Contestaţie la executare

Cod ECLI ECLI:RO:TBGRJ:2017:051.002105

Cod operator 2442/2443

Dosar nr. .............Civil - contestaţie la executare

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. .2105

Şedinţa publică de la 14 Decembrie 2017

Completul compus din:

PREŞEDINTE .............

Judecător .............

Grefier .............

Pe rol pe rol fiind judecarea apelului declarat de apelanta contestatoare ............. împotriva încheierii nr.3174/29.05.2017 pronunțata de Judecătoria Tg-Jiu în dosarul nr.............., în contradictoriu cu intimata SC OMV Petrom SA, având ca obiect contestație la executare.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică a răspuns avocat ............., în substituire pentru avocat ............, reprezentând pe apelanta contestatoare ............., lipsă fiind intimata SC OMV Petrom SA.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care tribunalul, constatând ca nu mai sunt cereri de formulat, declară deschise dezbaterile pentru soluționarea apelului.

Avocat ............., pentru apelanta contestatoare ............., solicită admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței apelate si, pe cale de consecință, admiterea contestației la executare și anularea tuturor formelor de executare, cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecata, fond si apel, reprezentând onorariu avocat; să se dispună restituirea taxelor de timbru achitate la fond si in apel. Depune la dosar chitanța nr.145/12.12.2017 reprezentând dovada achitării onorariului de avocat în cuantum de 700 lei si concluzii scrise.

TRIBUNALUL

Prin contestaţia la executare înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg-Jiu sub nr. ............., contestatoarea ............., în contradictoriu cu intimaţii SC OMV Petrom SA şi Biroul Executorilor Judecătorești Asociaţi Miu Şi Partenerii, a formulat contestaţie la executare împotriva executării silite a titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr.709/14.01.2011 pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 București, cerere de executare formulată de către SC OMV Petrom SA şi înregistrată la Biroul Executorilor Judecătoreşti Asociaţi Miu si Partenerii sub numărul 920/2014.

În motivarea acţiunii, contestatoarea a învederat că la data de 21.11.2016 a primit de la Biroul Executorilor Judecătoreşti Asociaţi Miu si Partenerii o înștiințare de plata si o încheiere cheltuieli de executare suplimentare în care i se aducea la cunoştinţă faptul că trebuie să se conformeze titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 709/14.01.2011 pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, şi să restitui către SC OMV PETROM S.A. suma de 2743,49 lei reprezentând debit ce urmează a fi actualizata cu indicele de inflaţie la momentul achitării integrale şi cheltuieli de executare in cuantum de 524,61 lei.

A mai arătat că până la data de 21.11.2016 nu i-au fost comunicate alte acte de executare în ceea ce priveşte acest dosar execuțional.

In ceea ce priveşte titlul executoriu, respectiv sentinţa civilă nr. 709/14.01.2011 invocă prescripţia dreptului de a cere executarea în baza acestui titlu având în vedere că acest drept s-a prescris, raportat la dispoziţiile art. 705 NCPC care stipulează, în mod imperativ:" dreptul de a obţine executarea silită se prescrie in termen de 3 ani..." iar aliniatul 2 al aceluiaşi articol precizează că: „termenul de prescripţie începe să curgă de la data când se naşte dreptul de a obţine executarea silită. In cazul hotărârilor judecătoreşti şi arbitrate, termenul de prescripţie începe să curgă de la data rămânerii lor definitive".. Depunerea acesteia după împlinirea termenului de prescripţie nu face decât să dovedească reaua-credinţă a SC OMV PETROM SA şi arată că executarea silită nu este decât un abuz al creditoarei şi al executorului judecătoresc.

Că, suma de plată stabilită conform somaţiei nu rezultă din nici un document sau nu este arătat în mod concret modul de calcul al acesteia, având în vedere faptul că în titlul executoriu menţionat, Sentinţa Civilă nr. 709/14.01.2011 se anulează formele de executare din dosarul de executare nr.351/2009 al BEJ BRAN CRISTIAN si nu știu ce s-a stabilit in obligaţia sa. Mai mult decât atât arat faptul ca nu cunosc acest executor judecătoresc si nu am primit suma de bani din executare, motiv pentru care solicit si ataşarea dosarului execuțional al BEJ BRAN CRISTIAN. Astfel că dispoziţiile art. 662 al NCPC stabileşte că: Creanţa certă, lichidă şi exigibilă (1)Executarea silită nu se poate face decât dacă creanţa este certă, lichidă şi exigibilă. (2) Creanţa este certă când existenţa ei neîndoielnică rezultă din însuşi titlul executoriu.(3) Creanţa este lichidă atunci când obiectul ei este determinat sau când titlul executoriu conţine elementele care permit stabilirea lui. (4)Creanţa este exigibilă dacă obligaţia debitorului este ajunsă la scadenţă sau acesta este decăzut din beneficiul termenului de plata.

Că un alt motiv de contestaţie este tocmai acest aspect care are în vedere dispoziţiile art. 665 alin.5 pct.4 NCPC care stabileşte în mod imperativ că instanţa poate respinge cererea de încuviinţare a executării silite numai dacă : « creanţa nu este certă, lichidă şi exigibilă », lucru care nu reiese din cererea de încuviinţare a executării silite a titlului.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 711 şi urm. din Noul cod de proc. civ.

