Ordin de protectie

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Caracal sub nr. ...../207/2019, Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal , a solicitat instanţei, emiterea a unui ordin de protecţie a victimelor H. R. D. şi H.M. împotriva pârâtului C.B.I., cu obligarea pârâtului la păstrarea unei distanţe minime faţă de victime, evacuarea temporară a pârâtului din spaţiul de locuit deţiut de victime, interzicerea oricărui contact , inclusiv telefonic , prin corespondenţă sau în orice alt mod cu victimele agresiunii.

În motivarea în fapt a cererii, s-a arătat că , la data de 08.04.2019, ora 18.46, victmele H.R.D. şi H.M., au sesizat organele de poliţie prin SNAU 112 despre faptul că numitul C.B.I., concubinul numitei H.R.D., a provocat scandal  la locuinţa acestora din Mun. Caracal, aducându-le acestora ameninţări cu moartea şi chiar agresând-o fizic pe numita H.I..

S-a mai arătat în cuprinsul cererii că , de aproximativ doi ani,  există o relaţie de concubinaj,  între numiţii H.R.D. şi C.B.I., respectiv o realaţie asimilată celei de soacră-ginere între H.M. şi C.B.I., părţile convieţuind în imobilul situat în Mun. Caracal, str. V.A. nr. .., bl. .., sc. 1, et 3, ap. 16, jud. Olt , împreună cu cei trei copii minori ai victimei H.R.D. şi părinţii acesteia, H.M. şi H.I..

Anterior, victimele agesiunilor nu au mai beneficiat de o hotărâre judecătorească având ca obiect instituirea unui ordin de protecţie împotriva agresorului C.B.I..

În urma agresiunilor exercitate de pârâtul C.B.I., victimele H.R.D. şi H.M. nu au suferit leziuni, nu au avut nevoie de internare medicală, nu deţin certificat medico-legal sau alte documente medicale

Pe lângă domiciliul flotant înscris în cartea de identitate a pârâtului C.B.I., a fost inserată menţiunea că,  la data formulării cererii adresate Judecătoriei Caracal, acesta locuia la Hotelul P..., situat în Mun. Caracal, str. N.V., nr. 29, jud. Olt.

La dosar au fost depuse  următoarele înscrisuri : ordinul de protecţie provizoriu instituit de Poliţia Mun. Caracal, înregistrat sub nr. 305912/08.04.2019, formularul de evaluare a riscului, declaraţii date de victimele violenţei domestice , H.R.D. şi H.M. , declaraţia dată de agresorul – pârât C.B.I. (tipizate şi declaraţii olografe), fişa de intervenţie la eveniment încheiată de agentul de poliţie din cadrul Poliţiei Mun. Caracal, jud. Olt.

Pârâtul, legal citat nu  a formulat întâmpinare .

Ca  urmare a adresei dispusă de instanţă, IPJ OLT – Poliţia Mun. Caracal a comunicat instanţei cu adresa nr.311911/10.04.2019 că , la această unitate de poliţie , a fost înregistrat dosarul penal cu nr. 958/P/2019,în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de ameninţare , faptă prev.şi ped.de art. 206 alin. 1 Cp, constând în aceea ,că la data de 08.04.2019 , numita H.M. , a sesizat prin SNAU 112, faptă că , în aceeaşi zi, fiica sa , H.R.D. a fost ameninţată cu moartea de către concubinul ei , C.B.I..

Ca urmare a adresei instanţei din data de 09.02.2019, Baroul Olt, a desemnat pentru apărarea intereselor pârâtului , în calitate de apărător din oficiu pe d-na av. F.C.N., înaintând la dosar delegaţia cu nr. 705/09.04.2019.

A fost anexată fişa de intervenţie la eveniment din data de 08.04.2019.

Analizând actele si lucrările dosarului, instanţa retine următoarele:

Potrivit  dispoziţiilor art. 23 alin.1 din Legea217/2003  pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie ,, Persoana a cărei viaţă, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violenţă din partea unui membru al familiei poate solicita instanţei ca, în scopul înlăturării stării de pericol, să emită un ordin de protecţie, prin care să se dispună, cu caracter provizoriu, una ori mai multe dintre următoarele măsuri - obligaţii sau interdicţii: 

a) evacuarea temporară a agresorului din locuinţa familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate;

b) reintegrarea victimei şi, după caz, a copiilor, în locuinţa familiei;

c) limitarea dreptului de folosinţă al agresorului numai asupra unei părţi a locuinţei comune atunci când aceasta poate fi astfel partajată încât agresorul să nu vină în contact cu victima;

d) obligarea agresorului la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de victimă, faţă de copiii acesteia sau faţă de alte rude ale acesteia ori faţă de reşedinţa, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a persoanei protejate;

e) interdicţia pentru agresor de a se deplasa în anumite localităţi sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează ori le vizitează periodic;

f) interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod, cu victima;

g) obligarea agresorului de a preda poliţiei armele deţinute;

h) încredinţarea copiilor minori sau stabilirea reşedinţei acestora.”

Pe lângă oricare dintre măsurile dispuse potrivit alin. (1), instanţa poate dispune şi obligarea agresorului de a urma consiliere psihologică, psihoterapie sau poate recomanda luarea unor măsuri de control, efectuarea unui tratament ori a unor forme de îngrijire, în special în scopul dezintoxicării.

În ceea ce priveşte scopul emiterii actului normativ anterior menţionat instanţa reţine că potrivit dispoziţiilor art.2 din Legea nr. 217/2003 acesta vizează prevenirea şi combaterea violenţei în familie, ca elemente ce  fac parte din politica integrată de ocrotire şi sprijinire a familiei ce reprezintă totodată şi o importantă problemă de sănătate publică.

Totodată instanţa constată că potrivit art. 3 alin.1 din Lege,  violenţa în familie reprezintă orice acţiune sau inacţiune intenţionată, cu excepţia acţiunilor de autoapărare ori de apărare, manifestată fizic sau verbal, săvârşită de către un membru de familie împotriva altui membru al aceleiaşi familii, care provoacă ori poate cauza un prejudiciu sau suferinţe fizice, psihice, sexuale, emoţionale ori psihologice, inclusiv ameninţarea cu asemenea acte, constrângerea sau privarea arbitrară de libertate.

Instanţa reţine  că, de aproximativ doi ani, numiţii H.R.D. şi C.B.I. au o relaţie de concubinaj, prin prisma acesteia existând o relaţie asimilată celei de soacră-ginere între H.M. şi C.B.I., părţile convieţuind în imobilul situat în Mun. Caracal, str. V.A. nr. .., bl. .., sc. 1, et 3, ap. 16, jud. Olt , împreună cu cei trei copii minori ai victimei H.R.D. şi părinţii acesteia, H.M. şi H.I. aspect confirmat de victime în cadrul probei cu interogatoriu administrată în cauză.  Existenţa relaţiei de concubinaj fiind confirmată şi de pârât prin declaraţia dată în faţa organelor de poliţie fila 15.

Având în vedere că victima H.R.D. şi pârâtul sunt concubini, instanţa, având în vedere prevederile art.5 lit. c. din actul normativ anterior menţionat conform cărora prin membru de familie se înţelege persoanele care au stabilit relaţii asemănătoare acelora dintre soţi sau dintre părinţi şi copii, actuali sau foşti parteneri, indiferent dacă acestea au locuit sau nu cu agresorul, ascendenţii şi descendenţii partenerei/partenerului, precum şi fraţii şi surorile acestora, apreciază ca fiind aplicabile dispoziţiile Legii 217/2003, urmând a analiza dacă, victimele H.R.D. şi H.M.  au fost supuse vreunei forme de violenţă în familie şi dacă acest aspect este de natură a le periclita  viaţa, integritate fizică sau psihică ori libertatea acestora.

Instanţa reţine că deşi victimele H.R.D. şi H.M. susţin că au fost agresate de  pârâtul C.B.I., la data de 08.04.2019, acest aspect nu este confirmat de  mijloace de probă

 Astfel chiar prin cererea de emitere a ordinului de protecţie s-a arătat că victimele nu au suferit leziuni, nu au avut nevoie de internare medicală, nu deţin certificat medico-legal sau alte documente medicale.

Instanţa reţine că din probele administrate, nu  a rezultat faptul că victimele H.R.D. şi H.M.  sunt persoane  a căror viaţă, integritate fizică sau psihică ori libertate să fie pusă în pericol printr-un act de violenţă din partea unui membru al familiei, respectiv  a pârâtului în condiţiile în care acesta a părăsit domiciliul, locuind pe raza comunei B....., Judeşul Vâlcea.

