Divorţ

Pe rol judecarea cauzei minori şi familie privind pe  reclamanta MIL şi pe pârâtul  MIC, având ca obiect  divorţ

 La apelul nominal făcut în şedinţa publică au lipsit părţile. .

Procedura legal îndeplinită.

 S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care

Dezbaterile au avut loc în şedinţă publică din data de 19.06.2017 şi au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanţa, dând posibilitatea părţilor să depună concluzii scrise,  a amânat pronunţarea pentru azi,  26.06.2017,  dată la care în aceeaşi compunere a hotărât următoarele

I N S TA N Ţ A

Prin cererea înregistrata pe rolul Judecătoriei B nr. 2825/184/28.12.2016 reclamanta MIL  a chemat in judecata pe pârâtul MIC solicitând instanţei ca prin hotărârea ce va pronunţa sa desfacerea căsătoriei noastre înregistrate la Primăria P sub nr. 8 din 30.10.2010, din vina exclusivă a pârâtului; , exercitarea autorităţii părinteşti de către ambii părinţi cu privire la minorii MMC, născută la data de 07.12.2010, conform certificatului de naştere nr. 1934 din 20.10.2010, înregistrat la Primăria S, jud. Olt şi MMA, născut la data de 06.02.2014, conform certificatului de naştere nr. 218 din 19.02.2014, înregistrat la Primăria S, jud. Olt;  stabilirea locuinţei minorilor la mamă; obligarea pârâtului să contribuie la cheltuielile de întreţinere ale minorilor raportat la venitul realizat de către acesta; să revina la numele avut anterior căsătoriei, acela de S.

 În fapt, arată reclamanta că s-au căsătorit la data de 30.10.2010, iar din căsătorie  au rezultat doi copii minori, MMM şi MMA.

De-a lungul întregii  e căsătorii au fost momente frumoase, care însă au alternat şi cu momente total neplăcute pentru reclamantă  generate de pârât şi care au făcut ca relaţia lor  să nu mai poată continua. Acesta era o fire agresivă şi foarte egoist,  fiind în acelaşi timp şi consumator de băuturi alcoolice. Astfel , în loc să se comporte ca un adevărat soţ şi partener de viaţă, în momentele mai grele pentru familie devenea agresiv la adresa reclamantei,  mai ales verbal aducându-i numeroase injurii şi expresii jignitoare şi având o tonalitate a vocii extrem de ridicată ce îi producea o stare de panică.

Aceste agresiuni verbale s-au transformat cu timpul şi în agresiuni fizice la adresa reclamantei  care s-au acutizat. Acest comportament a determinat-o să capete faţă de pârât o stare de frică ce se acutiza pe zi ce trecea.

Mai arată relcamanta că  scandalurile provocate de către pârât şi dintre care unele culminau cu violenţe fizice asupra sa le făcea chiar şi în faţa copiilor, iar pe fetiţă, care era mai mare, au afectat-o destul de tare . Chiar şi vis-a-vis de minori avea un comportament neadecvat, lovindu-i în momentele în care considera că-l deranjau. Or un astfel de mediu nu este deloc propice nici pentru dezvoltarea minorilor, dar nici pentru reclamantă,  înţelegând relaţiile de familie ca fiind unele de ajutor reciproc între soţi, de armonie şi linişte şi nicidecum ca cele ce au existat şi există în familia lor. 

De asemenea, mai menţionează că pârâtul avea un comportament de totală pasivitate faţă de cheltuielile familiale, ea fiind nevoită într-o anumită perioadă să se angajeze pentru a putea să facă faţă cheltuielilor legate de îngrijirea minorilor fiind nevoită chiar să apeleze la ajutorul financiar al mamei sale  şi al unei surori

Pârâtul a avut şi are patima jocurilor de noroc, după ce venea de la serviciu mergea la săli de jocuri de noroc şi cheltuia banii pe care îi câştiga, iar când venea acasă era nervos şi se culca, motivând că este obosit. Dacă venea seara de la serviciu, mânca şi pleca la jocuri până la ora 4-5 dimineaţa.

