Ordonanţă preşedinţială

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei … la data de 11.07.2018 sub nr. …, repartizat în mod aleatoriu prezentului complet …, reclamanta G.M. a chemat în judecată pe pârâtul R.M., solicitând pe cale de ordonanţă preşedinţială, în temeiul art. 18 al. 2 din Legea nr. 272/2004, să se suplinească acordul pârâtului pentru ca minora R.D.F., născută la data de …, să călătorească în Italia împreună cu reclamanta pentru o săptămână de zile pe perioada vacanței  de vară a minorei şi, în temeiul art. 17 al. 2 din Legea nr. 248/2005, să se suplinească acordul pârâtului la Serviciul public Comunitar pentru Eliberarea si Evidenta Paşapoartelor simple Prahova pentru eliberarea pașaportului minorei R.D.F., născută la data de ….

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că este fosta soţie a pârâtului de care în prezent este despărţită în drept în baza sentinţei civile cu nr. … din …, pronunţată de către Judecătoria … în dosarul nr. ….

Mai arată că a solicitat pârâtului şi prin notificare scrisă să se prezinte la notariat şi să-şi exprime consimţământul scris pentru a-şi da acordul scris în vederea eliberării paşaportului pentru fiica lor, R.D.F., născută la data de …., căreia i s-a stabilit locuinţa la reclamantă, conform sentinţei civile cu nr. … din …, pronunţată de către Judecătoria … pentru că exercitarea autorităţii părinteşti este comună, conform sentinţei menţionate şi de a-i permite reclamantei să călătorească cu aceasta în Italia, timp de o săptămâna de zile, în vizita la mama reclamantei, B.V., care lucrează şi locuieşte efectiv acolo, în intervalul de timp cuprinzând luna august 2018 -10.09.2018, când se încheie vacanţa de vară a minorei.

A solicitat să i se permită acordul în vederea deplasării minorei în străinătate, însoţită de către reclamantă, însă acesta a refuzat în mod expres aceasta, încălcând în acest fel dreptul minorei la liberă circulaţie.

Atitudinea necooperantă şi vădită în detrimentul minorei a pârâtului este inexplicabilă şi seamănă mai mult cu o răzbunare la adresa reclamantei şi minorei de a nu se putea descurca în menţinerea existenţei lor şi îmbracă formele abuzului şi neglijenţei astfel cum sunt reglementate de dispoziţiile art. 89 al. 1 şi 2 din Legea nr. 272/2004 .

Potrivit art. 18 al. 2 din Legea nr. 272/2004 „ deplasarea copiilor în ţară şi în străinătate se realizează cu înştiinţarea şi acordul ambilor părinţi: orice neînţelegeri între părinţi cu privire la exprimarea acestui acord se soluţionează de către instanţa judecătorească, iar conform dispoziţiilor art. 30 al. 1 lit. b din Legea nr. 248/2005, minorilor li se permite ieşirea din ţară numai dacă sunt însoţiţi de o persoană majoră şi în situaţia în care călătoreşte împreună cu unul din părinţi se poate face numai dacă părintele însoţitor prezintă o declaraţie a celuilalt părinte din care să rezulte acordul său cu privire la efectuarea călătoriei respective în statul sau statele de destinaţie”.

În concordanţă cu jurisprudenţa C.E.D.O. dar şi cu prevederile art. 2 din Legea nr. 272/2004, principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile şi deciziile care privesc copiii, inclusiv în cauzele soluţionate de către instanţele judecătoreşti. Acest principiu este impus inclusiv în legătură cu drepturile şi obligaţiile ce revin părinţilor copiilor şi trebuie să prevaleze în toate cauzele soluţionate de către instanţele judecătoreşti.

Ambii părinţi sunt responsabili pentru creşterea si educarea copiilor lor. În măsura în care există neînţelegeri între părinţi, care afectează în mod direct şi minorii iar instanţa judecătorească este chemată să se pronunţe cu privire la exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor părinteşti, este necesar să fie considerat în primul rând interesul superior al copilului, astfel încât măsura dispusă să asigure bunăstarea materială şi spirituală a copilului în special prin îngrijirea sa, prin asigurarea creşterii, educării şi întreţinerii sale, prin menţinerea copilului într-un mediu cat mai apropiat de cel în care a fost crescut.

Interesul superior al copilului urmează să fie stabilit prin examinarea tuturor criteriilor consacrate în acest scop de doctrina şi jurisprudenţă. Aceste criterii sunt: vârsta copiilor, posibilităţile părintelui de a le asigura o bună dezvoltare fizică, intelectuală şi morală, ataşamentul faţă de minor şi al minorului faţă de părinţi, precum şi grija manifestată de părinţi în timpul convieţuirii şi după despărţirea lor.

Criteriile de apreciere a interesului superior al minorului formează un ansamblu guvernat de principiul egalităţii, ceea ce înseamnă că nu se poate reţine caracterul primordial sau determinant al unuia sau altuia dintre criteriile respective. Altfel spus, aprecierea interesului superior al minorului nu se poate absolutiza vreunul din criteriile enunţate, instanţa urmând a le evalua în ansamblul lor, prin analizarea fiecărui criteriu in contextul celorlalte .

