Prin încheierea nr. 576 din 2.09.2018 pronunţată în camera de consiliu de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Judecătoriei Alexandria în dosarul nr. 5021/740/2018, s-a admis Parchetului de pe lângă Judecătoria Alexandria, de luare a măsurii arestării preventive a inculpatului G.Ş. şi s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 02.09.2018 şi până la data de 01.10.2018, inclusiv.
În baza art.275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
Pentru a dispune astfel, judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Judecătoria Alexandria, asupra propunerii de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Alexandria, a reţinut că Prin propunerea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 02.09.2018 înregistrată sub nr. 5021/740/2018, Parchetul de pe lângă Judecătoria Alexandria a solicitat să se dispună arestarea preventivă a inculpatului G. Ş. cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de ultraj, faptă prev. de art.257 alin.l, 4 Cp.
Prin ordonanţa procurorului din 01.09.2018 s-a dispus începerea urmăririi penale cu privire la săvârşirea infracţiunii de ultraj, prevăzută de art. 257 alin.l, 4 Cp..
Prin ordonanţa procurorului din 01.09.2018 s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de suspectul G. Ş. pentru săvârşirea infracţiunii de ultraj prev. de art.257 alin.l, 4 Cp..
Prin ordonanţa procurorului din data de 02.09.2018 s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de inculpatul G. Ş. pentru săvârşirea infracţiunii de ultraj prev. de art.257 alin.l, 4 Cp.
În fapt, s-a reţinut că, în ziua de 01.09.2018, în jurul orei 17.30, ag.şef.pr. C. F. din cadrul Pol.mun.Alexandria-Biroul Ordine Publică se afla în exercitarea atribuţiilor de serviciu într-o autoutilitară împreună cu ag.B. A. şi G.R., elev al şcolii de poliţie, în centrul municipiului Alexandria, cu ocazia serbărilor dedicate zilelor municipiului.
În acest context, de maşina poliţiei s-a apropiat un grup de tineri, iar numitul G. Ş. s-a poziţionat în spatele acesteia, începând să o împingă cu partea dorsală. Încercând să-1 legitimeze pe acesta şi să-l conducă către autospecială, G. Ş. a manifestat un comportament injurios la adresa lui C. F. şi i-a aplicat agentului de poliţie două lovituri cu pumnul în zona feţei.
Într-un final, cu ajutorul altei patrule din zonă, G. Ş. a fost imobilizat şi condus la sediul Poliţiei.
Potrivit concluziilor preliminare ale constatărilor Serviciului de Medicină Legală Teleorman, loviturile aplicate numitului C. F. i-au cauzat acestuia leziuni ce necesită 3-4 zile de îngrijiri medico-legale.
Evenimentul a fost surprins de camerele video stradale aflate în dotarea Poliţiei Locale Alexandria.
Judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa de fond a constatat, în raport de actele şi lucrările dosarului de urmărire penală, că sunt îndeplinite toate condiţiile prevăzute cumulativ de art. 223 alin. (2) raportat la art. 202 alin. (1) și (3) C.proc.pen., pentru a se dispune arestarea preventivă a inculpatului G.Ş., au fost respectate condiţiile procedurale pentru a se cere arestarea preventivă a inculpatului şi că nu există nicio cauză de împiedicare a punerii în mişcare a acţiunii penale sau de exercitare a acţiunii penale şi că există probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârşit fapta pentru care este cercetat - infracţiunea de ultraj, faptă prevăzută şi pedepsită de art.248 alin.1,4 Cp - aceasta prezintă formal elementele unei infracţiuni, iar pentru această infracţiune legea prevede pedeapsa închisorii de peste 5 ani.
Judecătorul de drepturi şi libertăţi, la aprecierea măsurii preventive adecvate în cauză, a apreciat că lăsarea inculpatului în libertate ar genera un sentiment de insecuritate socială pentru persoanele ce fac parte din aceleaşi categorie socială cu persoana vătămată, precum şi impresia generală că împotriva unor fapte foarte periculoase, organele statului nu acţionează suficient.