Reclamanta precizează că ea s-a sacrificat şi se sacrific în continuare pentru copii, fiind cea care s-a  ocupat în mod nemijlocit şi permanent de creşterea şi îngrijirea lor.

Toate aceste evenimente neplăcute au culminat cu episodul din data de  22.12.2016, când pe fondul unor certuri acutizate în timp între reclamantă  şi pârât, în jurul orelor 17, în momentul în care s-a întors de la serbarea de Crăciun a fetiţei, I s-a  impus de către soţul său  să plece din domiciliul comun în care locuiau împreună cu copiii minori, numai cu fetiţa de 6 ani, iar pe băieţelul de numai 3 ani l-a oprit cu forţa cu el, spunându-i  că nu o să-l mai vadă  niciodată. A încercat din răsputeri să îl facă să se răzgândească sau măcar să îi  lase şi băiatul, însă fără niciun rezultat. Mai mult, acesta a şi bruscat-o, lovindu-o  de uşă şi aducându-i  numeroase ameninţări cu acte de violenţă şi chiar moartea. Astfel, a  scos –o cu forţa din apartament, neputând să ia nici măcar hăinuţe pentru fetiţă sau alte lucruri personale, lăsându-o în frig şi noapte cu un copil minor. De acolo a fost luată de către o prietenă şi am stat la aceasta până a luat legătura cu familia sa, la care a stat peste noapte şi mai târziu.

Menţionează reclamanta că imediat după acest episod a fost şi la Poliţia oraş B, unde a depus o sesizare cu privire la cele întâmplate şi chiar a solicitat ajutorul organelor de poliţie pentru a putea să ia băiatul de la pârât, însă le-a transmis acestora că nu îi dă copilul. Din acest motiv a fost nevoită să intenteze acţiune în justiţie pe cale de ordonanţă preşedinţială pentru a putea să ia băieţelul la ea

Pârâtul a plecat cu minorul la părinţii acestuia în com. P, jud. Olt. Arată reclamanta  că sănătatea copilului minor este pusă în pericol în această situaţie atât prin faptul că acesta este încă sugar şi i s-a întrerupt alimentaţia naturală, cât şi prin faptul că pârâtul, de-a lungul timpului, a avut un comportament cât de cât violent asupra minorului, în sensul că de câte ori copilul făcea ceva ce îl deranja, îl lovea pe minor. De asemenea, minorul este învăţat să stea în permanenţă cu reclamanta, este practic dependent de ea, cu pârâtul a stat foarte puţin, deoarece acesta era plecat la serviciu, iar când nu era la serviciu stătea la săli de jocuri de noroc sau dormea acasă.  Mai mult, acesta nu poate sta permanent cu minorul, fiind plecat şi la serviciu, în acest timp minorul trebuind să rămână în grija părinţilor săi, care nu sunt în stare să aibă grijă şi să îl supravegheze pe minor datorită stării de ebrietate în care se află aceştia în permanenţă.

Considera reclamanta  că acesta nu este un comportament demn de un tată responsabil, care face aşa ceva doar ca să o facă pe ea să sufere  şi care nu se gândeşte la trăirile copiilor, care  sunt foarte afectaţi , minora de comportamentul de alungare a lor  de către tată şi de despărţirea de fratele său, iar minorul de ruptura de reclamantă şi sora sa.

În drept au fost invocate  dispoz. 373 lit. b , 397 , 529 şi 383 alin. 3 N.C.civ.

În susţinere au fost depuse certificatul de căsătorie, certificatele de naştere ale minorilor, copie CI reclamantă.

Acţiunea a fost legal timbrată.

