Fond funciar. Excepția lipsei de interes

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 14.07.2016, sub nr. XXXX, reclamanta XXXX a chemat în judecată pârâţii XXXX, COMISIA JUDEŢEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR XXXXX şi  COMISIA LOCALĂ DE FOND FUNCIAR XXXX, solicitând instanţei ca, în urma probelor ce se vor administra, să se constate nulitatea absolută parţială a hotărârii nr.XXXX privind validarea tabelelor suplimentare pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, respectiv a Tabelului nominal cu cetăţenii care nu au avut rol in anul 1959 şi posedau teren intravilan, fiul său, numitul XXXX, care s-a născut in anul XXXX - figurând în acest Tabel.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a precizat că este unica moştenitoare a mamei sale, numita  XXXX, decedată Ia data de XXXX, conform Certificatului de moştenitor nr.XXXX, aceasta din urmă, în anul 1972 încheind un act cu dare de plată, prin care, achitând preţul de 500 lei către CAP XXXX cu sediul în comuna XXXX, a achiziţionat suprafaţa de 500 m2 cu destinaţia loc de casă, teren situat în comuna XXXX, jud. XXXX, act ce a fost înaintat spre transcriere Notariatului de Stat Judeţean XXXX.

Reclamanta a menţionat că ulterior, fiului său, numitul XXXX i s-a reconstituit în baza Legii nr. 18/1991 conform TP nr. XXXX, dreptul de proprietate asupra terenului intravilan în suprafaţă de 977 mp aferent casei de locuit situată in comuna XXXX şi care a fost proprietatea mamei sale, având vecinătăţile : la Răsărit : XXXX; la Apus : XXXX ; la Miazăzi : drum comunal ; la Miazănoapte : XXXX şi XXXX.

La data de XXXX a decedat fiul său, numitul XXXX, rămând moştenitor pârâtul XXXX, în calitate de descendent de gradul l, conform certificatului de moştenitor nr. XXXX.

Reclamanta a precizat că, în urma sentinţei civile nr.XXXX pronunţată in dosarul nr. XXXX, instanţa a respins cererea acesteia prin care a solicitat sa se constate nulitatea absoluta a Titlului de proprietate nr. XXXX emis de către pârâta COMISIA JUDEŢEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR XXXX, la solicitarea instanţei, pârâtele Comisiile de Fond Funciar depunând la dosar actele care au stat la baza emiterii Titlului de proprietate in litigiu, respectiv actele în baza cărora s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pe numele fiului său pentru suprafaţa de teren aferenta casei de locuit care a aparţinut mamei sale şi pentru care a achitat preţul vânzării încă din anul 1972.

Pârâta COMISIA JUDEŢEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR XXXX a comunicat Hotărârea nr.XXXX privind validarea tabelelor suplimentare pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, respectiv a Tabelului nominal cu cetăţenii care nu au avut rol in anul 1959 şi  posedau teren intravilan.

În raport de înscrisurile depuse de pârâta COMISIA JUDEŢEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR XXXX reclamanta a  formulat cerere completatoare prin care a solicitat ca instanţa să constate nulitatea absolută a Hotărârii nr.XXXX, cerere asupra căreia instanţa de fond cât şi instanţa de apel au omis să se pronunţe, a arătat reclamanta.

Totodată, reclamanta a mai arătat că, fiul său  s-a născut în anul XXXX (trecut în nefiinţă din anul XXXX), astfel încât apreciază ca nu poate rămâne in vigoare o Hotărâre emisă cu încălcarea prevederilor Legii nr. 18/1991.