Totodată, prin valorile sociale încălcate (fiind reţinută în sarcina inculpatului o infracţiune împotriva autorităţi), prin modul de comitere (într-ul loc public) şi prin consecinţele ce se pot produce (fapta putând duce la apariţia, în societate, a unui sentiment de neîncredere faţă de capacitatea organelor de drept de a asigura siguranţa ordinii publice, de frică, infracţiunea de ultraj fiind incriminată tocmai pentru a asigura şi o protecţie suplimentară persoanelor care acţionează în funcţii care implică exerciţiul autorităţii se stat).
În acest sens, măsura arestării preventive a inculpatului trebuie să reprezinte o reacţie fermă a autorităţilor.
De asemenea, judecătorul de drepturi şi libertăţi a avut în vedere şi faptul că o eventuală atitudine tolerantă din partea organelor judiciare faţă de asemenea maniferăti, ar crea riscul ca şi pe viitor, atât inculpatul cât şi alte persoane să comită fapte asemănătoare având în vedere modul în care se presupune că ar fi săvârşit fapta imputată.
Or, riscul încălcării din nou a regulilor de convieţuire socială printr-o activitate a inculpatului, ulterioară infracţiunii este al doilea element al pericolului concret pentru ordinea publică.
Judecătorul de drepturi şi libertăți de la instanţa de fond a apreciat că arestarea preventivă este proporţională cu gravitatea acuzaţiei aduse inculpatului şi este necesară pentru realizarea scopului urmărit întrucât asigurarea bunei desfăşurări a procesului penal şi prevenirea săvârşirii unei alte infracţiuni nu pot fi realizate prin celelalte măsuri preventive prevăzute de art. 202 alin. 4 lit. b) - d) C.proc.pen., plus că există prevederea legală expresă a infracţiunii de ultraj pentru care poate fi luată măsura arestării preventive.
Astfel, conform art. 223 alin. (2) CPP, măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată şi dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârşit o infracţiune intenţionată contra vieţii […], ultraj, ultraj judiciar, o infracţiune de corupţie, o infracţiune săvârşită prin mijloace de comunicare electronică sau o altă infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare şi, pe baza evaluării gravităţii faptei, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acesteia, a anturajului şi a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale şi a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.
Or toate aceste elemente determină concluzia că măsura arestului la domiciliu sau a controlului judiciar nu sunt suficiente pentru înlăturarea pericolului concret pentru ordinea publică.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal, la data de 3.09.2018 a formulat contestaţie inculpatul, aducând critici pentru aspecte de nelegalitate şi netemeinicie.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Teleorman la data de 4.09.2018, a primit termen de judecată la data de 6.09.2018 şi la data de 4.09.2018, prin rezoluţie, s-a preschimbat termenul de judecată pentru data de 4.09.2018.
La termenul din 4.09.2018, apărătorul ales al inculpatului a solicitat admiterea contestaţiei şi, reevaluând situaţia de fapt reţinută la urmărirea penală, să se dispună măsura controlului judiciar, pe care o consideră a fi suficientă în raport de situaţia de fapt şi pe probatoriul administrat.
Analizând actele şi lucrările dosarului, în raport cu motivele invocate, dar şi din oficiu, judecătorii de drepturi şi libertăţi de la acest tribunal constată că, în speţă, contestaţia formulată de inculpatul Gheţa Ştefan este întemeiată, urmând a fi admisă, pentru considerentele ce se vor expune în continuare.
