi F. Z. a unei cereri de chemare în judecată în contradictoriu cu subsemnatul C. O., B. M. şi C. R., prin care aceştia au solicitat instanţei constatarea nulităţii absolute a contractului de vânzare-cumpărare la care am făcut anterior referire, invocând existenţa în favoarea lor  a unei dispoziţii de restituire în natură a imobilului teren înstrăinat de B. M. subsemnaţilor. Această cerere de chemare în judecată, care a făcut obiectul dosarului nr. ... al Judecătoriei Cluj-Napoca, a fost respinsă ca neîntemeiată doar în cursul anului 2012, ca urmare a renunţării de către reclamanţi la dreptul dedus judecăţii.

Litigiul menţionat anterior a determinat prelungirea termenelor de finalizare a lucrărilor de construcţie de către ei, într-o primă fază până la data de 31.12.2006 prin convenţia încheiată la data de 11.01.2006 şi, ulterior, până la data de 31.12.2010, prin convenţia încheiată la data de 29.12.2009, sub condiţia soluţionării litigiului care face obiectul dosarului nr. ... aflat pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca.

Faţă de acestea, apreciază că cererea de chemare în judecată formulată de B. M. nu este doar nefondată, fiind prescris şi dreptul la acţiune, astfel cum vom arăta argumentat în cele ce urmează:

Invocă excepţia prescripţiei dreptului la acţiune, întrucât termenul de prescripţie, care este termenul general de 3 ani, a început să curgă de la data de 30.12.2005, dată până la care s-au obligat să transmită în  favoarea reclamantei dreptul de proprietate asupra imobilelor bunuri viitoare şi să execute lucrările de îmbunătăţire a imobilului situat în ..., str. ...

A mai învederat instanţei că prelungirea termenului pentru executarea obligaţiilor contractuale de către subsemnaţii prin convenţiile încheiate la data de 11.01.2006, respectiv 29.12.2009 nu sunt de natură a produce efecte juridice, întrucât aceste convenţii sunt lovite de nulitate absolută, nefiind încheiate în formă autentică.

În susţinerea acestui aspect, arătă că actul iniţial fiind incheiat in formă autentică,  tot in această formă trebuiau incheiate  şi actele adiţionale. Pe cale de consecinţă, orice modificare a contractului autentificat sub nr. 1950 de BNP S. V. B. şi în special a obligaţiilor principale asumate prin acest contract, pentru a fi valabilă trebuie realizată tot în formă autentică, pentru a fi respectat principiul simetriei formelor.

În speţă, a arătat  că ambele convenţii ulterioare încheierii contractului de vânzare-cumpărare, prin care a fost prelungit termenul de realizare a construcţiilor sunt încheiate printr-un înscris sub semnătură privată, care nicidecum  nu e susceptibil să modifice acordul de voinţă al părţilor exprimat în formă autentică.

Recunoscând lipsa oricăror efecte juridice ale celor două convenţii în ceea ce priveşte modificarea contractului de vânzare-cumpărare încheiat în formă autentică, în continuare arată că acestea ar putea avea cel mult valoarea juridică a unei recunoaşteri din partea lor, care insă nu este de natură a înlătura incidenţa prescripţiei dreptului la acţiune în prezenta cauză. In acest sens, solicită instanţei să observe că  prima prelungire a termenului de realizare a construcţiilor a fost până la data de 31.12.2006 (prin convenţia încheiată la data de 11.01.2006), această recunoaştere operând în cadrul termenul general de prescripţie a dreptului la acţiune, astfel încât a determinat întreruperea acestuia şi, ca efect al întreruperii, curgerea unui nou termen de prescripţie începând cu data de 11.01.2006.

Pe cale de consecinţă, odată cu prima întrerupere a termenului de prescripţie, noul termen urma să se împlinească la data de 11.01.2009 (respectiv la 3 ani, calculaţi de la data de 11.01.2006). Cu toate acestea, în ceea ce priveşte cea de-a doua convenţie prin care a fost prelungit termenul de finalizare a construcţiilor, este deosebit de relevantă împrejurarea potrivit căreia aceasta a fost încheiată la data de 29.12.2009, deci ulterior împlinirii termenului de prescripţie.

Ca atare, fiind unanim recunoscut faptul că o recunoaştere din partea debitorului este susceptibilă a întrerupe termenul de prescripţie doar în măsura în care aceasta intervine cât timp termenul de prescripţie este încă în curs, nefiind împlinit, nici dacă am analiza convenţia încheiată la data de 29.12.2009 ca având valoarea unei recunoaşteri, aceasta nu este susceptibilă să întrerupă un termen de prescripţie deja împlinit. Mai mult, prelungirea termenului de executare a lucrărilor de construcţie prin convenţia încheiată la data de 29.12.2009 este una sub condiţie rezolutorie - respectiv condiţia nesoluţionării până la data de 31.12.2010 a litigiului care face obiectul dosarului nr. ... al Judecătoriei Cluj-Napoca. Având în vedere că acest litigiu a fost soluţionat doar în cursul anului 2012, este evident faptul că această condiţie s-a împlinit de drept la data de 31.12.2010, când litigiul era încă pe rol, cu consecinţa desfiinţării retroactive a convenţiei încheiate la data de 29.12.2009. Având în vedere toate aceste aspecte, apreciază că termenul de prescripţie al dreptului la acţiune s-a împlinit cel mai târziu la data de 11.01.2009, întrucât convenţia încheiată la data de 29.12.2009 nu poate produce efecte juridice şi, prin urmare, se impune admiterea excepţiei prescripţiei invocată de subsemnaţii în prezenta cauză.

