Abandon de familie, aplicare lege penală mai favorabilă

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, constată următoarele:

Prin  Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Vaslui nr. ..., înregistrat pe rolul acestei instanţe la data de 15  iulie 2014, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului I.S.G. pentru săvârşirea infracţiunii de abandon de familie, prevăzută şi pedepsită de art.  378 alin 1 lit c  noul Cod penal.

 Prin actul de sesizare, s-a reţinut, în esenţă, în sarcina inculpatului faptul că începând din luna aprilie 2013 şi până în prezent, nu a achitat pensia de întreţinere stabilită prin sentinţa civilă nr. .../06.06.2012 pronunţată de Judecătoria Vaslui, în favoarea minorului I.L.G..

Pentru stabilirea situației de fapt, în cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă: declarații persoană vătămată M.G., proces verbal de consemnare a conversaţiilor telefonice purtate cu mama inculpatului, G.G., declaraţie martor M.A., declaraţie martor P.G.C., înscrisuri (sentinţa civilă nr. .../2012 a Judecătoriei Vaslui, pronunţată în dosarul nr. ..., certificat de naştere minor I.L.G., proces verbal privind conversaţii purtate de organele de cercetare penală cu inculpatul prin intermediul e-mail).

În cursul urmăririi penale, inculpatul nu a fost audiat, acesta fiind plecat de la ultimul domiciliu cunoscut din România, într-o altă ţară, precizând în corespondenţa purtată cu organele de urmărire penală prin intermediul poştei electronice că nu se poate prezenta pentru a da declaraţii.

În procedura de cameră preliminară la instanţă, nu au fost invocate cereri şi excepţii de către inculpat şi nici instanţa nu a apreciat că se impun a fi invocate din oficiu, astfel încât prin încheierea din 03.11.2014, în temeiul art 346 alin 2 Cod procedură penală, s-a constatat legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi s-a dispus începerea judecăţii.

În cadrul procedurii de cameră preliminară, în urma stabilirii unei legături telefonice cu inculpatul, acesta a precizat că în prezent locuieşte în Spania şi că doreşte comunicarea actelor de procedură la adresa din com. Girov, sat Căciuleşti, jud. Neamţ, unde domiciliază mama sa. Ca urmare a aceste precizări, procedura de citare cu inculpatul s-a realizat în procedura de cameră preliminară şi în cursul judecăţii, la adresa menţionată de către inculpat, aceasta fiind şi ultimul domiciliu din România, conform evidenţei DEPABD (fişă ataşată la dosar).

La termenul din 04.12.2014 s-a prezentat persoana vătămată P. (fostă M. ) G. care s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 2000 lei.

Din oficiu, pentru stabilirea situaţiei de fapt, instanţa a dispus audierea martorilor M.A. şi P.G.C., audiaţi şi în cursul urmăririi penale.

Martora M.A. a fost audiată, declaraţia acesteia fiind ataşată la fila 52 din dosar, în timp ce pentru martorul P.G.C. s-a constatat imposibilitatea obiectivă de audiere a acestuia, martorul fiind plecat din ţară.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarea situație de fapt și de drept:

Inculpatul I.S.G. s-a căsătorit la data de 18.08.2007 cu numita I. (fostă M.) G., căsătorie înregistrată la Primăria mun. Vaslui sub nr. 360/2007.

Din căsătorie a rezultat minorul I.L.G., născut la 03.10.2007.

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Vaslui sub nr. ..., I. G. a solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună desfacerea căsătoriei.

Prin sentinţa civilă nr. ... din 06.06.2012, definitivă la 11.09.2012,  Judecătoria Vaslui a dispus:

- desfacerea prin divorț, din culpa pârâtului I.S.G., a căsătoriei încheiată între inculpat și numita I. G.;

- revenirea numitei I. G. la numele avut anterior căsătoriei, de M.;

- exercitarea autorității părintești asupra minorului I.L.G. de către numita M.G. și stabilirea domiciliului minorului la domiciliul mamei;

- obligarea numitului I.S.G. să plătească numitei M. Lucica, pensie de întreținere lunară în favoarea  minorului în cuantum de 132,50 lei începând cu data de 16.01.2012 și până la majorat.