În dovedire a depus la dosar  cartea sa de identitate, înştiinţarea privind măsura popririi,încheierea  de cheltuieli de executare, încheierea nr.4608/2016 a Judecătoriei Tg.-Jiu,  sentinţa civilă nr.709/2011 a Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.

În cauză, intimata OMV Petrom SA a formulat întâmpinare, prin care a arătat că solicită respingerea  contestaţiei la executare  ca fiind neîntemeiată şi obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor de judecata generate de prezentul litigiu.

În motivare s-a arătat că în baza cererii de executare silita a creditoarei OMV PETROM S.A. instanţa a încuviințat executarea silita a titlului executoriu reprezentat de Sentinţa civila nr. 709/14.01.2011 pronunţata de Judecătoria  Sector 1 Bucureşti în dosarul nr.5922/299/2010.

Astfel, în baza titlului executoriu reprezentat de Sentinţa civila nr. 709/14.01.2011 pronunţata de Judecătoria Sector 1 Bucureşti în dosarul nr.5922/299/2010, BEJ Miu si Partenerii a procedat la executarea silita.

A mai arătat că astfel cum prevăd dispoziţiile art. 10 alin. (2) din O.U.G. 80/2013 „în cazul contestaţiei la executarea silita, taxa se calculează la valoarea bunurilor a căror urmărire se contesta sau la valoarea debitului urmărit, daca acest debil este mai mic decât valoarea bunurilor  urmările. Taxa aferenta acestei contestaţii nu poate depăși suma de 1.000 indiferent  de valoarea contestată. În cazul în care  obiectul  executării silite nu este evaluabil în bani, contestaţia la executare se taxează cu 100 lei”.

De asemenea a invocat  şi excepţia  privind lipsa calităţii procesuale pasive a executorului judecătoresc.

A mai arătat că dispoziţiile art. 25 din Noul Cod de Procedura Civila prevăd în mod expres ca ,,procesele în curs de judecata, precum si executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi". Per a contrario, rezulta ca executările silite începute sub legea noua (indiferent daca titlul ce se vrea a fi pus în executare a fost dat sub aceasta lege, el putând fi obţinut si sub vechea lege, caci „ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus"), sunt supuse legii noi.

Astfel, cum executarea s-a demarat sub auspiciile noului cod de procedura civila (la nivelul anului 2014, constituindu-se dosarul de executare 920/2014), rezulta ca dispoziţiile procedurale aplicabile sunt cele ale acestui cod. deopotrivă sub aspectul procedurii de executare propriu-zisa, contestaţie la executare si prescripţia dreptului de a cere executarea silita.

Instanta de fond a retinut următoarele dispoziţii legale, incidente în materie:Art. 622 "(2) In cazul în care debitorul nu executa de bunăvoie obligaţia sa, aceasta se aduce la îndeplinire prin executare silita, care începe odată cu sesizarea organului de executare, potrivit dispoziţiilor prezentei cărți, daca prin lege speciala nu se prevede altfel".

Că potrivit art.705 "(1) Dreptul de a obţine executarea silita se prescrie in termen de 3 ani, daca legea nu prevede altfel. (2) Termenul de prescripţie începe sa curgă de la data când se naşte dreptul de a obţine executarea silita. In cazul hotărârilor judecătoreşti si arbitrate, termenul de prescripţie începe sa curgă de la data rămânerii lor definitive ".

Că pentru a se stabili daca dreptul la a cere executarea silita este prescris trebuie avute in vedere următoarele elemente cu caracter temporal: sentinţa reprezentând titlu executoriu (709 in dosar nr. 5922/299/2010) a fost pronunţata la data de 14.01.2011; aceasta nu a fost recurata, rămânând irevocabila ca urmare a expirării termenului de recurs ( cel mai devreme la data de 24.03.2011); cererea de executare silita a fost înregistrata in cadrul B.E.J. Miu la data de 28.02.2014 ( la data de 07.02.2014 procedându-se la înregistrarea cererii si la constituirea dosarului de executare de către executorul judecătoresc). Relevant este însa, sub aspectul calculului termenului de prescripție, momentul la care ei s-au adresat cu cererea de executare silita executorului, acesta fiind momentul care marchează "ieşirea din pasivitate"'.

Că, contestatorul ............. susţine în mod eronat faptul ca dreptul de a cere executarea silita este prescris. Conform alin. 2 din art. 705 din NCPC „ termenul de prescripţie începe sa curgă de la data când se naşte dreptul de a obţine executarea silita In cazul hotărârilor judecătoreşti si arbitrale, termenul de prescripţie începe să curgă de la data rămânerii lor definitive".

Conform art. 622 alin. 2 din NCPC „ în cazul în care debitorul nu executa de bunăvoie obligaţia sa, aceasta se aduce la îndeplinire prin executare, care începe odată cu sesizarea organului de executare (...)".

Astfel, învederează instanţei faptul că sentinţa civila nr. 709/14.01.2011 pronunţata de Judecătoria Sectorului 1 în dosarul nr. 5922/299/2010, fiind o hotărâre supusa recursului, nu a devenit definitiva la data pronunţării, ci după scurgerea termenului de 15 zile de la comunicare in care putea fi atacata cu recurs.

