Decizie 589 din 25.05.2018

În cazul infracțiunii de „omor calificat” pedeapsa de 25 de ani închisoare reprezintă maximul special al pedepsei cu închisoarea prevăzut pentru această infracțiune, în condițiile în care o astfel de faptă se poate pedepsi inclusiv cu detențiunea pe viață, însă gravitatea faptei și impactul social deosebit de puternic produs în rândul comunității de către această faptă oribilă, justifică pe deplin pedepsele aspre aplicate inculpaților, cuantumul sancțiunii reprezentând o retribuție justă din partea sistemului judiciar față de inculpații ce au hotărât cu o ușurință șocantă să ia viața unei persoane nevinovate, constituind în același timp un avertisment sever pentru persoanele care ar fi tentate să încalce în acest fel legea penală.

Decizia penală nr. 589/A/25.05.2018 a Curţii de Apel Galaţi

Prin sentinţa penală nr. 224/20.10.2017 a Tribunalului Brăila s-au dispus următoarele:

În baza art. 386 alin. (1) Cod proc. penal a fost schimbată încadrarea juridică dată prin actul de sesizare faptelor pentru care au fost trimişi în judecată inculpaţii ..., ..., ... şi ... din infracţiunea de omor calificat prevăzută de art. 188 alin. (1), art. 189 alin. (1) lit. d) şi h) Cod penal cu aplicarea art. 77 lit. a) Cod penal în infracţiunea de omor calificat prevăzută de art. 188 alin. (1), art. 189 alin. (1) lit. a) şi d) Cod penal cu aplicarea art. 77 lit. a) Cod penal.

1. În baza art. 188 alin. (1), art. 189 alin. (1) lit. a) şi d) Cod penal cu aplicarea art. 77 lit. a) Cod penal şi art. 78 alin. (1) Cod penal

- a fost condamnat pe inculpatul ... la pedeapsa principală de 25 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), lit. b) şi lit. d) Cod penal şi anume: a) dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice b) dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi d) dreptul de a alege, pe o durată de 5 ani, pentru comiterea infracţiunii de omor calificat împotriva victimei ..., faptă săvârşită în noaptea de 23/24.02.2015.

În baza art. 233, art. 234 alin. (1) lit. a) şi d) Cod penal cu aplicarea art. 77 lit. a) Cod penal şi art. 78 alin. (1) Cod penal

- a fost condamnat inculpatul ... la pedeapsa principală de 9 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), lit. b) şi lit. d) Cod penal şi anume: a) dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice b) dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi d) dreptul de a alege, pe o durată de 4 ani, pentru comiterea infracţiunii de tâlhărie calificată în dauna victimei S.M., faptă săvârşită în noaptea de 23/24.02.2015.

În baza art. 38 alin. (1) Cod penal şi art. 39 alin. (1) lit. b) Cod penal s-a dispus contopirea pedepselor principale aplicate de 25 ani închisoare şi 9 ani închisoare, inculpatul ... urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 25 ani închisoare la care s-a adăugat un spor de pedeapsă de 3 ani închisoare, reprezentând 1/3 din cealaltă pedeapsă aplicată, în total va executa o pedeapsă principală rezultantă de 28 ani închisoare.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) Cod penal alături de pedeapsa principală de 28 ani închisoare s-a dispus ca inculpatul să execute şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), lit. b) şi lit. d) Cod penal pe o durată de 5 ani.

În baza art. 54 Cod penal şi art. 65 Cod penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) lit. b) şi lit. d) Cod penal şi anume: a) dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, b) dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi d) dreptul de a alege, pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 72 Cod penal din pedeapsa principală de 28 ani închisoare s-a aplicat inculpatului deduce durata reţinerii şi arestării preventive din perioada 26.02.2015 – 26.06.2015.

2. În baza art. 188 alin. (1), art. 189 alin. (1) lit. a) şi d) Cod penal cu aplicarea art. 77 lit. a) Cod penal şi art. 78 alin. (1) Cod penal

- a fost condamnat inculpatul ... la pedeapsa principală de 25 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), lit. b) şi lit. d) Cod penal şi anume: a) dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice b) dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi d) dreptul de a alege, pe o durată de 5 ani, pentru comiterea infracţiunii de omor calificat împotriva victimei ..., faptă săvârşită în noaptea de 23/24.02.2015.

În baza art. 233, art. 234 alin. (1) lit. a) şi d) Cod penal cu aplicarea art. 77 lit. a) Cod penal şi art. 78 alin. (1) Cod penal

- a fost condamnat inculpatul ... la pedeapsa principală de 9 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), lit. b) şi lit. d) Cod penal şi anume: a) dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice b) dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi d) dreptul de a alege, pe o durată de 4 ani, pentru comiterea infracţiunii de tâlhărie calificată în dauna victimei ..., faptă săvârşită în noaptea de 23/24.02.2015.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) Cod penal alături de pedeapsa principală de 28 ani închisoare inculpatul a executat şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), lit. b) şi lit. d) Cod penal pe o durată de 5 ani.

În baza art. 72 Cod penal din pedeapsa principală de 28 ani închisoare s-a dedus inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive din perioada 26.02.2015 – 26.06.2015.

3. În baza art. 188 alin. (1), art. 189 alin. (1) lit. a) şi d) Cod penal cu aplicarea art. 77 lit. a) Cod penal şi art. 78 alin. (1) Cod penal

În baza art. 233, art. 234 alin. (1) lit. a) şi d) Cod penal cu aplicarea art. 77 lit. a) Cod penal şi art. 78 alin. (1) Cod penal

- a fost condamnat inculpatul ... la pedeapsa principală de 9 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), lit. b) şi lit. d) Cod penal şi anume: a) dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice b) dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi d) dreptul de a alege, pe o durată de 4 ani, pentru comiterea infracţiunii de tâlhărie calificată în dauna victimei ..., faptă săvârşită în noaptea de 23/24.02.2015.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) Cod penal alături de pedeapsa principală de 28 ani închisoare inculpatul va executa şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), lit. b) şi lit. d) Cod penal pe o durată de 5 ani.

În baza art. 72 Cod penal din pedeapsa principală de 28 ani închisoare s-a aplicat inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive din perioada 26.02.2015 – 26.06.2015.

4. În baza art. 188 alin. (1), art. 189 alin. (1) lit. a) şi d) Cod penal cu aplicarea art. 77 lit. a) Cod penal şi art. 78 alin. (1) Cod penal

În baza art. 233, art. 234 alin. (1) lit. a) şi d) Cod penal cu aplicarea art. 77 lit. a) Cod penal şi art. 78 alin. (1) Cod penal

- a fost condamnat inculpatul ... la pedeapsa principală de 9 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), lit. b) şi lit. d) Cod penal şi anume: a) dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice b) dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi d) dreptul de a alege, pe o durată de 4 ani, pentru comiterea infracţiunii de tâlhărie calificată în dauna victimei ..., faptă săvârşită în noaptea de 23/24.02.2015.

În baza art. 72 Cod penal din pedeapsa principală de 28 ani închisoare s-a aplicat inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive din perioada 26.02.2015 – 26.06.2015.

În baza art. 399 alin. (1) Cod proc. penală în referire la art. 208 Cod proc. penală s-a menţinut măsura controlului judiciar luată faţă de inculpaţii ..., ..., ... şi ...

În baza art. 215 alin. (1) Cod procedură penală pe timpul cât se află sub control judiciar inculpaţii au fost obligaţi să respecte următoarele obligaţii:

d) să se prezinte la instanţa de judecată ori de câte ori sunt chemaţi;

e) să informeze de îndată instanţa în faţa căreia se află cauza cu privire la schimbarea locuinţei;

f) să se prezinte la organul de poliţie desemnat cu supravegherea lor conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori sunt chemaţi.

În baza art. 215 alin. 2 Cod procedură penală s-a impus inculpaţilor ca, pe timpul controlului judiciar, să respecte următoarele obligaţii:

g) să nu depăşească limita teritorială a judeţului Brăila, decât cu încuviinţarea prealabilă a instanţei de judecată;

h) să nu se deplaseze la sediul SC ... SRL ... jud. ...;

i) să nu se apropie de membrii familiei victimei ..., de martorii din cauză şi să nu comunice cu aceştia direct sau indirect, pe nicio cale;

j) să comunice periodic informaţii relevante despre mijloacele lor de existenţă;

k) să nu participe la manifestări sportive sau culturale ori la alte adunări publice;

l) să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte arme.

În baza art. 215 alin. (7) Cod procedură penală s-a atras atenţia inculpaţilor că în caz de încălcare, pe durata controlului judiciar, cu rea credinţă, a obligaţiilor care le revin sau a existenţei suspiciunii rezonabile că au săvârşit cu intenţie o nouă infracţiune pentru care s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva lor, instanţa de judecată, la cererea procurorului ori din oficiu, poate dispune înlocuirea acestei măsuri cu măsura arestării preventive, în condiţiile prevăzute de lege.

S-a dispus ca supravegherea respectării de către inculpaţi a obligaţiilor care le revin pe durata controlului judiciar să fie realizată de IPJ B.

În baza art. 241 alin. (1) lit. c) Cod proc. penală la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri s-a reţinut că măsura preventivă a controlului judiciar luată faţă de inculpaţii ..., ..., ... şi ... a încetat de drept.

S-a dispus comunicarea dispozitivul prezentei hotărâri inculpaţilor ..., ..., ... şi ..., precum şi instituţiilor prevăzute de art. 215 alin. (5) Cod procedură penală.

În baza art. 7 în referire la art. 4 alin. (1) lit. „b” din Legea nr. 76/2008 – privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpaţii ..., ..., ... şi ... în vederea introducerii profilului genetic al acestora în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare.

În baza art. 404 alin. (4) lit. i) Cod proc. penală în referire la art. 162 alin. (3) Cod proc. penală s-a dispus păstrarea de către Tribunalul Brăila, până la soluţionarea definitivă a cauzei, a mijloacelor materiale de probă aflate în 4 plicuri sigilate numerotate cu cifrele: 3, 5, 6 şi 8, înregistrate la poziţia nr. 10/2016 în Registrul de corpuri delicte al Tribunalului Brăila.

În baza art. 404 alin. (4) lit. f) Cod proc. penală în referire la art. 162 alin. (5) Cod proc. penală s-a dispus restituirea, către ... – soţul victimei, la cererea acestuia, după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, a următoarelor bunuri (înregistrate la poziţia nr. 10/2016 în Registrul de corpuri delicte al Tribunalului Brăila):

- un telefon mobil marca Samsung, identificat în buzunarul stâng al hainei victimei;

- articolele vestimentare aparţinând victimei: palton culoare neagră, pantalon din material textil, pantalon-dres, chilot material textil, maiou din material textil, pulover material textil, ilic, maletă din material textil, o pereche şosete flauşate, o pereche de ghete, fes de culoare neagră, mărgele de culoare roşie şi cruciuliţă de metal de culoare albă;

- bancnota cu valoare 1 leu.

În baza art. 404 alin. (4) lit. f) Cod proc. penală în referire la art. 162 alin. (5) Cod proc. penală s-a dispus restituirea, către inculpatul ..., la cererea acestuia, după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, a două articole de vestimentaţie (geci) ridicate de la domiciliul inculpatului şi ambalate separat în saci de hârtie (înregistrate la poziţia nr. 10/2016 în Registrul de corpuri delicte al Tribunalului Brăila).

În baza art. 19 Cod proc. penală, art. 25 Cod proc. penală şi art. 397 Cod proc. penală în referire la art. 1349, art. 1357 şi art. 1370 Cod civil au fost admise în parte pretenţiile civile formulate în cauză, astfel:

Au fost obligaţi în solidar inculpaţii ..., ..., ... şi ... să plătească despăgubiri civile, după cum urmează:

1.- părţii civile ... suma de 20.000 lei reprezentând despăgubiri pentru daune materiale, respectiv cheltuielile făcute cu înmormântarea victimei ... şi pomenirile făcute potrivit tradiţiei creştin-ortodoxe şi suma de 200.000 lei reprezentând despăgubiri pentru daune morale;

2.- părţii civile ... suma de 150.000 lei reprezentând despăgubiri pentru daune morale, suma de 272 lei reprezentând diferenţa dintre prestaţiile periodice şi pensia primită de la CJP B, aferentă perioadei 23.02.2015 – 20.10.2017 (de la data comiterii faptei până la data pronunţării prezentei hotărâri) şi în continuare câte 8,5 lei lunar, prestaţie periodică reprezentând diferenţa dintre contravaloarea întreţinerii acordată de victimă părţii civile şi pensia primită de la CJP B, cu începere de la data pronunţării prezentei hotărâri şi până la majoratul părţii civile, respectiv data de 01.09.2020;

3.- părţii civile ... suma de 150.000 lei reprezentând despăgubiri pentru daune morale, suma de 304 lei reprezentând diferenţa dintre prestaţiile periodice şi pensia primită de la CJP B, aferentă perioadei 23.02.2015 – 20.10.2017 (de la data comiterii faptei până la data pronunţării prezentei hotărâri) şi în continuare câte 9,5 lei lunar, prestaţie periodică reprezentând diferenţa dintre contravaloarea întreţinerii acordată de victimă părţii civile şi pensia primită de la CJP B cu începere de la data pronunţării prezentei hotărâri şi până la majoratul părţii civile, respectiv data de 31.03.2023.

În baza art. 276 Cod proc. penal au fost obligaţi inculpaţii ..., ..., ... şi ... la câte 654,5 lei fiecare cheltuieli judiciare către partea civilă ...

În baza art. 272-274 Cod proc. penală s-a stabilit obligaţia de plată a cheltuielilor judiciare către stat, după cum urmează:

- au fost obligaţi inculpaţii ..., ..., ... şi ... la câte 8.000 lei fiecare cheltuieli judiciare către stat, fără a fi incluse în aceste cheltuieli judiciare onorariile avansate de stat pentru avocaţii din oficiu;

- suma de 5.550 lei reprezentând onorariile avocaţilor din oficiu în dosarul de urmărire penală, dosarul de instanţă - faza camerei preliminare şi dosarul de instanţă - faza cercetării judecătoreşti, pentru inculpat şi părţile vătămate minore, a rămas în sarcina statului.

S-a dispus avansarea din fondul Ministerului Justiţiei a sumei totale de 4230 lei reprezentând onorariile avocaţilor din oficiu în dosarul de urmărire penală şi dosarul de instanţă - faza cercetării judecătoreşti, pentru inculpat şi părţile vătămate minore:

- suma de 600 lei către avocat ..., reprezentând onorariu avocat din oficiu pentru inculpat ... în dosarul de urmărire penală [delegaţie pentru asistenţă judiciară obligatorie nr. ... din 27.02.2015 eliberată de Baroul B];

- suma de 600 lei către avocat ..., reprezentând onorariu avocat din oficiu pentru inculpat .... în dosarul de urmărire penală [delegaţie pentru asistenţă judiciară obligatorie nr. ... din 27.02.2015 eliberată de Baroul B];

- suma de 360 lei către avocat ..., reprezentând onorariu avocat din oficiu în dosarul de instanţă - faza cercetării judecătoreşti pentru inculpatul ... [delegaţie pentru asistenţă judiciară obligatorie nr. ... din 07.11.2016 eliberată de Baroul B];

- suma de 195 lei către avocat ..., reprezentând onorariu avocat din oficiu în dosarul de instanţă - faza cercetării judecătoreşti pentru partea vătămată minoră ... [delegaţie pentru asistenţă judiciară obligatorie nr. ... din 07.11.2016 eliberată de Baroul B];

Pentru a pronunța sentinţa penală, prima instanţă a reţinut următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 144/P/2015 din 19.09.2016 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila, înregistrat pe rolul Tribunalului Brăila sub nr. 1812/113/2016 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor: ..., ..., ... şi ... pentru săvârşirea infracţiunilor de omor calificat prevăzută de art. 188 alin. (1), 189 alin. (1) lit. d) şi h) Cod penal şi tâlhărie calificată prevăzută de art. 233, 234 alin. (1) lit. a) şi d) Cod penal, ambele cu aplicarea art. 77 lit. a) Cod penal şi a art. 38 alin. (1) Cod penal.