Pe fondul cauzei, arată că  prezenta acţiune nu este singura încercare a reclamantei de a obţine de la ei  suma de 60.000 Euro ca urmare pretinsei neexecutări a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1950 de BNP S. V. B., aceasta demarând executarea silită împotriva subsemnaţilor în baza acestui contract pentru suma de 65.000 Euro, executare silită care a făcut obiectul dosarului nr. ... al BEJ S. D. M. Precizează că impotriva a executării silite au formulat  o contestaţie la, care în primă instanţă a fost respinsă. Au declarat recurs împotriva sentinţei civile pronunţate de prima instanţă, care a fost admis, astfel încât prin Decizia civilă nr. ... pronunţată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. ..., instanţa de control judiciar a modificat sentinţa civilă nr. ... pronunţată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr. ..., în sensul admiterii contestaţiei la executare cu consecinţa anulării tuturor actelor de executare silită demarate în dosarul execuţional nr. ... al BEJ S. D. M.

În considerentele deciziei civile mai sus menţionate, instanţa de control judiciar a reţinut, pe de o parte, că natura juridică a contractului „de vânzare-cumpărare" este cea de contract nenumit, având caracteristicile unui contract de vânzare-cumpărare, dar şi a unui contract de antrepriză. Totodată, se reţine că obiectul obligaţiei lor, asumată prin contractul de vânzare-cumpărare în discuţie nu este acela de a achita un preţ (respectiv suma de 65.000 Euro), ci de edificare a unor construcţii, respectiv de edificare a unor lucrări de îmbunătăţiri la imobilul proprietatea reclamantei B. M., nefiind vorba în niciun caz de obligaţii alternative (plata sumei menţionate anterior sau efectuarea lucrărilor de antrepriză). Nu în ultimul rând, instanţa de control judiciar arată că executarea silită demarată împotriva lor în baza titlului executoriu contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1950/2004, pentru suma de 65.000 Euro nu are temei contractual.

 Având în vedere că motivul principal al admiterii contestaţiei la executare a fost lipsa unui temei contractual al creanţei invocate de B. M., iar prin cererea de chemare în judecată care face obiectul prezentului dosar se solicită o parte din suma de 65.000 Euro (respectiv 60.000 Euro, reclamanta evaluând unilateral valoarea lucrărilor de antrepriză efectuate pe strada ... la 5000 Euro), apreciază că decizia civilă nr. ... pronunţată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. ... are putere de lucru judecat în prezenta cauză, în sensul în care reclamanta nu poate solicita, în temeiul răspunderii civile contractuale, obligarea subsemnaţilor la plata sumei de 60.000 Euro, impunându-se, pe cale de consecinţă, respingerea cererii de chemare în judecată ca nefondată.

Reclamanta afirmă prin cererea de chemare în judecată, că suma de 65.000 Euro reprezintă daune interese compensatorii ca urmare a neexecutării integrale de către subsemnaţii a obligaţiilor contractuale asumate prin contractul „de vânzare-cumpărare". Luând în considerare acest temei de drept al acţiunii introductive, pentru admisibilitatea acesteia este imperativ necesară întrunirea în cauză a tuturor condiţiilor răspunderii civile contractuale: existenţa unei fapte ilicite, constând în neexecutarea, executarea necorespunzătoare sau cu întârziere a unei obligaţii, existenţa unui prejudiciu, raportul de cauzalitate între prejudiciu şi fapta juridică ilicită şi culpa debitorului obligaţiei.

Intimaţii arată că nu au fost în culpă pentru neexecutarea obligaţiilor contractuale, întrucât această neexecutare a fost pe deplin legitimă, dat fiind riscul foarte mare al unei evicţiuni totale, ca urmare a acţiunii promovate de F. A., F. Z. şi F. C., care a făcut obiectul dosarului nr.  ... al Judecătoriei Cluj-Napoca. Analizând temeinicia pretenţiilor reclamanţilor din dosarul nr. ..., au constatat că aceasta era pe deplin fondată, astfel încât o evicţiune totală era iminentă. Prin urmare, iminenţa evicţiunii i-a legitimat să nu execute obligaţiile asumate prin contractul încheiat cu B. M., care oricum urma să fie anulat ca urmare a acţiunii la care am făcut anterior referire.

Mai mult, dorind să păstreze dreptul de proprietate asupra terenului dobândit de la B. M. , am încercat încheierea unei tranzacţii cu familia F. în cadrul dosarului nr. ... în vederea stingerii litigiului, concretizată în convenţia încheiată la data de 14.12.2005 între F. A., F. C. şi F. Z., pe de o parte şi subsemnatul C. O. V. , pe de altă parte.

Prin această convenţie, F. A., F. C. şi F. Z. au convenit transmiterea către ei a dreptului de  proprietate asupra terenului situat în ..., cartierul ..., str. ..., dobândit cu titlu de retrocedare în natură în baza dispoziţiei de restituire nr. ..., în schimbul unui preţ de 490.000 Euro, care urma să fie achitat în mai multe tranşe, având în vedere edificarea de către subsemnatul a unui bloc de locuinţe având 14 apartamente pe acest teren, după cum urmează: 100.000 Euro, până la data de 30.01.2006, 40.000 Euro, până la data de 30.03.2006, restul preţului urma a se plăti la fiecare vânzare a unuia dintre apartamentele din blocul de locuinţe edificat, respectiv 350 Euro/mp.

