Decizie de debit emisă unui beneficiar de pensie de invaliditate, gradul iii, ca urmare a angajării cu contract individual de muncă de 8 ore

Decizie 43 din 07.02.2019


ASIGURĂRI SOCIALE

Decizie de debit emisă unui beneficiar de pensie de invaliditate, gradul III, ca urmare a angajării cu contract individual de muncă de 8 ore

- art. 6, 7, 10, 69 114, 179 din Legea nr. 263/2010

Intimatului reclamant, beneficiar al unei pensii de invaliditate de gradul III, i s-a emis o decizie de debit, întrucât a fost salariat cu timp de lucru de 8 ore. Câtă vreme însă, actele aflate la dosarul cauzei, contractul individual de muncă, adeverinţa emisă de angajator, cea emisă de REVISAL, atestă că avea un program de lucru de 20 de ore săptămânal, de 4 ore pe zi, condiţia impusă de art. 114 alin. 1 lit. f), de art. 6 alin. 1, pct. 1 lit. a) şi b) din Legea nr. 263/2010 nu era îndeplinită, astfel că, în mod corect s-a anulat decizia contestată.

Culpa angajatorului în depunerea defectuoasă a declaraţiei nominale nu poate să-i dăuneze salariatului, nefiind în speţă incidentă o situaţie de incompatibilitate.

Curtea de Apel Oradea – Secţia I-a civilă

Decizia civilă nr. 43 din 7 februarie 2019

Prin Sentinţa civilă nr. (...)/LMA din 20.09.2018, Tribunalul (...) a admis contestaţia contestatorului (...) (...), CNP (…), cu dom. (...) (...), în contradictoriu cu pârâtul CASA JUDEŢEANĂ DE PENSII (...), având CIF (…), cu sediul în (...) (...).

A anulat Decizia nr. (...)/16.01.2018 a intimatei Casa Teritorială de Pensii (...).

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut următoarele considerente:

În conformitate cu dispoziţiile art. 10 alin. 1 din Legea nr. 263/2010, pensiile – inclusiv cea de care beneficiază şi contestatorul – se acordă în baza declaraţiilor nominale de asigurare prevăzute de art. 7 alin. 1 şi 2 din aceeaşi lege, dar respectivele declaraţii reprezintă doar baza evidenţei în temeiul căreia se acordă pensiile.

S-a apreciat de către instanţa de fond că aceste declaraţii nu au însă efecte constitutive de drepturi, altfel spus, dreptul la pensie există în virtutea legii şi potrivit acesteia, chiar dacă declaraţia nominală de asigurare este eronată, dreptul la pensie există, astfel cum prevede legea şi este posibilă punerea în legalitate a acordării pensiei pe cale judiciară. În altă ordine de idei, s-a reţinut că ar fi cu totul inechitabil, ca acordarea pensiei pe care legea o recunoaşte pensionarului, să ţină de depunerea declaraţiei nominale de asigurare rectificativă emisă de către angajator.

Astfel cum condiţiile acordării pensiei sunt cele prevăzute de lege, s-a reţinut că, condiţiile suspendării plăţii acesteia sunt tot cele prevăzute de lege, fiind posibilă de asemenea punerea în legalitate a acordării pensiei pe cale judiciară.

Din adresa angajatorului contestatorului şi din înscrisurile anexate adresei, s-a apreciat că reiese faptul că programul de lucru al contestatorului nu depăşeşte jumătate din programul normal de lucru de 40 ore/săptămână.

S-a reţinut de instanţa de fond că nu este incident în privinţa contestatorului, cazul de suspendare prevăzut de art. 114 lit. f) raportat la art. 6 pct. 1 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 263/2010, prin urmare, decizia de recuperare atacată este nelegală.

Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, scutit de la plata taxelor de timbru, a declarat apel intimata Casa Judeţeană de Pensii (...), solicitând admiterea acestuia, schimbarea sentinţei în totalitate în sensul respingerii contestaţiei.

Prin motivele de apel s-a invocat faptul că, o declaraţie nominală de asigurare eronată, atrage după sine şi un stagiu de cotizare eronat, o vechime în muncă a persoanei, eronate. Dacă declaraţia nominală de asigurare este singurul document pe baza căruia se stabileşte stagiul de cotizare în sistemul public de pensii, aceasta trebuie să fie întocmită corect, când există neconcordanţe faţă de situaţia reală, angajatorul are obligaţia de-a depune declaraţii rectificative astfel încât în baza de date a asiguraţilor să se regăsească situaţia fidelă a fiecărei persoane.

Este o situaţie identică cu cea în care în carnetul de muncă ar fi înscrieri eronate şi totuşi acestea nu ar fi rectificate de angajator. Deşi în şedinţa publică din data de 13.09.2018 s-a depus adeverinţa nr. (...)/13.09.2018 privind datele necesare determinării stagiului de cotizare şi a punctajului realizat în sistemul asigurărilor de stat pentru asiguratul contestator, eliberată de Direcţia Informatică şi Evidenţă Stagii Cotizare din cadrul Casei de Pensii (...), din care rezultă că acesta figura în continuare ca declarat în perioada 01.08.2017 - 31.10.2017 cu contract de muncă cu 8 ore, instanţa nu a ţinut cont de aceasta, nu a reţinut că se afla în stare de incompatibilitate câtă vreme ca pensionar de invaliditate grad III nu putea realiza venituri din contracte individuale de muncă cu normă întreagă, fapt ce a determinat emiterea deciziei de debit.