Faţă de cele învederate, solicită instanţei admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată.

În drept, a invocat art. 997 N.C.P.C., Legea nr. 272/2004 şi Legea nr. 248/2005.

În dovedirea prezentei cereri, solicită admiterea probelor cu acte, interogatoriul pârâtului şi proba testimonială.

Pârâtul nu a formulat întâmpinare în prezenta cauză.

Prin rezoluţia din data de …., s-a stabilit primul termen de judecată la data de …, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, termen la care instanţa a rămas în pronunţare.

La termenul de judecată din data de …., reclamanta a precizat faptul că se va deplasa cu minora în perioada 30.08.2018-06.09.2018, pe teritoriul Italiei, reşedinţa bunicii materne B.V..

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:

Prin cererea având ca obiect ordonanță președințială, reclamanta G.M. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul R.M., în temeiul art. 18 al. 2 din Legea nr. 272/2004, ca instanța să dispună suplinirea acordului pârâtului pentru ca minora R.D.F., născută la data de …, să călătorească în Italia împreună cu reclamanta în perioada 30.08.2018 – 06.09.2018 şi, în temeiul art. 17 al. 2 din Legea nr. 248/2005, să se dispună suplinirea acordului pârâtului la Serviciul public Comunitar pentru Eliberarea si Evidenta Pasapoartelor simple Prahova pentru eliberarea pașaportului minorei R.D.F., născută la data de ….

Conform sentinţei civile cu nr. … din .., pronunţată de către … în dosarul nr. …, s-a dispus desfacerea căsătoriei încheiate între reclamantă şi pârâtul R.M. , exercitarea autorităţii părinteşti asupra minorei R.D.F., născută la data de …  în comun de către părinţii săi precum și stabilirea locuinţei minorei la domiciliul reclamantei mame .

Referitor la deplasarea minorei în Italia, reclamanta a menționat faptul că minora împreună cu reclamanta doreşte să o viziteze pe bunica maternă a minorei, respectiv pe B.V., care, potrivit înscrisurilor depuse de reclamantă are reședința în Italia, localitatea C.C. unde va merge în vizită la mama reclamantei, B.V., care lucrează în această țară de peste 10 ani potrivit declarațiilor martorilor audiați în cauză.

În ceea ce privește refuzul pârâtului în sensul exprimării acordului privind eliberarea pașaportului minorei R.D.F. în scopul efectuării unei călătorii în Italia pe o durată de o săptămână, în perioada vacanței de vara, instanța reține faptul că reclamanta a depus dovada notificării pârâtului iar martorii audiați în cauză au confirmat faptul că pârâtul a refuzat să permită minorei să călătorească fără a invoca motive temeinice, cel mai probabil pe fondul unei atitudini vindicative generată de decizi reclamantei de a nu mai relua conviețuirea, cu consecința divorțului și refacerii vieții personale.

În drept, instanța reține că potrivit prevederilor art. 18 alin. 2 din Legea nr. 272/2004 deplasarea copiilor în ţară şi în străinatate se realizează cu înştiinţarea şi acordul ambilor părinti; orice neînţelegeri între părinţi cu privire la exprimarea acestui acord se soluţionează de către instanţa judecătorească.

 De asemenea, potrivit art. 30 al. 1, lit. b) din Legea 248/2005 modificată şi actualizată, „minorului care este titular al unui document de călătorie individual ori, după caz, al unei cărţi de identitate/cărţi electronice de identitate, şi călătoreşte în străinătate împreună cu unul dintre părinţi, i se permite ieşirea în aceleaşi condiţii şi împreună cu acesta, numai dacă părintele însoţitor prezintă o declaraţie a celuilalt părinte din care să rezulte acordul  acestuia cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate, pentru o perioadă ce nu trebuie  să depăşească 3 ani de la data întocmirii acesteia sau, după caz, face dovada decesului celuilalt părinte.”

Instanța subliniază faptul că dreptul la liberă circulaţie al minorului nu poate fi restricţionat printr-un refuz nejustificat al pârâtului, însă trebuie să analizeze dacă în cauză, raportat la situaţia prezentată, sunt îndeplinite cerinţele prevăzute de art. 996 şi urm. Cod de procedură civilă.

Ordonanţa preşedinţială este o procedură specială reglementată de art. 996 c.pr.civ., în temeiul căreia, instanţa de judecată poate lua măsuri vremelnice, în cazuri urgente, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea recupera, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.

Având în vedere obiectul cererii de ordonanţă preşedinţială, instanţa retine admisibilitatea cererii sub aspectul urgenţei, caracterului vremelnic şi neprejudecării fondului dreptului în privinţa măsurii prin care reclamanta tinde la înlăturarea unui abuz din partea pârâtului, şi anume împiedicarea acesteia de a obţine documentele necesare pentru eliberarea paşaportului minorei în vederea deplasării în Italia, în vizită la reședința bunicii materne pentru o săptămână de zile în vacanţa de vară a minorei.

