R O M Â N I A
TRIBUNALUL COVASNA
SECŢIA CIVILĂ
Dosar nr. 1626/119/2016
SENTINŢA CIVILĂ NR. 368
Şedinţa publică din data de 27 aprilie 2017
Instanţa constituită din:
PREŞEDINTE : ………….
GREFIER : ………..
Pe rol fiind pronunţarea asupra acţiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta U.A.T. MUNICIPIUL TÂRGU SECUIESC PRIN PRIMAR în contradictoriu cu pârâta SC C……. SRL, având ca obiect litigiu privind achiziţii publice.
La apelul nominal făcut în şedinţa publică de astăzi, la pronunţare, se constată lipsa părţilor.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care:
Instanţa constată că dezbaterile asupra cauzei de faţă, au avut loc în şedinţa din 13.04.2017, susţinerile şi concluziile părţilor au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta, când instanţa, în temeiul art. 396 alin. (1) Cod procedură civilă în vederea deliberării cât şi pentru a da posibilitatea părţilor să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunţarea pentru data de astăzi, 27.04.2017.
T R I B U N A L U L
Prin acţiunea formulată la data de 23.12.2016 şi înregistrată pe rolul Tribunalului Covasna sub nr. ……../119/2016, reclamanta UAT Târgu-Secuiesc prin Primar a chemat în judecată pe pârâta SC C……. SRL ……, solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să oblige pârâta la plata următoarelor sume :
- suma de 3.356,7 lei, la care se vor adăuga dobânzi legale aferente perioadei între 03.03.2012 -04.11.2014 în sumă de 600,89 lei, actualizată până la data plăţii efective, ca rezultat al includerii nelegale în situaţiile de lucrări, anexe la facturile fiscale, a unei categorii de materiale - polistiren, la preţuri superioare celor înscrise în facturile de achiziţii;
- suma de 28.752,27 lei cu dobânzi legale aferente perioadei 03.03.2012-04.11.2014 în sumă de 5147,05 lei, actualizată până la data plăţii efective, cu titlu de " material - polistiren", ca rezultat al includerii nelegale în situaţiile de lucrări, anexe la facturile fiscale acceptate la plată, a unei cantităţi de 103,72 mc polistiren, în condiţiile în care executantul SC C……. SRL nu a probat achiziţionarea acestei cantităţi de materiale.
În motivarea acţiunii se arată că în urma efectuării de către auditorii publici externi din cadrul Camerei de Conturi a judeţului Covasna, la Unitatea Administrativ Teritorială a Municipiului Târgu Secuiesc, în perioada 09.01.2012 -02.03.2012, a Auditului financiar asupra conturilor anuale de execuţie bugetară ale anului 2011, s-au constatat unele erori/abateri de la legalitate şi regularitate. Prin măsurile dispuse la pct.III.9 şi III.10 din Decizia nr. 16/2012 a Camerei de Conturi Covasna s-a dispus stabilirea întinderii prejudiciului estimat la suma de 3.356,7 lei, la care se vor adăuga dobânzi legale aferente şi dispunerea măsurilor de recuperare a acestuia ca rezultat al includerii nelegale în situaţiile de lucrări, anexe la facturile fiscale, a unei categorii de materiale - polistiren, la preţuri superioare celor înscrise în facturile de achiziţie de către SC C…….. SRL, precum şi stabilirea întinderii prejudiciului estimat la suma de 28.757,27 lei cu dobânzi legale aferente, şi dispunerea măsurilor de recuperare a acestuia cu titlu de "material - polistiren", ca rezultat al includerii nelegale în situaţiile de lucrări, anexe la facturile fiscale acceptate la plată, a unei cantităţi de 103,72 mc polistiren, în condiţiile în care executantul SC C……. SRL nu a probat achiziţionarea acestei cantităţi de material, contrar art. 6 din Legea nr. 82/1991.
Reclamanta arată, în continuare, că Decizia nr. 16 din 11.05.2012 emisă de către Camera de Conturi a jud. Covasna a fost contestată atât pe cale administrativă la Comisia de soluţionare a contestaţiilor cât şi în instanţă. Cererea a fost respinsă parţial prin Sentinţa civilă nr. 365/20.03.2014 a Tribunalului Covasna, pronunţată în Dosar nr. …./64/2012, rămasă definitivă şi irevocabilă prin Decizia civilă nr. 1869/20.06.2014 a Curţii de Apel Braşov.