Prin încheierea nr.576 din data de 2.09.2018 pronunţată în dosarul nr.5021/740/2018, judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Judecătoriei Alexandria a admis propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Alexandria şi a dispus arestarea preventivă a inculpatului G. Ş., pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 02.09.2018 şi până la data de 01.10.2018, inclusiv, reţinând incidenţa în cauză a dispoziţiilor art.223 alin.2 C.p.p., respectiv faptul că, din probe, rezultă suspiciunea rezonabilă că a săvârşit infracţiunea pentru care este cercetat, respectiv ultraj, faptă prevăzută şi pedepsită de art.257 alin.1, 4 C.p., pentru aceea că, în ziua de 1.09.2018, în jurul orei 17,30, ag. şef pr. C. F. din cadrul Poliţie Municipiului Alexandria – Biroul Ordine Publică, în timp ce se afla în exercitarea atribuţiilor de serviciu, într-o autoutilitară împreună cu ag. B.A. şi G. R., elevi ai şcolii de poliţie, în centrul municipiului Alexandria, cu ocazia serbărilor dedicate zilelor municipiului, a fost agresat fizic şi verbal de către inculpatul G. Ş..
Pentru a dispune astfel, judecătorul de drepturi şi libertăţi, analizând actele si lucrările dosarului, la aprecierea măsurii preventive adecvate în cauză, a ţinut cont atât de gradul ridicat de pericol social, ce rezultă nu numai din limitele mari de pedeapsă stabilite de legiuitor, ci şi din gravitatea deosebită a infracţiunii îndreptate contra unor organe ale statului, circumstanţele în care a fost săvârşită şi din rezonanţa socială negativă a infracţiunilor de acest gen, care generează o stare de neîncredere şi insecuritate în rândul colectivităţii restrânse din care face parte acesta.
De asemenea, judecătorul de drepturi şi libertăţi a avut în vedere şi faptul că scopul măsurilor preventive prevăzut în dispoziţiile art. 202 Cod procedură penală nu se poate realiza, la acel moment procesual, prin luarea unei alte măsuri preventive mai puţin restrictivă.
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 2.09.2018 sub nr. 5021/740/2018, Parchetul de pe lângă Judecătoria Alexandria a sesizat Judecătoria Alexandria în vederea înlocuirii de către judecătorul de drepturi şi libertăţi a măsurii arestării preventive dispusă faţă de inculpatul G. Ş., cu măsura preventivă a arestului.
S-a reţinut că, potrivit art. 202 Cpp, măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârşit o infracţiune şi dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni.
Totodată, judecătorul de drepturi şi libertăţi a reţinut că, potrivit art. 202 alin.3 Cpp, orice măsură preventivă trebuie să fie proporţională cu gravitatea acuzaţiei aduse persoanei faţă de care este luată şi necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia.
Judecătorii de drepturi şi libertăţi de la instanţa de control judiciar făcând o evaluare a probatoriului administrat până în prezent, apreciază că acesta relevă în continuare existenţa unei suspiciuni rezonabile în sensul că inculpatul a săvârşit infracţiunea pentru care este cercetat, respectiv infracţiunea de ultraj, prevăzută de art. 257 al. 1, 4 Cod penal.
Însă constată că, în raport de împrejurările cauzei, de persoana inculpatului care provine dintr-o familie organizată, în acest moment pericolul pentru ordinea publică poate fi stopat şi prin luarea măsurii controlului judiciar faţă de inculpat.
Evaluarea modului şi circumstanţelor de comitere a presupusei infracţiuni pentru care inculpatul este cercetat relevă într-adevăr că, deşi aceasta prezintă, în mod generic, o gravitate ridicată, în concret această faptă nu determină caracterizarea inculpatului drept persoană periculoasă, care să fie necesar a fi plasată în continuare în arest preventiv, ca unică măsură aptă în prezent să asigure apărarea ordinii publice de un pericol imediat.