Pentru a dispune astfel, procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila a reţinut că, în noaptea de 23/24.02.2015, inculpaţii ..., ..., ... şi ... care, aflând că victima avea o sumă de bani aparent importantă, pentru a nu fi recunoscuţi au hotărât să o ucidă şi să îi fure banii, iar în realizarea acestei rezoluţii s-au înarmat cu o scândură cu dimensiunile de 150 x 10 cm, au aşteptat-o pe drumul parcurs zilnic spre casă, într-o zonă întunecată, au atacat-o din spate şi i-au aplicat multiple lovituri cu scândura şi cu picioarele, provocându-i un traumatism cranio-cerebral complex cu fractura complexa de bolta şi baza craniana, hemoragie cerebrală, contuzii hemoragice cerebrale cu zone limitate de dilacerare, dar şi multiple plăgi contuze epicraniene, echimoze şi zone excoriate, fractura antebraţului stâng, leziuni care au condus în mod direct şi necondiţionat la deces, după care, profitând de starea de inconştienţă astfel indusă victimei, i-au sustras poşeta din care au luat suma de 100 lei.

În cauză, atât în cursul urmăririi penale, cât şi în faţa instanţei de judecată au fost administrate probe prin următoarele mijloace de probă:

- proces-verbal de investigare tehnico-ştiinţifică a locului faptei întocmit la 24.02.2015 în sat ..., com. ..., jud. ... de procurorul criminalist din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila şi de agenţii de poliţie din cadrul IPJ B. – Serviciul de Investigaţii Criminale;

- planşă fotografică cuprinzând aspecte fixate cu ocazia investigării tehnico-ştiinţifice a locului faptei, efectuată la data de 23/24.02.2015 în cauza privind omorul comis asupra numitei ..., de către I.P.J. B. – Serviciul Criminalistic;

- procesul-verbal de consemnare a activităţilor efectuate folosind câinele de urmă întocmit la 24.02.2015 în sat ..., com. ..., jud. B. de agenţii de poliţie din cadrul IPJ B. – Serviciul de Investigaţii Criminale;

- procesul-verbal de cercetare la faţa locului cu ocazia descoperirii şi ridicării poşetei victimei întocmit la 24.02.2015 în sat ..., com. ..., jud. ... de procurorul criminalist din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila şi de agenţii de poliţie din cadrul IPJ B. – Serviciul de Investigaţii Criminale;

- planşă fotografică cuprinzând aspecte fixate cu ocazia investigării tehnico-ştiinţifice a locului faptei cu ocazia descoperirii şi ridicării poşetei victimei, efectuată la data de 24.02.2015 în cauza privind omorul comis asupra numitei ..., de către I.P.J. B. – Serviciul Criminalistic;

- fişa de constatări preliminare şi Raportul medico legal de necropsie a victimei ..., întocmit sub nr. A3/38 din 24.02.2015 de Serviciul de Medicină Legală Judeţean B.

- planşă fotografică cuprinzând aspecte fixate cu ocazia necropsiei cadavrului victimei ... efectuată la data de 24.02.2015 de I.P.J. B. – Serviciul Criminalistic;

- procesele verbale de percheziţie domiciliară, percheziţii ce au fost efectuate în temeiul încheierii de şedinţă nr. 12/24.02.2015 (dosar nr. 442/113/2015 al Tribunalului Brăila);

- declaraţiile martorilor: ..., ..., ..., ..., ..., ..., ..., ..., ..., ..., ..., ... şi ...

- procesul verbal de examinare criminalistică a gecilor ridicate de la locuinţa inculpatului ...;

- raportul de expertiză medico legală – examen ADN întocmit sub nr. 14/20.05.2015 de Institutul de Medicină Legală Iaşi;

- raportul de expertiză criminalistică întocmit sub nr. 758536/2.11.2015 de Institutul Naţional de Criminalistică din cadrul I.G.P.R.;

- procesele verbale de examinare fizică a inculpaţilor;

- raportul de constatare medico legală privindu-l pe inculpatul ..., întocmit sub nr. A1/97/27.04.2015 de Serviciul de Medicină Legală Judeţean B;

- procesele verbale de recoltare a probelor biologice de la inculpaţi;

- procesul verbal de verificare a raportului zilnic al casei de marcat aparţinând S.C. ... S.R.L. G.;

- procesele verbale de investigaţii;

- adresa din 27.05.2015 a S.C. ... privind persoana indicată de inculpaţi ca fiind autorul omorului;

- fişele medicale pentru arestaţi din 27.02.2015;

- procesul verbal de examinare a înregistrării audio a şedinţei de judecată din data de 27.02.2015 în dosarul nr. 486/113/2015 al Tribunalului Brăila;

- procesele verbale de conducere în teren cu inculpaţii şi procesul verbal de examinare a înregistrărilor video ale conducerilor în teren;

- declaraţiile inculpaţilor ..., ..., ... şi ... ;

- fişele de cazier judiciar ale inculpaţilor;

- Raport de expertiză genetică judiciară întocmit sub nr. .../2813/2017 din 20.09.2017 de Institutul Naţional de Medicină Legală ”M.M.”;

- bonuri de casă privind cheltuielile efectuate de partea civilă ... pentru înmormântarea victimei şi pomenirile făcute potrivit ritualului creştin-ortodox;

Din analiza şi interpretarea coroborată a probelor administrate în cauză instanţa a reţinut în fapt următoarele:

Inculpaţii ..., ..., ... şi ... sunt rude apropiate (... şi ... sunt chiar fraţi) şi locuiesc în sat ..., com. ..., jud. ... în imobile situate la mică distanţă de intersecţia străzilor ... şi ... Inculpaţii au antecedente penale, nu au loc de muncă stabil şi lucrează cu ziua la oamenii din comună.

Victima ... era vecină cu inculpaţii şi administra magazinul aparţinând S.C. ... SRL, magazin unde funcţiona şi un punct de plată a facturilor ”pay point”. Când încasările sumelor din facturi atingeau un anumit plafon casa de marcat se bloca, iar victima trebuia să vină la B pentru a preda aceste sume.

În dimineaţa zilei de 23.02.2015 ... avea deja încasată suma maximă şi se pregătea ca în jurul prânzului să se deplaseze la B. pentru a preda această sumă de bani.

Inculpatul ... lucra ca zilier la ferma de animale a martorului ... Dimineaţa venea la muncă în jurul orei 7,00 şi pleca la orele 10,00-11,00 după care revenea la fermă în jurul orei 17,30-18,00. Pe data de 23.02.2015 ... a plecat de la ferma martorului ... în jurul orei 10,30-11,00 şi în drum spre casă a intrat în magazinul administrat de ... şi a remarcat că aceasta număra o sumă importantă de bani (urma să se deplaseze la B. pentru a preda banii încasaţi la punct de plată a facturilor ”pay point”).

Ulterior, victima chiar s-a deplasat la B. unde a făcut mai multe plăţi, după care s-a întors la G. şi a redeschis magazinul.

De la magazin inculpatul ... a mers direct la locuinţa inculpatului ... căruia i-a povestit despre bani, propunându-i să îi fure împreună. Inculpatul ... a răspuns că ar trebui să o ucidă pe victimă.

În cursul aceleiaşi zile, în jurul orei 18.00 – 18.30 toţi cei 4 inculpaţi s-au întâlnit la locuinţa lui ... şi au hotărât să o ucidă pe victimă şi să îi fure banii, iar pentru a se asigura că aceasta mai era la magazin l-au trimis pe ... să verifice. Acest din urmă inculpat a mers la magazin şi a cumpărat o ţigară, după care s-a întors la locuinţa lui ... şi a confirmat prezenţa victimei.

Inculpaţii au plănuit împreună uciderea victimei ... în scopul sustragerii banilor, şi-au împărţit rolurile şi au pus la punct un plan în scopul prinderii victimei şi uciderii acesteia. În realizarea scopului asumat, inculpaţii s-au deplasat la intersecţia străzilor ... şi ..., au încercat să smulgă o scândură din gardul locuinţei lui ..., însă scândura s-a rupt la nivelul primului rând de cuie, însă fragmentul superior nu s-a desprins, ci a rămas în poziţie oblică înspre interiorul curţii.

Scândurile făceau parte din gardul imobilului sus menţionat pe latura de pe str. ..., stradă pe care este situat imobilul în care sunt locuinţele inculpaţilor ..., ... şi ...

În continuare inculpaţii au smuls o scândură întreagă, cu dimensiunile de 150 x 10 cm şi s-au deplasat pe strada ..., pe unde ştiau că va trece victima către casă şi unde există un segment de drum neluminat, în pantă descendentă privind către locuinţa victimei mărginit pe o latură de terenuri virane, iar pe cealaltă latură de un mal de pământ cu înălţimea de aproximativ 7 m., pe care se află imobilul locuit de inculpaţii ..., ... şi ...

În jurul orei 20.30 – 21.00 victima a trecut pe drum, practic pe lângă inculpaţii ascunşi, aceştia din urmă pornind imediat în urmărirea sa.

Victima i-a observat şi i-a strigat pe nume, cerându-le să o lase în pace, iar în acel moment inculpatul ... i-a aplicat o primă lovitură cu partea îngustă a scândurii în zona occipitală, această lovitură fiind aplicată circular, în plan orizontal, în urma căreia fesul victimei a fost proiectat în afara drumului.

Inculpatul ... a apucat poşeta pe care victima o purta pe umărul drept (o poşetă neagră, cu 2 barete şi catarame în formă de semilună) încercând să o smulgă, iar în acel moment ... l-a zgâriat pe obrazul stâng, creându-i 4 excoriaţii liniare situate geniomalar de parte stângă, cranio caudale, relativ grupate.

Inculpatul ... i-a mai aplicat lovituri cu scândura victimei care a căzut cu faţa în jos, relativ perpendicular pe axul drumului, cu capul în şanţul din dreapta drumului privind către locuinţa ei.

Victima a încercat să îşi protejeze cu mâinile zona occipitală a capului, fiind lovită de ... peste ambele antebraţe (cel stâng fiind chiar fracturat), după care acesta a abandonat scândura şi a apăsat capul victimei pe sol, creând în noroiul din marginea şanţului o adâncitură tip amprentă formată prin presarea unui corp de formă sferică, cu diametrul de 15 cm.

În acelaşi timp toţi inculpaţii i-au aplicat victimei lovituri de picior, iar inculpatul ... a reuşit să fure poşeta.

După ce inculpatul ... a abandonat scândura, inculpatul ... a luat scândura, apucând-o de capătul deja murdar de sânge şi a continuat să lovească victima.

Cei patru inculpaţi au căutat în buzunarele hainei acesteia şi au găsit două telefoane mobile pe care nu şi le-au însuşit pentru a nu fi depistaţi, iar apoi s-au deplasat lângă stâlpul care iluminează zona din care rupseseră scândurile, au căutat în poşetă şi şi-au însuşit suma de 100 lei precum şi un portofel pe care toţi l-au descris ca fiind maro, pătrat şi care se deschidea în 3 segmente.

După ce au luat banii şi portofelul inculpaţii au aruncat poşeta în curtea imobilului aparţinând lui ..., imobil care este situat vis a vis de cel aparţinând lui ... şi care este nelocuit.

În continuare inculpaţii au plecat la locuinţele lor, iar ... a traversat curtea, s-a aşezat pe marginea superioară a malului pe care este amplasată locuinţa sa, practic deasupra locului în care rămăsese victima şi a început să supravegheze zona.

Îngrijorat fiind de întârzierea victimei, soţul acesteia ... a plecat să o caute şi a găsit-o decedată în locul şi în poziţia în care o abandonaseră inculpaţii. Soţul victimei a început să plângă, a întors-o cu faţa în sus, a căutat telefoanele acesteia găsindu-le pe cele 2 găsite anterior şi de inculpaţi, a sunat la fiica sa ... (în vârstă de 13 ani) căreia i-a cerut să vină la locul agresiunii, iar apoi la operatorul serviciului unic de urgenţe.

Acest moment al descoperirii victimei a fost descris în mod concordant atât de ..., cât şi de inculpatul ...

Din raportul medico-legal de necropsie întocmit sub nr. .../38 din data de 24.02.2015 de Serviciul de Medicină Legală Judeţean B. a rezultat că victima a suferit un traumatism cranio-cerebral complex cu fractură complexă de boltă şi bază craniană, hemoragie cerebrală, contuzii hemoragice cerebrale cu zone limitate de dilacerare, dar şi multiple plăgi contuze epicraniene, echimoze şi zone excoriate, fractura antebraţului stâng, leziuni care au condus în mod direct şi necondiţionat la deces.

În primele declaraţii date în cursul urmăririi penale, la data de 26.02.2015, inculpaţii au recunoscut săvârşirea agresiunii (cu încercarea fiecăruia în parte de a-şi diminua participarea) şi au efectuat conduceri în teren înregistrate video, în prezenţa unui mare număr de persoane venite chiar şi din satele învecinate, arătând locurile esenţiale ale cauzei: de unde au fost rupte ambele scânduri, unde au aşteptat victima, unde s-a consumat agresiunea, unde au verificat conţinutul poşetei şi unde au aruncat-o.

Astfel, inculpatul ... a arătat că la data de 23.02.2015, în jurul orei 1700 a plecat de acasă pentru a se întâlni cu verii săi. La intersecţia străzilor ... şi ... s-a întâlnit cu ... şi ..., toţi trei fiind în stare de ebrietate.

În jurul orei 1900 a venit şi ... care le-a spus că, în pauza de la prânz a fost la magazinul administrat de ... şi a văzut cum aceasta număra o mare sumă de bani. ... le-a propus să fure poşeta victimei şi l-a trimis pe ... la magazin pentru a verifica dacă victima se mai afla acolo.

În timp ce aşteptau sosirea victimei ... a propus s-o omoare pe ... şi să-i fure poşeta, iar ceilalţi inculpaţi au fost de acord. ... a încercat să rupă o scândură din gardul lui tanti ..., însă scândura s-a rupt la nivelul primului rând de cuie şi au abandonat-o ruptă către stradă.

Ulterior ... a rupt o altă scândură şi împreună s-au deplasat în partea întunecată a străzii ..., unde au aşteptat sosirea victimei care a apărut în jurul orei 2045 fiind vizibilă în lumina stâlpului de lângă locuinţa lui tanti ...

Victima a trecut pe lângă locul unde se ascunseseră inculpaţii, iar aceştia s-au luat după ea. Victima a întors capul, i-a văzut şi i-a întrebat ce vor, spunându-le pe nume, însă inculpaţii nu au răspuns şi s-au repezit asupra ei.

Inculpaţii ... şi ... au ocolit victima mergând pe stradă, ... a apucat de poşetă, iar ... i-a aplicat victimei o lovitură cu scândura, de sus în jos, cu ambele mâini, în zona capului. Victima a ridicat mâna stângă pentru a se apăra, iar scândura a lovit-o peste mână. Victima a strâns mâna în care ţinea poşeta, iar ... i-a aplicat mai multe lovituri cu scândura în cap, după prima lovitură i-a sărit fesul. Victima s-a rotit spre stânga şi a căzut în genunchi şi i-a strigat pe nume cerându-le să nu o mai lovească. ... a continuat să o lovească, iar victima a căzut cu capul către câmp şi picioarele către drum, cu faţa în jos şi fruntea sprijinită pe malul făgaşului de pe margine.