In speţa de fata, sentinţa a rămas definitiva si irevocabila, așa cum mai sus a arătat, la data de 24.03.2011 ( cel mai devreme), când a expirat termenul de declarare a recursului, deci de la acea data curgea termenul de prescripţie a dreptului de a cere executarea silita. Astfel, raportat la acest element, rezulta ca data la care se stingea/înceta dreptul de a cere executarea silita era data de 24.03.2014.

Cum executarea a fost demarata înainte de data de 24.03.2014, rezulta cu evidenta ca aceasta a fost făcuta înăuntrul termenului de prescripţie a dreptului de a cere executarea silita.

De asemenea, apreciază necesar să arate că teza conform căreia dreptul de a cere executarea silita începea sa curgă de la data pronunţării, moment de la care începe sa curgă si termenul de prescripţie a acestui drept, nu poate fi validata de instanţa de judecata pentru considerentele ce urmează a fi expuse.

Astfel, chiar daca sentinţa putea fi pusa in executare de la momentul pronunţării ( la nivel teoretic, caci, la nivel practic, este quasi-imposibil ca redactarea hotărârii si comunicarea ei sa se facă chiar la data pronunţării, in absenta unei hotărâri in materialitatea ei, neputându-se vorbi de un titlu executoriu apt de a ti pus in executare silita), nu trebuie omis ca executarea se făcea pe riscul nostru, al creditorului (definitivarea si validitatea ei fiind condiţionate de respingerea recursului), care ar fi expus la eventuale daune în cazul unei întoarceri a executării.

De asemenea, relevant este si rolul pe care îl are prescripţia, si anume, acela de a-1 stimula pe creditor de a-si realiza pretenţiile in timpul prevăzut de lege, in vederea înlăturării cat mai rapide incertitudinii drepturilor, constituindu-se totodată intr-o sancţiune pentru creditorul nediligent, care rămâne în pasivitate.

Or, nu se poate aprecia că, atâta timp cat creditorul nu a obţinut o hotărâre cu caracter definitiv, care ar ti susceptibila de desfiinţare, acesta este nediligent. Este nediligent doar cel care deţine un titlu definitiv, imposibil de desfiinţat, si nu procedează la executare silita.

Faptul că dispozitivul sentinţei nu prevede expressis verbis suma ce urmează a fi restituita ca urmare a admiterii cererii de întoarcere a executării nu impietează asupra caracterului cert sau lichid al creanţei si deci asupra legalităţii executării, potrivit reglementarii actuale, pentru a fi îndeplinita condiţia de lichiditate, fiind suficient ca acesta sa poate fi determinat prin raportare la elementele conţinute in titlul executoriu.

Or, în cauza de fata, caracterul lichid poate fi determinat fără echivoc, atâta timp cat in sentinţa (titlul executoriu) se face trimitere la dosarele de executare in care s-a realizat executarea acum supusa repetițiunii, la sentinţa ce a determinat respectiva executare - dosar executare nr. 351/2009 instrumentat de BEJ Bran Cristian.

În cauză, contestatoarea ............. a formulat răspuns la întâmpinare, prin care a arătat că solicită instanţei de judecată admiterea contestaţiei la executare, așa cum a fost formulată pentru motivele arătate prin cererea înregistrată sub numărul 10805/318/2016 cât si prin acest răspuns la întâmpinarea SC OMV Petrom SA.

In cea ce priveşte titlul executoriu respectiv decizia civila nr.709/14.01.2011 acesta a devenit definitiva  la data de 14.01.2011.Fiind vorba de o sentinţa civila pronunţata la data de 14.01.2011 îi sunt aplicabile prevederile vechiului cod de procedura civila in ceea ce priveşte caracterul de titlu executoriu si de hotărâre definitiva .Totodată titlul executoriu fiind pronunţat într-o cerere întemeiata pe dispoziţiile art.379 ind. l Cod proc. Civ. si art.404 Cod proc. civ., hotărârea judecătoreasca a fost pronunţata cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare, iar aceasta hotărâre potrivit art.299 alin. 1 C.proc civ. nu este susceptibila de apel.

Că, acelaşi cod de procedura civila în vigoare la data de 09.04.2010 stabileşte în art.377 C.proc.civ. ca sunt hotărârii definitive hotărârile date in prima instanţa potrivit legii fără drept de apel si în art.300 alin. 1 C.proc civ. ca recursul suspenda executarea hotărârii numai in cauzele privitoare la strămutarea de hotare, desfiinţarea de construcții, plantații sau oricăror lucrări având o aşezare fixa, precum si in cazurile anume prevăzute de lege, deci se poate concluziona ca potrivit legii aplicabile la momentul pronunţării hotărârii judecătoreşti ce reprezintă titlul executoriu , sentinţa civila nr. 709/14.01.2011 pronunţata de Judecătoria Sectorul 1 Bucureşti era o hotărâre definitiva si acest caracter de hotărâre definitiva 1-a avut chiar de la momentul pronunţării si nu la data expirării termenului de recurs.