În raport de stadiul actual al procesului penal, de circumstanţele în care se presupune că a săvârşit fapta inculpatul şi de circumstanţele personale ale acestuia, se apreciază ca fiind adecvată din punctul de vedere al rezonabilităţii şi proporţionalităţii măsurii preventive cu împrejurările concrete ale cauzei, măsura controlului judiciar, aceasta fiind suficientă pentru realizarea scopurilor menţionate în art. 202 alin. 1 Cod procedură penală, interdicţiile şi obligaţiile impuse inculpatului fiind apte să asigure prezenţa acestuia în faţa organelor judiciare, la orice chemare, prezervarea probatoriului cauzei, precum şi prevenirea săvârşirii unor alte infracţiuni.
Aşadar, luând în considerare argumentele expuse anterior, în temeiul art. 204 Cod procedură penală raportat la art. 4251 alin. 7 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, va admite contestaţia formulată de inculpatul G. Ş. împotriva încheierii nr. 576 din 2.09.2018 pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Judecătoria Alexandria, în dosarul nr. 5021/740/2018, va desfiinţa încheierea atacată şi, rejudecând va respinge propunerea de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Alexandria şi în baza dispoziţiilor art.202 Cpp şi art.211 Cpp va dispune luarea faţă de inculpatul G. Ş. a măsurii preventive a controlului judiciar, măsură ce se va verifica periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, începând cu data de 4.09.2018.
Va dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr.7/UP din 2.09.2018, emis de Judecătoria Alexandria, dacă nu este arestat preventiv sau deţinut în altă cauză.
În baza art. 215 alin. 1 din Cod procedură penală, pe durata măsurii controlului judiciar, va impune inculpatului respectarea următoarelor obligaţii:
a) să se prezinte în faţa organului de urmărire penală, a judecătorului de cameră preliminară sau a instanţei de judecată ori de câte ori este chemat;
b) să informeze de îndată judecătorul de drepturi şi libertăţi sau organul judiciar în faţa se află cauza, cu privire la schimbarea locuinţei;
c) să se prezinte la IPJ Teleorman, Serviciul Investigaţii Criminale - Biroul Supravegheri Judiciare sau la organul de poliţie desemnat, conform programului de supraveghere întocmit sau ori de câte ori este chemat;
În baza art. 215 alin. 2 Cod procedură penală, pe timpul controlului judiciar, impune inculpatului să respecte următoarele obligaţii:
a) să nu depăşească limita teritorială a judeţului Teleorman, decât cu încuviinţarea prealabilă a organului judiciar pe rolul căruia se află cauza;
c) să nu se apropie de persoana vătămată C. F., cu domiciliul în mun.Alexandria, judeţul Teleorman şi să nu comunice cu această persoană direct sau indirect, pe nicio cale.
În baza art. 215 alin. 3 Cod procedură penală va atrage atenţia inculpatului G. Ş. că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a obligaţiilor care îi revin, măsura controlului judiciar poate fi înlocuită cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.
În temeiul art. 215 alin. 4 Cod procedură penală, va încredinţa supravegherea respectării de către inculpat a obligaţiilor care îi revin pe durata controlului judiciar, unităţii de poliţie în a cărei circumscripţie locuieşte.
Curtea de Apel Brașov
Decizie imputare a sumelor reprezentând prejudiciul cauzat prin neîndeplinirea stagiului minim prevăzut de lege în cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Condiţii de fond şi de formă.
Judecătoria Iași
Dovada calităţii de reprezentant. Reprezentarea legală/convenţională a persoanei juridice. Decizia nr. 9/2016 pronunțată de Înaltă Curte de Casație și Justitie în Dosarul nr. 507/1/2016
Judecătoria Sectorul 1 București
anulare proces verbal de contravenţie – fapta de a circula fără rovinietă valabilă; ziua de început a perioadei de valabilitate a rovinietei nu a fost ziua în curs, în care a fost cumpărată, ci 21.04.2019, ulterior săvârşirii faptei
Judecătoria Vălenii de Munte
Contraventii
Judecătoria Sectorul 1 București
obligaţie de a face – lipsa calităţii procesuale active a moştenitorului persoanei decedate