La data de 6.02.2017 pârâtul a depus întâmpinare şi  cerere reconvenţională prin care a solicitat desfacerea casatoriei  prin divort din vina exclusiva a reclamantei, exercitarea autoritătii parintesti impreuna cu reclamanta in ceea ce priveste

minorii MMC, SI MMA, stabilirea domiciliului minorilor la el , obligarea paratei la plata pensiei de intretinere in favoarea minorilor în raport de salariul minim pe economie întrucat nu realizeza venituri; sa revina la numele avut anterior căsătoriei, acela de S şi obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecata

 In fapt pârâtul a arătat că  motivele invocate de reclamanta nu sunt adevarate, relatia a evoluat foarte bine insa in ultima vreme aceasta s-a schimbat.

 Arată că  el lucreaza la CFR si ca atât la intrarea in serviciu cat si la iesire sunt verificati cu alcooltestul astfel ca ar fii imposibil să consume alcool. Niciodată in timpul casatoriei el nu a lovit-o pe reclamanta.

Precizează că în data de 22.12.2016 a avut o discutie contradictorie cu reclamanta care s-a soldat  cu plecarea acesteia din domiciliul din B in care locuiau de cateva luni. Pâna la acest moment ei au  locuit la parintii pârâtului  in comuna P, iar reclamanta nu a mai dorit sa mearga la ţară. A fost o cearta mai aprinsă,  dar in nici un caz nu a lovit-o asa cum sustine.

Afirmatia reclamantei ca pârâtul nu s-ar fi i ocupat de cheltuielile casei

este este total mincinoasa in contextul in care, arată acesta, că a avut  un venit stabil, permanent părintii săi i-au  ajutat financiar..

Mai arată pârâtul că reclamanta s-a angajat cateva luni pentru ca asa a dorit dar nu s-a descurcat si patronul l-a care lucra a fost nevoit sa o dea afara.

Aceasta se ocupa doar de minori insa de treburile gospodaresti se  ocupa el  si familia sa ,  iar prepararea hranei o facea de cele mai multe ori mama sa

De cand s-au  mutat la B, reclamanta a intrat intr-un anturaj  nepotrivit pentru o femeie căsătorită.  Ulterior, a aflat ca aceasta discuta mai mult pe o retea de sociatizare cu un barbat. De mai multe ori i-a cerut reclamantei sa se împace,  iar aceasta a refuzat.

In ceea ce priveste relatia pârâtului  cu copiii precizează ca el este foarte atasat de minori, iar afirmatia reclamantei ca l-ar fi lovit pe minor este una foarte grava şi  josnica în acelasi timp. El nu şi-a  lovit niciodata copilul şi il iubeste foarte mult .Acesta este atasat de el  si de familia mea. Copiii au fost crescuti cu sprijinul părinţilor săi  cu care au locuit.

Mai arată că  de la despărţire  reclamanta a refuzat sa îl lase sa vadă minora desi i-a  cerut acest lucru de nenumarate ori. In perioadele in care a acceptat ca

minora sa  vina la el , aceasta si-a manifestat dorinta de a veni insa a motivate  că nu  o lasa mama ei.

Minorul M A M are 3 ani, este un copii clinic sanatos este  alimentat normal si nu este sugar, învata scurte poezii si cantecele., starea de sanatate a minorului nu este pusa în pericol in nici un fel

Mai arată pârâtul că minorul este foarte ataşat de el, de câte ori ajungte  acasa îi sare in brate , vrea să  se joace cu el , doarme cu el,  merg împreună la cumpărături şi desfăşoară activitati specifice oricarei familii.

Consideră că reclamanta are condiţii modeste de creştere a copiilor , locuind  cu minora la mama sa in comuna P, intr-un imobil cu 2 camere în care locuieste si mama sa cu concubinul acesteia.

De cand s-au  despartit in fapt, a  pastrat cât a fost posibil legatura cu minora , i-a oferit produse alimentare si bani.

 În drept au fost invoc. dispoz. art. 205 şi 209 c.p.c

Cererea reconvenţională a fost legal timbrată.

La data de 24.02.2017 reclamanta a depus la dosar răspuns la întâmpinare şi întâmpinare la cererea reconvenţională , solicitând  respingerea  cererii-reconvenţionale, cu obligarea pârâtului-reclamant la plata cheltuielilor de judecată.

