Ordin de protecţie

Sentinţă civilă 170 din 29.11.2017


Prin cererea adresată acestei instanţe la data de  28.11.2017 şi înregistrată sub nr.  1661/179/2017 , reclamantul N.E. , prin reprezentant legal N.D.a  solicitat în contradictoriu cu pârâtul  N.A.  emiterea ordinului de protecţie împotriva acesteia în evacuării temporare a pârâtului  din locuinţă , indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate obligarea pârâtului la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de victimă, faţă de copiii victimei sau faţă de alte rude ale acesteia, la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de reşedinţa, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a persoanei protejate , respectiv str. …….. , jud. Tulcea , domiciliu , Şcoală – liceul Tehnologic Topolog , loc. Topolog , str. 1 Decembrie  , nr.19 , locuinţa bunicii materne – str. ……… şi locuinţa bunicii paterne  , str. ……… , interzicerea oricărui contact , inclusiv telefonic , prin corespondenţă  sau în orice al mod cu victima.

În motivarea cererii se arată de reclamant prin reprezentant că ,  duminică , 26.11.2017 , ora 17:10 , împreună cu alţi doi copii , se jucau în faţa curţii acestuia , iar pârâtul le-a interzis să se joace , întrucât ar sparge ţiglele de pe magazie.

Se mai arată de reclamant , că cerându-i  pârâtului să-şi vadă de treaba lui , N.A. a reacţionat înjurându-l , numindu-l „copil handicapat " , strângându-l de gât şi trântindu-l la pământ . Copii au fugit , iar el a mers să-i spună mamei , iar după ce s-a întors la joacă  a fost din nu înjurat , numit „ copil needucat ca proasta de maică-ta „  , „ borac „ apoi alergat din nou pentru a fi lovit , învederând că ,  de această dată  a scăpat prin fugă  , iar noaptea nu a petrecut-o al domiciliu , ci la bunici.

Arată reclamantul că de-a lungul timpului  atât el cât şi mama au suportat din ce în ce mai dese şi mai intense injurii , loviri , ameninţări cu moartea „ vă iau glanda „ , acuze nefondate , sugrumarea mamei , iar în data de 15.11.2017 , pârâtul a spart un geam de termopan , zicând apoi  „ mai bine am spart geamul decât să te omor „ ,  a aruncat cu diverse obiecte care s-au spart , a forţat şi lovit uşa sa în scopul agresării sale şi a mamei , care  s-au încuiat până s-a calmat agresorul .

Arată reclamantul că au fost expresii pornografice adresate mamei , tot felul de bârfe despre trecutul mamei , al bunicului , etc. pe care pârâtul le obţine de la oamenii din sat şi le foloseşte pentru a  răni.

Ca şi acte de violenţă , arată  reclamantul că în prezenţa sa , mama sa a fost strânsă de gât pe data de 04.09.2017 , fapt  hotărâtor pentru  depunerea cererii de divorţ şi evacuarea până la  pronunţarea divorţului , din data de 06.09.2017 , mama riscând în acel moment paralizia , deoarece în urma accidentului în care a murit tatăl său , are o plăcuţă de titan între vertebrele 2 şi 3 , iar în loc de  regret , a primit replica „ Mă …piş pe plăcuţa ta „ .

Menţionează reclamantul că , nefiind copilul natural al pârâtului  , acesta ar fi capabil să îi facă rău , cu scopul de a se răzbuna pe mamă .

Ca şi martori la faptele descrise , arată  reclamantul că martori sunt doi copii în vârstă de 11 şi 12 ani  , iar în probatoriu se foloseşte de proba cu certificatul medico legal , geamul termopan spart , fotografii  şi filmări  ale acestuia , autosesizarea Poliţiei Topolog , declaraţii , obiecte sparte, filmări audio –video  cu manifestări  şi ameninţări şi injurii , depuse şi la divorţ , dar care în mod  eronat sunt  considerate provocări şi înscenări , nefiind analizate cu atenţie  , învederând de asemenea că a suferit leziuni fizice/maltratări psihologice.