Astfel, susţine reclamanta, creanţa a devenit exigibilă ca urmare acestor hotărâri judecătoreşti, iar stabilirea prejudiciului şi a modului de executare a acestuia a fost constatat având ca bază aceste documente prin Dispoziţia primarului nr.591/2014.
În baza Contractului de prestări servicii nr. 4612/02.05.2011 încheiat de UAT Municipiul Tg. Secuiesc şi SC C……. SRL Satu Mare având ca obiect reabilitarea termică a blocurilor situate în str. ……………. Tg. Secuiesc, precum şi în baza actelor invocate în preambulul acţiunii, s-a emis somaţia de plată către debitorul /pârât la data de 04.11.2014, după care pârâtul fost chemat în judecată pe calea ordonanţei de plată (în Dosarul cu nr. …………/296/2015, Judecătoria Negreşti Oaş), cerere respinsă definitiv prin Sentinţa civilă nr. 1146/27.10.2015.
Se arată că dreptul la acţiune s-a născut iniţial la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii nr. 365/20.03.2014 a Tribunalului Covasna, iar termenul de prescripţie a fost întrerupt în conformitate cu prevederile art. 2540 din Cod civil, la data de 04.11.2014 prin emiterea somaţiei de plată şi chemarea în judecată a debitorului, până Ia data de 01.04.2016 (data comunicării Sentinţei civile nr.1146/2015), de la această dată a urmat să curgă o nouă prescripţie conform prevederilor art. 2541 alin. l şi 2. Reclamanta a emis invitaţia la conciliere sub nr. 22889/28.11.2016 pentru data de 15.12.2016, orele 13,00, invitaţie la care SC C……SRL nu a răspuns (a se vedea procesul verbal nr. 23840/2016).
În drept au fost invocate disp. art. 286 din OUG nr. 34/2006, HG nr. 925/2006 şi art. 2541 C.civil.
Pârâta SC C…….. SRL a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii ca nefondată.
În motivare a arătat că reclamanta invocă încălcarea Contractului de lucrări nr. 4612/02.05.2011, prin includerea nelegală în situaţiile de lucrări, anexe la facturile fiscale, a unei categorii de materiale - polistiren, la preţuri superioare celor înscrise în facturile de achiziţii, respectiv includerea nelegală în situaţiile de lucrări, anexe la facturile fiscale a unei cantităţi de 103,73 mc polistiren în condiţiile în care nu am fi probat achiziţionarea acestei cantităţi de materiale.
Însă, contractual, pârâta nu şi-a asumat vreo obligaţie de a include la un anumit preţ, mai mic sau egal cu cel de achiziţie, în Situaţiile de lucrări materialele de construcţie puse în operă, respectiv de a proba achiziţia acestora. Asemenea obligaţii nu le sunt impuse de vreun text legal. Contractul de lucrări a fost atribuit în temeiul O.U.G. nr. 34/2006 în procedura cererii de oferte nr. EA0018068, criteriul de atribuire fiind oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, raportat la obiectul contractului - lucrări de reabilitare termica, la o serie de blocuri din Municipiul Tg. Secuiesc. Conform procedurii de atribuire a Contractului şi Caietului de sarcini, s-a impus formularea unei oferte de preţ pentru 1 (un) mp. de lucrare de reabilitare executată (aici fiind inclusă atât manopera cât şi materialele ce urmau sa fie puse în operă) şi pe întreaga cantitate de lucrări din Caietul de sarcini, rezultând un preţ total de atribuire al Contractului de 235.000 RON + TVA, preţ care nu era influenţat/condiţionat de preţul de achiziţie al materialelor ce urmau sa fie puse în operă (deci un „preţ forfetar")/ fiind exclusiv la alegerea executantului preţul la care achiziţionează materialele ce urma sa le pună în operă, fiind condiţionat de respectarea preţului/mp. de lucrare ofertat şi implicit a preţului total al contractului.