De asemenea, reclamanta a mai arătat că, în masa succesorala rămasă de pe urma mamei sale  nu a putut intra terenul în suprafaţa de 0, 05 ha cumpărat în anul 1972 pentru preţul de 500 lei de către mama sa in baza actului de dare in plata de la CAP XXXX cu sediul în comuna XXXX, act care a fost transcris la Notariatului de Stat Judeţean XXXX, folosul practic urmărit prin introducerea acţiunii fiind completarea masei succesorale. Astfel, în masa succesorala a intrat doar locuinţa situată în comuna XXXX, judeţul XXXX, locuinţa construita din pământ bătut, acoperită cu ţiglă, compusa din 2(doua) camere şi un antreu, ocupând o suprafaţa de zidărie de 84 mp şi o anexa gospodărească construită din pământ bătut, acoperită cu placi de azbociment, având vecinătăţile :1a Răsărit :XXXX ; la Apus :XXXX ; la Miazăzi: drum comunal ; la Miazănoapte : XXXX şi XXXX.

În drept, reclamanta a invocat dispoziţiile Legii nr. 18/1991, art. III alin. l lit. a) si lit. c) din Legea nr.169/1997, art, 8 art 11, art. 23 si art. 24 din Legea nr. 18/1991, art.l din Protocolul nr. l adiţional la C.E.D.O. privind proprietatea.

În susţinerea cererii de chemare în judecată a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, sens în care a ataşat:Hotărâre emisă de Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor XXXX, listă anexe, tabel privind persoanele care au avut rol în anul 1959, cererea adresată de reclamantă prefectului jud. XXXX, adresa nr. XXXX remisă de Primăria XXXX reclamantei, certificat de moştenitor nr. XXXX, certificat de deces – XXXX, certificat de moştenitor nr. XXXX şi act de dare în plată nr. XXXX din anul 1972.

La data de 29.08.2016, pârâta COMISIA LOCALĂ DE FOND FUNCIAR XXXX a formulat întâmpinare, menţionând că, pentru suprafaţa de 977 m2 intravilan înscris în Titlul de Proprietate nr. XXXX emis pe numele lui XXXX nu s-a regăsit în evidenţele Primăriei XXXX nicio cerere depusă de acesta, în baza legii proprietăţii, pentru suprafaţa mai sus menţionată, numitul XXXX nefigurând în registrele agricole din anii 1959-1963.

A mai arătat că, în Registrul Agricol din anii 1992-1996, în vol. V, fila XX, poziţia XX, au figurat înscrişi XXXX – cap gospodărie, XXXX, XXXX, XXXX, XXXX, XXXX şi XXXX,  în Registrul Agricol din anii 2001-2005, în vol. XIX, fila XX, poziţia XX, au figurat înscrişi XXXX(decedat din XXXX)  – cap gospodărie, XXXX, XXXX, XXXX, XXXXşi XXXX.

În drept, au fost invocate dispoziţiile Legii nr. 18/1991, cu modificările şi completările ulterioare, prevederile Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare şi Regulamentul aprobat prin HGR nr. 890/2005.

La data de 05.09.2017, pârâta COMISIA JUDEŢEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR XXXX a formulat întâmpinare, solicitând admiterea acţiunii şi modificarea HO nr. XXXX, în sensul radierii lui XXXX şi înscrierii, în mod corect al autoarei reclamantei, XXXX.

A precizat că,  din informaţiile transmise de către primăria XXXX, s-a constatat că, XXXX nu a depus cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafaţa de teren intravilan ce apare înscrisă în titlul de proprietate nr. XXXX, actul doveditor al proprietăţii suprafeţei de 500 mp (în realitate 977 mp), teren intravilan revendicat în cauză de către reclamantă, este documentul intitulat - Act de dare cu plată - din care rezultă că CAP XXXX a vândut, la data de 13 martie 1972, lui XXXX (mama reclamantei), suprafaţa de 0,05 ha loc de casă, situată în vatra satului, în vederea construirii de locuinţă.