Se mai arată de reclamant că pârâtul are un loc de muncă , primind salariul minim pe economie , iar ca alte surse de venit ale familiei fiind salariul mamei şi pensia de urmaş şi alocaţia sa , suma aproximativă fiind de 3000 lei : 540 lei , 84 lei .

Ca şi alte precizări se arată de reclamant că  , permanenţa tensiune creată prin  comportamentul recalcitrant al agresorului , total neprielnică pentru  el , care este elev şi mama sa N.D. , care este profesoară , care au nevoie de linişte pentru studiu şi pregătire.

Menţionează reclamantul că , pentru aceeaşi atitudine pârâtul a mai ratat două  căsnicii , acesta nu întreţine financiar familia şi nu contribuie la  cheltuieli decât sporadic , iar pe salariul său are o poprire de 355 lei lunar ca urmare a neachitării unui credit pentru care a plătit un girant.

Pârâtul s-a certat cu toţi vecinii  şi i-a reclamat deseori , are pe rol două procese care au fost finanţate până la  divorţ  de către soţie , iar acesta permanent consideră  că ceilalţi complotează împotriva sa , iar la volan înjură , insultă  participanţii la trafic , se consideră perfect , nu recunoaşte niciodată că greşeşte , iar atunci când este evident, pentru propriile nereuşite şi stări nervoase , îi consideră  pe ceilalţi  vinovaţi , acuzându-i şi jignindu-i grav , fiind foarte greu să convieţuieşti cu el fără a fi agresat psiho – emoţional .

 Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Reclamanta locuieşte împreună cu pârâtul şi cu copilul acesteia în imobilul situat în sat Sâmbăta Nouă, str. …….. jud. Tulcea, bun propriu al reclamantei şi al copilului acesteia, dobândit ca urmare a dezbaterii succesiunii fostului soţ. Relaţiile dintre soţi au fost liniştite la începutul convieţuirii, însă ulterior acestea s-au agravat, în prezent existând o stare conflictuală permanentă, situaţie confirmată de ambele părţi.

Conform art.3 din Legea nr.217/2003, violenţa în familie reprezintă orice acţiune sau inacţiune intenţionată, cu excepţia acţiunilor de autoapărare ori de apărare, manifestată fizic sau verbal, săvârşită de către un membru de familie împotriva altui membru al aceleiaşi familii, care provoacă ori poate cauza un prejudiciu sau suferinţe fizice, psihice, sexuale, emoţionale ori psihologice, inclusiv ameninţarea cu asemenea acte, constrângerea sau privarea arbitrară de libertate; constituie, de asemenea, violenţă în familie împiedicarea femeii de a-şi exercita drepturile şi libertăţile fundamentale.

 Totodată, în art. 4 sunt descrise formele de violenţă ce fac obiectul unei acţiuni privind emiterea unui ordin de protecţie, în cauza dedusă judecăţii fiind identificate formele prevăzute la lit. a) sunt precizate formele de violenţă verbală, lit. b) violenţa psihologică şi lit. c) violenţa fizică.

În ceea ce priveşte definirea noţiunii de membru de familie, instanţa constată că sunt îndeplinite condiţiile cerute în art. 5, pârâtul fiind soţul reclamantei şi tatăl vitreg al copilului.

 Referitor la condiţiile emiterii unui ordin de protecţie, instanţa reţine că în art. 23 din Lege nr. 217/2003, se precizează că persoana a cărei viaţă, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violenţă din partea unui membru al familiei poate solicita instanţei ca, în scopul înlăturării stării de pericol, să emită un ordin de protecţie.

Prin urmare, reclamanţii au obligaţia de a dovedi actele de violenţă exercitate asupra lor, caracterul intenţionat al acestor acte dar şi starea de pericol în care se află datorită acestor agresiuni.