 În fapt, arată că toate motivele invocate către pârâtul-reclamant sunt doar afirmaţii total neadevărate, pe care le-a inventat pentru a-şi crea un avantaj şi pentru a-I face rău, deoarece dumnealui i-a  tot solicitat să se împace, însă ea a  mai făcut acest lucru de câteva ori cu speranţa că acesta se va schimba – aşa cum promitea de fiecare dată – însă nu s-a întâmplat niciodată acest lucru.

 Mai mult, atitudinea dumnealui faţă de ea, dar mai ales faţă de bunul mers al relaţiilor de familie a fost una total negativă şi care s-a finalizat cu episodul în care le-a izgonit pe ea şi pe fetiţă din apartament într-un mod agresiv şi josnic,  .

Aşa cum s-a arătat  şi în cererea principală, atitudinea pârâtului-reclamant faţă de cheltuielile legate de familie era una total pasivă,  veniturile le  cheltuia la jocuri de noroc, în loc să contribuie la cheltuielile familiei.

 Menţionează că a  renunţat să lucreze, preferând să stea să aibă grijă de copii.

 Este total neadevărat faptul că motivul pentru care ea a  hotărât să divorţeze l-ar reprezenta un alt bărbat, ea neavând nici după despărţirea  în fapt ,vreo relaţie cu alt bărbat. 

Arată reclamanta că ea  nu a renunţat deloc uşor la această relaţie, aşa cum susţine pârâtul , însă atitudinea şi comportamentul acestuia  nu s-au schimbat, au degenerat în rău, în sensul că el  nu  a renunţat niciodată la jocurile de noroc unde pierdea veniturile pe care le realiza şi chiar la băutură.

 Vis-a-vis de condiţiile locative menţionează  faptul că a  locuit la mama sa doar cu aceasta şi cu nimeni altcineva, însă acum locuieste cu chirie într-un apartament în B împreună cu minora, care este înscrisă la o instituţie de învăţământ din oraş.

De asemenea, menţionează faptul că realizează şi venituri, actualmente fiind angajată şi  ajutată financiar şi de către tatăl său care lucrează în străinătate.

Un aspect deosebit de important vis-a-vis de relaţia părinte-minori îl reprezintă şi faptul că pârâtul-reclamant dă dovadă de o atitudine nedemnă de un tată, deoarece de fiecare dată când ia minora pe la acesta încearcă să o îndoctrineze pe aceasta cu ideea că ea ar fi  mamă rea, că o pune să facă teme, pe când atunci când stă la acesta doar se joacă şi că minora să nu mai stea cu ea. 

În drept, au fost invocate dispoz.  art. 205 – 209 C. proc. civ.

La data de 8.03.2017 pârâtul a depus completare la cererea reconvenţională prin care a solicitat aceleaşi aspecte ca şi în cererea reconvenţională.

 În cauză au fost întocmite referatele de anchetă psihosociale la domiciliul reclamantei înaintată la data de 28.04.2017 de către Primăria B şi la domiciliul pârâtului înaintată la data de 2.05.2017 de către Primăria P.

În cauză au  fost încuviinţate părţilor şi administrate probele cu înscrisuri, interogatoriu şi martori , respectiv DI şi DC, propuşi de reclamantă şi M C propus de pârât.

Din oficiu a fost audiată mama pârâtului – numita M E.

Părţile au depus la dosar  adeverinţe cu veniturile nete obţinute .

 Analizând actele si lucrările dosarului instanţa a reţinut următoarea stare de fapt:părţile s-au căsătorit la data de 30.10.2010 iar din căsătorie au rezultat minorii MMC născută la data de 07.12.2010 şi MMA născut la data de 06.02.2014.

Au locuit de la începutul căsătoriei în comuna P jud.Olt la părinţii pârâtului, până în luna noiembrie 2016, când s-au mutat la B împreună cu copii.