A menţionat că, din referatul nr. XXXX al Primăriei com. XXXX, rezultă că, numitul XXXX nu figurează înscris în registrele agricole din anul 1959-1963. De asemenea, rezultă că, în Registrul Agricol din anii 1992-1996, în volumul V, fila XX, poziţia XX, au figurat înscrişi XXXX — cap gospodărie, XXXX, XXXX, XXXX şi XXXX. Numita XXXX a decedat la data de XXXX, iar singura moştenitoare a acesteia, care a acceptat succesiunea tacit, este reclamanta XXXX (fiică), conform certificatului de moştenitor nr.XXXX.

De asemenea, din acelaşi referat al primăriei rezultă că, în Registrul Agricol din anii 1997-2000, în volumul XIX, fila XX, poziţia XX, au figurat înscrişi XXXX, XXXX, XXXX, XXXX, XXXX si XXXX. în Registrul Agricol din anii 2001 - 2005, în volumul XIX, fila XX, poziţia XX, au figurat înscrişi XXXX - cap de gospodărie, XXXX, XXXX, XXXX, XXXX si XXXX. Numitul XXXX a decedat la data de XXXX, unicul moştenitor al acestuia fiind XXXX – fiu.

Prin hotărârea nr. XXXX, Comisia judeţeană XXXX a validat tabelul nominal cu cetăţenii care deţin terenuri în intravilan şi care nu a făcut obiectul validării iniţiale, înaintat de comisia locală XXXX, cu un nr. de 247 poziţii şi o suprafaţă totală de 280,423 mp, la poziţia 20 figurând înscris XXXX, cu suprafaţa de 977 mp. Întrucât, la data emiterii hotărârii Comisiei judeţene XXXX (1994), era în viaţă proprietarul terenului intravilan de 500 mp (977 mp) şi anume XXXX (decedată la o dată ulterioară -XXXX), s-a considerat că, în mod eronat a fost înscris în lista anexă la hotărâre XXXX.

În drept, au fost invocate dispoziţiile instituite de Legea nr. 18/1991, rep. cu modificările şi completările ulterioare - Regulamentul aprobat prin HGR nr. 890/2005 cu modificările şi completările ulterioare.

La data de 06.12.2017, pârâtul XXXX a depus întâmpinare, solicitând respingerea cererii de chemare în judecată formulată de reclamantă, invocând excepţia lipsei calităţii procesuale a reclamantei în promovarea acţiunii.

În motivarea întâmpinării, pârâtul a arătat că, în conformitate cu dispoziţiile art. III din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările şi completările ulterioare:

1) Sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispoziţiilor legislaţiei civile, aplicabile la data încheierii actului juridic, următoarele acte emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, cu modificările si completările ulterioare, si ale prezentei legi.

2) Nulitatea poate fi invocată de primar, prefect, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor şi de alte persoane care justifica un interes legitim, iar soluţionarea cererilor este de competenta instanţelor judecătoreşti de drept comun.

Apreciază că, doar numita  XXXX putea solicita constatarea nulităţii hotărârii comisiei judeţene. Terţul XXXX la 19 ani de la dezbaterea succesiunii autoarei XXXX nu mai poate justifica un interes legitim în promovarea acestei acţiuni, precizând în mod cronologic evenimentele care au legătură cu terenul aflat în litigiu:

1) 1972 : străbunica sa, numita XXXX, primeşte terenul de la Cooperativa Agricolă de Producţie din Comuna XXXX, Judeţul XXXX;

2) 1989 : părinţii săi se căsătoresc, conform actului XXXX;

3) 1991 : bunica sa nemailocuind în casă, având apartament în XXXX, tatăl său devine proprietar al terenului, cu acordul străbunicii sale, fiind în viaţă precum şi a tuturor membrilor familiei;

4) 1991-1995 : străbunica sa trăieşte în continuare pe terenul, de acum al tatălui său, împreună cu acesta, cu mama şi sora sa şi în casa de pe terenul tatălui său.

5) 1995 : străbunica sa se stinge din viaţă;

6) 1997 : bunica sa, XXXX, primeşte moştenire, în baza actului de moştenitor nr. XXXX, doar casa, deoarece, terenul este în proprietatea tatălui său - XXXX, cum de altfel a fost de acord prin semnătura dată pe actul de menţionat.