În acel moment ... a tras poşeta din mâna victimei şi a plecat către stâlpul iluminat de lângă tanti ..., unde s-au adunat cu toţii şi au verificat conţinutul poşetei. În portofel au găsit 100 lei pe care a luat-o ..., iar poşeta au aruncat-o în curtea lui nea ... ... nu a primit nici-o sumă de bani.

A mai arătat inculpatul ... că în dimineaţa zilei de 24.02.2015 a aflat de la fratele său ... că ... a fost găsită moartă.

Declaraţia inculpatului ... confirmă în cele mai multe puncte declaraţia inculpatului ... Inculpatul ... a arătat că ... este cel care a smuls o scândură din gardul lui tanti ..., iar ... a încercat să smulgă o scândură, însă scândura s-a rupt la partea superioară şi inculpatul a renunţat.

... a vorbit de o anumită ”strategie” adoptată de inculpaţi. Astfel, cei patru inculpaţi s-au împărţit în două grupe de câte 2, respectiv ... împreună cu ... şi ... împreună cu ... şi au aşteptat victima întinşi pe burtă în vegetaţie, pe marginea drumului. Cele două grupe s-au poziţionat la o anumită distanţă una de alta, cu ideea că dacă victima reuşea să fugă spre magazin, ... şi ... i-ar fi ieşit în faţă.

Cu privire la inculpaţii care au aplicat victimei loviturile cu scândura, declaraţia inculpatului ... diferă de cea a inculpatului ...

Astfel, ... a susţinut că ... a fost cel care a aplicat victimei prima lovitură cu scândura în zona capului, lovind-o din spate şi de la această lovitură fesul victimei a căzut. Victima a mai fost lovită cu picioarele de ... şi de ... ... a aruncat scândura lângă victimă şi s-a urcat cu genunchi pe spatele victimei şi a lovit-o cu pumnii în zona cefei. ... a luat scândura şi a mai lovit victima o dată în zona capului, iar ... a lovit-o cu picioarele.

A mai declarat inculpatul ... că la momentul când i-a luat poşeta, victima l-a zgâriat pe faţă, iar mâna victimei s-a agăţat de capsele gecii şi s-a auzit un pocnet. În timp ce era la pământ a auzit-o pe victimă murmurând numele său şi al lui ... solicitându-le să nu mai dea.

A doua zi ... a schimbat suma de 100 lei la magazinul lui ... şi banii au fost împărţiţi în mod egal, fiecărui inculpat revenindu-i suma de 25 lei.

Declaraţiile inculpaţilor ... şi ... sunt concordante cu declaraţiile inculpaţilor ... şi ...

... a susţinut că scândura din gard a fost smulsă de inculpatul ... care a aplicat mai multe lovituri victimei. A mai precizat inculpatul ... că el nu a urmărit victima, ci a traversat curtea locuinţei sale şi a coborât la locul agresiunii. ... a luat poşeta victimei a luat banii 100 lei pe care i-a împărţit cu ceilalţi inculpaţi.

... a recunoscut că pe data de 23.02.2015 a mers l-a magazinul lui ... şi a văzut-o numărând o sumă mare de bani. Ulterior a mers la ... şi i-a povestit că a văzut-o pe victimă cu o mare sumă de bani şi i-a propus să îi fure banii. ... a fost de acord să o omoare şi să îi ia banii.

Inculpatul a arătat că la solicitarea lui ... a smuls o scândură din gardul lui tanti ... ... a încercat să smulgă o scândură din gard care s-a rupt la nivelul primului rând de cuie.

... a tras de poşeta victimei, iar aceasta l-a lovit cu palma peste faţă zgâriindu-l, moment în care ... i-a aplicat victimei o lovitură cu partea îngustă a scândurii în zona cefei, ţinând scândura cu ambele mâini, victima căzând în genunchi. Victima s-a văitat şi le-a cerut inculpaţilor să nu o mai lovească şi a dus mâinile la cap pentru a se proteja, moment în care ... a lovit-o cu scândura peste antebraţul stâng şi când victima a retras mâna, ... a lovit-o din nou cu scândura în cap. După aceea victima a tăcut, iar ... s-a aplecat şi a împins-o cu capul în noroi de câteva ori, iar apoi a mai luat din nou scândura şi a mai lovit victima o dată în zona capului. Victima s-a mai zbătut 1-2 minute, iar apoi a rămas nemişcată, iar ... a aruncat scândura lângă victimă.

... a lovit victima cu piciorul în şoldul stâng, iar ... s-a aplecat şi i-a luat poşeta. Toţi patru au urcat pe str. ... până la intersecţia cu str. ..., iar la stâlpul de lângă tanti ... a deschis poşeta şi au găsit o bancnotă de 100 lei pe care au hotărât să o schimbe şi să o împartă.

Inculpatul a mai declarat că după comiterea faptei a mers în curte şi s-a oprit lângă gard, în marginea curţii, deasupra locului unde rămăsese victima. După aproximativ 30 minute a văzut că a venit soţul victimei cu o maşină, a coborât, a luat-o în braţe, a început să plângă şi a vorbit la telefon. În cursul nopţii a văzut cum în curte a intrat un câine pe care poliţistul l-a chemat înapoi.

De asemenea, la momentul soluţionării propunerii de luare a măsurii arestării preventive împotriva lor inculpaţii au fost audiaţi separat de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, şi au recunoscut comiterea faptei în modalitatea prezentată mai sus, astfel cum rezultă din înregistrarea audio a şedinţei de judecată.

După o lună de la depistare, inculpaţii au revenit toţi asupra declaraţiilor iniţiale, susţinând că în perioada 22 – 24.02.2015 au stat, fiecare în parte, în propriile domicilii, că la poliţie au fost bătuţi, procurorul a consemnat declaraţii al căror conţinut nu îl cunosc fiind necunoscători de carte, iar la instanţa în faţa căreia au dat aceleaşi declaraţii ca şi la procuror s-au temut de poliţiştii din escortă.

Toţi inculpaţii au declarat că sunt convinşi că autor al infracţiunilor reţinute în sarcina lor ar fi ... fiul martorului ... zis „...” (indicând motive nu numai identice, ci şi lipsite de o argumentare câtuşi de puţin logică) care a fost inclus de la începutul anchetei în cercul persoanelor bănuite şi cu privire la care s-a stabilit că a plecat la Londra la data de 17.02.2015 cu un autocar aparţinând S.C. „...” S.R.L. după ce în noaptea anterioară a dormit în B. la domiciliul mătuşii sale ...

Fiind audiaţi în instanţă, cei patru inculpaţi au negat comiterea faptei, reiterând argumentele expuse la urmărirea penală şi anume că la data de 23.02.2015 s-au culcat în jurul orei 1900 şi au dormit până dimineaţă când au aflat că ... a fost ucisă. Cu privire la primele declaraţii în care recunosc comiterea faptei au precizat că au fost bătuţi în continuu, între orele 8-10 de organele de cercetare penală, ei nu cunosc carte procurorul a consemnat declaraţii al căror conţinut nu îl cunosc, iar la instanţa în faţa căreia au dat aceleaşi declaraţii ca şi la procuror s-au temut de poliţiştii din escortă.

Declaraţiile date de inculpaţi la o lună de la comiterea faptei, precum şi declaraţiile date în faţa instanţei sunt vădit nesincere şi nu se coroborează cu alte probe, administrate în cauză. Detaliile date de inculpaţi în primele declaraţii luate la două zile de la comiterea faptei (declaraţiile din 26.02.2015) sunt veridice, se coroborează punct cu punct cu celelalte probe administrate în cauză şi nu puteau fi cunoscute decât de autorii faptei.

Instanţa a apreciat ca semnificativ faptul că declaraţiile celor patru inculpaţi prezintă mici neconcordanţe, aspect ce dovedeşte veridicitatea lor deoarece fiecare inculpat a perceput fapta prin propriile simţuri. Dacă inculpaţii ar fi fost constrânşi de organele de cercetare penală să recunoască o faptă pe care nu au comis-o, atunci declaraţiile lor ar fi fost identice, în varianta impusă de organele de cercetare penală.

Trebuie precizat că inculpaţii au fost audiaţi separat, fiecare inculpat beneficiind de asistenţa unui avocat desemnat din oficiu, care a semnat declaraţia alături de inculpat şi procuror. Dacă asupra vreunui inculpat s-ar fi exercitat presiuni, avocatul refuza să semneze o astfel de declaraţie.

Audierea inculpaţilor la data de 26.02.2015 nu a fost înregistrată video, însă conducerea în teren cu inculpaţii a fost înregistrată audio-video. Această înregistrare audio-video a fost vizionată de mai multe ori de instanţă, pentru a verifica susţinerile inculpaţilor.

În înregistrare inculpaţii nu prezintă urme de violenţă, greu de ascuns dacă ar fi fost bătuţi pe parcursul a mai multor ore, cum au susţinut aceştia. Inculpaţii au prezentat, la solicitarea organelor de cercetare penală, locul în care s-au întâlnit şi au plănuit comiterea faptei, locul de unde au încercat să smulgă o scândură de gard şi locul de unde au smuls scândura corp delict, locul în care au pândit-o pe ..., modul în care au acţionat pentru uciderea victimei, locul unde au verificat conţinutul poşetei victimei şi locul unde au aruncat poşeta victimei. Confruntaţi cu fapta comisă, inculpaţii au dificultăţi în a declara verbal cum au comis fapta, la întrebarea organelor de cercetare penală răspunzând prin propoziţii fără subiect. Astfel, la întrebarea „Ce s-a întâmplat în noaptea zilei de 23.02.2015? inculpatul ... răspunde „A fost ucisă ...”. În acest mod inculpaţii au încercat să-şi diminueze vina şi contribuţia în comiterea faptei.

Trebuie remarcat că, la conducerea în teren sunt situaţii când inculpaţii prezintă o variantă diferită decât cea susţinută în primele declaraţii pe anumite aspecte (cum ar fi locul de unde s-a încercat smulgerea unei scânduri din gard), iar organele de cercetare penală acceptă varianta inculpatului, fără a insista pe o anumită variantă.

Varianta prezentată de inculpaţi este necorespunzătoare realităţii întrucât elementele de fapt obiective, stabilite cu privire la împrejurări anterioare, concomitente şi ulterioare săvârşirii infracţiunilor se coroborează succesiv cu declaraţiile de recunoaştere iniţiale, elemente de fapt pe care nu le puteau cunoaşte altfel decât percepându-le personal.

1. În dimineaţa de 23.02.2016 victima se afla în posesia unei sume importante de bani, fiind necesară deplasarea la B. inclusiv pentru a se întâlni cu contabila societăţii căreia trebuia să îi facă o plată.

Din declaraţia dată la data de 7.05.2015 de martora ... rezultă că în ziua în care a fost ucisă, în jurul orei 9.30, victima intenţiona deja să se deplaseze la B. pentru că avea plăţi de făcut, iar în timpul acestei discuţii a fost sunată de contabilă căreia i-a promis că îi va plăti, de asemenea, o sumă de bani.

La aceeaşi dată, în jurul orei 18.00, victima i-a povestit martorului ... că anterior fusese la B. întrucât încasările blocaseră aparatul de taxat.

Aceste împrejurări au confirmat afirmaţia inculpatului ... în sensul că în cursul aceleiaşi zile în jurul orei 1100 a văzut că victima număra o sumă mare de bani, data, ora şi volumul relativ mare al bancnotelor coroborându-se cu deplasarea ulterioară la B.

2. În seara de 23.02.2016 în jurul orei 1800 inculpatul ... a verificat prezenţa victimei la magazin pretinzând că doreşte să cumpere o ţigară.

Prezenţa unui tânăr rom („spoitor”) în magazin, tânăr care a cumpărat o ţigară, a fost dovedită cu declaraţia martorului ... care, deşi a apreciat că acel tânăr nu ar fi inculpatul ..., a arătat că momentul cumpărării ţigării la acea dată şi oră a existat, cumpărătorul purta un hanorac cu gluga trasă peste cap, iar în magazin se mai aflau ..., ... şi ... (”...”).

Pe de altă parte, inculpatul ... a arătat că în seara de 23.02.2016 la ora 18.00 – 18.30 în magazin se mai aflau victima, sora acesteia (...), fina acesteia (...), ... ”...” (...), ... ”al lui ...” (... fiul lui ...) şi ... ”al lui ...” (....).

Prezenţa martorilor indicaţi atât de inculpat, cât şi de martorii înşişi rezultă din coroborarea declaraţiilor acestora, iar împrejurarea că inculpatul a indicat tocmai persoane care real au fost la magazin în seara de 23.02.2016 în jurul orelor 18.00 – 18.30 timp de 1 – 2 minute cât inculpatul a cumpărat ţigara probează existenţa acestui moment al verificării prezenţei victimei în vederea săvârşirii ulterioare a faptelor.

De altfel, momentul trimiterii acestui inculpat în recunoaştere la magazin sub pretextul cumpărării unei ţigări a fost confirmat de toţi cei 4 inculpaţi.

3. După ce au convenit că victima trebuie ucisă, inculpaţii au rupt parţial o scândură al cărei fragment superior a rămas prins în gard, oblic spre interior şi au smuls din acelaşi gard o scândură întreagă ce a fost găsită lângă cadavru.

Independent de declaraţiile mai mult sau mai puţin sincere ale inculpaţilor care încă de la început au încercat să arate că au avut, fiecare în parte, o participare cât mai limitată la agresiune, indicându-i pe ceilalţi ca având participări mai grave, momentul ruperii şi smulgerii scândurilor este confirmat de toţi 4 şi este susţinut probator de următoarele împrejurări:

Imediat după începerea cercetării la faţa locului a fost identificat locul din care inculpaţii s-au înarmat.

Cu acea ocazie fragmentul de scândură oblic a fost ridicat şi ambalat, astfel încât era imposibil ca vreo persoană, alta decât participantă la săvârşirea infracţiunilor, să fi cunoscut din însăşi dimineaţa următoare, că a existat un fragment de scândură rupt la nivelul primului rând de cuie şi lăsat la locul ruperii, oblic înspre interiorul curţii martorei ...

Mai mult, dat fiind specificul rural al gardurilor împrejmuitoare, era imposibil pentru orice altă persoană neimplicată în agresiune să indice gardul din care a fost smulsă şi scândura folosită la uciderea victimei.

În acest sens, sunt de remarcat caracteristicile gardurilor fotografiate cu ocaziile cercetării la faţa locului, descoperirii poşetei şi celor 4 conduceri în teren, cu precizarea că întreaga comună are o suprafață mult mai mare decât aceea acoperită de aceste activităţi. Cu toate acestea, toţi cei 4 inculpaţi au înţeles să descrie în mod similar ruperea incompletă a primei scânduri şi smulgerea celeilalte din gardul locuinţei lui „tanti ... care a lucrat la ...”.

4. Întreaga agresiune este descrisă în mod similar de toţi cei 4 inculpaţi, care au descris împrejurări de fapt obiective ce nu puteau fi cunoscute de nici un terţ neparticipant la comiterea infracţiunilor, referitoare la:

- identitatea participanţilor, în sensul că fiecare dintre cei 4 inculpaţi a susţinut că agresiunea a fost comisă exclusiv de ..., ..., ... şi ..., nici o altă persoană în plus, dar nici în lipsa vreunuia dintre ei;

- locul ales pentru a se ascunde şi de unde au atacat victima (confirmat de locul în care au fost găsite cadavrul şi urmele de sânge de pe sol, precum şi de indicaţiile tuturor inculpaţilor la conducerile în teren);

- recunoaşterea inculpaţilor de către victima care i-a strigat pe nume şi i-a rugat, chiar şi atunci când era căzută la pământ, dar încă conştientă, să o lase în pace (confirmate de declaraţiile tuturor inculpaţilor);

- aplicarea primei lovituri, din spate, care a proiectat fesul în afara drumului (confirmată de locul în care a fost găsit fesul, coroborat cu declaraţiile tuturor inculpaţilor);

- lovirea repetată a victimei cu scândura preponderent în zona occipitală, dar şi peste ambele antebraţe atunci când aceasta a încercat să îşi acopere capul, precum şi cu picioarele (confirmată de leziunile constatate medico legal şi de prezenţa firelor de păr pe palme, coroborate cu susţinerile tuturor inculpaţilor);

- lovirea victimei, cu scândura, de către minim 2 dintre inculpaţi (confirmată de urmele de sânge găsite pe ambele capete ale scândurii, ceea ce dovedeşte folosirea acesteia, abandonarea şi preluarea ţinând de capătul celălalt, coroborate cu susţinerile inculpaţilor ... şi ...).