Pârâta arată că executantului îi revenea obligaţia de a se încadra în preţul total/unitar ofertat, fără ca în sarcina acestuia sa fie inclusă contractual, ca efect al unor dispoziţii legale, vreo obligaţie cu privire la preţul la care urma să achiziţioneze materialele ce urmau sa fie puse în operă sau vreo obligaţie de a justifica autorităţii contractante achiziţia acestor materiale. Singura obligaţie referitoare la materialele utilizate a fost aceea de a respecta calitatea prevăzută în documentaţia de execuţie, condiţie în totalitate îndeplinită, având în vedere ca întreaga cantitate de polistiren necesar a fi pus în operă a fost achiziţionat de la un producător certificat. Lucrările contractual asumate au fost în totalitate executate de către subscrisa, recepţionate fără obiecţiuni şi achitate în întregime de către reclamanta Municipiul Târgu Secuiesc.
În ce priveşte invocarea de către reclamantă a Deciziei nr. 16 a Camerei de Conturi Covasna si a Hotărârilor judecătoreşti pronunţate în procedura de contestare a acestei Decizii, pârâta arată că aceasta este irelevantă. Decizia, respectiv Hotărârile judecătoreşti nu le sunt opozabile, destinatarul Deciziei fiind Municipiul Târgu Secuiesc, iar părţi în procesul în care au fost pronunţate Hotărârile judecătoreşti au fost Camera de Conturi Covasna şi Municipiul Târgu Secuiesc. Niciunul din aceste acte nu constată încălcarea de către subscrisa a vreunei dispoziţii legale sau contractuale şi nu stabilesc în sarcina sa nicio obligaţie, referindu-se exclusiv la concluziile unui organ jurisdicţional cu privire la încălcarea unor dispoziţii legale de către reclamanta Municipiului Târgu Secuiesc.
În dovedirea acţiunii şi respectiv în apărare părţile au solicitat proba cu înscrisuri, probă încuviinţată de instanţă şi administrată în cauză, sens în care au fost depuse la dosar înscrisuri şi a fost ataşat dos. civ. nr. …../64/2012 şi ……/64/2012.
Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:
În fapt, la data de 02.05.2011, autoritatea contractantă Municipiul Târgu Secuiesc în calitate de achizitor, a încheiat cu SC C……. SRL, în calitate de executant, contractul de execuţie de lucrări nr. 4612 având ca obiect reabilitarea termică a blocurilor situate în str. …………. Tg. Secuiesc pentru suma de 235.000 lei fără TVA (fila 95). Atribuirea contractului de achiziţie s-a realizat în baza OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică.
În urma controlului efectuat de Camera de Conturi Covasna, prin Decizia nr. 16 din 11.05.2012 s-a dispus, la punctul 5 din Decizie, stabilirea întinderii prejudiciului estimat la suma de 3.356,72 lei la care se vor adăuga dobânzi legale aferente şi dispunerea măsurilor de recuperare a acestuia ca rezultat al includerii nelegale în situaţiile de lucrări, anexe la facturile fiscale, a unei categorii de materiale - polistiren, la preţuri superioare celor înscrise în facturile de achiziţie de către SC C…….. SRL, contrar pct. 2.8 din ordinul 1917/2005, precum şi stabilirea întinderii prejudiciului estimat la suma de 28.757,27 lei cu dobânzi legale aferente, şi dispunerea măsurilor de recuperare a acestuia cu titlu de " material - polistiren", ca rezultat al includerii nelegale în situaţiile de lucrări, anexe la facturile fiscale acceptate la plată, a unei cantităţi de 103,72 mc polistiren, în condiţiile în care executantul SC C…….. SRL nu a probat achiziţionarea acestei cantităţi de material, contrar art.6 din Legea nr.82/1991.
La data de 22.02.2015 reclamanta a formulat o ordonanţă de plată împotriva pârâtei prin care a solicitat acesteia să achite sumele menţionate în Decizia nr. 16 din 11.05.2012 (fila 22), însă cererea a fost respinsă prin sentinţa civilă nr. 603/28.05.2015 a Judecătoriei Negreşti-Oaş.
