Ordonanţă de plată. Reprezentarea persoanei juridice în procesul civil, art. 82 C.pr.civ., existenţa unui dublu raport de reprezentare, mandatar convențional sau legal care, la rândul său, a dat mandat unui avocat, necesitatea probării atât a calităţii de

Deliberând asupra cauzei de faţă, instanţa reţine următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, la data de xx.xx.2017, sub nr. X/299/2017, creditoarea E.F.G. S.R.L. a formulat în contradictoriu cu debitoarea C.C.C. S.A. M. - SUCURSALA BUCUREŞTI, cerere de emitere a ordonanţei de plată, prin care a solicitat obligarea debitoarei la plata sumei în cuantum de 11.431,44 lei, reprezentând contravaloarea facturilor EFG nr. A/2017 şi EFG nr. B/2017; obligarea debitoarei la plata dobânzilor calculate începând cu data scadenţei facturii celei mai îndepărtate, până la data plăţii efective a contravalorii facturilor reprezentând debitul principal, precum şi obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii, creditoarea a arătat că, în calitate de locator, a încheiat cu debitoarea, în calitate de locatar, contractul de locaţiune nr. C/2015, având ca obiect închirierea mijloacelor de transport şi/sau utilajelor de construcţii precizate în Anexa 1 din contract, în scopul efectuării de lucrări. A menţionat că a somat şi pus în întârziere societatea debitoare, cu privire a plata sumei de 11.431,44 lei, reprezentând contravaloarea facturilor EFG nr. A/2017 şi EFG nr. B/2017.

În drept, cererea de chemare în judecată a fost a întemeiată pe prevederile art. 1013 şi urm., art. 1523 alin. 3 Cod procedură civilă.

 În dovedirea cererii, creditoarea a depus la dosar înscrisuri, în copie certificată (filele 5-17 din dosar).

Debitoarea, deşi legal citată, nu a formulat întâmpinare la cererea de chemare în judecată.

Prin rezoluţia din data de 23.06.2017, instanţa a stabilit în sarcina creditoarei o serie de obligaţii, printre care şi aceea de a face dovada calităţii de reprezentant legal, prin extras O.N.R.C., conform art. 151 alin. 4 Cod procedură civilă.

Analizând actele şi lucrările dosarului cu privire la excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant al reclamantei, instanţa reţine următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 248 alin. 1 Cod procedură civilă, instanţa procedează la analizarea mai întâi a excepţiilor, indiferent că sunt de procedură sau de fond care fac de prisos cercetarea în fond a pricinii. Excepţia lipsei calităţii de reprezentant este o excepţie de procedură, peremptorie şi absolută.

Art. 194 Cod procedură civilă prevede elementele pe care trebuie să le cuprindă cererea de chemare în judecată, lit. b). a textului de lege menţionat stabilind că printre elementele obligatorii ale cererii sunt numele, prenumele şi calitatea celui care reprezintă partea în proces, dovada calităţii de reprezentant în forma prevăzută la art. 151 urmând a se alătura cererii de chemare în judecată.

În acest sens, conform art. 151 din Codul de procedură civilă, „(1) Când cererea este făcută prin mandatar, se va alătura procura în original sau în copie legalizată. (2) Avocatul şi consilierul juridic vor depune împuternicirea lor, potrivit legii. (3) Reprezentantul legal va alătura o copie legalizată de pe înscrisul doveditor al calităţii sale. (4) Reprezentanţii persoanelor juridice de drept privat vor depune, în copie, un extras din registrul public în care este menţionată împuternicirea lor. (5) Organul de conducere sau, după caz, reprezentantul desemnat al unei asociaţii, societăţi ori altei entităţi fără personalitate juridica, înfiinţată potrivit legii, va anexa, în copie legalizată, extrasul din actul care atestă dreptul sau de reprezentare în justiţie”.

Atunci când reprezentantul părții, persoană fizică sau juridică este mandatar neavocat sau consilier juridic atunci cererea va cuprinde numele, prenumele si calitatea celui care reprezintă partea în proces şi dovada conform art. 151,  iar când reprezentantul părții este avocat sau consilier juridic se menționează numele, prenumele acestuia, calitatea rezultând implicit şi, în plus, sediul profesional şi dovada calităţii de reprezentant, conform art. 151 Cod procedură civilă, ambele situații vizând contextul existenţei unui singur raport de reprezentare.