La data de 16.07.2013, numita M.G. a formulat o plângere penală împotriva numitului I.S.G. pentru săvârșirea infracțiunii de abandon de familie, motivat de faptul că acesta nu ar fi achitat pensia de întreținere către minorul rezultat din căsătoria părţilor, pensie stabilită conform sentinței civile nr. .../06.06.2012 a Judecătoriei Vaslui.

Potrivit art. 378 alin 1 lit c Noul Cod penal, constituie infracțiunea de abandon de familie,  săvârșirea de către persoana care are obligația legală de întreținere, față de cel îndreptățit la întreținere, a uneia dintre următoarele fapte: neplata, cu rea-credință, timp de 3 luni, a pensiei de întreținere stabilite pe cale judecătorească.

 Art. 305 alin 1 lit c din Codul penal din 1969 prevedea că constituie  infracțiunea de abandon de familie, săvârşirea de către persoana care are obligaţia legală de întreţinere , faţă de cel îndreptăţit la întreţinere , a uneia dintre următoarele fapte: neplata, cu rea-credinţă, timp de două luni, a pensiei de întreţinere stabilite pe cale judecătorească.

La data formulării plângerii penale de către persoana vătămată, în vigoare era Codul penal din 1969.

Prin Ordonanţa din 12.02.2014 s-a dispus începerea urmăririi penale cu privire la infracţiunea de abandon de familie, prevăzută de art. 378 alin 1 lit c Cod penal, din cuprinsul actului de sesizare rezultând că numitul I.S.G. nu a plătit cu rea credinţă  pensia alimentară de întreţinere pentru minorul I.L.G., începând cu luna aprilie 2013, în cuantum de 132,50 lei lunar.

Prin Ordonanţa din 24.02.2014 s-a dispus de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Vaslui,  efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de suspectul I.S..G. pentru săvârşirea infracţiunii de abandon de familie , prevăzută de art 378 alin 1 lit c Cod penal, constând în aceea că în perioada aprilie 2013-februarie 2014, suspectul , cu rea-credinţă nu a achitat pensia de întreţinere minorului I.L.G..

Infracţiunea de abandon de familie este o infracţiune continuă, care se consumă la momentul expirării celor 3 luni de neplată (conform art 378 alin 1 lit c Cod penal), cunoscând şi un moment al epuizării, şi anume momentul reluării plăţii de către persoana obligată la pensia de întreţinere sau momentul condamnării definitive a infractorului.

Precizarea cu privire la natura juridică a infracţiunii de abandon de familie ca fiind o infracţiune continuă este extrem de importantă având în vedere că de la data începerii activităţii infracţionale (neplata pensiei de întreţinere) şi momentul pronunţării prezentei condamnări au intervenit modificări legislative în materie penală, începând cu data de 01.02.2014, intrând în vigoare Noul Cod penal ( Legea nr. 286/...).

Potrivit art 5 Noul Cod penal “ în cazul în care de la data săvârşirii infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea penală mai favorabilă”

Faţă de intrarea în vigoare a Noului Cod penal şi dispoziţiile art 5 Noul Cod penal, se impune a se stabili legea penală aplicabilă în cazul inculpatului, Codul penal din 1969 (în vigoare la data începerii activităţii infracţionale) sau Noul Cod penal (în vigoare la momentul epuizării infracţiunii-prin condamnarea  inculpatului).

În cazul infracţiunii continue, conform literaturii şi practicii juridice, legea penală aplicabilă în timp, va fi legea în vigoare la momentul epuizării acesteia.

Prin urmare, faţă de această ultimă concluzie, instanţa arată că va analiza condiţiile răspunderii penale a inculpatului conform Noului Cod penal- în vigoare la acest moment.

Elementul material al infracţiunii de abandon de familie,  faptă prevăzută de art 378 alin 1 lit c Cod penal constă în neplata, cu rea-credinţă, timp de 3 luni, a pensiei de întreţinere, stabilită printr-o hotărâre judecătorească executorie.