În vederea îndeplinirii măsurilor dispuse prin Decizia Camerei de Conturi reclamanta a introdus prezenta acţiune în răspundere contractuală pentru recuperarea sumelor sus-menţionate.
În soluţionarea cauzei instanţa reţine că se impune a preciza, încă de la început, că obiectul litigiului îl reprezintă atragerea răspunderii civile contractuale a pârâtei prin raportare la prevederile contractului. Constatările echipei de control a Curţii de Conturi, chiar consfinţite prin decizia sus-amintită, nu sunt opozabile în mod necesar pârâtei, nici instanţei şi nu reprezintă temei de drept pentru exercitarea acţiunii, ci constituie doar premisă a introducerii acţiunii.
În acelaşi context se impune a preciza că hotărârea judecătorească prin care a fost analizată legalitatea măsurilor dispuse prin Decizia nr. 16 nu se impune cu autoritate de lucru judecat în prezentul litigiu în condiţiile în care pârâta SC C…… SRL nu a fost parte în litigiul respectiv şi nu a putut formula apărări.
Mai mult, în litigiul respectiv instanţa verifică legalitatea constatărilor Curţii de Conturi în ce priveşte decontările unor sume din banii publici, respectiv dacă există un prejudiciu în patrimoniul unităţii administrativ teritoriale, fără a verifica şi analiza cine este responsabil de producerea acestui prejudiciu.
Astfel, potrivit art. 969 Cod civil (aplicabil în speţă prin raportare la data încheierii contractului) contractul are putere de lege între părţile contractante, principiul forţei obligatorii a actului juridic fiind definit prin sintagma pacta sunt servanda, nici una dintre părţi neputând deroga de la obligaţiile asumate prin actul juridic legal încheiat, iar conform art. 1073 Cod civil creditorul are dreptul la îndeplinirea întocmai a obligaţiei, în caz de neexecutare totală sau parţială sau de executare necorespunzătoare creditorul având dreptul la despăgubiri.
În cele ce urmează instanţa va analiza, pe rând, sumele pretinse de către reclamantă, prin raportare la prevederile contractuale şi la modul cum obligaţiile contractuale au fost îndeplinite de către pârâtă.
Analizând suma de 3.356,72 lei, provenind din includerea nelegală în situaţiile de lucrări de către executant şi decontate de către UAT Târgu Secuiesc a unor categorii de materiale - polistiren, la preţuri superioare celor înscrise în facturile de achiziţie, instanţa constată, în primul rând, că nu este prevăzută în contract obligaţia pârâtei de a prezenta reclamantei în calitate de achizitor, facturile de achiziţie a materialelor. Executantul emite facturile aferente serviciilor prestate, facturi pe care achizitorul trebuie să le onoreze, conform art. 18 din contract.
În al doilea rând, instanţa reţine că dispoziţiile Ordinului 1917/2005 reglementează Normele metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice, Planul de conturi pentru instituţiile publice şi instrucţiunile de aplicare a acestuia, acest act normativ neavând drept obiect de reglementare modalitatea de decontare a execuţiei lucrărilor în raporturile dintre instituţiile publice şi operatorii economici, iar textul legal invocat de organul de control, şi anume pct.2.8 stabileşte reguli generale pentru evaluarea elementelor din bilanţ, reguli vizând evaluarea la data intrării bunurilor în instituţia publică (lit. a), evaluarea cu ocazia inventarierii (lit. b), la încheierea exerciţiului financiar (lit. c) şi respectiv la data ieşirii din unitate (lit. d).
Analizând cuprinsul pct.2.8 din Ordinul 1917/2005 instanţa constată că textul prevede că la data intrării în patrimoniu bunurile se evaluează şi se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare, valoare care, în ceea ce priveşte bunurile procurate cu titlu oneros, se stabileşte prin raportare la costul de achiziţie, cost care cuprinde preţul de cumpărare, taxele de import şi alte taxe (cu excepţia acelora pe care instituţia publică le poate recupera de la autorităţile fiscale), cheltuielile de transport, manipulare şi alte cheltuieli care pot fi atribuite direct achiziţiei bunurilor respective, stipulându-se de asemenea că reducerile comerciale acordate de furnizor nu fac parte din costul de achiziţie.