Cu toate că tranzacţia a fost prezentată în instanţă de către părţi, în vederea stingerii litigiului intervenit, instanţa în niciun moment nu a procedat la pronunţarea unei hotărâri de expedient prin care să ia act de tranzacţie, astfel încât reclamanţii, în vederea stingerii litigiului, au renunţat la judecată. Instanţa nu a luat act nici de renunţarea la judecată întrucât aceasta, fiind făcută ulterior dezbaterii fondului, trebuia obţinut acordul tuturor pârâţilor, iar C. R. s-a opus cererii de renunţare.

Între timp, reclamantul F. C. a decedat, moştenitorii acestuia fiind F. A. şi F. Z., care, printr-o declaraţie autentică, au renunţat la însuşi dreptul dedus judecăţii (respectiv la dreptul de proprietate asupra terenului litigios), instanţa pronunţând Sentinţa civilă nr. ... prin care a respins cererea de chemare în judecată ca fiind lipsită de obiect. De asemenea, până la data pronunţării sentinţei civile menţionate anterior, ei au achitat un avans substanţial din preţ către familia F., respectiv 23.000 Euro, astfel cum rezultă din înscrisurile anexate prezentei.

Este deosebit de important să sublinieze că toate aceste demersuri realizate în cadrul dosarului nr. ... în vederea dobândirii de către subsemnaţii a dreptului de proprietate asupra ternului în discuţie s-au realizat fără concursul reclamantei B. M. Mai mult, până în prezent subsemnaţii nu au recuperat avansul achitat către familia F., în cuantum de 23.000 Euro, ca parte a preţului datorat în contravaloarea transferului dreptului de proprietate asupra terenului din ..., str. ... (acelaşi cu cel care face obiectul contractului de vânzare-cumpărare înclieiat cu B. M.).

În concret, ţinând seama de întreaga stare de fapt expusă anterior privind dosarul nr. ... al Judecătoriei Cluj-Napoca, singurul element care a împiedicat anularea contractului de vânzare-cumpărare încheiat între subsemnaţii şi reclamantă a fost renunţarea la dreptul de proprietate din partea familiei F., ca urmare a demersurilor şi a sumelor de bani achitate de ei acestora. Astfel, în măsura în care nu am fi ajuns la o înţelegere cu F. A. şi F. Z., în prezent contractul încheiat cu reclamanta ar fi fost anulat, iar aceasta nu ar fi avut un temei pentru a pretinde plata de către subsemnaţii a sumei în cuantum de 60.000 Euro. Practic, având în vedere că B. M. nu era adevăratul proprietar al terenului din ..., str. ... (pe care l-a dobândit în temeiul unui titlu de proprietate anulabil), transferul dreptului de proprietate către ei  a operat doar ca urmare a „paralizării" acţiunii în anulare a familiei F. ,care a avut loc doar ca urmare a demersurilor lor.

Aşadar, în prezent, reclamanta solicită obligarea lor la plata unor daune interese, ca urmare a neexecutării obligaţiei corelative celei de transfer al dreptului de proprietate asupra terenului din ..., str. ..., deşi nu poate fi identificată o culpă în neexecutare din partea lor , datorită circumstanţelor expuse anterior. Luând în considerare lipsa culpei, ca element fundamental al răspunderii civile contractuale, apreciază că nu potfi obligaţi la daune interese compensatorii, fiind complet nefondată acţiunea reclamantei care face obiectul prezentului dosar.

Nu în ultimul rând, şi dacă s-ar trece peste toate aspectele învederate anterior, înţeleg să contestăm valoarea daunelor interese solicitate de reclamantă, fiind vădit excesivă obligarea lor la plata sumei de 60.000 Euro, în condiţiile în care, astfel cum recunoaşte şi reclamanta, obligaţia a fost executată parţial, în concret, interpretând contractul de vânzare-cumpărare, rezultă în mod evident că suma de 65.000 Euro reprezintă o evaluare a obligaţiilor noastre, parţial executate, ori, pentru a determina valoarea prejudiciului suferit de reclamantă este necesară evaluarea, în prealabil, a obligaţiilor care au fost deja executate (nefiind admisibilă evaluarea unilaterală a acestora la suma de 5000 Euro, cum pretinde reclamanta). Aşa fiind, este în sarcina reclamantei, în temeiul principiului actori incumbit probatio, să probeze cuantumul prejudiciului material suferit ca urmare a neexecutării de către subsemnaţii a unei părţi din obligaţiile contractuale asumate.

Reclamanta  B. M. a depus la dosar răspuns la întâmpinare,  prin care solicită respingerea excepţiilor prescripţiei dreptului la acţiune şi a autorităţii de lucru judecat şi admiterea acţiunii introductive.

Înainte de a se opri atenţia asupra apărărilor pârâţilor va  arăta instanţei de judecată starea de fapt care a generat prezentul litigiu. Astfel, aşa cum rezultă din contractul de vânzare cumpărare autentificat cu nr. ... de BNP B., am vândut pârâţilor dreptul de proprietate asupra imobilului teren în suprafaţă de 1300 mp. Acest teren se află situat în ..., str. ..., în imediata vecinătate a magazinului ... Pe acest teren pârâţii au edificat un bloc de locuinţe, ale cărui apartamente le-au fost vândut în totalitate.