Din rapoartele de expertiză genetică întocmite în cauză rezultă că pe fiecare capăt al scândurii au fost identificate câte 2 profile genetice, din care unul, firesc, provenind de la victimă. Celelalte persoane nu au putut fi identificate datorită corespondenţelor.

- smulgerea poşetei de către inculpatul ... care cu acea ocazie a fost zgâriat pe partea stângă a feţei (împrejurări confirmate de raportul de constatare medico-legală nr. .../97/27.04.2015 coroborat cu susţinerile tuturor inculpaţilor);

- apăsarea victimei cu faţa în jos, pe noroiul din şanţul lateral al drumului care a creat adâncitură tip amprentă formată prin presarea unui corp de formă sferică. Urmă a fost găsită şi măsurată imediat după comiterea infracţiunilor, iar din înregistrările efectuate cu ocazia conducerilor în teren cu toţi cei 4 inculpaţi se observă că acea urmă nu mai exista la momentul depistării lor. Cu toate acestea, toţi cei 4 inculpaţi au arătat că victima a căzut cu faţa în jos în locul în care ulterior a fost găsită de soţul său, iar după cădere a fost lovită cu scândura şi apăsată cu mâinile de către ..., ambele modalităţi de agresionare justificând amprenta sferică.

Este de precizat că din declaraţiile inculpaţilor ..., ... şi ... rezultă că după acest moment inculpatul ... era murdar de sânge pe mâini, iar la percheziţia domiciliară efectuată la locuinţa acestuia au fost găsite 2 geci purtând urme de sânge.

Geaca despre care toţi inculpaţii au arătat că ar fi fost purtată de ... în noaptea în care a fost comis omorul poartă urme de sânge la exterior și interior, care anterior acelei seri/nopţi nu existau (conform declaraţiei soţiei lui ..., martora ... care a mai declarat şi că acest inculpat a lipsit de la domiciliu în seara de 23.02.2015 în intervalul orar 16.30 - 17.00 / 23.00 – 24.00).

După retractarea declaraţiilor de recunoaştere a participării sale la comiterea infracţiunilor inculpatul ... a declarat că avea o afecţiune minoră în zona buzei drepte („...”) şi s-a şters de sânge cu geaca.

Această susţinere a fost contrazisă, înainte de toate, de întinderea, numărul şi amplasarea petelor de sânge, în exteriorul şi interiorul ambelor haine.

Din rapoartele de expertiză genetică întocmite în cauză rezultă că pe una dintre haine au fost identificate profile genetice mixte care, în afara profilului inculpatului (firesc), conţin un profil feminin incomplet, ale cărui corespondenţe cu profilul victimei sunt insuficiente pentru identificarea acesteia.

Existenţa profilului feminin, chiar şi insuficient pentru o identificare completă, a înlăturat posibilitatea ca sângele de pe hainele purtate de inculpatul ... să provină de la „spuzeala” acestuia.

- Existenţa celor 2 telefoane mobile în buzunarele exterioare ale victimei este confirmată de procesul verbal de cercetare la faţa locului, de soţul victimei care le-a predat cu ocazia primei declaraţii din noaptea omorului şi de inculpatul ... care a precizat că nu a furat şi acele telefoane pentru a nu fi depistat;

- Aspectul şi conţinutul poşetei şi locul aruncării acesteia rezultă atât din caracteristicile constatate prin cercetarea criminalistică, cât şi din descrierea similară făcută de martorii apropiaţi victimei şi mai ales de inculpaţii care, fără a examina îndeaproape poşeta, nu îi puteau face o descriere reală;

- Locul examinării poşetei şi suma de 100 lei găsită în interior au fost descrise similar de toţi cei 4 inculpaţi, iar suma redusă găsită de aceştia a fost confirmată de plăţile efectuate de victimă în cursul aceleiaşi zile.

- Însuşi momentul descoperirii victimei de către soţul acesteia nu putea fi descris de inculpatul ... decât dacă acesta l-ar fi perceput personal. Atitudinea normală a unui om care, neimplicat în agresiune fiind, l-ar fi văzut pe ... plângând şi ţinându-şi soţia în braţe, ar fi fost cu totul alta decât neimplicarea şi chiar mai mult, ascunderea în casă.

5. Cu ocazia primelor cercetări, în noaptea de 23/24.02.2015 a fost folosit un câine de urmă care de la locul cadavrului a pornit direct către locuinţa lui ..., oprindu-se foarte aproape de aceasta, în intersecţia în care se adunase multă lume, iar de la gardul din care au fost rupte scândurile a pornit direct la locuinţa celorlalţi 3 inculpaţi şi chiar a pătruns în curtea acestora, profitând de faptul că nu există o împrejmuire, fiind observat de inculpatul ...

În condiţiile în care noaptea, pe străzile imediat limitrofe locuinţei, apar numeroase maşini de poliţie, ambulanţă, medicină legală, cu lumini şi sunete specifice, se strânge multă lume şi chiar în curte pătrunde un câine de urmă, lipsa de reacţie a persoanelor lângă locuinţa cărora se desfăşura întreaga cercetare este bizară şi a fost constatată ca atare de membrii comunităţii, aşa cum rezultă din procesele verbale de investigaţii conform cărora principalii bănuiţi de comiterea agresiunii erau din primele momente ”ai lui ...”, atât pentru ascunderea din noaptea omorului, cât şi datorită atitudinii violente, aceştia fiind cunoscuţi ca persoane care, pe fondul consumului de alcool, se bat cu scânduri smulse din garduri.

6. În momentul în care la locuinţa inculpatului ... s-au prezentat organele de poliţie pentru a efectua percheziţia domiciliară (în urma căreia au fost găsite hainele prezentând urme de sânge) primele cuvinte ale acestui inculpat au fost ”nu am făcut nici o crimă”, reacţie care în acele prime momente când încă nu era întrebat despre nimic apare ca fiind lipsită de logică.

7. Inculpaţii au beneficiat permanent de apărare calificată.

Dată fiind gravitatea faptei, încă din primele momente s-a apreciat că inculpaţii în mod vor avea atitudini oscilante şi vor încerca să denatureze realitatea. Pentru acest motiv, dar şi pentru a preîntâmpina posibilitatea survenienţei intereselor contrare între diverşi inculpaţi, înainte de prima audiere a acestora li s-a desemnat fiecăruia câte un apărător din oficiu distinct.

În aceste împrejurări, noua poziţie a inculpaţilor în sensul că declaraţiile date la Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila au fost consemnate de procuror, iar ei, din neştiinţă de carte nu au ştiut ce conţinut al declaraţiei semnează, probează în mod vădit reaua credinţă, în condiţiile în care acele declaraţii au fost date în prezenţa apărătorilor.

În plus, aceleaşi susţineri despre care inculpaţii şi-au manifestat dubiile cu privire la corectitudinea consemnării au fost făcute de aceştia la Tribunalul Brăila cu ocazia soluţionării propunerii de luare a măsurii arestării preventive.

Cu acea ocazie, Judecătorul de drepturi şi libertăţi a dispus audierea separată a fiecărui inculpat, aşa cum rezultă din înregistrarea audio a şedinţei de judecată.

Deşi atât la Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila, cât şi la Tribunalul Brăila fiecare suspect şi apoi inculpat a fost audiat separat şi în prezenţa unui apărător, acele prime declaraţii se coroborează între ele şi sunt confirmate permanent de împrejurări obiective stabilite prin mijloacele de probă administrate după cum am arătat anterior.

Faţă de toate aceste împrejurări de fapt, singurele susţineri ulterioare ale inculpaţilor au fost că s-au culcat devreme, nu au ştiut ce se întâmplă în imediata apropiere a locuinţei lor, iar despre omor au aflat în dimineaţa următoare.

Este evidentă schimbarea de atitudine coordonată a inculpaţilor care, simultan, au solicitat reaudierea, după care au dat declaraţii qasiidentice.

De altfel, reaua credinţă a inculpaţilor a rezultat şi din justificarea dată pentru declaraţiile iniţiale, de recunoaştere: au fost bătuţi la poliţie, au semnat declaraţii consemnate de procuror, dar care nu corespundeau celor real declarate de inculpaţi, iar la Tribunalul Brăila au fost escortaţi de aceiaşi poliţişti care îi bătuseră.

Imediat după depistare, la data de 26.02.2005 (anterior prezentării la Tribunalul Brăila), inculpaţii au fost examinaţi fizic şi medico legal, nefiind constatate decât cele 4 zgârieturi paralele de pe obrazul lui ... şi o zgârietură minoră pe obrazul lui ...

Toate examinările au fost validate prin încheierea de şedinţă pronunţată la data de 13.05.2015 în dosarul nr. 1034/113/2015 al Tribunalului Brăila.

La data de 27.02.2015, după ce inculpaţii recunoscuseră săvârşirea faptelor şi au fost emise ordonanţele de reţinere, deci după consumarea pretinselor agresiuni, aceştia au fost examinaţi medical la momentul încarcerării fără a fi constatată nicio leziune traumatică. În plus, toţi cei 4 inculpaţi au declarat că nu au fost agresaţi fizic.

În ipoteza în care inculpaţii ar fi fost determinaţi prin agresiune să recunoască fapte de o asemenea gravitate ca acelea din prezenta cauză, măcar unul dintre ei ar fi prezentat cel puţin o leziune traumatică pe care medicii să o poată identifica.

Este de precizat şi împrejurarea că niciunul dintre cei 4 inculpaţi nu a formulat plângere pentru săvârşirea vreunui act de agresiune săvârşit de vreun lucrător de poliţie.

Starea de temere, de timorare, pretins indusă de lucrătorii de poliţie, a fost contrazisă în modul cel mai evident prin simpla vizionare a înregistrărilor video de la conducerile în teren şi de ascultarea înregistrării şedinţei de judecată de la luarea măsurii arestării preventive când, dincolo de recunoaşterea faptelor, sunt frapante calmul şi cursivitatea cu care s-au exprimat inculpaţii.

Chiar şi acest moment al audierii la Judecătorul de Drepturi şi Libertăţi ar fi fost un bun prilej ca măcar unul dintre inculpaţi să fi invocat vreun act de agresiune din partea lucrătorilor de poliţie.

Cu toate acestea, deşi permanent au fost ţinuţi şi audiaţi separat, toţi cei 4 inculpaţi au dat declaraţii concordante şi care se coroborează complet, pas cu pas, cu împrejurările de fapt obiective analizate anterior.

Este de asemenea de precizat că inculpaţii au încercat să proiecteze bănuielile asupra unei persoane cu privire la care se efectuaseră deja investigaţii şi care cu certitudine era plecată din ţară cu o săptămână înainte de omor.

Situaţia de fapt reţinută de instanţă este dovedit cu următoarele mijloace de probă: proces-verbal de investigare tehnico-ştiinţifică a locului faptei întocmit la 24.02.2015 în sat ..., com. ..., jud. ... de procurorul criminalist din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila şi de agenţii de poliţie din cadrul IPJ ... – Serviciul de Investigaţii Criminale; planşă fotografică cuprinzând aspecte fixate cu ocazia investigării tehnico-ştiinţifice a locului faptei, efectuată la data de 23/24.02.2015 în cauza privind omorul comis asupra numitei ..., de către I.P.J. B. – Serviciul Criminalistic; procesul verbal de consemnare a activităţilor efectuate folosind câinele de urmă întocmit la 24.02.2015 în sat ..., com. ..., jud. ... de agenţii de poliţie din cadrul IPJ B. – Serviciul de Investigaţii Criminale; procesul verbal de cercetare la faţa locului cu ocazia descoperirii şi ridicării poşetei victimei întocmit la 24.02.2015 în sat ..., com. ..., jud. ... de procurorul criminalist din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila şi de agenţii de poliţie din cadrul IPJ B. – Serviciul de Investigaţii Criminale; planşă fotografică cuprinzând aspecte fixate cu ocazia investigării tehnico-ştiinţifice a locului faptei cu ocazia descoperirii şi ridicării poşetei victimei, efectuată la data de 24.02.2015 în cauza privind omorul comis asupra numitei ..., de către I.P.J. B. – Serviciul Criminalistic; fişa de constatări preliminare şi Raportul medico legal de necropsie a victimei ..., întocmit sub nr. .../38 din 24.02.2015 de Serviciul de Medicină Legală Judeţean B.; procesele verbale de percheziţie domiciliară, percheziţii ce au fost efectuate în temeiul încheierii de şedinţă nr. 12/24.02.2015 (dosar nr. 442/113/2015 al Tribunalului Brăila); declaraţiile martorilor: ..., ..., ..., ..., ..., ..., ..., ..., ..., ..., ..., ... şi ... (fostă ...) ...; raportul de expertiză criminalistică întocmit sub nr. 758536/2.11.2015 de Institutul Naţional de Criminalistică din cadrul I.G.P.R.; procesele verbale de examinare fizică a inculpaţilor; raportul de constatare medico legală privindu-l pe inculpatul ..., întocmit sub nr. A1/97/27.04.2015 de Serviciul de Medicină Legală Judeţean B; procesele verbale de investigaţii; adresa din 27.05.2015 a S.C. „...” privind persoana indicată de inculpaţi ca fiind autorul omorului; fişele medicale pentru arestaţi din 27.02.2015; procesul verbal de examinare a înregistrării audio a şedinţei de judecată din data de 27.02.2015 în dosarul nr. 486/113/2015 al Tribunalului Brăila; procesele verbale de conducere în teren cu inculpaţii şi procesul verbal de examinare a înregistrărilor video ale conducerilor în teren şi declaraţiile inculpaţilor ..., ..., ... şi ...

Probe directe ale comiterii faptei sunt primele declaraţii date de inculpaţii ..., ..., ... şi .... în cursul urmăririi penale, respectiv la data de 26.02.2015, unde inculpaţii au recunoscut săvârşirea agresiunii şi conducerea în teren efectuată cu fiecare inculpat şi înregistrată video.

Declaraţiile inculpaţilor din data de 26.02.2015 se potrivesc punct cu punct cu constatările efectuate în cursul cercetării locului faptei, cu procesul verbal de consemnare a activităţilor efectuate folosind câinele de urmă întocmit la 24.02.2015 şi cu celelalte probe administrate în cauză.

La conducerea în teren efectuată în prezenţa unui mare număr de persoane venite chiar şi din satele învecinate, fiecare inculpat a precizat liber locurile esenţiale ale cauzei: de unde au fost rupte ambele scânduri, unde au aşteptat victima, unde s-a consumat agresiunea, unde au verificat conţinutul poşetei şi unde au aruncat-o şi declară cum au acţionat pentru prinderea şi uciderea victimei.

Martorii ... şi ... care au asistat la conducerea în teren efectuată cu inculpaţii au indicat liber modul de comitere a faptei, gardul de unde au smuls scândura – corp delict, locul unde a stat fiecare la pândă şi cine a lovit primul. Inculpaţii nu prezentau urme de violenţă fizică la momentul efectuării conducerii în teren. La întrebarea unui poliţist dacă victima mai dădea semne de viaţă după ce şi-au terminat treaba, inculpatul ... a spus că s-a întors şi a apăsat cu mâna capul victimei în noroi, fapt pe care poliţia nu avea de unde să-l cunoască.