Din probele administrate în cauză a rezultat că ambele părţi se fac vinovate de desfacerea căsătoriei.

Martorii DI şi DC au declarat că certurile în familie plecau de la faptul că pârâtul nu aducea banii acasă , juca la jocurile de noroc, cheltuind acolo toţi banii, iar reclamanta era nevoită să se împrumute pentru nevoile familiei, martorii constatând personal acest lucru,deoarece lucrează la magazin şi la bar unde se joacă astfel de jocuri.Sora reclamantei, martora DC, a precizat că aceasta îi cerea des bani împrumut, iar, pe de altă parte, pârâtul , tocmai jucase toţi banii la jocuri şi nu i-a spus reclamantei pentru a nu crea certuri în familie.

De asemenea, martora a mai arătat că pârâtul o jignea pe reclamantă, constatând acest lucru şi personal.

În ceea ce priveşte atitudinea pârâtului în familie, chiar acesta a recunoscut la interogatoriu că a avut o atitudine pasivă vis-a vis de relaţiile de familie.

Martorul M C, tatăl pârâtului, a declarat că înainte de despărţirea părţilor, a venit la ei a acasă soţia concubinului reclamantei să le povestească despre relaţia lor şi consideră că acesta este motivul despărţirii părţilor.Aceleaşi aspecte le-a relatat şi mama pârâtului, legate de faptul că reclamanta ar fi stabilit o relaţie extraconjugală şi a mai arătat că ea consideră că neînţelegerile dintre părţi au pornit de la faptul că reclamanta nu a mai vrut să vină la ei, aşa cum dorea pârâtul.

Părţile s-au despărţit la data de 22.12.2016, pornind de la faptul că pârâtul dorea să meargă toţi la P la părinţii săi, reclamanta nu a fost de acord şi atunci el i-a spus să plece unde vrea , dând-o practic afară din casă împreună cu minora care nu a dorit să meargă nici ea la bunici fără mama sa.Minorul a rămas la pârât de atunci, în momentul despărţirii, el era practic jos la scară cu o vecină, aşteptând să plece la P.

Sora reclamantei a declarat faptul că aceasta a venit în acea seară cu fetiţa la ea acasă, cu nişte plase, dar cu haine sumare şi fetiţa era foarte derutată şi supărată deoarece îi era frică că nu o să-l mai vadă niciodată pe fratele său.

În prezent relaţiile de familie sunt grav şi iremediabil vătămate , iar continuarea căsătoriei nu mai este posibilă, astfel încât în baza art379 c. civ alin.1 rap la art. 373 lit b C. civ.,  instanţa va admite cererea, va dispune desfacerea căsătoriei încheiată la data de30.10.2010 trecută în Registrul Stării Civile al Primăriei P la nr.8, din culpă comună.

În baza art.. 383 alin.3 c. civ.., reclamanta va reveni la numele avut anterior căsătoriei, acela de S.

Potrivit art.396 C. civ „instanţa de tutelă hotărăşte , odată cu pronunţarea divorţului, asupra raporturilor dintre părinţii divorţaţi şi copiii lor minori, ţinând seama de interesul superior al copiilor , de concluziile raportului de anchetă psihosocială , precum şi , dacă este cazul de învoiala părinţilor, pe care îi ascultă”, iar potrivit art.397 C..civ” după divorţ , autoritatea părintească revine în comun ambilor părinţi, afară de cazul în care instanţa decide altfel.”.

Având în vedere aceste dispoziţii legale  si  solicitarea părţilor  ,  instanţa apreciază că este în interesul minorilor, MMC născută la data de 07.12.2010 şi MMA născut la data de 06.02.2014  ca exercitarea autorităţii părinteşti să se facă în comun de ambii părinţi.

În ceea ce priveşte locuinţa minorilor  , instanţa apreciază, ţinând cont de probele administrate, anchetele sociale efectuate şi de  dispoz. art. 400 C. civ, că este în interesul superior  al minorilor  să fie stabilită locuinţa acestora la mamă , singura în măsură să se ocupe personal de aceştia.