Cu toate acestea, nici până la acest moment pârâţii nu au înţeles să plătească preţul terenului, chiar dacă ei au valorificat imobilul prin edificarea unui bloc şi vânzarea acestuia, obţinând un profit extrem de consistent.

Pretextul pe care l-au invocat până în anul 2010 pentru neplata preţului a fost un proces (dosar nr. ... al Judecătoriei Cluj-Napoca) având ca obiect dreptul de proprietate asupra terenului despre care am făcut vorbire anterior. Aşa cum au arătat şi pârâţii în întâmpinarea depusă la dosar, acest proces s-a soluţionat prin renunţarea reclamanţilor la însuşi dreptul pretins judecăţii. Această renunţare nu a fost urmarea vreunui demers al pârâţilor, ci a unor ample negocieri purtate de ea.

Prin expunerea anterioară am dorit să arătăm instanţei de judecată faptul că a depus toate diligentele pentru ca pârâţii să nu fie evinşi. Urmare a demersurilor sale s-a renunţat la însuşi dreptul dedus judecăţii şi pârâţii mai precis cumpărătorii apartamentelor din blocul edificat de pârâţi nu au fost evinşi în ceea ce priveşte terenul ce face obiectul prezentului litigiu.

În ceea ce priveşte excepţia prescripţiei extinctive invocată de pârâţi, soliită respingerea acesteia.

Până la momentul la care s-a soluţionat cauza ce a făcut obiectul dosarului nr.  ... - 27.02.2012, pârâţii au recunoscut constant existenţa datoriei lor.

Mai mult, trebuie observat faptul că însăşi pârâţii afirmă faptul că "iminenţa evicţiunii ne-a legitimat să nu executăm obligaţiile asumate prin contractul încheiat cu B. M. ...'''' (pagina 6 a întâmpinării) , precum şi faptul că "motivul pentru care nu ne-am executat integral obligaţiile a fost promovarea de către F. A., F. C. şi F. Z. a unei cereri de chemare în judecată în contradictoriu cu subsemnatul C. O. V., B. R. şi C. M. ...'" (pagina 2 din întâmpinare)

Cu alte cuvinte, pârâţii au suspendat plata preţului, prevalându-se de dispoziţiile art. 1364 VCC, articol care permitea cumpărătorului "să suspende plata preţului până ce vânzătorul va face să înceteze tulburarea sau îi va da o cauţiune, afară de cazul în care s-ar fi stipulat că preţul se va plăti şi în astfel de împrejurări” (Prof.univ.dr. Francisc Deak, Tratat de drept civil - Contracte speciale, Universul Juridic, Bucureşti, 2001, p. 95"

Semnificaţia juridică a acestei atitudini a pârâţilor este extrem de clară: până la momentul la care s-a soluţionat litigiul având ca obiect dreptul de proprietate asupra terenului vândut -27.02.2012, dispărând riscul evicţiunii, nu a început să curgă termenul de prescripţie. Abia la acest moment a început să curgă termenul pentru plata preţului în ceea ce-i priveşte pe pârâţi, dispărând motivul pentru care s-a suspendat plata acestuia.

Astfel, aşa cum bine se ştie, art. 8 din Decretul nr. 167/1958 arata ca prescripţia dreptului la acţiune in repararea pagubei pricinuite prin fapta ilicita începe sa curgă la data la care păgubitul a cunoscut sau trebuia sa cunoască, atât paguba, cat si pe cel care răspunde de ea.

Ori, date fiind circumstanţele concrete ale cauzei, respectiv suspendarea de către pârâţi a plăţii preţului, considerăm că momentul de la care am cunoscut existenţa pagubei este data de 27.02.2012, dată de la care a început să curgă termenul de plată.

Referitor la celelalte  argumente  aduse de pârâţi in susţinerea excepţiei, arată că forma autentică ad validitateam este instituită de lege sau de voinţa părţilor. In ceea ce priveşte contractul supus atenţiei instanţei, după cum chiar şi pârâţii afirmă în întâmpinare, acesta este un contract nenumit, în al cărui conţinut se regăsesc elementele unui de contract de vânzare cumpărare a unui teren şi a unui contract de antrepriză.

In ceea ce priveşte vânzarea cumpărarea terenului, însăşi legea impune forma autentică pentru valabilitatea contractului. In ceea ce priveşte însă contractul de antrepriză, legea nu impune vreo condiţie de formă pentru valabilitatea acestuia. In acest context, pentru ca să putem considera că acest din urmă contract, de antrepriză, trebuie încheiat în formă autentică ar trebui ca părţile, prin voinţa lor expresă, să fi ridicat forma autentică la rangul de condiţie esenţială pentru încheierea valabilă a contractului.

In consecinţă, va trebui să analizăm dispoziţiile contractului, pentru a stabili dacă părţile au convenit să impună forma autentică contractului de antrepriză. Din convenţie nu rezultă ca părţile să fi stabilit expres ca forma autentică să fie o condiţie de valabilitate a contractului de antrepriză.