Prin rechizitoriul nr. 144/P/2015 din 19.09.2016 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor: ..., ..., ... şi ... pentru săvârşirea infracţiunilor de omor calificat prevăzută de art. 188 alin. (1), 189 alin. (1) lit. d) şi h) Cod penal şi tâlhărie calificată prevăzută de art. 233, 234 alin. (1) lit. a) şi d) Cod penal, ambele cu aplicarea art. 77 lit. a) Cod penal şi a art. 38 alin. 1 Cod penal.

La termenul de judecată din 06.10.2017 instanţa din oficiu a pus în discuţia părţilor schimbarea încadrării juridice dată prin actul de sesizare faptei pentru care au fost trimişi în judecată ..., ..., ... şi ... din infracţiunea de omor calificat prevăzută de art. 188 alin. (1), art. 189 alin. (1) lit. d) şi h) Cod penal cu aplicarea art. 77 lit. a) Cod penal în infracţiunea de omor calificat prevăzută de art. 188 alin. (1), art. 189 alin. (1) lit. a) şi d) Cod penal cu aplicarea art. 77 lit. a) Cod penal.

Analizând încadrarea juridică a faptei săvârşită de cei patru inculpaţi, prin prisma concluziilor puse de reprezentantul Ministerului Public şi de inculpat prin avocat, a probelor administrate în cauză şi a dispoziţiilor legale în materie, instanţa a reţinut următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 189 alin. (1) lit. a) Cod penal pentru existenţa premeditării se cere îndeplinirea a două condiţii cumulative, şi anume: pe de o parte să existe un interval oarecare de timp între luarea hotărârii de a comite omorul şi exteriorizarea acesteia şi, pe de altă parte această hotărâre să se fi concretizat în anumite activităţi de pregătire.

În cursul zilei de 23.02.2015 ora 12:00, inculpatul ... a mers la inculpatul ... şi i-a relatat că a intrat în magazinul administrat de ... şi a remarcat că aceasta număra o sumă importantă de bani propunându-i să îi fure împreună. Inculpatul ... a precizat că ar trebui să o ucidă pe victimă pentru a nu fi reclamaţi.

În jurul orei 18.00 – 18.30 toţi cei 4 inculpaţi s-au întâlnit la locuinţa lui ... şi au hotărât să o ucidă pe victimă şi să îi fure banii, iar pentru a se asigura că aceasta mai era la magazin l-au trimis pe ... să verifice. Acest din urmă inculpat a mers la magazin şi a cumpărat o ţigară, după care s-a întors la locuinţa lui ... şi a confirmat prezenţa victimei.

Inculpaţii au plănuit împreună uciderea victimei ... în scopul sustragerii banilor şi-au împărţit rolurile şi au pus la punct un plan în scopul prinderii victimei şi uciderii acesteia. În realizarea scopului asumat, inculpaţii s-au deplasat la intersecţia străzilor ... şi ..., au smuls o scândură întreagă, cu dimensiunile de 150 x 10 cm. din gardul locuinţei lui ...

În continuare inculpaţii s-au deplasat pe strada ..., pe unde ştiau că va trece victima către casă şi unde există un segment de drum neluminat, în pantă descendentă privind către locuinţa victimei mărginit pe o latură de terenuri virane, iar pe cealaltă latură de un mal de pământ cu înălţimea de aproximativ 7 m, pe care se află imobilul locuit de inculpaţii ..., ... şi ...

Inculpaţii au adoptat o anumită „strategie” pentru a o prinde şi ucide pe ... Astfel, cei 4 inculpaţi s-au împărţit în grupe de câte 2 şi s-au ascuns în vegetaţia de pe marginea drumului, ... şi ... s-au plasat mai aproape de casa victimei şi ... şi ... s-au plasat sub un copac, mai departe de locuinţa victimei, cu ideea ca dacă victima reuşeşte să scape de cei doi din faţă şi să fugă spre magazin cei doi inculpaţi, plasaţi mai în spate, iar fi ieşit în faţă şi ar fi prins-o. Inculpaţii stau la pândă şi aşteaptă să treacă spre casă ... până în jurul orei 20.30 – 21.00 când victima a trecut pe drum, practic pe lângă inculpaţii ascunşi, aceştia din urmă pornind imediat în urmărirea sa.

Instanţa a apreciat că, în cauză sunt întrunite cumulativ ambele condiţii necesare pentru existenţa premeditării, respectiv între luarea hotărârii de a comite omorul şi exteriorizarea acesteia a trecut un timp, iar hotărârea luată s-a concretizat în anumite activităţi de pregătire. Mai mult, inculpaţii au conceput un plan pentru prinderea şi uciderea lui ... pe care l-au pus în aplicare, pas cu pas.

Având în vedere aceste considerente instanţa a reţinut că inculpaţii ..., ..., ... şi ... au săvârşit infracţiunea de omor cu premeditare.

Potrivit dispoziţiilor art. 189 alin. (1) lit. h) Cod penal omorul săvârşit prin cruzimi constituie omor deosebit de grav. Noţiunea „cruzime” nu este definită în legea penală, astfel că termenul are înţelesul obişnuit, folosit în vorbirea curentă. Potrivit dicţionarului explicativ al limbii române termenul de „cruzime” este definit ca fiind pornirea de a produce suferinţă, atitudine crudă, faptă crudă, ferocitate, bestialitate, barbarie.

Trebuie precizat că săvârşirea oricărei fapte de omor presupune cruzime, însă nu trebuie confundată noţiunea de cruzime la care face referire dispoziţiile art. 189 alin. (1) lit. h) Cod penal cu suferinţa inerentă oricărei acţiuni de ucidere. Astfel de suferinţe, destul de mari se produc în majoritatea cazurilor de omor fără ca prin aceasta omorul să capete caracter de deosebit de grav.

Omorul se consideră săvârşit prin cruzimi atunci când făptuitorul a conceput şi executat fapta în aşa fel încât a produs victimei suferinţe mari, prelungite în timp, care depăşesc cu mult suferinţele inerente acţiunii de ucidere. Cu alte cuvinte, caracteristica acestui omor deosebit de grav constă în aceea că făptuitorul întrebuinţează în mod voit anumite metode şi mijloace de chinuire a victimei.

La aprecierea unui omor ca fiind săvârşit prin cruzimi trebuie să se ţină seama, de asemenea, de aspectul de ferocitate cu care făptuitorul a săvârşit omorul, trezind în conştiinţa celor din jur un sentiment de oroare. Dacă suferinţele produse victimei sunt suferinţe pe care le implică, în mod firesc activitatea de ucidere, fapta nu constituie un omor deosebit de grav.

Astfel, pentru existenţa infracţiunii de omor săvârşit prin cruzimi sunt necesare două condiţii:

- făptuitorul să fi utilizat intenţionat, schingiuiri sau chinuri anume folosite în activitatea infracţională, de natură a produce victimei suferinţe mari având ca efect moartea victimei în chinuri;

- activitatea de ucidere să fi avut o anumită durată în timp, astfel încât victima să fi suferit datorită activităţii făptuitorului. Dacă victima a murit instantaneu nu avem de a face cu infracţiunea de omor prin cruzimi.

În cauza de faţă, inculpaţii ..., ..., ... şi ... şi-au propus s-o ucidă pe ... pentru a-i sustrage banii deţinuţi. Nu au intenţionat să omoare victima în chinuri, într-un ritm lent prin schingiuirea ei.

Potrivit concluziilor raportul medico legal de necropsie întocmit sub nr. A3/38 din data de 24.02.2015 de Serviciul de Medicină Legală Judeţean B. victima a suferit un traumatism cranio-cerebral complex cu fractură complexă de boltă şi bază craniană, hemoragie cerebrală, contuzii hemoragice cerebrale cu zone limitate de dilacerare, dar şi multiple plăgi contuze epicraniene, echimoze şi zone excoriate, fractura antebraţului stâng, leziuni care au condus în mod direct şi necondiţionat la deces.

Având în vedere aceste considerente instanţa a reţinut că inculpaţii ..., ..., ... şi ... nu au săvârşit infracţiunea de omor prin cruzime.

Faţă de considerentele expuse mai sus, potrivit dispoziţiilor art. 386 alin. (1) Cod proc. penal instanţa a dispus schimbarea încadrării juridice dată prin actul de sesizare faptelor pentru care au fost trimişi în judecată inculpaţii ..., ..., ... şi ... din infracţiunea de omor calificat prevăzută de art. 188 alin. (1), art. 189 alin. (1) lit. d) şi h) Cod penal cu aplicarea art. 77 lit. a) Cod penal în infracţiunea de omor calificat prevăzută de art. 188 alin. (1), art. 189 alin. (1) lit. a) şi d) Cod penal cu aplicarea art. 77 lit. a) Cod penal.

În drept, faptele inculpaţilor ..., ..., ... şi ... care în noaptea de 23/24.02.2015, aflând că victima avea o sumă de bani importantă, pentru a nu fi recunoscuţi au hotărât să o ucidă şi să îi fure banii, iar în realizarea acestei rezoluţii s-au înarmat cu o scândură cu dimensiunile de 150 x 10 cm, au aşteptat-o pe drumul parcurs zilnic spre casă, într-o zonă întunecată, au atacat-o din spate şi i-au aplicat multiple lovituri cu scândura şi cu picioarele, provocându-i un traumatism cranio cerebral complex cu fractura complexa de bolta şi baza craniana, hemoragie cerebrală, contuzii hemoragice cerebrale cu zone limitate de dilacerare, dar şi multiple plăgi contuze epicraniene, echimoze şi zone excoriate, fractura antebraţului stâng, leziuni care au condus în mod direct şi necondiţionat la deces, după care, profitând de starea de inconştienţă astfel indusă victimei, i-au sustras poşeta din care au luat suma de 100 lei, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de omor calificat prevăzută de art. 188 alin. (1), 189 alin. (1) lit. a) şi d) Cod penal cu aplicarea art. 77 lit. a) Cod penal şi tâlhărie calificată prevăzută de art. 233, 234 al.1 lit. a) şi d) Cod penal cu aplicarea art. 77 lit. a) Cod penal, ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) Cod penal.

Cum săvârşirea infracţiunilor şi vinovăţia inculpaţilor au fost dovedite cu întregul material probator administrat atât în cursul urmăririi penale, cât şi în faţa instanţei de judecată, instanţa a dispus condamnarea acestora proporţional gradului de pericol social al faptelor comise şi periculozităţii făptuitorilor.

La stabilirea periculozităţii fiecărui inculpat, instanţa a avut în vedere următoarele criterii prevăzute de art. 74 Cod penal şi anume: împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal, nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

Instanţa a reţinut că infracţiunile săvârşite de inculpaţii ..., ..., ... şi ..., respectiv infracţiunea de omor calificat prevăzută de art. 188 alin. (1), art. 189 alin. (1) lit. a) şi d) Cod penal cu aplicarea art. 77 lit. a) Cod penal şi infracţiunea de tâlhărie calificată prevăzută de art. 233, 234 al.1 lit. a) şi d) Cod penal cu aplicarea art. 77 lit. a) Cod penal sunt infracţiuni de o gravitate deosebită.

Infracţiunea de omor cu premeditare comis în scopul ascunderii săvârşirii infracţiunii de tâlhărie este o infracţiune de o gravitate deosebită, atât prin prisma obiectului juridic lezat respectiv relaţiile sociale referitoare la dreptul persoanei la viaţă, cel mai important drept al omului, precum şi prin rezultatul socialmente periculos produs respectiv moartea unei persoane.

Inculpaţii au plănuit împreună uciderea victimei ... în scopul sustragerii banilor şi-au împărţit rolurile şi au pus la punct un plan în scopul prinderii victimei şi uciderii acesteia. În realizarea scopului asumat, inculpaţii s-au deplasat la intersecţia străzilor ... şi ..., au smuls o scândură cu dimensiunile de 150 x 10 cm. din gardul locuinţei lui ...

Inculpaţii au adoptat o anumită „strategie” pentru a o prinde şi ucide pe ... Astfel, cei 4 inculpaţi s-au împărţit în grupe de câte 2 şi s-au ascuns în vegetaţia de pe marginea drumului, ... şi ... s-au plasat mai aproape de casa victimei şi ... şi ... s-au plasat sub un copac, mai departe de locuinţa victimei, cu ideea că dacă victima reuşeşte să scape de cei doi din faţă şi să fugă spre magazin, cei doi inculpaţi plasaţi mai în spate i-ar fi ieşit în faţă şi ar fi prins-o. Inculpaţii au stau la pândă şi au aşteptat să treacă spre casă ... până în jurul orei 20.30 – 21.00 când victima a trecut pe drum, practic pe lângă inculpaţii ascunşi, aceştia din urmă pornind imediat în urmărirea sa.

În momentul în care victima a ales să parcurgă drumul spre casă pe jos pe str. ..., victima nu a mai avut nici-o şansă, ea fiind atacată de cei patru inculpaţi, persoane tinere.

Inculpaţii au luat cu uşurinţă hotărârea comiterii faptei şi au reflectat asupra acesteia, iar ulterior au conceput un plan pentru prinderea şi uciderea victimei în scopul sustragerii banilor şi s-au dovedit „eficienţi” în punerea planului în aplicare, fapt ce dovedeşte periculozitatea lor sporită.

Totodată, la individualizarea judiciară a pedepselor ce au fost aplicate instanţa a avut în vedere şi împrejurările referitoare la autorii infracţiunii.

Astfel, inculpatul ... este tânăr, fiind născut la data de 26.02.1991, nu are şcoală, nu are un loc de muncă stabil, lucrează cu ziua pe unde găseşte, necăsătorit, are antecedente penale fără a fi recidivist şi a avut o conduită oscilantă pe parcursul procesului penal, iniţial recunoscând comiterea faptei iar ulterior revenind asupra declaraţiilor şi negând comiterea faptei.

Inculpatul ... este tânăr, fiind născut la data de 20.09.1988, nu are şcoală, nu are un loc de muncă stabil, lucrează cu ziua pe unde găseşte, necăsătorit, are antecedente penale fără a fi recidivist şi a avut o conduită oscilantă pe parcursul procesului penal, iniţial recunoscând comiterea faptei, iar ulterior revenind asupra declaraţiilor şi negând comiterea faptei.

Inculpatul ... este tânăr, fiind născut la data de 21.09.1991, a absolvit 5 clase, nu are un loc de muncă stabil, lucrează cu ziua pe unde găseşte, nu este căsătorit, are antecedente penale fără a fi recidivist şi a avut o conduită oscilantă pe parcursul procesului penal, iniţial recunoscând comiterea faptei, iar ulterior revenind asupra declaraţiilor şi negând comiterea faptei.

Inculpatul ... este tânăr, fiind născut la data de 30.11.1996, a absolvit 2 clase, nu are un loc de muncă stabil, nu este căsătorit, are antecedente penale fără a fi recidivist şi a avut o conduită oscilantă pe parcursul procesului penal, iniţial recunoscând comiterea faptei iar ulterior revenind asupra declaraţiilor şi negând comiterea faptei.

Având în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei arătate mai sus, instanţa şi-a format convingerea că scopul legal al pedepsei prevăzut de dispoziţiile Codului penal şi anume: reeducarea inculpatului şi prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni va putea fi atins în privinţa inculpaţilor: ..., ..., ... şi ..., numai prin aplicarea câte unei pedepse privative de libertate orientată către maximul special pentru fiecare infracţiune reţinută.

Având în vedere dispoziţiile art. 188-189 Cod penal şi art. 233-234 Cod penal care impun aplicarea unei pedepse complementare pentru săvârşirea infracţiunilor de omor calificat şi tâlhărie calificată, precum şi dispoziţiile art. 67 alin (2) Cod penal, instanţa a dispus aplicarea câte unei pedepse complementare pe lângă pedeapsa principală aplicată fiecărui inculpat.