Luând în considerare obiectul de reglementare al Ordinului 1917/2005, conţinutul şi finalitatea textului legal, care se referă la evaluarea elementelor din bilanţ, instanţa constată că sensul normei este acela că valoarea contabilă a bunului intrat în patrimoniu va include preţul de cumpărare, prin preţ de cumpărare înţelegând preţul cu care bunul a fost achiziţionat de instituţia publică de la operatorul economic căreia aceasta i-a plătit preţul, în această accepţiune noţiunea de furnizor vizând firma căreia reclamanta i-a plătit preţul stipulat în contract, iar nu furnizorul executantului, adică cel de la care executantul a cumpărat materialele.
Prin urmare, norma presupus a fi încălcată, din care ar rezulta că preţul pe care achizitorul urma să-l achite în executarea contractului ar fi trebuit să fie (re)determinat, după ce a fost deja stabilit la data perfectării contractului de achiziţii publice, pe baza facturilor de achiziţie a acestor materiale de la un terţ, nu are nicio legătură cu această ipoteză, ci are un alt obiect de reglementare, nefiind vorba despre o prevedere care să reglementeze modul de redactare a ofertei ori de stabilire a preţului contractului şi nici despre o normă care să stabilească reguli cu privire la modul de decontare (ulterioară) a execuţiei lucrărilor de investiţii către operatorii economici, motiv pentru care aceasta nu are aplicabilitate în cauză, aceeaşi concluzie impunându-se şi în ceea ce priveşte Ordinul 1826/2003 pentru aprobarea Precizărilor privind unele măsuri referitoare la organizarea şi conducerea contabilităţii de gestiune.
În sensul celor de mai sus, se impune a face distincţie între momentul la care se stabileşte preţul contractului de achiziţii şi momentul la care se execută acest contract, urmând a reţine că, în ceea ce priveşte stabilirea preţul contractului, aceasta se face conform ofertei financiare, respectiv propunerii financiare, aceasta din urmă fiind definită de art. lit. t din OUG 34/2006 privind achiziţiile publice drept partea din ofertă ce cuprinde informaţiile cu privire la preţ, tarif, alte condiţii financiare şi comerciale corespunzătoare satisfacerii cerinţelor solicitate prin documentaţia de atribuire, oferta având caracter obligatoriu, din punct de vedere al conţinutului, pe toată perioada de valabilitate stabilită de către autoritatea contractantă, astfel cum prevede expres art. 171 din acest act normativ.
Se va avea în vedere că, în cadrul lucrărilor de investiţii publice, oferta financiară se concretizează în devizul ofertă, deviz care se întocmeşte pe baza listelor cu cantităţile de lucrări ce fac parte din proiectul tehnic, a căror formă este reglementată de prevederile HG 28/2008 privind conţinutul-cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice precum şi structura şi metodologia de elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii, fiind de observat că sfera de reglementare a acestui act normativ priveşte o fază anterioară încheierii contractului de achiziţie publică şi executării sale prin decontarea lucrărilor executate, fiind reglementate etape necesar a fi parcurse pentru a putea fi aprobată iniţial efectuarea investiţiei.
Instanţa va reţine că, în corelaţie cu actul normativ de mai sus, a fost adoptat Ordinul 836/2008 prin care au fost redactate Instrucţiuni cu privire la modul de aplicare a anumitor prevederi din cuprinsul său, în cadrul acestui Ordin stabilindu-se care este conţinutul cadru al Proiectului tehnic elaborat pentru ca viitoarea lucrare să răspundă cerinţelor tehnice, economice şi tehnologice ale beneficiarului.
Se reţine că unul dintre elementele pe care trebuie să le cuprindă Proiectul tehnic îl constituie listele cu cantităţile de lucrări (conform Anexa I, lit. A pct. 4), liste care cuprind, între altele, cantităţile de lucrări pe categorii de lucrări, forma acestei liste fiind prestabilită de legiuitor în cadrul Formularului 3 anexă la acest act normativ, formular de al cărui conţinut s-a prevalat Curtea de Conturi în susţinerea măsurii dispuse şi în care se prevede că în categoria cheltuielilor indirecte intră, între altele, cheltuielile aferente consumurilor de resurse materiale, în care se cuprinde valoarea materialelor calculată cu preţurile de la furnizori, fără TVA.