În speţă, pentru a stabili momentul de început al termenului de prescripţie a dreptului de a cere executarea silita intimata S.C OMV Petrom S.A ,invoca in stabilirea momentului de la care o hotărâre judecătoreasca a rămas definitiva dispoziţiile art.634 din N.C.proc.civ. deși aceste dispoziţii sunt aplicabile, potrivit art.3 din Legea nr.76/2012 , numai hotărârilor pronunţate in cererii introduse după data de 15.02.2013. Astfel, fiind vorba despre o hotărâre judecătoreasca pronunţata înainte de intrarea in vigoare a Legii nr. 134/2010, acesteia ii sunt aplicabile dispoziţiile vechiului cod de procedura civila si anume art.377 pct. l C.proc.civ. si art.300 alin. l C.proc.civ., dispoziţii care stabilesc caracterul de hotărâre definitiva la data pronunţării sale pentru o hotărâre data în prima instanţa fără drept de apel, nefiind incident în cauza art.634 N.Cod proc.civ , cum în mod greşit motivează în întâmpinare parata.

Prin încheierea nr.3174/29.05.2017 a fost respinsă contestaţia la executare formulată de contestatoarea ............. în contradictoriu cu intimata SC OMV Petrom SA.

Pentru a pronunța aceasta sentință, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin contestaţia la executare înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg. Jiu sub nr.............., contestatoarea ............., în contradictoriu cu intimaţii SC OMV PETROM SA şi Biroul Executorilor Judecătoreşti Asociaţi Miu şi Partenerii, a formulat contestaţie la executare împotriva executării silite a titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr.709/14.01.2011 pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, cerere de executare formulată de către SC OMV PETROM SA şi înregistrată la Biroul Executorilor Judecătoreşti Asociaţi Miu si Partenerii sub numărul 920/2014.

Conform alin. 2 din art. 705 din NCPC „ termenul de prescripţie începe sa curgă de la data când se naşte dreptul de a obţine executarea silita In cazul hotărârilor judecătoreşti si arbitrale, termenul de prescripţie începe să curgă de la data rămânerii lor definitive".

Conform art. 622 alin. 2 din NCPC „în cazul în care debitorul nu executa de bunăvoie obligaţia sa, aceasta se aduce la îndeplinire prin executare, care începe odată cu sesizarea organului de executare (...)".

Sentinţa civila nr.709/14.01.2011 pronunţata de Judecătoria Sectorului 1 în dosarul nr. 5922/299/2010, fiind o hotărâre supusa recursului, nu a devenit definitiva la data pronunţării, ci după scurgerea termenului de 15 zile de la comunicare in care putea fi atacata cu recurs.

In speţa de față, sentinţa a rămas definitiva si irevocabila, așa cum s-a arătat mai sus, la data de 24.03.2011 ( cel mai devreme), când a expirat termenul de declarare a recursului, deci de la acea data curgea termenul de prescripţie a dreptului de a cere executarea silita. Astfel, raportat la acest element, rezulta ca data la care se stingea/înceta dreptul de a cere executarea silita era data de 24.03.2014.

Cererea de executare silită a fost formulată la data de 28.02.2014, înăuntrul termenului de prescripţie a executării silite.

Prin Sentinţa civila nr. 709/14.01.2011 pronunţata de Judecătoria Sectorului 1 în dosarul nr. 5922/299/2010 rămasă definitivă şi irevocabilă prin nerecurare, (fila 102) s-a admis contestaţia la executare formulată de contestatoarea SC OMV PETROM SA, s-au anulat formele de executare din cadrul dosarului de executare nr. 351/2009 al BEJ Bran Cristian şi s-a dispus întoarcerea executării, executare ce se ridică la suma de 2.743,49 lei aşa cum rezultă din adresa de înfiinţare poprire către terţul poprit Raiffeisen Bank S.A. (f105).

Faţă de legalitatea executării în cadrul dosarului de executare 920/E/2014 al BEJ Asociaţii Miu şi Partenerii pentru un debit de 2743,49 lei la care se adaugă 524,61 lei cheltuieli de executare, instanţa a respins contestaţia la executare ca neîntemeiată.

Împotriva încheierii nr.3174/29.05.2017, a declarat apel contestatoarea ............., prin care a solicitat admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței apelate si, pe cale de consecință, admiterea contestației la executare și anularea tuturor formelor de executare întocmite în dosarul de executare nr.920/2014 al BEJ Asociați Miu și Partenerii, cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecata, fond si apel.

În motivare, apelanta a susținut că, în mod greșit, prima instanță a considerat că cererea de executare silită a titlului executoriu reprezentat de sentinţa civila nr.709/14.01.2011 pronunţata de Judecătoria Sectorului 1 în dosarul nr. 5922/299/2010, a fost formulată înăuntrul termenului de prescripţie a dreptului de a solicita executarea silită, pentru următoarele considerente:

Titlul executoriu este reprezentat de sentinţa civilă nr.709/14.01.2011 pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti în dosarul nr.5922/299/2010, sentinţă definitivă la data de 14.01.2011, iar data formulării cererii de executare silită și a înregistrării definitive a dosarului de executare este data de 28.02.2014 .