La alegerea şi individualizarea pedepselor complementare, instanţa a avut în vedere, pe lângă dispoziţiile art. 66 Cod penal, art. 67 Cod penal, coroborate cu art. 65 Cod penal, care se referă la natura şi gravitatea infracţiunii săvârşite, la modul şi mijloacele prin care s-a săvârşit infracţiunea, la periculozitatea faptei şi a făptuitorului, la împrejurările cauzei şi la persoana infractorului şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului – cauzele Calmanovici contra României şi Sabău şi Pârcălab contra României – conform cu care pedepsele privind interzicerea drepturilor părinteşti, a dreptului de a fi curator sau tutore, precum şi a dreptului de vot, se pot interzice dacă fapta a avut legătură cu aceste drepturi, respectiv dacă fapta săvârşită de inculpat îl face pe acesta nedemn de a exercita respectivele drepturi, precum şi dacă sancţiunea este necesară într-o societate democratică şi este proporţională cu cauza ce a determinat aplicarea sa.

În raport cu cele expuse mai sus – circumstanţele reale şi personale mai sus reţinute – instanţa a considerat că inculpaţii ..., ..., ... şi ... sunt nedemni de a mai exercita dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a alege.

Astfel, instanţa a aplicat inculpaţilor ..., ..., ... şi ... pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), lit. b) şi lit. c) Cod penal şi anume: a) dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, b) dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi d) dreptul de a alege pe o durată cuprinsă între 2 şi 5 ani, după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale a închisorii.

Reţinând că inculpaţii au săvârşit două infracţiuni, înainte de a fi condamnaţi definitiv pentru vreuna dintre ele, în baza dispoziţiilor art. 38 alin. (1) Cod penal şi art. 39 alin. (1) lit. b) Cod penal instanţa a dispus contopirea pedepselor principale aplicate, inculpaţii urmând să execute pedeapsa principală cea mai grea, la care s-a adăugat un spor de pedeapsă de 1/3 din cuantumul celeilalte pedepse aplicate.

În baza dispoziţiilor art. 45 alin. (3) lit. a) Cod penal alături de pedeapsa principală rezultantă stabilită în cauză inculpaţii vor executa şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), lit. b) şi lit. d) Cod penal cea mai grea.

În baza dispoziţiilor art. 54 Cod penal şi art. 65 Cod penal a aplicat inculpaţilor şi pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) lit. b) şi lit. d) Cod penal şi anume: a) dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, b) dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi d) dreptul de a alege, pe durata executării pedepsei principale.

Inculpaţii ..., ..., ... şi ... au fost judecaţi în cauza de faţă în stare de arest preventiv, fiind reţinuţi la data de 26.02.2015 pe o durată de 24 ore prin ordonanţele de reţinere nr. 3, 4, 5 şi 6 din data de 26.02.2015 date de procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila.

Prin încheierea Judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Brăila dată în şedinţa de cameră de consiliu din data de 27.02.2015, în dosarul nr. 486/113/2015, s-a dispus luarea măsurii arestării preventive a inculpaţilor fiind emise mandatele de arestare preventivă nr. 11, 12, 13 şi 14/UP/27.02.2015.

Ulterior, măsura arestării preventive a fost prelungită prin încheierile de şedinţă pronunţate de Judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Brăila la datele de 25.03.2015 (dosar nr. 710/113/2015), 27.04.2015 (dosar nr. 929/113/2015), 25.05.2015 (dosar nr. 1115/113/2015) şi 23.06.2015 (dosar nr. 1292/113/2015).

Contestaţiile formulate împotriva hotărârilor judecătoreşti de prelungire a măsurii arestării preventive au fost respinse, cu excepţia celei din 23.06.2015.

Astfel, prin încheierea de şedinţă pronunţată la data de 26.06.2015 în dosarul nr. 1292/113/2015 Curtea de Apel Galaţi a admis contestaţiile formulate de 3 dintre cei 4 inculpaţi, a extins efectele favorabile ale contestaţiilor formulate şi asupra inculpatului ... care nu promovase cale de atac, a desfiinţat încheierea de şedinţă din data de 23.06.2015 pronunţată de Judecătorul de Drepturi şi Libertăţi de la Tribunalul Brăila şi în rejudecare a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpaţilor cu măsura controlului judiciar prevăzută de art. 211 Cod proc. penală raportat la art. 202 alin. 4 lit. b) Cod proc. penală.

Curtea de Apel Galaţi a mai dispus ca, în temeiul art. 215 alin. 1 şi 2 Cod proc. penală, pe timpul cât se află sub control judiciar inculpaţii să respecte următoarele obligaţii:

a) să se prezinte la Organul de Urmărire Penală la Judecătorul de Drepturi şi Libertăţi de la Tribunalul Brăila, la Judecătorul de Cameră Preliminară de la Tribunalul Brăila sau la instanţa de judecată ori de câte ori sunt chemaţi;

b) să informeze de îndată Judecătorul de Drepturi şi Libertăţi de la Tribunalul Brăila sau organul judiciar, în faţa căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinţei;

c) să se prezinte la organul de poliţie desemnat cu supravegherea lor conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori sunt chemaţi;

d) să nu depăşească limita teritorială a comunei ..., sat ..., judeţul ..., decât cu încuviinţarea prealabilă a Judecătorului de Drepturi şi Libertăţi de la Tribunalul Brăila;

e) să nu se deplaseze la sediul S.C. „...” S.R.L. jud. B;

f) să nu se apropie de membrii familiei victimei ..., de martorii din cauză şi să nu comunice cu aceştia direct sau indirect, pe nici o cale;

g) să comunice periodic informaţii relevante despre mijloacele lor de existenţă;

h) să nu participe la manifestări sportive sau culturale ori la alte adunări publice;

i) să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte arme.

Ulterior măsura controlului judiciar luată faţă de toţi cei 4 inculpaţi a fost prelungită, iar după trimiterea inculpaţilor în judecată şi măsura controlului judiciar a fost menţinută atât în camera preliminară, cât şi în cursul judecăţii.

Având în vedere aceste considerente, potrivit dispoziţiilor art. 72 Cod penal din pedeapsa principală aplicată inculpaţilor prin prezenta hotărâre, s-a dedus durata reţinerii de 24 de ore din data de 26.02.2015 şi durata arestării din perioada 27.02.2015 – 26.06.2015.

Potrivit dispoziţiilor art. 399 alin. (1) Cod proc. penală în referire la art. 208 Cod proc. penală instanţa a menţinut măsura controlului judiciar luată faţă de inculpaţii ..., ..., ... şi ...

În baza art. 215 alin. (1) Cod procedură penală pe timpul cât se află sub control judiciar inculpaţii au fost obligaţi să respecte următoarele obligaţii:

a) să se prezinte la instanţa de judecată ori de câte ori sunt chemaţi;

b) să informeze de îndată instanţa în faţa căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinţei;

c) să se prezinte la organul de poliţie desemnat cu supravegherea lor conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori sunt chemaţi.

Potrivit dispoziţiilor art. 215 alin. 2 Cod procedură penală s-a impus inculpaţilor ca, pe timpul controlului judiciar, să respecte următoarele obligaţii:

a) să nu depăşească limita teritorială a judeţului Brăila, decât cu încuviinţarea prealabilă a instanţei de judecată;

b) să nu se deplaseze la sediul SC „...” SRL jud. B;

c) să nu se apropie de membrii familiei victimei ..., de martorii din cauză şi să nu comunice cu aceştia direct sau indirect, pe nicio cale;

d) să comunice periodic informaţii relevante despre mijloacele lor de existenţă;

e) să nu participe la manifestări sportive sau culturale ori la alte adunări publice;

f) să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte arme.

Potrivit dispoziţiilor art. 215 alin. (7) Cod procedură penală s-a atras atenţia inculpaţilor că în caz de încălcare, pe durata controlului judiciar, cu rea credinţă, a obligaţiilor care le revin sau a existenţei suspiciunii rezonabile că au săvârşit cu intenţie o nouă infracţiune pentru care s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva lor, instanţa de judecată, la cererea procurorului ori din oficiu, poate dispune înlocuirea acestei măsuri cu măsura arestării preventive, în condiţiile prevăzute de lege.

S-a dispus ca supravegherea respectării de către inculpaţi a obligaţiilor care le revin pe durata controlului judiciar să fie realizată de IPJ.

În baza art. 241 alin. (1) lit. c) Cod proc. penală la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri măsura preventivă a controlului judiciar luată faţă de inculpaţii ..., ..., ... şi ... a încetat de drept.

Având în vedere infracţiunile săvârşite de inculpaţi, potrivit dispoziţiilor art. 7 în referire la art. 4 alin. (1) lit. „b” din Legea nr. 76/2008 – privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpaţii ..., ..., ... şi ... în vederea introducerii profilului genetic al acestora în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare.

În baza dispoziţiilor art. 404 alin. (4) lit. i) Cod proc. penală în referire la art. 162 alin. (3) Cod proc. penală s-a dispus păstrarea de către Tribunalul Brăila, până la soluţionarea definitivă a cauzei, a mijloacelor materiale de probă aflate în 4 plicuri sigilate numerotate cu cifrele: 3, 5, 6 şi 8, înregistrate la poziţia nr. 10/2016 în Registrul de corpuri delicte al Tribunalului Brăila.

Potrivit dispoziţiilor art. 404 alin. (4) lit. f) Cod proc. penală în referire la art. 162 alin. (5) Cod proc. penală s-a dispus restituirea, către ... – soţul victimei, la cererea acestuia, după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, a următoarelor bunuri (înregistrate la poziţia nr. 10/2016 în Registrul de corpuri delicte al Tribunalului Brăila):

- un telefon mobil marca Samsung, identificat în buzunarul stâng al hainei victimei (aflat în plicul numerotat cu cifra 7);

- articolele vestimentare aparţinând victimei: palton culoare neagră (colet plic nr. 1), pantalon din material textil (colet plic nr. 2), pantalon-dres (colet plic nr. 3), chilot material textil (colet plic nr. 4), maiou din material textil (colet plic nr. 5), pulover material textil (colet plic nr. 6), ilic (colet plic nr. 7), maletă din material textil (colet plic nr. 8), o pereche şosete flauşate (colet plic nr. 9), o pereche de ghete (colet plic nr. 10), fes de culoare neagră (plic numerotat cu cifra 2), mărgele de culoare roşie şi cruciuliţă de metal de culoare albă (plic numerotat cu cifra 4);

- poşeta victimei;

- bancnota cu valoare 1 leu (plic numerotat cu cifra 1).

În baza dispoziţiilor art. 404 alin. (4) lit. f) Cod proc. penală în referire la art. 162 alin. (5) Cod proc. penală s-a dispus restituirea, către inculpatul ..., la cererea acestuia, după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, a două articole de vestimentaţie (geci) ridicate de la domiciliul inculpatului şi ambalate separat în saci de hârtie (înregistrate la poziţia nr. 10/2016 în Registrul de corpuri delicte al Tribunalului Brăila).

Sub aspectul laturii civile s-au formulat pretenţii civile în cauză după cum urmează:

De pe urma victimei ..., cu vocaţie succesorală, au rămas ... – soţ supravieţuitor şi două fiice: ... născută la data de 1.09.2002 şi ... născută la data de 31.03.2005.

În cursul urmăririi penale, în nume propriu şi în calitate de ocrotitor legal al fiicelor sale ambele cu vârste de sub 14 ani, ... s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 350.000 lei reprezentând 300.000 lei daune morale şi 50.000 lei daune material.

Ulterior, în faţa instanţei, în nume propriu şi în calitate de reprezentant legal al fiicelor sale ... şi ..., ... a precizat care sunt pretenţiile civile formulate în cauză, respectiv 50.000 lei daune materiale şi 500.000 lei daune morale, din care 200.000 lei daune morale pentru el şi câte 150.000 lei daune morale pentru fiecare dintre cele două fiice.

De asemenea, ... a solicitat obligarea inculpaţilor la plata unei prestaţii periodice lunare pentru fiicele sale minore şi obligarea inculpaţilor la plata cheltuielilor judiciare efectuate în cauză.

La dosar s-a depus Decizia Casei Judeţene de Pensii B. pentru acordarea pensiei de urmaş pentru părţile civile minore ... şi ... şi un cupon de pensie.

Prin Decizia Casei Judeţene de Pensii B. au fost stabilite pentru partea civilă ... o pensie de urmaş în cuantum de 169 lei lunar şi pentru partea civilă ... o pensie de urmaş în cuantum de 168 lei lunar, cu începere din data de 23.02.2015 până la majoratul fiecărei părţi civile.

La dosar s-au depus bonuri de casă care atestă efectuarea unor cheltuieli de către ... cu înmormântarea victimei şi pomenirile făcute potrivit ritualului creştin-ortodox, precum şi factura şi chitanţa de plată a onorariului de avocat în sumă de 2618 lei.

Fiind audiaţi în cauză pe latură civilă inculpaţii ..., ..., ... şi ... au declarat că nu sunt de acord să plătească despăgubiri părţilor civile deoarece nu sunt vinovaţi de comiterea faptei (declaraţiile inculpaţilor).

Având în vedere că, sub aspectul laturii penale instanţa a stabilit că cei patru inculpaţi se fac vinovaţi de comiterea infracţiunii de omor calificat instanţa a constatat că prin fapta lor inculpaţii au produs un prejudiciu.

Sub aspectul cheltuielilor efectuate cu înmormântarea victimei ... şi pomenirile făcute potrivit tradiţiei creştin-ortodoxe instanţa a reţinut, pe de parte că partea civilă nu a făcut probe pentru suma de 50.000 lei solicitată, iar pe de altă parte, această sumă este exagerată raportat la cheltuielile care se fac în mod obişnuit în astfel de situaţii.

În aceste condiţii instanţa a redus cuantumul despăgubirilor pentru daune materiale solicitat.

Înţelesul noţiunii de prejudiciu moral constă în rezultatul dăunător direct al unei fapte ilicite şi culpabile, prin care se aduce atingere valorilor cu conţinut nepatrimonial ce definesc personalitatea umană. Prejudiciul moral, fiind strâns legat de persoana umană, lezează direct şi nemijlocit sentimente de dragoste şi afecţiune, cum este cazul în speţă.

Având în vedere consecinţele negative suferite de părţile civile în cauză, mai cu seamă în plan psihic, importanţa valorilor morale lezate, măsura în care acestea au fost lezate, intensitatea cu care au fost, sunt şi vor fi percepute consecinţele, măsura în care părţile civile au fost afectate emoţional şi familial, partea civilă ... suferind pentru pierderea prematură a soţiei sale, în timp ce părţile civilă ... şi ... suferă intens pentru pierderea mamei lor, instanţa a apreciat că aceste daune morale solicitate de părţile civile în cauză, nu sunt exagerate prin raportare la împrejurările de fapt mai sus relevate şi sunt justificate în raport de suferinţele psihice pe care le-au îndurat şi încă le îndură aceste părţi civile.

Instanţa a reţinut că prin uciderea victimei ... inculpaţii au produs o suferinţă psihică deosebită atât soţului ... cât şi fiicelor sale minore ... şi ..., aflate la vârsta când aveau nevoie de creşterea educaţia şi îndrumarea mamei.

Astfel, prin uciderea victimei ... părţile civile ..., ... şi ... au suferit un prejudiciu moral care se impune a fi reparat prin obligarea inculpaţilor la plata unor despăgubiri pentru daune morale.

În privinţa pensiei de întreţinere lunare cuvenită părţilor civile minore ... şi ..., instanţa a apreciat că această solicitare este justificată, întrucât aceste parţi civile au rămas fără ocrotirea şi întreţinerea materială la care avea dreptul din partea victimei, aflată în câmpul muncii, la data decesului, ocrotirea de care a fost lipsită în urma faptei ilicite inculpaţilor.