În cazul în care există raport dublu de reprezentare, adică persoana fizică are mandatar convențional sau legal care, la rândul său, a dat mandat unui avocat este necesar, prin raportare la dispoziţiile art. 151 Cod procedură civilă, să se menționeze în cerere numele, prenumele şi calitatea celui care reprezintă partea în proces, cât şi să se anexeze dovada – procura autentică, conform art. 151 alin. 1 Cod procedură civilă, sau copie legalizată de pe înscrisul doveditor al calităţii sale, conform art. 151 alin. 3 Cod procedură civilă –, şi, de asemenea, în cadrul celui de-al doilea raport de reprezentare, să se menționeze numele, prenumele avocatului şi sediul profesional, precum şi să se anexeze dovada calităţii de reprezentant, conform art. 151 alin. 2 Cod procedură civilă.

Același raționament se aplică şi în cazul persoanei juridice, în acest caz existând întotdeauna un raport de reprezentare implicit, adică raportul persoana juridică – organ de administrare, conform art. 209 Cod civil, şi, astfel, în cazul reprezentării prin avocat a persoanei juridice întotdeauna va exista un raport dublu de reprezentare: cel prevăzut de art. 209 Cod civil şi cel convențional. Astfel, în cazul în care persoana juridică este reprezentată şi convențional, nu există nicio rațiune pentru care să nu se menționeze în cerere numele şi calitatea celui care reprezintă partea – adică organul de administrare şi sa se aducă dovada calităţii, prevăzută la 151 alin. 4 în acest sens, tocmai pentru a verifica dacă persoana care a formulat acțiunea în numele persoanei juridice şi a dat mandat avocatului este abilitat, conform art. 209 Cod civil.

Instanţa subliniază că nu poate fi primită interpretarea potrivit căreia, în cazul în care partea este reprezentată prin avocat, nu mai este necesară dovada calităţii de reprezentant din cadrul raportului de reprezentare premergător, fie pentru persoana fizică, fie pentru persoana juridică, neputându-se face nicio distincție sub acest aspect. Astfel, în cazul reprezentării prin avocat sunt necesare şi alte mențiuni, respectiv, aceea privind sediul profesional şi lipsa mențiunii privind calitatea reprezentantului care rezultă implicit.

Instanța retine că reclamanta-creditoare nu s-a conformat obligației legale de a depune un extras din Registrului Comerțului, din care să rezulte împuternicirea organului de administrare al persoanei juridice la data sesizării instanței, ci a depus  numai împuternicirea avocaţială, făcând numai dovada raportului subsecvent de reprezentare.

Având în vedere considerentele menţionate, instanţa reţine incidenţa prevederilor art. 82 alin. 1 Cod procedură civilă, şi anume „când instanţa constată lipsa dovezii calităţii de reprezentant a celui care a acţionat în numele părţii, va da un termen scurt pentru acoperirea lipsurilor. Dacă acestea nu se acoperă, cererea va fi anulată”.

Pentru aceste motive, constatând că până la termenul de judecată acordat în acest sens, creditoarea nu a depus la dosar dovada calităţii de reprezentant legal, în modalitatea solicitată de instanţă, în temeiul art. 82 alin. 1 Cod procedură civilă, instanţa va anula cererea de chemare în judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂŞTE:

Admite excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant legal, invocată din oficiu.

În temeiul art. 82 alin. 1 Cod procedură civilă, anulează cererea de chemare în judecată formulată de pe creditoarea E.F.G. S.R.L. sediul ales la Cabinet de Avocat C.M., cu sediul în …., în contradictoriu cu debitoarea C.C.C. S.A. M. SUCURSALA BUCUREŞTI, cu sediul în ….

Cu drept de cerere în anulare în termen de 10 zile de la comunicare, care se va depune la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti.

Pronunţată în şedinţa publică, azi, xx.xx.2017.

Domenii speta

Spete similare