Analizând probatoriile administrate în cauză, instanţa reţine că sunt întrunite condiţiile răspunderii penale a inculpatului, întrucât a fost pronunţată împotriva acestuia o hotărâre judecătorească care îl obligă la plata pensiei de întreţinere şi că acesta cu rea credinţă nu îşi aduce la îndeplinire obligaţia legală.

Neexecutarea obligaţiei de plată a pensiei de întreţinere de către inculpat reiese din declaraţiile persoanei vătămate care se coroborează cu declaraţiile martorilor audiaţi, M.A. şi P.G.C..

Chiar dacă martorii audiaţi sunt rude apropiate ale persoanei vătămate şi prin urmare s-ar putea aprecia că aceste persoane au fost subiecte în depoziţii, instanţa apreciază totuşi că aceste persoane au spus adevărul în ceea ce priveşte neîndeplinirea obligaţiei de plată de către inculpat.

De altfel, în astfel de situaţii, rudele apropiate sunt persoanele care cunosc cel mai bine realitatea  familială întrucât comunică cel mai des cu membrii familiei şi pot observa modalitatea în care aceştia trăiesc.

Deşi inculpatul nu s-a prezentat nici în faţa organelor de urmărire penală şi nici în faţa instanţei de judecată pentru a da declaraţii, instanţa la formarea propriei sale convingeri va ţine seama, alături de alte probatorii şi de corespondenţa purtată de către inculpat cu organele de urmărire penală.

Există un dubiu cu privire la certificarea faptului că această corespondenţă a fost purtată chiar cu inculpatul şi nu cu o altă persoană, de vreme ce mailul menţionat nu cuprinde datele personale ale inculpatului şi nu s-a stabilit că această adresă este atribuită inculpatului.

Însă, având în vedere că în mailurile trimise de inculpat şi ataşate la dosarul de urmărire penală sunt menţionate persoane din familia sa cu indicarea  numerelor de telefon la care pot fi contactate, pentru a  confirma situaţia inculpatului din străinătate precum şi faptul că în baza acestor informaţii cuprinse în mailuri, organele de cercetare penale au reuşit contactarea mamei inculpatului, instanţa apreciază că dubiile existente privind apartenenţa mailului ca nefiind a inculpatului au fost înlăturate întrucât informaţiile furnizate nu puteau fi cunoscute decât de inculpat.

Astfel, va constata că potrivit înscrisului aflat la fila 44 din dosarul de urmărire penală, în corespondenţa purtată cu organele de urmărire penală, inculpatul a precizat că va plăti pensia de întreţinere datorată până la Crăciun.

Conform declaraţiei persoanei vătămate din cursul urmăririi penale care se coroborează cu declaraţiile martorilor M.A. şi P.G.C., ca urmare a discuţiilor purtate de inculpat cu organele de cercetare penală, prin intermediul mailurilor, la data de 02.02.2014, inculpatul a efectuat o plată de 227 lei în contul obligaţiei de plată de întreţinere, ulterior nemaifăcând vreo altă plată.

Prin urmare, instanţa constată că obligaţia de plată de întreţinere nu a fost respectată de către inculpat pe o durată mai mare de 3 luni (potrivit literaturii de specialitate, nu este obligatoriu ca cele 3 luni de neplată a pensiei de întreţinere să fie consecutive)

Pe de altă parte, instanţa mai constată că în corespondenţa purtată cu organele de urmărire penală, inculpatul a invocat că se află în Italia şi că nu mai lucrează din luna martie 2013, trăind din mila surorii sale, invocând prin urmare, lipsa mijloacelor materiale.

Latura subiectivă a infracţiunii de abandon de familie  se caracterizează prin rea-credinţă, ceea ce înseamnă că persoana obligată la plata pensiei de întreţinere are posibilitatea de a o plăti dar refuză să o facă.

Cu toate că s-a invocat de către inculpat lipsa mijloacelor materiale, o astfel de dovadă nu a fost făcută.

Este imposibil instanţei de a efectua verificări în statul în care locuieşte în prezent inculpatul dacă acesta beneficiază sau nu de venituri, întrucât nu s-a indicat adresa din statul străin şi nici dacă acesta este luat în evidenţa organelor din statul respectiv.