Instanţa determină interesul superior al copiilor având în vedere mai multe criterii:  nevoile fizice,emoţionale şi psihologice ale copilului inclusiv copilului de stabilitate, avându-se în vedere vârsta şi etapa de dezvoltare a minorului, identitate culturală , lingvistică, religioasă şi spirituală a copilului , opiniile şi preferinţele acestuia, în măsura în care acestea pot fi verificate în mod rezonabil , natura, forţa şi stabilitatea relaţiei dintre copil şi fiecare dintre părinţii săi, capacitatea fiecăruia dintre părinţi de a îngriji copilul şi de a răspunde nevoilor acestuia.

 În cauza de faţă  s-a făcut dovada cu depoziţiile martorilor DI şi DC şi cu răspunsul pârâtului la interogatoriu că în timpul căsătoriei reclamanta a fost cea care s-a ocupat în mod exclusiv de minori.

 De asemenea,în declaraţia dată de tatăl pârâtului într-un alt dosar între părţi având ca obiect „ordonanţă preşedinţială”, acesta a recunoscut faptul că atât cât timp părţile au locuit la el, reclamanta se ocupa de creşterea copiilor.

De la data despărţirii în fapt, din decembrie 2016, minora a rămas să locuiască cu mama sa, de care este puternic ataşată, aspect recunoscut de pârât şi părinţii săi.

 Minorul a fost luat de tatăl său şi dus la părinţii săi în comuna P, unde locuieşte şi în prezent.

Imediat după despărţire reclamanta a mers la Poliţie încercând să-l poată lua pe băiat şi a promovat acţiune având ca obiect ordonanţă preşedinţială în acelaşi sens, acţiune ce i-a fost respinsă, considerând că nu e îndeplinită condiţia urgenţei.

Din probele administrate a rezultat că de minor se ocupă mama pârâtului, acesta fiind la serviciu, lucrând în ture.

 Martora DC a declarat că pârâtul nu avea timp pentru copii, când nu era la serviciu, era la bar la jocuri sau acasă să se odihnească.

De asemenea, s-a făcut dovada că minorul a suferit la început , fiind separat de mama lui , brusc, la o vârstă fragedă, de numai 2 ani şi 8 luni. Acest aspect a rezultat şi din faptul că atunci când minorul s-a îmbolnăvit , a refuzat să ia tratamentul fără mama sa şi atunci pârâtul şi familia sa, au hotărât să-l ducă pe minor la reclamantă pentru a-i da ea medicamentele, aspect relatat şi de tatăl pârâtului.

A rezultat , de asemenea din susţinerea reclamantei, care se coroborează cu depoziţiile martorilor propuşi de aceasta, că pârâtul şi familia sa au o atitudine necorespunzătoare de a-l influenţa pe minor creându-i o imagine negativă despre mama sa pentru a-l îndepărta de ea.

 Astfel martora DC a precizat că, în urmă cu aproximativ 2 luni pârâtul a venit cu minorul la ea la bar , martora observând cu această ocazie că cel mic era foarte neîngrijit, avea unghiile mari şi murdare, era murdar pe faţă şi pe haine, iar când a întrebat pe pârât de ce arată aşa, acesta i-a răspuns că dimineaţa mama sa şi bunica băuseră cafeaua şi i-au dat şi copilului cafea cu lapte, iar acesta a vărsat-o pe el. A mai arătat martora că tot atunci , de faţă cu copilul pârâtul i-a spus că o să îi aducă o altă mamă, ocazie cu care martora s-a adresat copilului spunându-i „ de ce mami, tu nu ai mamă?, Ionela nu e mama ta?”, iar copilul i-a spus atunci că ea l-a părăsit, că i s-a spus că nu-l mai iubeşte, că ea nu vrea să meargă să locuiască cu el la P.