 Mai mult, în chiar conţinutul contractului s-a impus ca modificările unor elemente esenţiale ale antreprizei (termenelor de finalizare ale construcţiilor) să fie făcute prin convenţie ulterioară, fără a se stabili că această convenţie trebuie să îmbrace forma autentică. Conform clauzei cuprinse în ultimul paragraf de pe pagina doi a contractului: "In situaţia în care , ca urmare a unui caz de forţă majoră, cumpărătorii nu reuşesc să finalizeze construcţia până în 30 decembrie 2005, noi părţile contractante, convenim cu privire la prelungirea termenului. Noul termen de finalizare se va stabili printr-o convenţie ulterioară"

Cele două convenţii ulterioare, prin care s-a prelungit termenul din contractul de antrepriză sunt încheiate sub semnătură privată, făcându-se exact aplicarea dispoziţiilor anterior citate din contract şi indicându-se astfel vointa reală a părţilor cu privire la forma contractului de antrepriză: contract sub semnătură privată.

In ceea ce priveşte contractul de antrepriză forma autentică nu este impusă de lege şi nu a fost impusă de părţi, sens în care cele două acte de modificare ale acestuia sunt perfect valabile.

Consecinţa care se impune din această analiză este aceea că termenul de la care ar curge prescripţia, în situaţia în care nu s-ar fi suspendat plata preţului chiar de către pârâţi, este termenul stabilit pentru executare, de comun acord, prin cea de-a doua convenţie: 30.12.2010. Or, şi faţă de această interpretare a situaţiei juridice deduse judecăţii, consideră că se impune respingerea excepţiei prescripţiei dreptului la acţiune invocată de pârâţi.

În ceea ce priveşte excepţia autorităţii de lucru judecat invocată de pârâţi, solicită respingerea acesteia. Pârâţii se prevalează de autoritatea de lucru judecat referitoare la o presupusă problemă de drept dezlegată de instanţă într-un alt dosar. Mai exact, din punctul de vedere al pârâţilor instanţa de judecată ar fi statuat faptul că subsemnata nu pot solicita, în temeiul răspunderii civile contractuale, obligarea subsemnaţilor la plata sumei de 60.000 EURO.

În privinţa acestei excepţii o simplă lectură a deciziei pronunţate de Tribunalul Cluj în dosarul nr. ... este edificatoare. În acest dosar instanţa s-a pronunţat asupra unei contestaţii la executare, în contextul în care a solicitat punerea în executare a contractului autentificat cu nr.  ... de BNP B. Analizând contractul despre care a afirmat că este titlu executoriu pentru plata sumei de 65.000 euro, instanţa a stabilit faptul că acest contract nu obligă pârâţii la plata sumei de bani, nefiind în faţa unei obligaţii de a da, ci obligă pârâţii la edificarea unor construcţii.

Pentru dovedirea celor afirmate anterior vom cita din chiar decizia Tribunalului Cluj: "In consecinţă, obligaţia asumată de recurenţii contestatori .... nu este aceea de a achita un preţ, ci de edificare a unor construcţii, respectiv de efectuare a unor lucrări de îmbunătăţiri la imobilul proprietatea intimatei.

Acesta este sensul, de altfel extrem de clar exprimat de instanţa de judecată, al afirmaţiei conform căreia executarea silită având ca obiect o sumă anume de bani nu are temei contractual. Tocmai aceasta este şi raţiunea pentru care am promovat prezenta cerere, în care a solicitat instanţei să pronunţe o hotărâre care să se constituie ca şi titlu executoriu pentru plata sumei de bani solicitate.

Faţă de aceste considerente, vă solicităm respectuos să respingeţi excepţia autorităţii de lucru judecat invocată.

În ceea ce priveşte arătările pârâţilor pe fondul cererii, arată dosarul nr. ... al Judecătoriei Cluj-Napoca, având ca obiect dreptul de proprietate asupra terenului vândut s-a soluţionat prin renunţarea numiţilor F. la însuşi dreptul pretins, renunţare care a fost urmarea unor ample demersuri şi negocieri ale subsemnatei.

Faptul că pârâţii, la rândul lor, au purtat negocieri cu numiţii F. nu a condus la niciun rezultat. Deşi în anul 2005 s-a încheiat, scriptic un înscris intitulat tranzacţie, acesta nu a fost semnată de toate părţile din litigiu (nu a fost semnată nici măcar de C. I. C.), iar instanţa de judecată nu a luat act de tranzacţia încheiată. Subliniază faptul că  dosarul mai sus identificat s-a finalizat prin renunţarea numiţilor F. la însuşi dreptul pretins, în anul 2012, renunţare care nu a avut nimic de-a face cu înscrisul intitulat "tranzacţie" ci doar ca urmare a negocierilor purtate de subsemnata cu numiţii F.

De altfel, nici după momentul finalizării litigiului ce a făcut obiectul dosarului nr. ..., ca urmare a renunţării lor la însuşi dreptul pretins, pârâţii nu au efectuat plata terenului. În aceste condiţii, demersurile anterioare ale pârâţilor, care, de altfel, nu au avut nicio urmare în ceea ce priveşte soluţionarea dosarului mai sus identificat, nu sunt de natură să îi exonereze de culpa neîndeplinirii obligaţiilor asumate fată de subsemnata.

Aşa cum de altfel chiar pârâţii au afirmat, pe perioada de derulare a acestui litigiu ei înşişi au suspendat plata preţului faţă de reclamantă  existând pericolul unei evicţiuni. După momentul finalizării litigiului având ca obiect dreptul de proprietate asupra terenului, dat fiind faptul că evicţiunea nu s-a produs, a devenit din nou scadentă obligaţia plată preţului.