Se constată că acest text normativ a fost invocat în speţă fără însă a se avea în vedere contextul legal în care el se încadrează, respectiv faptul că HG 28/2008 şi Ordinul 836/2008 sunt acte normative care reglementează faza anterioară încheierii contractului de achiziţii publice, respectiv faza în care se aprobă investiţia publică şi fondurile necesare pentru realizarea acesteia, textul respectiv reglementând o parte componentă a proiectului tehnic, şi anume capitolul 4 din proiectul tehnic, care trebuie să cuprindă toate elementele necesare cuantificării valorice a lucrărilor în faza precontractuală, astfel că această normă care face trimitere la valoarea materialelor calculată cu preţurile de la furnizori vizează modul de estimare a costurilor investiţiei şi respectiv modul de stabilire, de evaluare a preţului contractului, textul nereglementând cadrul legal în care are loc plata efectivă a preţului după ce acesta a fost deja contractat, adică ferm stabilit.
În sensul celor de mai sus, făcând distincţia între momentul stabilirii preţului la încheierea contractului de achiziţii şi momentul plăţii preţului (decontării) după executarea lucrărilor, deci după încheierea contractului, se va avea în vedere că în Nota finală din Anexa I, lit. A pct. 4 din Ordinul 836/2008 se stipulează că Formularele F1 - F5, completate cu preţuri unitare şi valori, devin formulare pentru devizul ofertei şi vor fi utilizate pentru întocmirea situaţiilor de lucrări executate, în vederea decontării.
Prin urmare, instanţa reţine că în baza listelor de lucrări care fac parte din proiectul tehnic se întocmeşte devizul ofertei, adică oferta financiară aferentă contractului de achiziţii publice, ofertă în cadrul căreia se arată care este costul, preţul (ofertat) al lucrării, succesiv se încheie contractul prin care se convine asupra preţului conform ofertei, apoi se întocmesc situaţiile de lucrări după ce acestea se execută, întocmirea acestora făcându-se pe baza ofertei financiare (materializată în devizul ofertă) pentru ca ulterior să aibă loc decontarea, adică achitarea preţului (în acelaşi sens fiind şi art. 10.2 alin. 3 din Ordinul 34/1998 potrivit căruia în scopul decontării lucrărilor executate, contractanţii întocmesc situaţii de plată, lunare şi finale, pe baza preţurilor unitare ferme din devizele-ofertă contractate).
În concluzie, prevederea legală invocată nu reglementează o condiţie cu privire la decontarea preţului, ci reglementează o cerinţă privind calcularea preţului în vederea încheierii contractului, în sensul că la stabilirea preţului lucrărilor se are în vedere, între altele, preţul materialelor care se stabileşte pe baza preţurilor oferite de furnizori, prevederea legală oferind un criteriu pentru o estimare corectă a preţului însă, odată stabilit preţul şi încheiat contractul, acesta va fi cel stipulat în contract, în sensul că pentru decontarea sa nu este necesară îndeplinirea unei alte condiţii suplimentare de a se prezenta pentru decontare, pe lângă situaţiile de lucrări întocmite pe baza ofertei financiare, şi facturi de achiziţie a materialelor de la furnizori.
În speţă, astfel cum rezultă din Raportul de expertiză întocmit în dos. civ. nr. 715/64/2012 (fila 24), valoarea materialelor ofertate de către constructor şi acceptate de autoritatea contractantă este în concordanţă cu propunerea tehnică şi financiară, documente ale contractului
Pe cale de consecinţă, având în vedere că decontarea a fost efectuată pe bază de documente justificative constând în facturi fiscale însoţite de situaţii de lucrări întocmite în mod corect pe baza preţurilor unitare din devizul ofertă, preţul decontat fiind cel contractat, instanţa constată că pârâta şi-a executat corect obligaţiile contractuale şi nu se impune restituirea sumei de 3.356,72 lei.