Ordinul de protecţie, având în vedere că este o măsură restrictivă de drepturi şi că are caracter executoriu conform art.29 din Legea nr. 217/2003, nu poate fi emis decât în baza unor probe certe din care să rezulte fără echivoc actele de violenţă fizică, psihologică sau de altă natură, intenţia agresorului în exercitarea acestor acte precum şi starea de pericol în care se găseşte reclamantul datorită acestor acte de violenţă.

Se constată că necesitatea instituirii unor măsuri restrictive de exerciţiu al unor drepturi şi libertăţi, împotriva unei persoane, în considerarea protecţiei alteia, are în vedere chiar şi numai riscul,  rezonabil apreciat,  de producere, în viitor, a unor fapte de natură să pună în pericol valorile socialmente ocrotite.

Referitor la probatoriul administrat în cauză, instanţa reţine următoarele aspecte:

Reclamanţii au solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, proba video şi audierea unui martor, probe pe care instanţa le-a încuviinţat ca atare iar pârâtul a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, încuviinţată de asemenea.

 Referitor la proba cu înscrisuri încuviinţată reclamanţilor,s-a depus la dosarul cauzei un certificat medico-legal pentru copilul minor potrivit căruia, în urma examinării fizice au fost identificate două echimoze roşietice latero-cervical stânga şi o echimoză roşietică cervical anterior, paramedian stânga pentru care s-a stabilit că sunt necesare 2-3 zile de îngrijiri medicale, totodată determinându-se că vătămările pot data din 26.11.2017 şi că s-au putut produce prin lovire cu un corp dur.

Cu privire la evenimentul în urma căruia au rezultat acele vătămări, au fost întrebate ambele părţi relatările acestora fiind în totală contradicţie. Astfel reclamantul a declarat că în timp ce se juca în faţa magaziei cu o minge împreună cu alţi copii, pe fondul unei stări de nervozitate determinată de cearta cu soţia sa, tatăl vitreg i-a solicitat să se oprească iar când acesta a refuzat, tatăl a sărit gardul şi a fugit după el înjurând-ul şi lovind-ul, respectiv prin strângere de gât repetată întrucât copilul a reuşit să scape din mâinile tatălui prima dată. Totodată acesta a precizat că pârâtul i-a vorbit urât şi în alte situaţii, că îl ameninţă cu dezvăluirea problemei sale medicale în faţa colegilor de la şcoală şi că se enervează foarte uşor, uneori din lucruri minore.

 Pârâtul pe de altă parte a declarat că i-a cerut copilului să nu se mai joace întrucât anterior acesta împreună cu alţi copii a mai spart un geam şi o ţiglă, iar în momentul în care copilul i-a răspuns sfidător, situaţie în care el s-a simţit subminat şi înjosit şi a decis să fugă după copil, însă nu l-a lovit deloc.

În ceea ce priveşte declaraţia unui martor, filmările video efectuate cu telefonul reclamantei, se reţine că acestea au făcut dovada celor afirmate de reclamantă prin cererea de emitere a ordinului de protecţie, respectiv a faptului că pârâtul are un comportament violent, agresiv şi necontrolat.

Totodată, filmarea referitoare la geamul spart din locuinţă este relevantă, atâta vreme cât se observă că bucăţile de cioburi sunt împrăştiate pe o distanţă îndepărtată de geam semn că asupra acestuia s-a acţionat cu o forţă suficient de mare. Se reţine de asemenea că pârâtul recunoaşte spargerea geamului de către el însă pretinde că acesta s-a spart la o simplă atingere în momentul în care a ieşit din cameră. Este lesne de observat că obiectul discuţiei îl face un geam de la o uşă termopan, care ar fi greu de spart printr-o simplă atingere şi mai mult, dacă într-adevăr situaţia ar fi fost de aşa manieră, atunci cioburile ar fi trebuit să fie grupate în apropierea uşii, neexistând nicio forţă aptă să propulseze bucăţile la distanţa astfel cum se observă pe filmare.