Cu toate acestea, pârâţii nu au înţeles să îşi execute obligaţiile asumate, sens în care culpa lor este evidentă.

În virtutea principiului conversiunii actelor juridice, cele două convenţii încheiate în 11.01.2006, respectiv 29.12.2009, chiar dacă ar fi considerate a fi nule pentru lipsa formei autentice, au valoarea unor contracte de antrepriză de sine stătătoare. In temeiul acestor convenţii soţii C. se obligă să realizeze construcţiile pe care le identifică prin trimitere la contractul autentificat cu nr. ... , îşi fixează termenul de realizare a lor şi indică faptul că preţul construcţiilor îl reprezintă terenul ce a făcut obiectul contractului autentic.

Faţă de acest aspecte, este evident că există obligaţia de edificare a construcţiilor, asumată expres de pârâţi, obligaţie care nu a fost executată şi care s-a transformat în daune interese compensatorii. Această obligaţie are ca şi temei atât contractul autentificat cu nr. ... , cât şi convenţiile la care a făcut trimitere anterior, convenţii prin care pârâţii s-au obligat, din nou, prin încheierea de noi contracte de antrepriză, să construiască cele două case.

Pentru aceste considerente se impune înlăturarea acţiunii pârâţilor şi admiterea acţiunii lor.

Analizand probatoriul administrat in cauza, instanta retine urmatoarele:

Prin contractul de vanzare-cumparare incheiat la data de 18.10.2004, autentificat de BNPA S. V. B. si S. V. B., reclamanta B. M.  a vandut paratilor C. O. V. si C. I. C. dreptul de proprietate asupra  imobilului situat in ..., str. ..., f.n, inscris in cartea funciara ... sub A+3, cu nr. Top..., teren in suprafata de 1300 m.p.

Pretul de vanzare al imobilului a fost stabilit  de comun acord de catre parti la suma de 65.000 euro, echivalent a 2.647.490.000 lei si se achita in natura, prin transmiterea dreptului de proprietate  pe numele si in favoarea vanzatoarei asupra constructiilor  pe care cumparatorul le va edifica pe terenul proprietatea vanzatoarei, inscris in CF ... sub A+2 nr. Top. ... si predarea acestor constructii in posesia vanzatoarei pana la data de 30.12.2005, precum si efectuarea unor lucrari de imbunatatire la constructia proprietatea lui B. M. si a surorii acesteia C. R., situat in ..., str. ..., nr. ..., inscrisa in CF ... nr. Top. ...

Partile au convenit ca in pretul  tranzactiei se vor  realiza urmatoarele lucrari: construirea a doua case P+E avand suprafata de 100 m.p./nivel, edificate pe terenul aratat mai sus, conform proiectului de constructie si autorizatiilor de construire ce  se vor intocmi, inclusiv efectuarea  bransamentelor pentru utilitati- gaz, energie electrica, apa canalizare-aferente celor doua case si finisajelor, anume zugraveli exterioare si interioare, gresie, faianta, obiecte sanitare, parchet, geamuri termopan, usi interioare, centrala termica, precum si efectuarea de lucrari de imbunatatire  la constructia proprietatea lui B. M. si C. R. , situata in ... , str. ..., nr. ..., ce constau din: montare de geamuri termopan, instalarea unei centrale termice cu instalatiile si caloriferele aferente, izolarea acoperisului cu vata minerala si schimbarea tiglei de pe acoperis ci tigla noua.

Cumparatorii s-au obligat sa achite pretul in intregime in natura, in modalitatea aratata.

Cumparatorii s-au obligat sa obtina pe cheltuiala lor avizele si autorizatiile necesare edificarii constructiilor si imbunatatirilor.

Partile au convenit ca in situatia in care, ca urmare  a unui caz de forta majora, cumparatorii nu reusesc finalizarea constructiei pana la data convenita, partile de comun acord sa prelungeasca  termenul de finalizare printr-o conventie ulterioara ( f 9 dosar).

Cumparatorii, parati in cauza, si-au indeplinit o parte din obligatiile asumate fata de vanzatoare, respectiv au realizat o parte din imbunatatirile asumate la imobilul de pe strada Lunii nr. 2-4, montand 9 geamuri din tamplarie termopan, instaland o centrala termica IMMERGAS 24KW, instaland 8 calorifere si izoland o suprafata de 70 m.p, din planseu cu vata minerala.

Realizarea acestor lucrari a fost probata prin interogatoriile partilor si declaratiile martorilor V. M. C., V. M., D. I., R. G. ( f. 77-92 dosar).

Aceste lucrari au fost evaluate prin expertiza intocmita de expert A. G. la suma de 31.728 lei( f. 128-131 dosar).

Prin actiunea civila nr. ... intregistrata la Judecatoria Cluj-Napoca, numitii F. A., F. C. , F. Z. in calitatea de reclamanti i-au chemat in judecata  in calitate de parati pe reclamanta din prezenta cauza B. M., pe sora acesteia C. R. si pe paratul C. O. V, solicitand anularea Titlului de proprietate nr. 28077/30.09.1997 emis pe seama lui B. M. si  anularea contractului de vanzare-cumparare 18.10.2004, autentificat DE BNPA S. V. B. si S. V. B. prin  reclamanta B. M.  a vandut paratilor C. O. V. si C. I. C. dreptul de proprietate asupra  imobilului situat in ..., str. ..., f.n, inscris in cartea funciara ... sub ... , cu nr. Top  ... teren in suprafata de 1300 m.p. Prin acea actiunea, reclamantii F. au  sustinut ca pentru  terenul mai sus indicat li s-a emis dispozitie de restituire in natura.

Prin conventia incheiata la data de 11.01.2006  in forma inscrisului sub semnatura privata, reclamanta si paratii din prezenta cauza au prelungit termenul pentru executarea constructiilor pana la data de 31.12.2006, convenind asupra imprejurarii ca nerealizarea partiala a obligatiilor asumate de paratii C. prin contractul de vanzare-cumparare din 18.10,2004 se datoreaza litigiilor  provocate de familia F. (f. 11).

La data de 29.12.2009, partile au incheiat o conventie similara, tot in forma inscrisului sub semnatura privata, prin care au convenit  prelungirea termenului pentru realizarea constructiilor pana la data de 31.12.2010( 12).

Litigiul dintre familia F.si partile din prezentul litigiu s-a finalizat la data de 27.02.2012, cand prin Sentinta civila nr. ...( aflata in dosarul acvirat), Judecatoria Clu-Napoca a respins actiunea ca lipsita de obiect ca urmare a renuntarii reclamantilor F. la insusi dreptul pretins judecatii,  facand aplicarea disp. art. 247 Cod pr.civ.

Solutia judecatoriei a ramas irevocabila prin nerecurare.

Urmare a solutionarii irevocabile a litigiului, reclamanta B. M. a notificat paratii la data de 10.08.2012, solicitandu-le indeplinirea  obligatiilor asumate prin contractul de vanzare-cumparare( f. 14 dosar).

Paratii la interogatoriu au recunoscut ca nu au executat obligatia edificarii celor doua case.

Reclamanta, prin actiunea de fata, solicita  obligarea  paratilor in temeiul dispozitiilor art. 1073 si urm.Cod civil angajarea raspunderii contractuale a paratilor in forma obligarii acestora la plata daunelor compensatorii menite sa inlocuiasca obligatia neexecutata.

Potrivit art. 1073 , 1077  din Codul civil de la 1864, creditorul are dreptul la indeplinirea exacta a obligatiei sale, iar in caz contrar are dreptul la dezdaunare.

In prealabil analizarii temeinciie cererii de chemare in judecata, in conformitate cu disp. art. 248 Cod pr.civ, instanta  a analizat exceptia prescriptiei dreptului la actiune si a puterii de lucru judecata.

In urma analizarii, instanta a apreciat netemeinicia acestora, si in consecinta le-a respins, avand in vedere urmatoarele considerente:

In privinta exceptiei prescriptiei dreptului material la actiune, instanta retine ca până la momentul la care s-a soluţionat cauza ce a făcut obiectul dosarului nr.  ... - 27.02.2012, pârâţii au recunoscut constant existenţa datoriei lor.

De asemenea, prin intampinare insisi paratii  afirmă faptul că "iminenţa evicţiunii ne-a legitimat să nu executăm obligaţiile asumate prin contractul încheiat cu B. M....'''' (pagina 6 a întâmpinării) , precum şi faptul că "motivul pentru care nu si-au executat integral obligaţiile a fost promovarea de către F. A., F. C. şi F. Z. a unei cereri de chemare în judecată în contradictoriu cu subsemnatul C. O. V., B. M. si C. R. ...'".

Asa cum s-au exprimat chiar paratii,  au suspendat executarea propriei obligatii, prevalându-se de existenta riscului de a fi  evinsi.

Până la data la care a incetat riscul evicţiunii, paraţii erau in drept să  pretindă  suspendarea executării obligaţiei lor, in baza excepţiei de neexecutare a contractului, iar reclamanta nu putea pretinde executarea obligaţiei .

Până la momentul la care s-a soluţionat litigiul având ca obiect dreptul de proprietate asupra terenului vândut -27.02.2012 si a disparut riscul evicţiunii, nu a început să curgă termenul de prescripţie. Abia la acest moment a început să curgă termenul pentru plata preţului în ceea ce-i priveşte pe pârâţi, dispărând motivul pentru care s-a suspendat plata acestuia.

Potrivit art. 8 din Decretul nr. 167/1958 , prescripţia dreptului la acţiune in repararea pagubei pricinuite prin fapta ilicita începe sa curgă la data la care păgubitul a cunoscut sau trebuia sa cunoască, atât paguba, cat si pe cel care răspunde de ea.

Ori, date fiind circumstanţele concrete ale cauzei, respectiv suspendarea de către pârâţi a plăţii preţului, considerăm că momentul de la care am cunoscut existenţa pagubei este data de 27.02.2012, dată de la care a început să curgă termenul de plată.

Raportat la data la care a inceput sa curga termenul de prescriptie, actiunea reclamantei a fost introdusa in termenul general de prescriptie prev. de art. 3 din Decretul 167/1958.

Fata de aceasta concluzie, instanta apreciaza inutil sa mai analizeze celelalte argumente  aduse de parati in sustinerea exceptiei prescriptiei dreptului la actiune.

Exceptia puterii de lucru judecat a fost apreciata de asemenea neintemeiata.

Pârâţii se prevalează de puterea de  judecat referitor a o chestiune prejudiciala  dezlegată de instanţă in deciziei pronunţate de Tribunalul Cluj în dosarul nr. ...