La solicitarea instanţei, angajatorul a răspuns prin adresa depusă la data de 04.09.2018, că a efectuat modificările corespunzătoare în Registrul General de Evidenţă a Salariaţilor administrat de Inspecţia Muncii. Rectificarea trebuia efectuată în baza de date a asiguraţilor, prin depunerea de declaraţii rectificative la Direcţia Generală a Finanţelor Publice, prin urmare, angajatorul nu a răspuns la ceea ce a întrebat instanţa.

Declaraţia nominală de asigurare constituie o prezumţie legată de adevăr, potrivit art. 24 din Noul Cod civil, fiind depusă de angajator, cele menţionate putând fi infirmate doar printr-un act similar, de aceiaşi valoare juridică, emis tot de angajator, prin care să se asigure opozabilitatea faţă de terţi.

O simplă adeverinţă, emisă de angajator, fără a exista o declaraţie rectificativă a neconcordanţelor existente, nu poate fi opusă terţilor, aceasta având şi rolul de a crea opozabilitate. În situaţia dată, dacă s-ar achiesa la raţionamentul instanţei, ar fi în situaţia în care angajatorul, prin intermediul a două acte emise ar atesta două stări de fapt diferite, cu consecinţe juridice diferite asupra drepturilor de pensie stabilite pe seama reclamantului.

Îi este opozabilă starea de fapt pe care angajatorii o atestă prin declaraţia nominală de asigurare; dacă aceasta diferă de cea reală, angajatorii au la îndemână posibilitatea depunerii declaraţiei rectificative. Dacă legiuitorul a înţeles ca acest document să-i fie opozabil, nu poate ţine cont de alte acte decât cele indicate de acesta.

Ca urmare, în mod facil instanţa nu a ţinut cont de situaţia reclamantului existentă în baza de date a asiguraţilor, că, raportat la cele declarate reclamantul s-a aflat în situaţie de incompatibilitate, a cumulării drepturilor de pensie de invaliditate gradul III cu obţinerea de venituri din contracte individuale de muncă cu normă întreagă, de 8 ore.

S-a invocat în drept art. 466, art. 471 alin. 1 Cod procedură civilă.

Intimatul reclamant, legal citat, nu şi-a comunicat poziţia în cauză.

Examinând sentinţa apelată, prin prisma motivelor de apel, cât şi din oficiu, Curtea a reţinut următoarele:

Intimatul reclamant este beneficiarul unei pensii de invaliditate, gradul III, drepturile fiindu-i acordate cu începere din data de 27.03.2015, în baza Legii nr. 263/2010. La data de 16.01.2018, apelanta a emis decizia de debit ce face obiectul prezentului litigiu; potrivit acesteia, în perioada 01.08.2017 - 31.10.2017, intimatul ar fi încasat necuvenit suma totală de 1887 lei, reprezentând pensie de invaliditate, câtă vreme, deşi avea calitatea de pensionar de invaliditate gradul III, a fost salariat, timpul de lucru fiind depăşit cu jumătate din programul normal de lucru, potrivit adeverinţei nr. (...)/09.01.2018 eliberată de Serviciul Evidenţă Contribuabili din cadrul Casei Judeţene de Pensii (...).

Din cuprinsul adeverinţei nr. 9/29.01.2018, emisă de SC (...) SRL, societate în insolvenţă, fila 6 dosar de fond, intimatul, este angajat al acesteia, cu contract individual de muncă încheiat şi înregistrat sub nr. (...)/21.08.2017 în registrul general de evidenţă a salariaţilor, cu timp de lucru de 4 ore/zi, pe durată nedeterminată, având un salariul brut de încadrare de 950 lei.

Contractul de muncă, menţionat în cuprinsul adeverinţei, se află în copie la dosarul de fond fila 7, data începerii activităţii fiind menţionată a fi 22.08.2017, funcţia de curier, programul de lucru ca fiind fracţie de normă de 20 ore/săptămână.

Potrivit art. 10, aliniat 1 din Legea nr. 263/2010, privind sistemul unitar de pensii publice, pentru perioadele de după 31 martie 2001, informaţiile preluate din declaraţia nominală de asigurare prevăzută la art. 7 alin. (1) şi (2), precum şi din declaraţia privind evidenţa nominală a asiguraţilor şi a obligaţiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat, prevăzută de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, constituie elementele pe baza cărora se stabileşte stagiul de cotizare în sistemul public de pensii şi punctajul anual pentru asiguraţii sistemului public de pensii.

Conform aliniatului 2, în situaţiile în care, pentru perioadele prevăzute la alin. (1), derularea raporturilor de muncă sau de serviciu nu poate fi dovedită prin declaraţia nominală de asigurare, în vederea stabilirii stagiului de cotizare şi a punctajului anual, pot fi valorificate şi alte acte doveditoare, întocmite în condiţiile legii. Potrivit aliniatului 3, obligaţia prezentării actelor doveditoare prevăzute la alin. (2) revine persoanei în cauză.