A susținut apelanta că înregistrarea cererii de executare silită la data de 28.02.2014 la BEJ Asociaţi Miu si Partenerii a fost făcută cu depăşirea termenului de prescripţie de 3 ani a dreptului de a cere executarea silita prevăzut de art. 377 C.proc.civ. raportat la data de rămânerii definitive a sentinţei civile prin care s-a dispus întoarcerea executării silite. Faţă de acest aspect, a solicitat instanţei de fond sa constate că a intervenit prescripţia dreptului de a cere executarea silită în baza titlului executoriu invocat.

A invocat apelanta disp. art.377 C.pr.civ., potrivit cărora sunt hotărâri definitive hotărârile date în primaăinstanță, potrivit legii, fără drept de apel, si disp. art.300 alin.1 C.pr.civ., potrivit cărora recursul suspenda executarea hotărârii numai in cauzele privitoare la strămutarea de hotare, desființarea de construcții, plantații sau oricăror lucrări având o aşezare fixa, precum si in cazurile anume prevăzute de lege, prin prisma dispozițiilor invocate putându-se concluziona că, potrivit legii aplicabile la momentul pronunţării hotărârii judecătoreşti ce reprezintă titlul executoriu, sentinţa civila nr.709/14.01.2011 pronunţata de Judecătoria Sector 1 Bucureşti era o hotărâre definitiva si acest caracter de hotărâre definitiva 1-a avut chiar de la momentul pronunţării si nu la data expirării termenului de recurs.

Din copia conformă cu originalul a sentinţei civile ce reprezintă titlul executoriu şi din cuprinsul întâmpinării depuse de către SC OMV Petrom SA se observă faptul că data rămânerii definitive este data 14.01.2011, cererea de executare silita fiind formulată de către creditoarea OMV Petrom la data de 28.02.2014, deși cererea de executare în acest caz ar fi trebuit formulată cel mai târziu la data de 14.01.2014.

In susţinerea acţiunii a administrat proba cu înscrisuri din care a reieşit că cererea de executare silită formulata de către creditoarea SC OMV Petrom SA a fost înregistrata la executorul judecătoresc după împlinirea termenului de prescripţie.

In speţă, pentru a stabili momentul de început al termenului de prescripţie a dreptului de a cere executarea silita, intimata S.C OMV Petrom S.A invoca dispoziţiile art.634 din N.C.proc.civ., desi aceste dispoziţii sunt aplicabile, potrivit art.3 din Legea nr.76/2012, numai hotărârilor pronunţate in cererii introduse dupa data de 15.02.2013. Astfel, fiind vorba despre o hotărâre judecătoreasca pronunţata inainte de intrarea in vigoare a Legii nr.134/2010, acesteia îi sunt aplicabile dispoziţiile vechiului cod de procedura civila si anume art.377 pct.1 C.pr.civ. si art.300 alin.1 C.pr.civ., dispoziţii care stabilesc caracterul de hotărâre definitivă la data pronunţării sale pentru o hotărâre data in prima instanţă, fără drept de apel, nefiind incident in cauza art.634 N.C. pr.civ., cum in mod greşit motivează instant de fond.

Sustine apelanta că, potrivit dispoziţiilor legale in vigoare la data de 14.01.2011, sentinţa a cărei executare silita s-a pornit in cauza de fata a rămas definitiva la data de 14.01.2011 (data pronunţării sale), iar termenul de prescripţie de trei ani s-a implinit la data de 14.01.2014, deci inainte de formularea cererii de executare de către apelanta-parata, dar si înainte de înregistrarea acestei cererii in cadrul BEJ Asociaţi Miu si Partenerii.

A concluzionat apelanta în sensul admiterii apelului așa cum a fost formulat.

Cererea de apel a fost legal timbrată (chitanțe state la filele 11,12 dosar).

Intimata OMV Petrom a formulat întimpinare, prin care a solicitat respingerea apelului, ca neîntemeiat, cu consecința menținerii ca legală si temeinica a încheierii nr.3174 din 29 mai 2017. Totodată, a solicitat obligarea apelantului-contestator la plata cheltuielilor de judecată generate de prezentul litigiu, urmând să se ia act ca va solicita onorariul de avocat pe cale separată.

Pe cale de excepție, intimata a invocat excepția netimbrării, solicitând anularea cererii de apel, în temeiul disp. art.10 alin.2, art.23 și art.33 din O.U.G. 80/2013.

Pe fond, intimata a învederat că prin cererea de apel, apelantul-contestator aduce aproximativ aceleaşi critici ca si in fata judecătorului fondului (prin cererea introductiva de instanţă), critici ce vizează în esenţă soluţia data excepţiei prescripţiei dreptului de a cere executarea silita.

In mod total nefondat apreciază apelantul ca instanţa a apreciat greşit ca termenul de prescripţie curge de la momentul rămânerii irevocabile a hotărârii, acesta avansând ideea ca momentul de referinţa in acest sens este momentul rămânerii definitive.

Aceasta soluţie se impune mai ales prin aceea ca, raportat la natura prescripţiei, de sancţiune împotriva creditorului rămas in pasivitate, nediligent, contează primul act din care rezulta ieşirea din pasivitate a creditorului).