7) 1998 : bunica sa, se hotărăşte să îi cedeze şi casa tatălui său prin contractul de întreţinere XXXX unde de altfel, este în continuare de acord cu faptul că terenul este deja în proprietatea tatălui său, prin semnătura dată pe acest act.

8) 2002 : tatăl său se stinge din viaţă, moştenind de la el, mama mea, pârâtul şi sora sa terenul.

9) primeşte în moştenire prin actul de moştenire nr. XXXX, terenul care face acum obiectul judecăţii.

În drept, a invocat dispoziţiile art. 205, 351 Noul Cod de procedură civilă, Legea 18/1991.

În susţinerea întâmpinării, a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, sens în care a ataşat: încheierea de amânare a pronunţării şi hotărârea nr. XXXX şi Decizia civilă nr. XXXX pronunţată de Tribunalul Teleorman.

La data de 13.02.2017, pârâtul XXXX a depus note precizatoare menţionând că, în viziunea sa şi accepţiunea prevederilor legale, acţiunea intentată de reclamantă este nelegală.

A arătat că, prin cererea formulata, reclamanta solicita să se constate nulitatea absoluta a hotărârii nr. XXXX a Comisiei judeţene XXXX pentru aplicarea Legii Fondului Funciar, în drept, demersul fiind motivat pe prevederile art. III alin, 1 lit. a si c din Legea 169/1997.

A apreciat că, potrivit prevederilor art. III alin. 1 lit. a, sunt lovite de nulitate absolută " actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor fizice care nu erau îndreptăţite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri. şi în mod eronat reclamanta a considerat ca o hotărâre a Comisiei judeţene de aplicare a Legii nr. 18/1991, se încadrează în categoria actelor de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate.

Referitor la excepţia autorităţii de lucru judecat, a menţionat că în cauza ce a format obiectul dosarului nr. XXXX, reclamanta a solicitat anularea titlului de proprietate nr. XXXX emis de Comisia judeţeană pe numele tatălui său, cu argument identice cu cele de faţă.

La solicitarea instanţei, de a se depune actele care au stat la baza emiterii titlului de proprietate nr. XXXX, Comisia judeţeană XXXX a depus hotărârea nr.XXXX prin care au fost validate propunerile comisiei locale de atribuire a terenurilor intravilane.

Prin sentinţa civilă nr. XXXX, definitiva, s-a respins acţiunea reclamantei ca nefondată. Considerând că la pronunţarea acestei soluţii, instanţa a omis a analiza şi cererea completatoare, reclamanta a iniţiat căile extraordinare de atac - cerere de revizuire, fiind respinse ca inadmisibile prin dec. civ. nr.XXXX. În cauza soluţionată prin sentinţa civilă nr. XXX, instanţa de judecata a analizat legalitatea titlului de proprietate nr. XXXX prin prisma actelor care au stat la baza emiterii lui ( adică, a hotărârii nr.XXXX a Comisiei Judeţene) şi a decis în sensul menţinerii acestui act ca fiind emis cu respectarea normelor legale incidente in cauză.

A anexat în susţinerea notelor precizatoare:decizia civilă nr.XXXX a ICCJ, decizia civilă nr. XXXX şi sentinţa civilă nr. XXXX.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa constată următoarele:

1. Cu privire la excepţia inadmisibilităţii, instanţa apreciază că aceasta este neîntemeiată urmând a fi respinsă ca atare.

În opinia instanţei, inadmisibilitatea este sancţiunea de drept procesual civil care împiedică efectuarea unor acte pe care lege nu le prevede ori le interzice, sau împiedică exercitarea unui drept în alte condiţii decât cele stabilite de lege sau a unui drept care a fost deja epuizat într-o altă cale procedurală.