Însă, instanţa observă că inculpatul este o persoană tânără, nu a invocat existenţa unor afecţiuni medicale care să determine imposibilitatea de a presta activităţi şi pe deasupra în cursul lunii februarie 2014 a efectuat o plată parţială, afirmând în unul din mailurile sale că intenţionează să plătească până la sărbătorile de Crăciun.

Mai mult, mama inculpatului a susţinut, conform menţiunilor din procesul verbal aflat la fila 14 dosar urmărire penală că inculpatul ar fi putut obţine bani de la tatăl său cu împrumut pentru achitarea obligaţiei de întreţinere.

Pe cale de consecinţă, faţă de argumentele enumerate, instanţa nu găseşte justificate susţinerile inculpatului cu privire la lipsa fondurilor materiale pentru achitarea obligaţiei, în condiţiile în care nici cuantumul lunar al pensiei de întreţinere nu este mare.

Față de probatoriile administrate în cauză, instanța apreciază că sunt întrunite condițiile răspunderii penale a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de abandon de familie în forma prevăzută de art art. 378 alin 1 lit c Cod penal.

În drept, fapta inculpatului, care, cu rea credinţă, din aprilie 2013 nu a achitat pensia de întreţinere stabilită de instanţa de judecată prin sentința civilă nr. .../06.06.2012 a Judecătoriei Vaslui,  în favoarea minorului I.L.G., constituie infracţiunea de abandon de familie, faptă prevăzută şi pedepsită de  art. 378 alin 1 lit c  Cod penal.

Apreciind că prezumţia de vinovăție a fost răsturnată în cauză, că a rezultat săvârşirea de către inculpat a infracţiunii de abandon de familie, cu forma de vinovăţie prevăzută de lege, instanţa va dispune condamnarea inculpatului.

Față de persoana inculpatului (cunoscută fără antecedente penale), împrejurările comiterii infracţiunii, cuantumul mic al prejudiciului datorat, faptul că inculpatul a efectuat o plată parţială a pensiei de întreţinere, instanța apreciază că pentru reeducarea sa este suficientă aplicarea unei pedepse cu amenda. Instanţa se va orienta spre minimul amenzii penale, fără a reţine în favoarea inculpatului nici una din circumstanţele atenuante  prevăzute de către lege.

 În concret, instanţa va aplica inculpatului pedeapsa de 1.800 lei amendă penală - echivalentul a 180 zile-amendă, cuantumul şi numărul zilelor de amendă fiind stabilite potrivit art. 61 alin. 2 şi 3 Cod penal .

Stabileşte suma corespunzătoare unei zile de amendă ca fiind în cuantum de 10 lei.

În baza art. 63 alin. 1 Cod penal, va atrage atenţia inculpatului asupra consecinţelor neexecutării cu rea-credinţă a amenzii penale stabilite, în sensul că  neexecutarea cu rea-credinţă, în tot sau în parte, a amenzii, atrage de drept înlocuirea celor 180 zile-amendă stabilite cu 180 zile închisoare.

Potrivit dispoziţiilor art. 559 alin. 1 Cod procedură penală, persoana condamnată la pedeapsa amenzii este obligată să depună recipisa de plată integrală a amenzii la judecătorul delegat cu executarea în termen de 3 luni  de la rămânerea definitivă a hotărârii.

Sub aspectul laturii civile, instanța constată că persoana vătămată P. (fostă M.) G. s-a constituit parte civilă cu suma de 2000 lei reprezentând pensie de întreținere neachitată de către inculpat.

 Întrucât partea civilă se află deja în posesia unui titlu executoriu, respectiv sentința civilă nr. .../06.06.2012 a Judecătoriei Vaslui, care o îndreptățește să se îndrepte împotriva inculpatului pentru drepturile bănești neachitate, instanța constată că această nu poate obține o altă hotărâre judecătorească care să consfințească același drept.

Din aceste motive, va respinge ca neîntemeiată acțiunea civilă formulată .

În baza art. 274 alin.1 Cod procedură penală,  va obliga pe inculpatul I.S.G. la plata sumei de 500 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat avansate în cursul urmăririi penale şi al judecăţii.

Domenii speta

Spete similare