In ceea ce priveşte aprecierea judecătorului fondului ca dreptul de a cere executarea silita se naște la momentul rămânerii irevocabile a sentinţei, aceasta este perfect judicioasa, in raport de împrejurarea ca executarea s-a demarat sub auspiciile noului cod de procedura civila (la nivelul anului 2014 constituindu-se dosarul de executare 920/E/2014), rezultând astfel ca dispoziţiile procedurale aplicabile sunt cele ale acestui cod, deopotrivă sub aspectul procedurii de executare propriu-zisa, contestaţie la executare si prescripţia dreptului de a cere executarea silita, caci legiuitorul nu distinge.

Mai mult, daca ar fi sa se valideze interpretarea data de apelant, in sensul ca dreptul la a cere executarea silita se naşte de la momentul pronunţării hotărârii (ceea ce este imposibil la nivel practic, caci in practica sentința n-ar putea fi pusa in executare de la acest moment, dat fiind ca redactarea acesteia nu se face concomitent cu pronunțarea, ci la o data ulterioara; or, cererea de executare silita presupune existenta titlului in format material, originalul titlului trebuind sa însoțească cererea de executare- in absenta unei hotărâri in materialitatea ei, nu se poate vorbi de un titlu executoriu apt de a fi pus in executare silita), s-ar ajunge sa se creeze o situație defavorabila pentru creditor, care s-ar vedea obligat, sub imperiul temerii împlinirii termenului de prescripţie, sa procedeze la executarea unui titlu care nu este încă definitiv.

Astfel, daca ar fi validata aceasta teza avansata de apelant, s-ar ajunge la situaţia de acceptare a ideii ca executarea se făcea pe riscul creditorului (definitivarea si validitatea sentinţei ce constituie titlu executoriu fiind condiţionate de respingerea recursului), care ar fi expus la eventuale daune in cazul unei întoarceri a executării, ceea ce este inadmisibil.

De asemenea, relevant este si rolul pe care îl are prescripția, si anume, acela de a-1 stimula pe creditor de a-si realiza pretențiile in timpul prevăzut de lege, in vederea înlăturării cat mai rapide a incertitudinii drepturilor, constituindu-se totodată într-o sancţiune pentru creditorul nediligent, care rămâne în pasivitate.

Or, nu se poate aprecia că, atât timp cât creditorul nu a obţinut o hotărâre cu caracter definitiv, care ar fi susceptibila de desfiinţare, acesta este nediligent. Este nediligent doar cel care deţine un titlu definitiv, imposibil de desfiinţat, si nu procedează la executare silita.

Astfel, este evident ca termenul de prescripţie a dreptului de a cere executarea silita începe sa curgă din momentul in care suntem in situaţia unui creditor nediligent, si anume de la data când se naşte necondiţionat si fără risc dreptul de a cere executarea silita.

Astfel, in cazul de faţă este clar ca termenul a început sa curgă la data rămânerii irevocabile a hotărârii, când s-a născut necondiționat si fără risc dreptul de a cere executarea silita, context in care se impune cu forța evidentei ca executarea a fost începută cu respectarea termenului de prescripţie de fapt.

Chiar si daca s-ar menține soluția avansată de apelant în sensul ca prescripţia ar fi supusa dispoziţiilor Vechiului Cod de procedura civila, termenul de prescripţie ar începe sa curgă tot de la data rămânerii irevocabile, si nu de la data pronunţării, când a devenit definitiva si executorie.

Dispoziţiile art.405 alin.2 din vechiul cod prevăd ca termenul de prescripţie de 3 ani curge de la data când se naşte dreptul de a cere executarea silita. Deși creditorul are dreptul de a pune in executare sentinţa de la data pronunţării acesteia, totuși prescripţia acestui drept începe sa curgă de la momentul rămânerii irevocabile, întrucât abia la acest moment hotărârea dobândeşte autoritate de lucru judecat.

Că, executarea silita presupune existența titlului in format material, ceea ce conduce la concluzia ca, in niciun caz, nu se poate aprecia ca dreptul de a cere executarea silita se naşte de la pronunțare. Astfel, este nevoie ca titlul sa fie redactat/motivat si comunicat creditorului.

Chiar si sub auspiciile vechiului cod de procedura civila, practica judecătoreasca nu aprecia ca termenul de prescripţie curge de la data pronunţării hotărârii, caci la acel moment nu se putea cere investirea cu formula executorie, ci aprecia ca momentul comunicării este cel de la care incepe sa curgă termenul de prescripţie a dreptului de a cere executarea silita. In acest sens, intimata a redat considerente ale C.A. Bucureşti dintr-o decizie de speță:" termenul de prescripţie curge de la data la care creditorul putea să ceară învestirea cu formulă executorie. Aceasta nu poate fi data pronunţării, deoarece hotărârea nu este încă redactată şi comunicată părţilor. Data la care se prezumă că creditorul poate cere învestirea cu formulă executorie este data la care acestuia i s-a comunicat hotărârea respectivă". (CA. Bucureşti, secţia a IV-a civilă, decizia nr. 1695/R/2006, nepublicată).

In concluzie, pentru toate aceste considerente, a solicitat respingerea cererii de apel formulate de ............. si, pe cale de consecinţa, menţinerea ca legala si temeinica a sentinţei apelate, soluţia de respingere a contestaţiei ca neîntemeiata fiind judicioasa, legală si temeinică.

Analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul reține următoarele:

Prin contestaţia la executare înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg-Jiu sub nr.............., contestatoarea ............., în contradictoriu cu intimaţii SC OMV Petrom SA şi Biroul Executorilor Judecătorești Asociaţi Miu și Partenerii, a formulat contestaţie la executare împotriva executării silite a titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr.709/14.01.2011 pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 București, cerere de executare formulată de către SC OMV Petrom SA şi înregistrată la Biroul Executorilor Judecătoreşti Asociaţi Miu si Partenerii sub numărul 920/2014.

Prin încheierea nr.3174/29.05.2017 a fost respinsă contestaţia la executare formulată de contestatoarea ............. în contradictoriu cu intimata SC OMV Petrom SA.

Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut, în esenţă, că termenul de prescripție a dreptului creditoarei S.C. OMV Petrom de a solicita executarea silită în temeiul titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr.709/14.01.2011 pronunţată de Judecătoria Sector 1 Bucureşti a început să curgă la data de 24.03.2011, respectiv după expirarea termenului de 15 zile de la comunicare în care putea fi atacată cu recurs, și s-a împlinit la data de 24.03.2014, cererea de executare silită fiind formulată la data de 28.02.2014, deci înăuntrul termenului de prescripție a executării silite.

 Împotriva încheierii nr.3174/29.05.2017 a Judecătoriei Tg-Jiu, a declarat apel contestatoarea ............., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie. În motivare, apelanta a susținut că, în mod greșit, prima instanță a considerat că cererea de executare silită a titlului executoriu reprezentat de sentinţa civila nr.709/14.01.2011 pronunţata de Judecătoria Sectorului 1 în dosarul nr. 5922/299/2010, a fost formulată înăuntrul termenului de prescripţie a dreptului de a solicita executarea silită, în condițiile în care termenul de prescripție a dreptului creditoarei S.C. OMV Petrom de a solicita executarea silită s-a împlinit la data de 14.01.2014.

Apelul declarat de contestatoarea ............. este fondat, motivul de apel fiind întemeiat, după cum urmează:

Titlul executoriu, în baza căruia s-a declanșat executarea silită în dosarul nr.920/2014 al BEJ Asociaţi Miu şi Partenerii, este reprezentat de sentinţa civilă nr.709/14.01.2011 pronunţată de Judecătoria Sector 1 Bucureşti în dosarul nr.5922/299/2010.

Sentinţa mai sus menționată este definitivă prin ea însăşi şi a devenit irevocabilă, prin nerecurare.

Pentru aducerea la îndeplinire a obligaţiei instituite prin hotărârea judecătorească menţionată, intimata S.C. OMV Petrom S.A. a formulat cerere de executare silită înregistrată sub nr.6013/25.02.2014 la BEJ Dragoman și Asociații, reînregistrată sub nr.3283/28.02.2014 la BEJ Miu Ioana, deschizându-se dosarul de executare nr.920/2014.

Așadar, data cererii de executare silită formulată de S.C. OMV Petrom S.A. este data de 25.02.2014.

Tribunalul apreciază că dezlegarea primei instanţe, în sensul că termenul de prescripţie a dreptului creditoarei de solicita executarea silită s-a împlinit la data de 24.03.2014, este greșită.

Astfel, titlul executoriu este reprezentat de o hotărâre judecătorească pronunţată într-un proces început anterior intrării în vigoare a noului cod de procedură civilă, drept pentru care, faţă de disp. art.3 din Legea 76/2012 şi art.27 C.pr.civ., rămâne supus căilor de atac, motivelor şi termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul. Astfel, art.3 din Legea nr.76/2012 stabileşte că dispoziţiile noului codului de procedură civilă se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acestuia în vigoare, iar art.5 din Legea nr.76/2012 prevede că dispoziţiile noului cod de procedură civilă se aplică şi hotărârilor judecătoreşti pronunţate înainte de intrarea în vigoare a Codului de procedură civilă numai în ceea ce priveşte punerea lor în executare fără a fi învestite cu formula executorie.

Aşadar, în ceea ce priveşte stabilirea caracterului de titlu executoriu a hotărârii judecătoreşti care se execută silit sunt aplicabile prevederile Codului de procedură civilă din 1865.

Astfel, potrivit art.377 alin.1 pct. 1 din Codul de procedură civilă de la 1865, ,,Sunt hotărâri definitive: 1.hotărârile date în primă instanţă, potrivit legii, fără drept de apel.”

De asemenea, potrivit art.372 C.pr.civ. executarea silită se realizează numai în temeiul unei hotărâri judecătoreşti care constituie titlu executoriu, iar potrivit dispoziţiilor art.376 alin.1 din Codul de procedură civilă de la 1865, se investesc cu formula executorie prevăzută de art.269 alin.1 hotărârile care au rămas definitive ori au devenit irevocabile, precum si orice alte hotărâri sau înscrisuri, pentru ca acestea sa devina executorii, în cazurile anume prevăzute de lege.