Instanţa apreciază că art. III din Legea nr. 169/1997 oferă posibilitatea atacării cu acţiune în nulitate absolută de către orice persoană care justifică un interes a actelor de constituire sau reconstituire a dreptului de proprietate. Faptul că potrivit art. 52 din Legea nr. 18/1991 comisia judeţeană de fond funciar este o autoritate cu activitate administrativ-jurisdicţională acest lucru nu înseamnă că activitatea sa administrativ jurisdicţională nu vizează acte de constituire sau reconstituire a dreptului de proprietate. Astfel, în dezacord cu susţinerile pârâtului, instanţa apreciază că natura de acte administrativ-jurisdicţionale nu este incompatibilă cu caracterul acestora de acte de constituire sau reconstituire a dreptului de proprietate. Aşadar, comisia judeţeană are într-adevăr activitate administrativ jurisdicţională şi emite acte administrativ jurisdicţionale dar aceste acte sunt de constituire sau reconstituire a dreptului de proprietate întrucât tocmai aceasta este scopul principal al înfiinţării comisiilor de fond funciar.

2. În legătură cu excepţia lipsei calităţii procesuale active, instanţa consideră că şi această excepţie este neîntemeiată.

Potrivit art. 36 C.pr.civ., calitatea procesuală activă rezultă din identitatea dintre reclamant şi subiectul activ al raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii.

Din cererea de chemare în judecată, instanţa constată că în cauză există identitate între reclamantă şi subiectul activ al raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii, adică persoana îndreptăţită în opinia reclamantei să obţină recunoaşterea dreptului solicitat. Faptul că reclamanta are sau nu un interes justificat priveşte o altă condiţie de exercitare a acţiunii civile iar potrivit art. 36 teza finală existenţa sau inexistenţa drepturilor şi a obligaţiilor părţilor constituie o chestiune de fond şi nu vizează calitatea procesuală activă.

3. Cu privire la excepţia autorităţii de lucru judecat, instanţa reţine că aceasta este neîntemeiată, nefiind îndeplinite condiţiile incidenţei efectului negativ al autorităţii de lucru judecat consacrat de art. 431 alin. 1 C.pr.civ, existând diferenţe între cauza şi obiectul prezentului litigiu şi cel ce a făcut obiectul dosarului nr. XXXX.

Cu toate acestea, această soluţie nu împiedică instanţa să reţină în cauză eventual efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat al Sentinţei civile nr. XXXX din XXXX şi al Deciziei nr. XXXX din XXXX pronunţată de Tribunalul Teleorman. Însă, analiza efectului pozitiv al autorităţii de lucru judecat va fi efectuată după analiza excepţiei lipsei de interes şi numai în cazul în care această excepţie ar fi respinsă întrucât, deşi excepţia autorităţii de lucru judecat (efectul negativ) ar prevala în ordinea de soluţionare asupra excepţiei lipsei de interes, potrivit art. 248 C.pr.civ., cel puţin în prezenta cauză, analiza efectului pozitiv al autorităţii de lucru judecat, este surclasată, în opinia instanţei, de excepţia lipsei de interes.

4. Cu privire la excepţia lipsei de interes

Potrivit art. III alin. 2 din Legea nr. 169/1997 nulitatea absolută poate fi invocată de persoane care justifică un interes legitim.

 Conform art. 32 alin. 1 lit. d Cod procedură civilă orice cerere poate fi formulată şi susţinută dacă autorul acesteia justifică un interes, iar potrivit art. 33 Cod procedură civilă interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual.

Deci, chiar dacă este vorba de o nulitate absolută, aceasta nu poate fi invocată de orice persoană, ci numai de orice persoană care dovedește un interes în condiţiile legii.

Având în vedere că potrivit art. 31 alin. 1 lit. d C.pr.civ. orice cerere poate fi formulată și susţinută numai dacă autorul acesteia justifică un interes, este evident că și persoana care invocă nulitatea absolută trebuie să urmărească un folos practic propriu din anularea actului respectiv.