În privinţa cuantumului acestei pensii de întreţinere lunare, instanţa nu s-a putut raporta la salariul pe care îl obţinea victima la data decesului, pentru că nu a fost dovedit în cauză cuantumul acestui salariu, însă s-a dovedit că victima realiza venituri, dar nici la nivelul vreunui salariu al inculpaţilor, pentru că nici aceştia nu lucrează cu forme legale, ci lucrează ocazional, ca muncitori necalificaţi.

Pentru aceste considerente, s-a făcut raportarea la nivelul salariului minim pe economie, conform legislaţiei civile relevante în soluţionarea laturii civile a cauzei penale.

Potrivit dispoziţiilor art. 1 din HG nr. 1/06.01.2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, la data pronunţării prezentei hotărâri, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată este de 1.450 lei lunar, iar salariul de bază minim net pe ţară este de 1.065 lei lunar.

Potrivit cu dispoziţiile art. 529 alin. (2) Cod civil, aplicabile în mod corespunzător în latura civilă a prezentului proces penal, pensia de întreţinere lunară pentru doi copii se stabileşte prin aplicarea fracţiei legale de 1/3 din venitul lunar net al debitorului obligaţiei de întreţinere, în speţa de faţă prin aplicarea acestei fracţii la salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată de 1.450 lei lunar, rămas în sumă de 1065 lei, sumă netă, după scăderea taxelor şi impozitelor datorate statului (Asigurări sociale – CAS în cuantum de 10.5% = 110 lei; Asigurări Sociale de Sănătate – CASS în cuantum de 5,5% = 58 lei; Fond de şomaj – CFS în cuantum de 0,5% = 5 lei; Deducere personală de 250 lei; impozit pe venit de 16%).

Astfel, 1/3 din suma de 1.065 lei reprezentând salariul de bază minim net pe ţară/lună este de 355 lei, iar 1/6 (cuvenită fiecărei părţi civile) este de 177,5 lei. Din această sumă se va scădea cuantumul pensiei de urmaş, respectiv 169 lei lunar pentru partea civilă ... şi 168 lei lunar pentru partea civilă ..., inculpaţii urmând să fie obligaţi la plata acestei diferenţe, cu începere din data de 23.02.2015 până la majoratul fiecărei părţi civile.

Pensia de întreţinere lunară datorată pentru trecut, de la data faptei – 23.02.2015 - şi până la data pronunţării prezentei hotărâri, trebuie să fie acordată în mod global, în timp ce pentru viitor se va acorda lunar până la vârsta majoratului părţii civile îndreptăţite la întreţinere.

În cauză sunt îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale proprii ale inculpaţilor ..., ..., ... şi ... în temeiul art. 1357 Cod civil, existând vinovăţia acestora în forma intenţiei directe la producerea pagubei în privinţa părţilor civile.

Pentru toate aceste considerente, în baza dispoziţiilor art. 397 Cod proc. penală în referire la art. 1349, art. 1357 şi art. 1370 Cod civil instanţa a admis în parte pretenţiile civile formulate în cauză şi a obligat în solidar pe inculpaţii ..., ..., ... şi ... să plătească despăgubiri civile, după cum urmează:

2.- părţii civile ... suma de 150.000 lei reprezentând despăgubiri pentru daune morale, suma de 272 lei reprezentând diferenţa dintre prestaţiile periodice şi pensia primită de la C.J.P. B., aferentă perioadei 23.02.2015 – 20.10.2017 (de la data comiterii faptei până la data pronunţării prezentei hotărâri) şi în continuare câte 8,5 lei lunar, prestaţie periodică reprezentând diferenţa dintre contravaloarea întreţinerii acordată de victimă părţii civile şi pensia primită de la CJP B, cu începere de la data pronunţării prezentei hotărâri şi până la majoratul părţii civile, respectiv data de 01.09.2020;

3.- părţii civile ... suma de 150.000 lei reprezentând despăgubiri pentru daune morale, suma de 304 lei reprezentând diferenţa dintre prestaţiile periodice şi pensia primită de la CJP B, aferentă perioadei 23.02.2015 – 20.10.2017 (de la data comiterii faptei până la data pronunţării prezentei hotărâri) şi în continuare câte 9,5 lei lunar, prestaţie periodică reprezentând diferenţa dintre contravaloarea întreţinerii acordată de victimă părţii civile şi pensia primită de la CJP B, cu începere de la data pronunţării prezentei hotărâri şi până la majoratul părţii civile, respectiv data de 31.03.2023.

Potrivit dispoziţiilor art. 276 Cod proc. penal a obligat inculpaţii ..., ..., ... şi ... la câte 654,5 lei fiecare cheltuieli judiciare către partea civilă ..., reprezentând onorariu avocat ales.

Potrivit dispoziţiilor art. 272-274 Cod proc. penală instanţa a obligat pe fiecare inculpat la plata cheltuieli judiciare către stat, fără a include în aceste cheltuieli judiciare onorariile avansate de stat pentru avocaţii din oficiu.

Suma de 5.550 lei reprezentând onorariile avocaţilor din oficiu în dosarul de urmărire penală, dosarul de instanţă - faza camerei preliminare şi dosarul de instanţă - faza cercetării judecătoreşti, pentru inculpat şi părţile vătămate minore a rămas în sarcina statului.

Instanţa a dispus avansarea din fondul Ministerului Justiţiei a onorariilor avocaţilor din oficiu în dosarul de urmărire penală şi dosarul de instanţă - faza cercetării judecătoreşti, pentru inculpat şi părţile vătămate minore.

În termen legal împotriva acestei sentinţe au declarat apel inculpații ..., ..., ... și ..., solicitând să se dispună achitarea pe motiv că nu au săvârșit infracțiunea ce face obiectul judecății. Inculpații au invocat faptul că probele administrate în cauză nu dovedesc cu certitudine că ei sunt cei care au provocat moartea victimei ... și că în cauză există un dubiu rezonabil cu privire la calitatea lor de autori, dubiu ce nu poate fi interpretat decât în favoarea lor.

De asemenea, în cauză au declarat apel părțile civile ..., ... și ..., apeluri care însă au fost retrase, sens în care se va lua act în dispozitivul prezentei decizii.

Apelul declarat de inculpații ..., ..., ... și ... sunt nefondate şi vor fi respinse, pentru următoarele considerente.

Examinând sentinţa supusă controlului judiciar din oficiu prin prisma motivului de apel invocat, dar și sub toate aspectele de fapt şi de drept, conform art. 417 alin. 2 Cod pr. penală, Curtea constată că situaţia de fapt şi vinovăţia inculpaților ..., ..., ... și ... au fost în mod corect reţinute de prima instanță în urma unei ample şi judicioase analize a materialului probator administrat în cauză.

Din această perspectivă, se constată că în mod justificat a înlăturat instanţa de fond apărările formulate de inculpați, care au susţinut că nu ei sunt autorii faptei, în condițiile în care la dosar există probe legal administrate ce dovedesc fără putință de tăgadă vinovăția inculpaților sub aspectul infracțiunilor de omor calificat și tâlhărie pentru care au fost trimiși în judecată.

La fel ca instanța de fond, Curtea constată că vinovăția inculpaților rezultă din următoarele mijloace de probă:

- procesul verbal de consemnare a activităţilor efectuate folosind câinele de urmă întocmit la 24.02.2015 în sat ..., com. ..., jud. ... de agenţii de poliţie din cadrul IPJ B. – Serviciul de Investigaţii Criminale;

- procesul verbal de cercetare la faţa locului cu ocazia descoperirii şi ridicării poşetei victimei întocmit la 24.02.2015 în sat ..., com. ..., jud. ... de procurorul criminalist din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila şi de agenţii de poliţie din cadrul IPJ B. – Serviciul de Investigaţii Criminale;

- fişa de constatări preliminare şi Raportul medico-legal de necropsie a victimei ..., întocmit sub nr. .../38 din 24.02.2015 de Serviciul de Medicină Legală Judeţean B.;

- procesele verbale de percheziţie domiciliară, percheziţii ce au fost efectuate în temeiul încheierii de şedinţă nr. 12/24.02.2015 (dosar nr. 442/113/2015 al Tribunalului Brăila);

- declaraţiile martorilor: ..., ..., ..., ..., ..., ..., ..., ..., ..., ..., ..., .... şi ...;

- raportul de expertiză criminalistică întocmit sub nr. 758536/2.11.2015 de Institutul Naţional de Criminalistică din cadrul I.G.P.R.;

- procesele verbale de examinare fizică a inculpaţilor;

- raportul de constatare medico legală privindu-l pe inculpatul ..., întocmit sub nr. .../97/27.04.2015 de Serviciul de Medicină Legală Judeţean B; procesele verbale de investigaţii;

- adresa din 27.05.2015 a S.C. ”...” privind persoana indicată de inculpaţi ca fiind autorul omorului;

- fişele medicale pentru arestaţi din 27.02.2015;

- procesul verbal de examinare a înregistrării audio a şedinţei de judecată din data de 27.02.2015 în dosarul nr. 486/113/2015 al Tribunalului Brăila;

- procesele verbale de conducere în teren cu inculpaţii şi procesul verbal de examinare a înregistrărilor video ale conducerilor în teren;

- declaraţiile inculpaţilor ..., ..., ... şi ...

Este de subliniat că, după săvârșirea faptei, organele de anchetă au desfășurat ample operațiuni de investigații în vederea depistării autorilor persoanelor care în seara zilei 23.02.2015 au tâlhărit-o și au ucis-o pe victima ..., iar în urma acestor activități s-a conturat ipoteza că inculpații ..., ..., ... și ... sunt autorii faptelor.

Audiați pentru prima dată în ziua de 26.02.2015, cu respectarea tuturor garanțiilor procesuale, respectiv după aducerea la cunoștință a acuzațiilor, a faptului că au dreptul să nu dea declarație și că în cazul în care vor da declarație tot ceea ce declară va putea fi folosit împotriva lor, asistați fiind în același timp de un apărător desemnat din oficiu, fiecare dintre inculpații ..., ..., ... și ... a recunoscut săvârșirea faptelor descriind cu lux de amănunte și, în mare măsură, în mod similar desfășurarea evenimentelor.

Astfel, toți cei patru inculpați au relatat faptul că au hotărât împreună să o agreseze pe victima ..., cunoscând că aceasta urma să plece seara de la magazinul pe care îl administra având asupra ei o sumă de bani, sumă despre care inculpații au considerat că va fi semnificativă, inculpatul ... relatându-le celorlalți inculpați că o văzuse pe victima ... numărând la magazin o suma mare de bani.

După luarea rezoluției infracționale, gândindu-se că victima ar putea să îi recunoască, cei patru inculpați au căzut de acord că trebuie să o omoare, scop în care s-au înarmat cu o scândură ruptă din gardul împrejmuitor al locuinței martorei ... și au pus la punct un plan de săvârșire a faptei.

În acest sens inculpații ... și ... s-au ascuns în vegetația de pe marginea drumului pe care urma să treacă victima iar inculpații ... și ... au venit din urma victimei, astfel încât aceasta să nu aibă loc pe unde să fugă în cazul în care i-ar fi văzut pe inculpați, fiind practic înconjurată de aceștia din ambele părți ale drumului pe care se deplasa.

Singurul aspect în privința căruia declarațiile inculpaților nu se coroborează în întregime este cel al modalității în care s-a desfășurat agresiunea, datorită faptului că, cel mai probabil, fiecare dintre inculpați au încercat să își minimalizeze contribuția, în vederea ușurării situației sale. În plus, trebuie ținut cont de faptul că inculpații consumaseră anterior băuturi alcoolice, astfel încât este posibil ca percepția lor asupra derulării evenimentelor să fi fost afectată de această împrejurare, însă ceea ce este cert este faptul că fiecare dintre cei patru inculpaţi a lovit victima, conform planului lor de a suprima viaţa persoanei agresate.

Astfel inculpatul B.R. a precizat următoarele :

„Am ajuns din urmă victima după ce aceasta a început să coboare pe Prelungirea Str. ... Victima a întors capul spre noi prin stânga, ne-a văzut, ne-a întrebat ce vrem spunându-ne pe nume tuturor, însă noi nu am răspuns și ne-am repezit asupra ei.

Eu și ... am ocolit victima mergând pe stradă și am apucat-o de poșeta pe care victima o purta pe umărul drept, iar inculpatul ... i-a aplicat victimei o lovitură cu scândura de sus în jos, cu ambele mâini, înspre cap.

Victima a ridicat mâna stângă pentru a se apăra, iar scândura a lovit-o peste mănă.

Victima a strâns brațul cu poșeta, iar ... i-a aplicat mai multe lovituri cu scândura în cap, după prima asemenea lovitură sărindu-i fesul. Victima s-a rotit către stânga și a căzut în genunchi și a început să ne strige pe nume cerându-ne să nu o mai lovim („stai cuminte ..., stai cuminte ...”).

... a continuat să o lovească, iar victima a căzut cu capul către câmp și picioarele spre drum, cu fața în jos și fruntea sprijinită pe malul făgaşului de pe margine.

În acel moment eu am reușit să trag poșeta de pe mâna victimei și am plecat către stâlpul de iluminat de la tanti ...”

La rândul său ... a arătat următoarele:

„Victima a trecut de pomul sub care eram ascuns, iar apoi a fost ajunsă din urmă de ... care i-a aplicat o lovitură cu scândura dinspre spate, de sus în jos, cu ambele mâini. După prima lovitură i-a căzut fesul victimei care a început să țipe și a căzut cu fața în jos în partea laterală a drumului, cu capul către margine și picioarele spre axul drumului.

Am observat că victima purta poșeta cu baretele trecute peste umărul stâng, iar după această lovitură poșeta a căzut. Eu și ... am luat poșeta de pe jos.

Am văzut când ... a lovit victima cu piciorul de două ori în zona gambelor, iar ... i-a aplicat mai multe lovituri de picior în zona abdomenului și a coastelor.

... a aruncat scândura lângă victimă și s-a urcat cu genunchii pe spatele acesteia, lovind-o cu pumnii în zona cefei. În aceste împrejurări eu am mers lângă victimă și am apucat de poșetă, iar victima s-a întors și m-a zgâriat pe obrazul stâng.

În aceste împrejurări ... a luat scândura și a mai lovit victima o dată tot în cap, iar eu am lovit-o cu picioarele în zona laterală stânga.

Cât timp victima era căzută am căutat-o prin buzunare superficial, prin palpare, și am constatat că avea două telefoane, câte unul în fiecare buzunar lateral, dar am hotărât să nu le luăm deoarece știam că pot fi recunoscute. Toți patru am verificat astfel buzunarele.

În timp ce era întinsă după cum am arătat anterior, victima sângera abundent din partea din spate a capului și timp de două minute a plâns, după care, probabil datorită hemoragiei, și-a pierdut cunoștința.

Eu, având poșeta asupra mea, am fugit până la stâlpul de lângă gardul lui tanti ..., unde ne-am întâlnit cu toții. ... era murdar de sânge pe mâini.”

Tot cu ocazia primei audieri din data de 26.02.2015, inculpatul ... a relatat următoarele:

„Având scândura ruptă asupra noastră ne-am dus în partea întunecată a străzii ... către locuința mea și am așteptat sosirea victimei, care a apărut în jurul orei 20:45, fiind vizibilă în lumina stâlpului situat lângă gardul lui tanti ...

Am ajuns din urmă victima după ce aceasta a început să coboare pe Prelungirea Str. ...

Victima nu s-a întors cu capul către noi deoarece nu a mai avut timp, întrucât ... a lovit-o cu scândura în partea din spate a capului, lovitura fiind orientată în plan orizontal.

Revin și arăt că în realitate eu nu am urmărit victima, ci am traversat curtea locuinței mele și am coborât direct la locul agresiunii, ajungând exact atunci când au început.