Analizând interesul minorei in efectuarea acestei deplasări în Italia pe perioada vacantei de vara, în intervalul de 30-08-2018 -  06.09.2018 alături de mama sa cu scopul de a o vizita pe bunica maternă, instanța reține că o astfel de deplasare corespunde imperativului respectării dreptului minorului garantat prin dispozițiile art.17 alin.2 din Legea 272/2004 raportat la art.8 din CEDO privind păstrarea relațiilor personale cu rudele sale, fiind totodată  benefică pentru un minor de 9 ani, acesta având posibilitatea de a-și dezvolta abilitățile de comunicare, de a veni în contact cu alte culturi, de a vedea locuri noi și de a participa la evenimente care ar avea o înrâurire benefică asupra dezvoltării sale intelectuale și sociale.

Astfel, dispozițiile art. 17 din Legea 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului prevăd faptul că, „copilul are dreptul de a menţine relaţii personale şi contacte directe cu părinţii, rudele, precum şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de ataşament. Copilul are dreptul de a-şi cunoaşte rudele şi de a întreţine relaţii personale cu acestea, precum şi cu alte persoane alături de care copilul s-a bucurat de viaţa de familie, în măsura în care acest lucru nu contravine interesului său superior.

Părinţii sau un alt reprezentant legal al copilului nu pot împiedica relaţiile personale ale acestuia cu bunicii, fraţii şi surorile ori cu alte persoane alături de care copilul s-a bucurat de viaţa de familie decât în cazurile în care instanţa decide în acest sens, apreciind că există motive temeinice de natură a primejdui dezvoltarea fizică, psihică, intelectuală sau morală a copilului”.

Pe de alta parte, în prezenta cauză pârâtul nu a formulat apărari și nici nu a invocat, respectiv probat faptului că această deplasare a minorei în Italia ar dăuna intereselor acesteia.

Faptul că reclamanta nu face dovada existenței biletelor de călătorie nu reprezintă un argument de natura a conduce la respingerea prezentei cereri atâta timp cât minora nu are nici măcar pașaport, iar cumpărarea unor astfel de bilete ar fi prematură și inutilă în condițiile în care pârâtul nu își exprima acordul pentru plecarea minorei in Italia .

În ceea ce privește condiţiile generale de admisibilitate a cererii de ordonanța președințială ce decurg din art. 997 alin.1 Cod prod. civ acestea sunt: urgența, caracterul vremelnic al măsurii ce se poate lua pe aceasta cale și neprejudecarea fondului cauzei.

Caracterul urgent al măsurii este determinat de faptul că în cazul refuzului pârâtului de a-și da acordul pentru deplasarea minorei în străinătate, nu ar mai exista timp suficient pentru întocmirea pașaportului având în vedere că data plecării este 30.08.2018, măsura are caracter vremelnic doar pentru perioada 30.08.2018-06.09.2018 astfel cum a solicitat reclamanta iar neprejudecarea fondului cauzei este determinată de faptul ca o astfel de măsură se solicită doar pe cale de ordonanță preşedintială, neexistând o acțiune pe dreptul comun având acest obiect .

Față de aceste considerente, instanța retinând că deplasarea minorului în Italia alături de reclamanta în perioada vacanței de vară respectiv 30.08.2018-06.09.2018 cu scopul de a o vizita pe bunica maternă, nu contravine intereselor minorei, dimpotrivă este benefica păstrării relațiilor personale cu rudele sale cât și dezvoltării intelectuale si sociale a acesteia  și că opunerea pârâtului de a-si exprima acordul în acest sens este abuzivă, întrucât în cazul unei eventuale nerespectări a dispoziţiilor hotărârilor judecătoreşti , reclamanta va suporta consecințele legale și totodată faptul că în cauză sunt îndeplinite condiţiile prev.de art.997 alin.1 Cod pr.civ, în temeiul art.18 alin.2 din Legea 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului si art.17 alin.2 și art.30 din Legea 248/2005 privind libera circulație a cetațenilor români în străinătate, urmează să admite acțiunea formulată de reclamantă.

În consecință va dispune suplinirea consimţământul pârâtului R.M. CNP …, la Serviciul public Comunitar pentru Eliberarea şi Evidența Pașapoartelor simple Prahova pentru eliberarea pașaportului minorei R.D.F., născută la data de ….

 Totodată va dispune suplinirea consimțământului pârâtului R.M. în vederea deplasării minorei R.D.F., născută la data … în Italia localitatea …, pe perioada vacanței de vară a minorei, în intervalul de timp 30.08.2018 - 06.09.2018 însoțită de reclamanta G.M. (fostă R.) ….

Instanța meționează că prezenta hotărâre este executorie, conform dispoz art.997 alin.2 Cod proc civ.

Întocmit,

Judecător Dinu Mădălina

Domenii speta

Spete similare