Instanţa apreciază că dincolo de presupusa provocare pe care o susţine pârâtul, nicio atitudine a soţiei şi cu atât mai puţin a unui copil nu este aptă să conducă la astfel de ieşiri necontrolate, ameninţări, înjurături şi loviri. Nicio nemulţumire pe care acesta ar avea-o faţă de soţie sau de copil nu justifică un astfel de limbaj şi atitudinea observată, cu atât mai mult cu cât la mijloc este un copil de doar 13 ani care poate fi marcat şi afectat foarte uşor de astfel de atitudini.

Referitor la declaraţia martorului R.N. în vârstă de 11 ani, instanţa reţine că acesta a confirmat situaţia descrisă de către reclamantul N.E., sens în care a precizat că în timp ce se juca în faţa porţii împreună cu reclamantul şi un alt minor a asistat la scena în care reclamantul a fost lovit şi înjurat de tatăl său vitreg. De asemenea a precizat că l-a mai auzit pe pârât în timp ce vorbea urât minorului.

În ceea ce priveşte înscrisurile depuse de către pârât, instanţa constată că acestea sunt o încheiere şi o decizie dată de instanţa de control în care au figurat aceleaşi părţi şi prin care s-a respins o cerere de evacuare a pârâtului pe calea ordonanţei preşedinţiale. Raportat la obiectul celor două cereri şi la procedura prin care s-a încercat valorificarea drepturilor şi respectiv obţinerea protecţiei, instanţa apreciază că acestea sunt total diferite şi mai mult decât atât valorile ocrotite nu au nicio legătură chiar dacă cerinţa principală era aceea de evacuare a pârâtului din imobil.

Analizând întregul material probator, instanţa va reţine că reclamanţii au făcut dovada violenţelor psihice şi fizice ce au fost provocate de către pârât, iar posibilitatea pârâtului de a se afla în acelaşi mediu cu reclamanţii ar face ca aceasta să se afle în pericol şi în mod cert ar duce la o traumatizare mai mare a minorului.

Totodată, instanţa reţine că locuinţa din care se cere evacuarea este proprietate personală a reclamanţilor iar pârâtul are un alt loc în care să locuiască .

Acţiunea de punere în pericol, în înţelesul textului de lege evocat, rezultă dintr-un act de violenţă aşa cum este acesta definit prin art. 3 şi 4 din lege, iar în condiţiile în care victima violenţei şi agresorul ar trăi în continuare în acelaşi mediu, pericolul repetării unor asemenea acte există, ca şi posibilitate, cu o probabilitate destul de însemnată de a se produce, în lipsa unei reacţii sociale prompte şi adecvate; de altfel, este îndeobşte recunoscut, de principiu, că lipsa reacţiei sociale adecvate ar încuraja atitudinea agresorului în tentaţia sa de a crede că faptele sale vor fi, în continuare, nesancţionate şi că, în concret, nu a cauzat nicio încălcare serioasă a vreunei norme, de vreme ce autorităţile competente nu au reacţionat.

Or, altul este scopul pentru care a fost edictată legea, care-şi propune, prin însăşi titulatura ei, în primul rând să prevină, iar în subsidiar să combată efectele violenţei în familie. Măsura ce se cere a fi luată pe temeiul art. 23 alin.1 vizează înlăturarea stării de pericol în care se află victima, deci necesitatea şi oportunitatea ei trebuie apreciată şi  din perspectiva a ceea ce s-ar întâmpla în lipsa măsurii, în contextul dovedirii actelor de violenţă.

Prin urmare, existând riscul producerii de evenimente grave, cu consecinţe imprevizibile, se impune admiterea acţiunii astfel cum a fost precizată şi emiterea unui ordin de protecţie prin care, cu caracter provizoriu, pe durata de 6 luni de la data pronunţării hotărârii, fără somaţie sau trecerea unui termen, se va dispune obligarea  pârâtului obligarea pârâtului N.A. la evacuarea temporară a locuinţei familiei situată în satul Sâmbăta Nouă, str…………, judeţul Tulcea, obligarea pârâtului la păstrarea unei distanţe minime de 300 metri faţă de locuinţa din satul Sâmbăta Nouă, str……….., judeţul Tulcea, obligarea pârâtului la păstrarea unei distanţe minime de 300 metri faţă de persoana reclamantei N.D.  şi a reclamantului N.E., obligarea pârâtului la păstrarea unei distanţe minime de 300 metri faţă de Liceul Tehnologic Topolog; Interzicerea oricărui contact telefonic a pârâtului cu reclamanţii pe o perioadă de 6 luni.