În ceea ce priveşte suma de 28.757,27 lei rezultat al includerii nelegale în situaţiile de lucrări, anexe la facturile fiscale acceptate la plată, a unei cantităţi de 103,72 mc polistiren, în condiţiile în care executantul SC C……. SRL nu a probat achiziţionarea acestei cantităţi de material, se constată, aşa cum am reţinut şi anterior, că nu este prevăzută în contract obligaţia pârâtei de a prezenta reclamantei în calitate de achizitor, facturile de achiziţie a materialelor, atâta timp cât acestea au fost puse în operă, iar lucrarea contractată a fost efectiv realizată.
Expertul numit în dos. civ.nr. …../6472012 a precizat că valoarea materialelor ofertate de către constructor şi acceptate de autoritatea contractantă este în concordanţă cu propunerea tehnică şi financiară.
La dosarul cauzei au fost depuse la fila 204 şi următoarele facturile de achiziţie a polistirenului. La fila 222 din vol. I al dos. civ. nr. 715/6472012 pârâta a depus un tabel în care a precizat cantităţile de polistiren achiziţionat de la SC A….. SRL, respectiv 357,37 mc, în timp ce cantitatea de polistiren decontată conform contractului a fost de 339,9 mc.
Procedând la verificarea executării prevederilor contractuale, instanţa reţine că prezintă importanţă doar faptul că sumele plătite executantului sunt cele prevăzute în contract, nu şi eventualele costuri mai mici de achiziţie a materialelor obţinute de executant de la terţi.
În acest context se impune a preciza că nu pot fi reţinute ca având autoritate de lucru judecat considerentele sentinţei civile nr. 365 din 20.03.2014, în acel cadru procesual instanţa analizând decontarea sumelor respective din perspectiva utilizării fondurilor publice. Constatările Camerei de Conturi, consfinţite de către instanţă, nu identifică în mod precis nici fapta ilicită, în concret, nici autorul acesteia.
O eventuală nerespectare a legii de către autoritatea administraţiei publice locale nu atrage în mod automat restituirea sumelor de bani plătite, ci doar în măsura încălcării unei obligaţii contractuale de către pârâtă, cu alte cuvinte în ipoteza unei fapte ilicite. Or, în sarcina pârâtei nu se poate reţine o încălcare a obligaţiilor contractuale care să se concretizeze într-o faptă ilicită.
Recuperarea prejudiciului constatat de către Curtea de Conturi presupune în mod necesar identificarea persoanei, fizice sau juridice, a cărei faptă ilicită a dus la producerea acestuia. În speţă, în lipsa constatării faptei ilicite a pârâtei, nu se poate dispune obligarea acesteia la restituirea sumelor constatate drept prejudiciu.
În concluzie, pentru toate considerentele mai sus expuse, instanţa reţine că în speţă nu s-a făcut dovada nerespectării obligaţiilor contractuale de către pârâtă pentru a se putea reţine o faptă ilicită în sarcina acesteia, motiv pentru care acţiunea reclamantei urmează a fi respinsă.
Nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ş T E
Respinge acţiunea formulată de reclamanta UAT Târgu-Secuiesc prin Primar, cu sediul în mun. Târgu-Secuiesc, Piaţa Gabor Aron nr. 24, judeţul Covasna, în contradictoriu cu pârâta SC C…. SRL, cu sediul în …………., CIF …………., ………………….
Cu drept de recurs ce se va depune la Tribunalul Covasna în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunţată azi, 27.04.2017, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
PREŞEDINTE GREFIER
Judecătoria Podu Turcului
Somaţie de plată
Tribunalul Constanța
Apel. Reziliere contract de închiriere. Tacita relocaţiune. Evacuare.
Curtea de Apel Iași
Constatare nulitate cesiune de creanță. Condiții de validitate a cesiunii de creanță. Interpretarea și aplicarea art. 6 ind. 1 din OUG nr. 146/2002 privind formarea şi utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului
Curtea de Apel Oradea
Pretenții decurgând din contract. Litigiu între o societate din Italia și una din România. Competența generală de soluționare a cauzei
Curtea de Apel Craiova
Admisibilitatea acţiunii în constatarea dreptului de administrare sau de folosinţă, în vederea întocmirii documentaţiei cerute de HG 834/1991, pentru eliberarea certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor.