Acţiune în constatare. Funcţionari publici. Condiţii speciale de muncă la serviciul public comunitar regim permise de conducere. Nelegalitatea acţiunii

Sentinţă civilă 406 din 03.10.2018


Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestui Tribunal la data de XXXXX sub nr. XXXXX, reclamantul XXXXX a chemat în judecată pârâta Prefectura Judeţului XXXXX – Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor  al Judeţului XXXXX, solicitând obligarea pârâtei să o încadreze în condiţii speciale de muncă conform HG nr. 1822/2004.

 Motivând în fapt acţiunea, reclamanta susţine că este angajat al pârâtei, Prefectura Judeţului XXXXX - Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi înmatriculări a Vehiculelor al jud. XXXXX, astfel cum rezultă din Adeverinţa nr. XXXXX.

Potrivit art. 7 din HGR nr. 1767/2004, privind modul de organizare si funcţionare a serviciilor publice comunitare regim premise de conducere şi înmatricularea vehiculelor, poliţiştii şi funcţionarii publici prevăzuţi la art. 6 (personalul care face parte din aceste servicii), beneficiază de stabilitate în funcţie, păstrându-şi toate drepturile dobândite ulterior.

Practic, au fost transferate activităţile şi personalul din cadrul Politiei Rutiere la Prefecturile Judeţene, iar condiţiile de muncă au rămas aceleaşi, adică condiţii speciale de muncă, neexistând nici un act normativ care să fi schimbat încadrarea condiţiilor de muncă, pentru care există avize ale Inspecţiei muncii din cadrul MAI.

In concluzie, susţine reclamanta, au fost încălcate prevederile legale, deoarece o dată cu transferul la pârâtă, trebuia păstrată încadrarea în aceleaşi condiţii de munca, adică în condiţii speciale.

In plus, potrivit HGR nr. 1822/2004 şi Ordinului MAI nr. 489/2005, poliţiştii care desfășoară activităţi de politie rutieră şi/sau de prelucrare automată a datelor şi valorificarea informaţiilor se regăsesc încadraţi în condiţii speciale de muncă, pentru care se iau în calcul un an şi 6 luni pentru fiecare an lucrat în asemenea condiţii.

Arată reclamanta că o astfel de activitate, chiar dacă a fost preluată de alt angajator, condiţiile de munca nu s-au schimbat, ci doar angajatorul.

În dovedirea acţiunii, reclamanta a depus copie CI şi  adeverinţa nr. XXXXX.

Prin întâmpinarea depusă la data de XXXXX, pârâta a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Prefecturii Judeţului XXXXX susţinând că doar Instituţia Prefectului Judeţului XXXXX are calitate procesuală pasivă, având personalitate juridică, prefectura nefiind entitate cu personalitate juridică ci reprezentând sediul instituţiei prefectului, neavând capacitate de folosinţă a drepturilor civile pentru a fi parte în judecată.

Pe fond, a solicitat respingerea acţiunii reclamantului ca nefondată, susţinând în esenţă că reclamantul a fost încadrat la nivelul Instituţiei Prefectului Judeţul XXXXX începând cu data de XXXXX, prin Ordinul Prefectului Nr. XXXXX, pe funcţia de agent şef adjunct de politie. Potrivit prevederilor art. 1 din acest act administrativ, reclamantul a fost încadrat în locuri de muncă şi activităţi cu condiţii deosebite,ordin care nu a fost contestat.

Totodată, pârâta susţine că postul pe care este încadrată reclamantul este unul care presupune desfăşurarea activităţii în condiţii deosebite de muncă şi nu în condiţii speciale, în acest sens fiind fişa postului de care reclamantul are cunoştinţă prin semnătura de luare la cunoștinţă.

Arată pârâta că activităţile pe care le desfăşoară poliţiştii sunt diferite, în raport de existenţa unor factori de risc generaţi de specificul activităţii de poliţie, HGR nr. 1822/2004 definind fiecare categorie de activităţi în parte. Aşa cum prevede expres art. 1, lit. b din HGR nr. 1822 din 28.10.2004, locurile de muncă şi activităţile cu condiţii speciale sunt cele care implică existenţa unor factori de risc ridicaţi, generaţi de specificul activităţii de poliţie, cu repercusiuni grave şi ireversibile asupra sănătăţii şi/sau capacităţii de acţiune a poliţiştilor.

Încadrarea într-o categorie sau alta de muncă se face diferit pentru poliţiştii în activitate, tocmai datorită acestor factori de risc, legiuitorul acordând dispoziţii de favoare pentru unele activităţi cu risc ridicat asupra sănătăţii şi capacităţii de acţiune a poliţiştilor care-şi desfăşoară activitatea în anumite locuri de muncă.

Mai susţine pârâta că neînscrierea unei categorii de activitate la condiţiile speciale se apreciază prin prisma acestor factori, or postul pe care este încadrată reclamantul nu este unul specific desfăşurării în condiţii speciale de muncă.

În cadrul M.A.I sunt reglementări precise privind modul de încadrare al poliţiştilor, care se aplică în egală măsură tuturor persoanelor aflate în situaţia prevăzută de normele legale.

În apărare pârâta a depus Ordinul nr. 489/2005.

Analizând acţiunea de faţă, prin prisma susţinerilor părţilor, în raport de actele şi lucrările dosarului, Tribunalul reţine următoarele:

Excepţia lipsei calităţii procesuale pasive este neîntemeiată.

Tribunalul constată că cererea de chemare în judecată a fost formulată de reclamantă în contradictoriu cu pârâta Prefectura Judeţului XXXXX - Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor al Judeţului XXXXX, deşi Prefectura este definită în art. 3 din legea nr. 340/2004 ca fiind „Sediul instituţiei prefectului”, astfel că nu poate fi subiect al raporturilor de drept administrativ, în mod direct. Însă pârâtul chemat în judecată este Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor al Judeţului XXXXX care, potrivit art.1 din HGR nr. 1767/2004 face parte din aparatul propriu al fiecărei prefecturi.

Prin urmare, cum Prefectura nu poate fi subiect al raporturilor de drept administrativ, este evident că numai din eroare a fost folosită această titulatură, fiind cert că pârâtul chemat în judecată este Instituţia Prefectului - Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor al Judeţului XXXXX.

Cu privire la fondul cauzei, Tribunalul constată că în art. 2 alin. 2 din Ordinul nr. 489/20.01.2005 al Ministerul Afacerilor Interne, emis în baza art. 6 din HG 1822/2004 se prevede că beneficiază de încadrarea în condiţii speciale sau alte condiţii, poliţiștii care desfășurau efectiv activităţi sau lucrează în locuri de muncă prevăzute în anexa la HG 1822/2004, ce constituie atribuţii cu caracter permanent potrivit fișei postului coroborate cu prevederile Regulamentului de Organizare și Funcţionare referitoare la atribuţiile specifice compartimentului din care face parte.

Același ordin, în art. 3 alin. 3 prevede „Poliţiştii beneficiază de încadrarea în condiţii deosebite potrivit Capitolului I punctul 1 şi 2 din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1822/2004 numai în baza buletinelor de măsurători/de determinare prin expertizare din care să rezulte că valoarea noxelor depăşeşte limita maximă admisă potrivit prevederilor din Normele Generale de Protecţie a Muncii.”

Este evident că buletinele de determinare a noxelor sunt indispensabile atât în accepţiunea Ordinului 50/1990 dar şi a legislaţiei speciale incidente situaţiei reclamantei.

Reclamantul nu a produs nicio dovadă în sensul celor mai sus menţionate şi nici că în perioada anterioară a obţinut încadrarea pretinsă.

Potrivit art. 2 alin.3 din Ordinul MAI nr. 489/2005 „Încadrarea poliţiştilor în codiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii se face prin dispoziţie de personal emisă de şeful unităţii în a cărei competenţă se află, odată cu numirea în funcţie”. Prin Ordinul nr. 196 din XXXXX, odată cu acordarea gradului profesional de agent de poliţie şi repartizarea la SPCRPCIV XXXXX, activitatea desfăşurată de reclamant a fost încadrată în condiţii de muncă deosebite. Acest act administrativ nu a fost contestat, astfel că produce efecte juridice.

Instanţa de judecată nu poate să oblige unitatea să încadreze reclamanta într-o altă grupă de muncă decât cea care rezultă din Ordinul nr. 196 din 01.06.2005, întrucât ar însemna ca un act administrativ care se bucură de prezumţie de legalitate să nu-şi producă toate efectele juridice specifice.

Pentru considerentele expuse mai sus, Tribunalul va respinge acţiunea reclamantului ca nefondată.