Din analiza considerentelor acelei decizii, prin care s-a solutionat contestatia la executarea a paratilor C. impotriva executarii silite inceputa de creditoarea B. M. in temeiul contractului de vanzare-cumparare din 18.10.2004, pentru plata sumei de 60.000 euro,  rezulta ca instanta a stabilit doar faptul ca că acest contract nu obligă pârâţii la plata sumei de bani, nefiind în faţa unei obligaţii de a da, ci obligă pârâţii la o obligatie de a face, si anume de a edifica cele doua case, respectiv de efectuare a unor lucrări de îmbunătăţiri la imobilul proprietatea intimatei.

Acesta este sensul, de altfel extrem de clar exprimat de instanţa de judecată, al afirmaţiei conform căreia executarea silită având ca obiect o sumă anume de bani nu are temei contractual.

Cum actiunea de fata are drept cauza angajarea raspunderii contractuale a paratilor, prin obligarea acestora la plata unei sume de bani cu titlu de daune compensatorii pentru obligatia contractuala neexecutata, este evident ca dezlegarea  data de instanta prin decizia mai sus mentionata nu are putere de lucru judecat in prezenta cauza, neexistand identitate de cauze intre cele doua pretentii.

Pe fondul cauzei, instanta apreciaza ca sunt indeplinite conditiile pentru angajarea raspunderii civile contractuale a paratilor prev. de art. 1073, 1075, 108110821084 Cod civil

Astfel, fapta ilicita exista si consta din neindeplinirea obligatiei  contractuale de a edifica constructiile,  neexecutarea care incepand din 27.02.2012 este una culpabila, prin aceasta neexecutarea reclamantei i-a fost cauzat un prejudiciu reclamantei, care a cedat paratilor proprietate ternului pe care acestia au edificat un bloc de locuinte vandut integral, fara a primi o mare parte din contra echivalentul convenit pentru prestatia sa, exista raport de cauzalitate intre prejudiciu si fapta ilicita a paratilor, paratii au fost pusi in intarziere pentru neexecutarea obligatiei, iar în ceea ce priveşte culpa, dat fiind faptul că ne aflăm în faţa unei obligaţii de rezultat asumată contractual, aceasta este prezumată, paratii au fost pusi in intarziere.

Daunele compensatorii solicitate de reclamanta sunt in limitele prev. de art. 1084 Cod civ. si acopera pierderea suferita , cata vreme prin conventie partile au stabilit echivalentul valoric al celor doua obligatii la suma de 65.000 euro, din care reclamanta a inteles sa scada valoarea prestatiei deja achitata de parati, cuantificata prin raportul de expertiza.

Paratii au sustinut ca in situatia obligarii lor la plata daunelor compensatorii, ar trebui sa se aiba in vedere suma de 23.000 euro achitata de ei familiei F. ca urmare a incheierii unei tranzactii care finalmente a dus la stingerea procesului.

Sustinerea paratilor nu a fost probata, acestia nefiind in masura sa depuna la dosar vreo dovada a platii acestei sume.

Instanta a procedat la audierea in calitate de martor a numitei K. E., mandatara reclamantilor F., persoana care a purtat  negocierile cu reclamanta  B. M. si cu paratii C. in vederea stingerii litigiului.

Martora a arata ca la un moment dat s-a convenit cu paratii C. ca acestia sa cumpere terenul in litigiu cu suma de 490.000  euro, cu plata pretului in mai multe transe, insa paratii C. nu au achitat nimic din pret.

In final au tranzactionat cu parata B. M. si cu sora  sa C. R.,  in sensul ca acestea au oferit un alt teren proprietatea lor, aflat in vecinatate, pentru a renunta la dreptul pretins  asupra terenului din litigiu. Aceasta cedare a reclamantei a fost determinanta in stingerea litigiului , nu  vreun demers al paratilor C.

Raportat la starea de fapt retinuta mai sus, instanta apreciaza temeincia actiunii, pe care o va admite, obligand paratii sa plateasca reclamantei suma de 57.000 euro, cu dobanda legala in materie civila, calculata de la data inroducerii actiunii si pana  la restituirea integrala, dobanzile fiind datorate in temeiul art.3  din OUG 13/2011.

Suma de mai sus a rezultat prin scaderea din  suma de 65.000 euro, la care partile au cuantificat  valoarea obligatiilor contractuale a valorii prestatiei executate, astfel cum a fost determinata prin raportul de expertiza, convertita in euro.

In temeiul art. 453 Cod pr.civ,  paratii vor fi obligati sa plateasca reclamantei suma de  8909 lei cheltuieli de judecata constand din taxa de timbru, onorariu expert si onorariu avocatial. 

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune şi excepţia autorităţii de lucru judecat.

Admite acţiunea precizată formulată a reclamanta B. M. dom. In ..., str. ..., nr. ... impotriva pârâţilor C. O. V. şi C. I. C.  dom. In ..., str. ..., nr. ...

Obligă pârâţii să plătească reclamantei B. M. suma de  57.003 EURO , cu dobânda legală în materie civilă, de la data introducerii acţiunii şi până la restituirea integrală şi 8909 lei cheltuieli de judecată.

Cu apel în 30 de zile de la comunicare.

Calea de atac se depune la Tribunalul Cluj.

Pronunţată în şedinţa publică din 30.10.2014.

Judecător,

C. V. B.

Grefier,

E. C.

Red. B.C./DACT. EC

26.01.2015

Domenii speta

Spete similare