Art. 69, din acelaşi act normativ, Legea nr. 263/2010, reglementează încadrarea persoanelor în grad de invaliditate, în raport cu gradul de reducere a capacităţii de muncă, respectiv, potrivit literei a), cea de gradul I, este caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă şi a capacităţii de autoîngrijire; - conform literei b), cea de gradul II, este caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă, cu păstrarea capacităţii de autoîngrijire; - potrivit literei c), cea de gradul III, este caracterizată prin pierderea a cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, persoana putând să presteze o activitate profesională, corespunzătoare a cel mult jumătate din timpul normal de muncă.

Raportat la cele expuse, la actele aflate în dosarul de fond, având în vedere Decizia medicală asupra capacităţii de muncă nr. (...)/19.03.2015 - fila 29 dosar de fond, intimatul a fost încadrat în gradul III de invaliditate.

Din analiza dispoziţiilor cuprinse în art. 114, aliniat 1, litera f), din Legea nr. 263/2010, în sistemul public de pensii, plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care, pensionarul de invaliditate, încadrat în gradul III de invaliditate, precum şi copilul pensionar de urmaş, încadrat în gradul III de invaliditate, realizează venituri lunare aflându-se în una dintre situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. a) şi b) sau pct. II, depăşind jumătate din programul normal de lucru al locului de muncă respectiv.

Potrivit art. 7, aliniat 1 din Legea nr. 263/2010, persoanele juridice sau fizice la care îşi desfăşoară activitatea asiguraţii prevăzuţi la art. 6 alin. (1) pct. I şi II, precum şi asiguraţii care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală, alţii decât cei care depun declaraţie individuală de asigurare, denumite în continuare angajatori sau entităţi asimilate angajatorului, cât şi instituţiile care efectuează plata drepturilor de şomaj pentru şomerii prevăzuţi la art. 6 alin. (1) pct. III sunt obligate să întocmească şi să depună, la organul fiscal central, declaraţia nominală de asigurare. Conform aliniatului 2, în situaţia în care se constată erori în cuprinsul declaraţiilor prevăzute la alin. (1), indiferent de cauzele producerii acestora, şi/sau modificări ale datelor pe baza cărora se stabilesc stagiul de cotizare şi punctajul mediu anual ale asiguratului, persoanele juridice sau fizice prevăzute la alin. (1) sunt obligate să întocmească şi să depună o declaraţie nominală de asigurare rectificativă.

Din cele expuse, raportat la faptul că intimatul este angajat cu contract individual de muncă la o societate comercială, persoană juridică, aceasta avea obligaţia de a depune declaraţia nominală de asigurare, respectiv cea rectificativă, în măsura în care ar exista erori în cuprinsul acesteia, deci nu salariatul. Culpa angajatorului, în modul defectuos de redactare al declaraţiei nominale, nu poate să-i dăuneze salariatului, sigur că, nici apelanta, raportat la cele comunicate nu era în culpă la data la care a emis decizia de debit, însă, câtă vreme actele depuse la dosar, inclusiv înscrisul emanat de la angajator relevă că acesta lucrează cu fracţiune de normă, instanţa de fond se impunea a avea în vedere aceste aspecte.

Potrivit art. 179, aliniat 1 din Legea nr. 263/2010, în cazul sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestaţii de asigurări sociale/alte drepturi prevăzute de legi speciale, casele teritoriale de pensii emit decizii de recuperare, prin care se stabileşte în sarcina beneficiarilor obligaţia de restituire a acestor sume.

Curtea a reţinut că, atâta timp cât contractul individual de muncă, înregistrat în Registrul General de Evidenţă al Salariaţilor, relevă faptul că intimatul, beneficiar al unei pensii de invaliditate, acordată pentru existenţa unei invalidităţi de gradul III, este încadrat în funcţia de curier, pe durată nedeterminată cu fracţie de normă, de 20 ore săptămânal, deci 4 ore/zi, acesta nu a încălcat dispoziţiile legale enunţate mai sus, astfel că, în mod corect instanţa de fond a dispus anularea deciziei de debit contestate, nefiind astfel vorba de încasarea de către intimat a unei sume de bani necuvenite, criticile fiind astfel neavenite.

Adeverinţa depusă la dosar de către angajator, se impunea a fi avută în vedere de instanţa de fond, aceasta este conformă contractului individual de muncă, faptul că nu s-a emis o declaraţie rectificativă nu era de natură a determina respingerea contestaţiei, nefiind astfel vorba despre o incompatibilitate a intimatului, dispoziţiile art. 114, aliniat 1, litera f) din Legea nr. 263/2010, nu sunt incidente în cauză.

Raportat la considerentele expuse, Curtea în baza art. 480, aliniat 1 Cod procedură civilă, a respins ca nefondat apelul şi a păstrat în întregime sentinţa apelată, ca fiind legală şi temeinică.