În situaţia de faţă, sentinţa civilă nr.709/14.01.2011 pronunţată de Judecătoria Sector 1 Bucureşti în dosarul nr.5922/299/2010 a rămas definitivă la data pronunţării sale, aceasta nefiind susceptibilă de apel, deoarece calea apelului era suprimată de lege, astfel că această sentinţă putea fi pusă imediat în executare, iar termenul de 3 ani a început să curgă la data de 14.01.2011 şi s-a împlinit pe data de 14.01.2014, iar cererea de executare silită formulată de creditoarea SC OMV Petrom SA împotriva debitorului a fost înregistrată la executorul judecătoresc în data de 25.02.2014.

Faptul că împotriva sentinţei civile menţionate se putea exercita calea de atac a recursului nu schimbă caracterul acestea de hotărâre definitivă, cu privire la care s-a născut dreptul de fi pusă în executare silită, deoarece, potrivit art.300 alin.1 şi 2 din Codul de procedură civilă de la 1865, „ (1)  Recursul  suspendă  executarea  hotărârii  numai  in  cauzele  privitoare  la  strămutarea  de  hotare,  desființarea de construcții, plantații sau a oricăror lucrări având o așezare fixa, precum si in cazurile anume prevăzute de lege.  (2)  La  cerere,  instanța  sesizată  cu  judecarea  recursului  poate  dispune,  motivat,  suspendarea executării hotărârii recurate si in alte cazuri decât cele la care se refera alin. (1)”, situaţii care nu se regăsesc în cauza de faţă.

Împrejurarea că sentinţa civilă a devenit irevocabilă prin nerecurare nu are nici o relevanţă în cauză, întrucât nu schimbă caracterul acestei hotărâri de hotărâre definitivă de la data pronunţării, cu privire la care s-a născut dreptul de fi pusă în executare silită.

Nici susţinerea intimatei că o eventuală executare silită mai înainte de rămânerea irevocabilă a hotărârii s-ar fi făcut pe riscul său nu e de natură să formeze o altă concluzie instanţei, întrucât în măsura în care s-ar fi admis recursul şi s-ar fi desfiinţat titlul executoriu exista remediul procesual al întoarcerii executării silite.

Indiferent de temeiul legal avut în vedere la calculul termenului de prescripţie, respectiv art.405 C.pr.civ. din 1865 sau art.706 C.pr.civ. din 2010, ceea ce este relevant în speță este faptul că cei trei ani ai termenului de prescripţie au început să curgă la data de 14.01.2011, iar termenul de prescripţie prevăzut de lege s-a împlinit la data de 14.01.2014, deci anterior formulării cererii de executare silită de către intimata creditoare OMV Petrom S.A., astfel încât, contrar celor reținute de prima instanță, tribunalul constată că dreptul creditoarei de a solicita executarea silită s-a prescris anterior formulării cererii de executare silită, titlul executoriu pierzând astfel puterea executorie.

Pentru considerentele expuse, văzând disp. art.480 alin.2 C.pr.civ., tribunalul va admite apelul, va schimba sentința, in sensul că va admite contestația la executare si va anula toate formele de executare din dosarul de executare nr.920/2014 al BEJ Miu si Partenerii.

Față de disp. art.45 alin.1 lit. f) OUG nr.80/2013, tribunalul va dispune restituirea către apelanta contestatoare a sumei de 234 lei, taxă de timbru achitată la prima instanță cu chitanța seria 77812/2016 nr.0144749/21.12.2016 și a sumei de 127 lei, taxă de timbru achitată în apel cu chitanțele seria 77812/2017 nr.0086757/27.09.2017 și seria 77812/2017 nr.0086748/27.09.2017.

Față de disp. art.453 C.pr.civ., constatând culpa procesuală a intimatei, tribunalul va obliga intimata SC OMV Petrom SA la plata către apelanta a sumei de 1500 lei, cheltuieli de judecata înaintea primei instanțe și in apel, respectiv onorarii avocat conform chitanțelor nr.95/12.05.2017 și nr.145/12.12.2017.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelul declarat de apelanta contestatoare ............., domiciliată în Tg-Jiu, ................, județul Gorj, împotriva încheierii nr.3174/29.05.2017 pronunțată de Judecătoria Tg-Jiu în dosar nr.............., în contradictoriu cu intimata SC OMV Petrom SA, cu sediul în București, str. Coralilor, nr.22A, Pettrom City, sector 1, având ca obiect contestație la executare.

Schimbă sentința, în sensul că admite contestația la executare si anulează toate formele de executare din dosarul de executare nr.920/2014 al BEJ Miu si Partenerii.

Dispune restituirea către apelanta contestatoare a sumei de 234 lei, taxă de timbru achitată la prima instanță cu chitanța seria 77812/2016 nr.0144749/21.12.2016 și a sumei de 127 lei, taxă de timbru achitată în apel cu chitanțele seria 77812/2017 nr.0086757/27.09.2017 și seria 77812/2017 nr.0086748/27.09.2017.

Obligă intimata SC OMV Petrom SA la plata către apelanta a sumei de 1500 lei, cheltuieli de judecata înaintea primei instanțe și în apel.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţa publică de la 14 Decembrie 2017 la Tribunalul Gorj.

Preşedinte,

.............Judecător,

.............

Grefier,

.............

Red. L.M.P./Thred. L.M.P./D.Ş.

21 Decembrie 2017/4 ex.

Jud. fond T.P. C

Domenii speta

Spete similare