Reclamanta a susţinut prin cererea de chemare în judecată că folosul practic urmărit prin introducerea acţiunii (interesul)  este completarea masei succesorale a autoarei XXXX cu terenul în litigiu (f.4).

În aceste condiţii, instanţa apreciază că acţiunea reclamantei nu îndeplineşte condiţia  interesului personal întrucât reclamanta nu ar obţine niciun folos practic personal concret prin anularea Hotărârii Comisiei Judeţene nr. XXXX din XXXX atât timp cât prin Sentinţa Civilă nr. XXXX din XXXX pronunţată de Judecătoria Alexandria în dosarul nr. XXXX definitivă prin decizia nr. XXX din XXXX pronunţată de Tribunalul Teleorman s-a respins cererea de constatare a nulităţii absolute a Titlului de Proprietate nr. XXXX emis pe numele autorului pârâtului.

Astfel, chiar şi în cazul anulării Hotărârii Comisiei Judeţene nr. XXXX din XXXX, o asemenea soluţie nu ar face să dispară dreptul de proprietate al autorului pârâtului şi automat reintrarea dreptului de proprietate în masa succesorală a autoarei reclamantei, deci în niciun caz nu s-ar ajunge la folosul practic urmărit de reclamantă prin declanşarea prezentului demers judiciar, respectiv completarea masei succesorale a autoarei sale XXXX.

O asemenea concluzie se impune cu atât mai mult cu cât prin Sentinţa Civilă nr. XXXX din XXXX pronunţată de Judecătoria Alexandria în dosarul nr. XXXX definitivă prin decizia nr. XXXX din XXXX pronunţată de Tribunalul Teleorman s-a stabilit în mod definitiv şi cu putere de lucru judecat, potrivit art. 430 alin. 2 C.pr.civ., că „autoarea reclamantei XXXX, nu a formulat cerere de stabilire a dreptului de proprietate, şi mai mult decât atât, nu a contestat Hotărârea de validare a Comisiei Judeţene conform art. 53 alin. 2 din Legea nr. 18/1991.”. 

 De asemenea, instanţa nu poate accepta susţinerile reclamantei potrivit cărora „interesul în cauză trebuie privit din perspectiva faptului că nulitatea invocată este o nulitate absolută instituită de legiuitor cu scopul de a ocroti un interes public, general, care în speţă, ar fi acela de a înlătura din sfera juridică a actelor de reconstituire a dreptului de proprietate emise în favoarea persoanelor care nu erau îndreptăţite.” (f.5).

O asemenea interpretare nu poate fi primită întrucât, chiar dacă este vorba de o nulitate absolută, acest lucru nu înseamnă că ea poate fi invocată de orice persoană, ci numai de orice persoană care dovedește un interes (legitim) aşa cum prevede expres art. III alin. 2 din Legea nr. 169/1997. 

Aşadar, deşi nulitatea absolută ocroteşte un interes general, un asemenea interes nu exclude existenţa şi a unui interes individual (personal) ci, din contră, îl presupune în mod necesar, iar persoana care invocă nulitatea absolută a unui act juridic trebuie să urmărească obţinerea unui folos propriu din anularea actului respectiv conform art. III alin. 2 din Legea nr. 169/1997 rap. la art. 32 alin. 1 lit. d şi 33 Cod procedură civilă.

Pentru aceste considerente, instanţa, în temeiul art. 32, 33, 248 C.pr.civ, va admite excepţia lipsei de interes şi va respinge cererea de chemare în judecată ca lipsită de interes, urmând a nu mai fi analizate celelalte excepţii şi apărări ale pârâtului, un asemenea demers fiind inutil faţă de soluţia pronunţată.

În temeiul art. 453 C.pr.civ., fiind căzută în pretenţii, reclamanta va fi obligată la plata către pârâtă a sumei de 1200 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat.

Domenii speta

Spete similare