Faţă de situaţia de fapt anterior expusă, instanţa apreciază că H.R.D. şi H.M. nu au fost recent victimele unor acte de violenţă în familie  integritatea  fizică si  psihică a reclamantelor nefiind puse în pericol, ca urmare a comportamentului, pârâtului din prezenta cauză.

Simpla formulare a unei plângeri penale împotriva pârâtului pentru săvârşirea infracţiunii de ameninţare de către H.M., faptă  prevăzută de art.206 alin.1 Cod penal, nu este de natură a dovedi un comportament necorespunzător al pârâtului în cadrul familiei având în vedere pe de o parte caracterul singular al acestei plângeri dar şi faptul că pârâtul beneficiază de prezumţia de nevinovăţie.

Faptul că pârâtul a fost sancţionat contravenţional pe prcursul anului 2018 şi a nului 2019, ca urmare a nerespectării dispoziţiilor Legii 61/1991 , nu reprezintă un aspect de natură a conduce instanţa la concluzia că acesta ar fi exercitat acte de agresiune împotriva numitelor H.R.D. şi H.M..

Instanţa are în vedere că audiat de organele de poliţie pârâtul a negat că le-ar fi agresat pe numitele H.R.D. şi H.M..

Ordinul de protecţie, dată fiind natura sa restrictivă de drepturi, nu poate fi luat doar în baza unor indicii, ci în baza unor probe solide de existenţă a unor acte de violenţă fizică, psihologică sau de altă natură.

Instanţa reţine că ordinul de protecţie reprezintă un instrument complex care să poată fi utilizat în regim de urgenţă pentru a înlătura de îndată expunerea la tratamentele agresive. În fapt este vorba despre o cale de înlăturare a unui pericol iminent la care victima poate fi expusă şi care poate genera situaţii de comitere împotriva sa a unor infracţiuni grave cu privire chiar la dreptul său la viaţă.

Instanţa apreciază că H.R.D. şi H.M. nu pot fi beneficiare ale unui ordin de protecţie prin restricţionarea libertăţii de a circula a pârâtului, între acestea fiind necesară asigurarea unui just echilibru, iar restricţionarea unui drept fundamental trebuie să fie absolut necesară şi judicios argumentată. 

Măsurile reglementate de art. 23 alin.1 din Legea217/2003, sunt prevăzute pentru ocrotirea drepturilor şi libertăţilor altor persoane, denumite în actul normativ "victime ale violenţei", şi sunt menite să protejeze drepturi inviolabile, precum dreptul la viaţă, la sănătate, la integritate fizică şi psihică.

Astfel restrângerea exerciţiului unor drepturi ale pârâtului poate fi  justificată şi chiar impusă doar de necesitatea apărării, în esenţa lor, a altor drepturi fundamentale care privesc persoana şi libertatea personală a reclamantei.

Ordinul de protecţie se dispune în cazul în care viaţa, integritatea fizică sau psihică ori libertatea reclamantei sunt puse în pericol printr-un act de violenţă; prin urmare, pentru a fi dispus ordinul de protecţie, actul de violenţă trebuie să pună în pericol valori sociale de maximă importanţă, nefiind vorba, de simple conflicte familiale, cu caracter singular, constând în utilizarea de cuvinte sau expresii jignitoare.

Simpla temere  a numitelor  H.R.D. şi H.M. nu este suficientă pentru a conduce la limitarea dreptului de a circula şi a comunica  al pârâtului, în condiţiile în care, în cadrul acestei proceduri urgente, nu s-a dovedit faptul că acestea ar fi fost supuse  unor acte prin care  integritate fizică sau psihică ori libertate le-ar fi fost periclitate

Având în vedere aceste considerente, instanţa va respinge ca neîntemeiată acţiunea formulată de  Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal, în numele victimelor H. R. D.  şi H.M.,  împotriva pârâtului C.B.I..

Suma de 500 de lei reprezentând onorariul doamnei  avocat  F.C.N., desemnata din oficiu conform delegaţiei 705/09.04.2019 pentru a asigura asistenţa juridică a pârâtului C.B.I., va fi avansată din fondurile Ministerului Justiţiei. 

Postat 22.04.2019

Domenii speta

Spete similare