După prima lovitură i-a căzut fesul victimei care a început să țipe, dar nu a căzut. Am observat că victima purta poșeta cu baretele trecute peste umărul drept. ... i-a aplicat o lovitură cu scândura victimei peste antebrațul drept în zona cotului, probabil ca să-i cadă poșeta. ... a prins poșeta încercând să o smulgă, iar victima l-a zgâriat cu mâna stângă peste față.

... a reușit să tragă poșeta victimei de pe mănă, iar în același timp ... i-a mai aplicat o singură lovitură cu scândura în partea din spate a capului. Victima a căzut în genunchi, iar ... s-a apropiat din spate și a împins-o în zona cefei către înainte, determinând căderea victimei cu fața în jos, cu capul către marginea drumului și picioarele către ax, cu fruntea în noroiul din făgașul de pe margine.

... a continuat să o apese pe victimă pe cap cu fața în noroi și am văzut că era murdar de sânge pe mâini.”

În fine, inculpatul ... a relatat următoarele în declarația dată 26.02.2015:

„În ziua de 23.02.2015, în jurul orelor 11.00, am mers la magazinul administrat de ..., unde m-am întâlnit cu ... „...” și un băiat ... a lui ... Cu acea ocazie am văzut-o pe ... numărând mulți bani, respectiv un teanc de bancnote care mi s-a părut destul de voluminos.

Am mers direct la locuința lui ... căruia i-am povestit că am văzut mulți bani în posesia victimei și am propus să îi furăm banii („să o facem de bani”), răspunsul lui ... fiind „o omorâm dă-o-n p... mă-sii”.

Eu am crezut că ... exagerează și am plecat la muncă. În jurul orei 17:30 – 18:00 am plecat de la muncă și m-am dus direct la locuința lui ..., unde m-am întâlnit cu acesta și cu frații ... și ... Toți cei 3 m-au trimis la magazinul victimei ca să mă asigur că aceasta mai era la serviciu.

Eu am intrat în magazin sub pretextul că vreau să cumpăr o țigară, ocazie cu care m-am întâlnit cu victima, sora victimei, fina acesteia, ... „...”, ... a lui ... și ... al lui ... M-am întors imediat la locuința lui ..., le-am spus celorlalți 3 că am văzut-o pe victimă și am hotărât împreună să o omorâm și să îi luăm banii.

Fiind vecini, știam cu toții că victima trecea către casă în intervalul 20:30 – 21:00 pe Str. ..., făcea dreapta pe Str. ... pe lângă gardul lui tanti ..., în continuare pe strada ... și apoi cobora pe Prelungirea Str. ...

Am plecat toți 4 către intersecția străzilor ... și ..., lângă gardul lui tanti ..., iar ... mi-a cerut să „jumulesc” o scândură din gard. Eu am smuls din cuie o scândură întreagă pe care i-am dat-o lui ... ... a încercat să smulgă și el o scândură, care însă s-a rupt de la nivelul primului rând de cuie, bucata ruptă căzând înspre interiorul curții.

În continuare am mers toți 4 în jos pe vad, până în zona intersecției străzilor ... și ... și, timp de aproximativ o oră și jumătate, am stat ascunși în vegetația de pe marginea drumului, sub mal, în întuneric complet. În acest interval de timp am discutat că dacă doar furăm poșeta victimei aceasta ne va recunoaște și ne va reclama, astfel încât trebuie să o omorâm.

La un moment dat am văzut că victima a trecut prin zona luminată din intersecția străzilor ... și ..., am lăsat-o să treacă de noi, iar când s-a îndepărtat cam 2-3 pași am ieșit din ascunzătoare și ne-am dus înspre ea. Victima ne-a auzit și s-a întors către stânga, cu fața spre noi, l-a recunoscut pe ... și ne-a cerut să o lăsăm în pace. Victima purta poșeta pe umărul drept, astfel încât atunci când s-a întors spre noi poșeta era către vale, către locuința victimei.

... a trecut prin fața victimei și a apucat poșeta, iar victima l-a lovit cu palma peste față, zgâriindu-l.

În acel moment ... i-a aplicat victimei o lovitură cu partea îngustă a scândurii, în zona cefei, în plan orizontal, ținând scândura cu ambele mâini. Am văzut că victimei i-a căzut fesul, iar aceasta a căzut în genunchi și apoi pe burtă, cu capul spre margine și picioarele către axul drumului, sprijinindu-se cu fruntea în noroiul de pe malul făgașului din marginea drumului.

Victima a început să se vaite și să ne ceară să nu o mai lovim, apoi a ridicat ambele mâini peste ceafă pentru a se proteja. În această poziție ... i-a aplicat victimei o lovitură puternică peste antebrațul stâng, de sus în jos, ținând scândura cu ambele mâini. Victima a țipat și și-a tras mâna, iar ... i-a mai aplicat o lovitură cu scândura în același mod.

După aceea victima a tăcut, ... a lăsat scândura și s-a aplecat peste victimă, a prins-o de păr și a împins-o cu capul în noroi de câteva ori. În continuare ... a luat din nou scândura și a mai lovit victima o dată în același mod, în partea din spate a capului.

Victima s-a zbătut timp de aproximativ 1-2 minute, apoi a rămas nemișcată. În timp ce ... o lovea pe victimă, eu am rămas la aproximativ 2 m distanță de el și nu am agresat în niciun mod victima.

... a lovit victima cu piciorul o dată în șoldul stâng. ... s-a aplecat și a tras poșeta de pe mâna dreaptă a victimei.”

Este de subliniat că declarațiile pe care cei patru inculpați le-au dat în fața procurorului la data de 26.02.2015 cu ocazia primelor audieri au fost menținute de aceștia și în fața judecătorului de drepturi și libertăți de la Tribunalul Brăila, sesizat cu propunerea de arestare preventivă a inculpaților la data de 27.02.2015.

Curtea apreciază că aceste prime declarații ale inculpaților au fost sincere și că aceștia au recunoscut săvârșirea faptele comise fără a fi forțați în vreun fel, astfel cum au susținut inculpații ulterior, la peste o lună de zile, atunci când și-au schimbat declarațiile, susținând că în seara respectivă au stat fiecare la domiciliul său și că au aflat despre uciderea victimei ... abia a doua zi dimineață.

Faptul că inculpații au spus adevărul în aceste prime declarații și că nu au fost forțați în vreun fel rezultă cu prisosință din înregistrarea audio a declarațiilor date de inculpați în fața judecătorului de drepturi și libertăți de la Tribunalul Brăila (DVD înregistrări dosar urmărire penală), inculpaţii relatând în mod liber desfășurarea evenimentelor, dând amănunte pe care le puteau cunoaște doar cei implicați în săvârșirea faptei, tonul vocii și expresiile folosite în cuprinsul declarațiilor denotând cu certitudine că nu au fost exercitate presiuni de niciun fel asupra acestora pentru a face respectivele declarații.

Aceleași aspecte rezultă și din cuprinsul înregistrărilor video efectuate cu prilejul conducerii în teren a inculpaților și reconstituirii faptei, activitate efectuată la data de 27.02.2015, când în prezența martorilor asistenți ..., ..., ..., ..., ..., ..., ..., ..., când cei patru inculpați au relatat și au arătat modalitatea care au comis fapta. Este de subliniat că această activitate a fost efectuată în condiții de asistență publică, întrucât, dată fiind rezonanța deosebit de puternică a unei astfel de fapte, un mare număr de persoane, inclusiv ziariști, au fost prezenți pentru a vedea modalitatea în care inculpații indică săvârșirea faptelor, fiind astfel exclusă o forțare a inculpaților de către organele de poliţie pentru a indica aspecte pe care nu le-au săvârșit.

Imaginile video înregistrate cu această ocazie sunt de altfel extrem de grăitoare cu privire la sinceritatea inculpaților și la faptul că aceștia au relatat fără a fi constrânși modalitatea în care au procedat la uciderea victimei ... și la tâlhărirea acesteia.

În aceste condiții, la fel ca instanța de fond, Curtea nu poate avea în vedere depoziţiile ulterioare ale inculpaţilor, în care aceștia nu au mai menținut declarațiile de recunoaștere a faptelor și au încercat să acrediteze ideea că o altă persoană ar fi autorul faptei.

Este de altfel de subliniat că organele de anchetă au verificat aceste noi susțineri ale inculpaților, stabilindu-se că persoana indicată de inculpați ca fiind posibil autor al faptei, numitul ..., nu avea cum să comită fapta întrucât la data respectivă era plecat din țară (încă din data de 17.02.2015), cu un autocar aparținând SC ... SRL B, conform procesului verbal de verificare și declarației martorei ...

În afară de declarațiile inculpaților datele la data de 26.02.2015 și 27.02.2015, de înregistrarea ședinței de judecată a judecătorului de drepturi și libertăți în care sunt redate declarațiile orale ale inculpaților și de procesul verbal de conducere în teren și imaginile video realizate cu acea ocazie, vinovăția inculpaților ..., ..., ... și ... mai rezultă și din următoarele probe:

- declarația martorei ..., concubina inculpatului ..., care în prima dintre depozițiile făcute a precizat că în ziua de 23.02.2015 inculpatul ... a plecat de la domiciliu în jurul orelor 16.30 -17.00, pentru a consuma alcool cu verii săi ... și ... și că acesta s-a întors la domiciliu abia în jurul orelor 23.00 – 24.00.

Această declarație vine să infirme apărările ulterioare ale inculpatului ..., care în declarația dată în faza de judecată a susținut că în ziua de 23.02.2015 a stat la locuința sa de dimineață până seara și că nu a ieșit din curte, culcându-se împreună cu concubina sa ... în jurul orelor 19:30 – 20:00, pentru a afla abia două zi că ... fusese ucisă. Este de remarcat că această variantă prezentată de inculpatul ... este în contradicție și cu declarația pe care inculpatul a dat-o în faza de urmărire penală la data de 31.03.2015, în care a susținut că la data de 23.02.2015 a plecat de la domiciliul său în jurul orelor 17:30 întâlnindu-se cu niște veri ai săi la locuința acestora de pe strada ..., unde a rămas până în jurul orelor 22:00, după care a revenit la domiciliu.

Având în vedere aceste contradicții dintre declarațiile ulterioare ale inculpatului ..., precum și faptul că acestea nu se coroborează cu vreun alt mijloc de probă, Curtea consideră că ele sunt făcute pro causa, în vederea eludării răspunderii penale, astfel încât nu le va avea în vedere la soluționarea cauzei.

Tot martora ... a relatat că, atunci când organele de poliție s-au prezentat la domiciliul inculpatului ... pentru a face o percheziţie, primele cuvinte ale acestuia au fost „nu am făcut nicio crimă”, deşi nimeni nu îl întrebase ceva, reacție care nu putea veni decât de la o persoană care era speriată de sosirea organelor de poliţie, ştiindu-se vinovată.

Cât privește împrejurarea că martora ... și-a schimbat declarația în faza de judecată, susținând că inculpatul ... nu a părăsit domiciliul său în seara zilei de 23.02.2015, Curtea urmează a constata că această modificare a depoziției nu are vreo justificare, susținerile martorei cum că a fost agresată pentru a da prima declarație nefiind în vreun fel dovedite.

- procesul verbal de consemnare a activităților efectuate folosind câinele de urmă, din cuprinsul căruia rezultă că, cu ocazia primelor cercetări, câinele de urmă a pornit de la locul cadavrului victimei ... și a mers direct către locuința inculpatului ..., oprindu-se foarte aproape de aceasta. De asemenea câinele de urmă a pornit de la gardul din care au fost rupte scândurile și s-a deplasat direct către locuința inculpaților ..., ... și ..., intrând chiar în curtea acestora, dat fiind că nu există o împrejmuire;

- declarațiile martorilor ..., ..., vecini cu inculpații, care au relatat că în seara respectivă, imediat după declanșarea cercetărilor, în condițiile în care la fața locului au venit numeroase mașini de poliție, ambulanță şi medicină legală, din curtea locuințelor în care domiciliază inculpații, aflate foarte aproape de locul faptei, nu a ieșit nicio persoană, deși în mod normal un astfel de eveniment nu putea trece neobservat, astfel cum s-a întâmplat pentru majoritatea locuitorilor din zonă.

Față de cele mai sus arătate, Curtea apreciază că în cauză au fost administrate probe din care rezultă dincolo de orice îndoiala rezonabilă că vinovăția inculpaților ..., ..., ... și ... este dovedită, în sensul că aceștia sunt persoanele care în seara zilei de 23.02.2015 au aplicat multiple lovituri victimei ..., lovituri ce au condus la decesul acesteia, sustrăgând apoi de la victimă o poșetă în care se afla suma de 100 de lei, motiv pentru care solicitarea inculpaților de achitare este nefondată și nu poate conduce la admiterea apelurilor declarate în cauză.

Examinând sentința penală supusă controlului judiciar sub toate aspectele, Curtea constată că aceasta este legală sub aspectul încadrării juridice a faptei deduse judecății, în mod justificat dispunându-se schimbarea încadrării juridice dată faptelor prin rechizitoriu, în sensul înlăturării dispozițiilor legale referitoare la omorul prin cruzimi și reținerii acelora vizând omorul cu premeditare.

De asemenea, Curtea apreciază că pedepsele aplicate în cauză inculpaților ..., ..., ... și ... au fost în mod corespunzător individualizate, ținându-se seama de gravitatea extremă a faptelor comise, de împrejurările în care acestea au fost săvârșite, precum și de persoana și conduita procesuală a inculpaților.

Este de subliniat că în cazul infracțiunii de omor calificat pedeapsa de 25 de ani închisoare reprezintă maximul special al pedepsei cu închisoarea prevăzut pentru această infracțiune, în condițiile în care o astfel de faptă se poate pedepsi inclusiv cu detențiunea pe viață, însă gravitatea faptei și impactul social deosebit de puternic produs în rândul comunității de către această faptă oribilă, justifică pe deplin pedepsele aspre aplicate inculpaților, cuantumul sancțiunii reprezentând o retribuție justă din partea sistemului judiciar față de inculpații ce au hotărât cu o ușurință șocantă să ia viața unei persoane nevinovate, constituind în același timp un avertisment sever pentru persoanele care ar fi tentate să încalce în acest fel legea penală.

Față de cele mai sus arătate, întrucât hotărârea supusă controlului judiciare este temeinică și legală, motivul de apel invocat de inculpați nefiind fondat, iar din oficiu nu au fost decelate alte motive de reformare a sentinței instanța de fond, Curtea va respinge ca nefondate apelurile declarate în cauză de inculpații ..., ..., ... și ..., cu obligarea acestora la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Întrucât inculpații au fost judecați sub imperiul măsurii controlului judiciar, în baza art. 424 alin. 2 în referire la art. 399 alin. 1 şi art. 241 alin. 1 lit. c) Cod pr. penală, Curtea va constata că la data pronunţării prezentei hotărâri, măsura preventivă a controlului judiciar luată în cauză faţă de inculpaţii ..., ..., ... şi ..., menţinută prin încheierea din 15.05.2018 a Curţii de Apel Galaţi, încetează de drept.

Celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate vor fi menţinute.

Faţă de cele mai sus arătate, văzând şi dispoziţiile art. 421 pct. 1 lit. b) Cod pr. penală şi cele ale art. 275 alin. 2 Cod pr. penală, inculpaţii vor fi obligaţi la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Domenii speta

Infracţiuni

Omor

Individualizarea pedepsei în cazul infracţiunii de omor calificat săvârşit cu premeditare şi pentru a înlesni sau ascunde săvârşirea altei infracţiuni

Domenii speta

Spete similare

Sentinţă penală - 19.02.2021

Sentinţă penală - 15.12.2010

Sentinţă penală - 06.03.2008

Decizie - 25.05.2018

Decizie - 27.02.2006