Se va atrage  atenţia pârâtului N.A. asupra faptului că încălcarea oricăreia dintre măsurile dispuse prin prezentul ordin de protecţie constituie infracţiunea de nerespectare a hotărârii judecătoreşti.

Instanţa va dispune avansarea din fondurile Ministerului Justiţiei către Baroul Tulcea a sumei de 260 de lei reprezentând onorariul avocatului desemnat din oficiu pentru reclamanţi, av. Matei Mirela şi a sumei de 260 de lei reprezentând onorariul avocatului desemnat din oficiu pentru pârât, av. Sfircea Gheoghe.

Întrucât este parte căzută în pretenţii, va obliga pârâtul la plata sumei de 520 lei, în favoarea Statului Român, cu titlu de cheltuieli de judecată (onorariile avansate ale avocaţilor din oficiu)

În temeiul art. 31 alin. 2 din Legea nr. 217/2003, va dispune punerea de îndată în executare a prezentului ordin de protecţie de către sau sub supravegherea Poliţiei Topolog.

Conform art. 31 alin. 1 din Legea nr. 217/2003 prezenta hotărâre se va  comunica către Poliţia Topolog

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE :

Admite cererea de emitere a unui ordin de protecţie formulată de către reclamanţii N.D.,  şi N.E. în contradictoriu cu pârâtul N.A. .

Emite prezentul ordin de protecţie împotriva pârâtului N.A. pentru o perioadă de 6 luni de la data pronunţării hotărârii, fără somaţie sau trecerea unui termen şi dispune:

1.obligarea pârâtului N.A. la evacuarea temporară a locuinţei familiei situată în satul Sâmbăta Nouă, str………., judeţul Tulcea;

2. Obligarea pârâtului la păstrarea unei distanţe minime de 300 metri faţă de locuinţa din satul Sâmbăta Nouă, str……….., judeţul Tulcea;

3.Obligarea pârâtului la păstrarea unei distanţe minime de 300 metri faţă de persoana reclamantei N.D.  şi a reclamantului N.E.;

4.Obligarea pârâtului la păstrarea unei distanţe minime de 300 metri faţă de Liceul Tehnologic Topolog;

5.Interzicerea oricărui contact telefonic a pârâtului cu reclamanţii pe o perioadă de 6 luni.

Atrage atenţia pârâtului N.A. asupra faptului că încălcarea oricăreia dintre măsurile dispuse prin prezentul ordin de protecţie constituie infracţiunea de nerespectare a hotărârii judecătoreşti.

Dispune avansarea din fondurile Ministerului Justiţiei către Baroul Tulcea a sumei de 260 de lei reprezentând onorariul avocatului desemnat din oficiu pentru reclamanţi, av. Mirela Matei şi a sumei de 260 de lei reprezentând onorariul avocatului desemnat din oficiu pentru pârât, av. Sfircea Gheorghe.

Obligă pârâtul la plata sumei de 520 lei, în favoarea Statului Român, cu titlu de cheltuieli de judecată (onorariile avansate ale avocaţilor din oficiu)

Executorie de drept.

Durata măsurilor dispuse este de 6 luni, începând cu data pronunţării.

 În temeiul art. 31 alin. 2 din Legea nr. 217/2003, dispune punerea de îndată în executare a prezentului ordin de protecţie de către sau sub supravegherea Poliţia Topolog Conform art. 31 alin. 1 din Legea nr. 217/2003 prezenta hotărâre se comunică către Poliţia Topolog.

Cu drept de recurs în termen de 3 zile de la pronunţare. Cererea se depune la Judecătoria Babadag.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 29.11.2017.