Un alt aspect relatat de martorii propuşi de reclamantă este acela că mama pârâtului consumă frecvent alcool, în aceste condiţii nefiind indicat ca ea să fie singura care se ocupă de minor.

Instanţa apreciază că este în interesul minorilor ca ei să crească împreună, fiind foarte ataşaţi unul de celălalt, simţindu-şi lipsa reciproc, aspect recunoscut şi de pârât la interogatoriu, întrebarea 16,fila 72, din punct de vedere psihologic fiind recomandat  ca fraţii să crească împreună. Pe de altă parte, s-a recunoscut şi de către pârât şi de către mama acestuia, că minora este foarte ataşată de mama sa,iar  mama pârâtului a apreciat că pentru minori ar fi bine să crească împreună, că ei se iubesc, când se întâlnesc se pupă şi se joacă împreună, afirmând totodată că tati i-a spus aceste lucruri.

 De asemenea, instanţa de tutelă, prin hotărârea de divorţ, stabileşte, conform art. 402 din Codul civil „contribuţia fiecărui părinte la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură şi pregătire profesională a copiilor”.

 În ceea ce priveşte obligaţia de întreţinere instanţa apreciază că sunt incidente şi dispoziţiile art. 525 alin. 1  din Codul civil conform căruia „minorul care cere întreţinere de la părinţii săi se află în nevoie dacă nu se poate întreţine din munca sa, chiar dacă ar avea bunuri”.

Potrivit art. 499 Noul Cod Civ. „ tatăl şi mama sunt obligaţi, în solidar, să dea întreţinere copilului minor , asigurându-i cele necesare traiului , precum şi educaţia , învăţătura şi pregătirea sa profesională..

 Potrivit art.529 Noul C. civ. „ Întreţinerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere şi cu mijloacele celui care urmează a o plăti. Când întreţinerea este datorată de părinte ea se stabileşte până la ¼ din venitul său lunar net pentru un copil, 1/3 pentru 2 copii şi ½ pentru 3  sau mai mulţi copii.

 La calcularea cuantumului pensiei de întreţinere, la care va fi obligat pârâtul  în favoarea minorilor, urmează să fie avut în vedere veniturile pârâtului.

 Plata pensiei de întreţinere,  în cuantum de  câte 350 lei  lunar, în favoarea fiecărui minor,  se va face  începând cu data cererii,28.12.2016,pentru  minoră şi de la data pronunţării pentru minor, până la majoratul minorilor  sau intervenirea unei alte cauze legale de modificare sau stingere a obligaţiei

Va compensa  în totalitate cheltuielile de judecată

 PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite în parte acţiunea formulată de reclamanta  M I, domiciliată în com. P, sat P, , chem în judecată şi personal la interogatoriu pe soţul meu  şi în parte cererea reconvenţională formulată de MIC.

Declară desfăcută căsătoria încheiată la data de 30.10.2010 trecută în Registrul Stării Civile al Primăriei P la nr.8, din culpă comună.

Reclamantă va reveni la numele avut anterior căsătoriei,  acela de S.

Dispune ca exercitarea autorităţii părinteşti asupra minorilor MMC născută la data de 07.12.2010 şi MMA născut la data de XXXXXXXXXX să se facă în comun de ambii părinţi şi stabileşte domiciliul minorilor la mamă.

 Obligă tatăl la plata unei pensii de întreţinere în favoarea fiecărui minor de câte 350  lei lunar, începând cu data cererii,28.12.2016,pentru  minoră şi de la data pronunţării pentru minor, până la majoratul minorilor  sau intervenirea unei alte cauze legale de modificare sau stingere a obligaţiei

 Plata pensiei de întreţinere se va face până la majoratul minorilor sau intervenirea unei alte cauze legale de modificare sau stingere a obligaţiei de întreţinere.

 Compensează în totalitate cheltuielile de judecată.

 Cu apel în 30 de zile de la comunicare .

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 26.06.2017.

Data publicarii pe site: 26.02.2018

Domenii speta

Spete similare