Contestatie la executare – prescriptia executarii silite

Data publicare portal: 08.02.2019

Prin sentinţa civilă nr. 4204/22.10.2018 Judecătoria Xxxx a admis contestaţia formulată de contestatoarea P.V., domiciliata in Xxxx în contradictoriu cu intimata XXXX, cu sediul procesual ales in Xxxx, ca întemeiată.

S-a constatat intervenită prescripţia dreptului de a cere executarea silită şi anulează toate formele de executare întocmite în dosarul de executare nr. xxxx al Xxxx. 

S-a dispus restituirea către contestatoare, la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe, a taxei judiciare de timbru în cuantum de 201 lei, achitată cu chitanţa nr. xxxx din xxxx.

S-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Pentru a se pronunţa astfel Judecătoria a reţinut următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. xxxx din data de xxxx, contestatoarea P.V. a formulat contestaţie la executare în contradictoriu cu intimata XXXX împotriva formelor de executare silită emise în dosarul de executare nr. xxxx al Xxxx, respectiv somatia din xxxx, solicitând admiterea contestaţiei si anularea tuturor formelor de executare ca netemeinice şi nelegale.

A mai solicitat restituirea taxei de timbru.

În motivarea cererii, a arătat că executarea silita este lovita de nulitate nefiindu-i comunicata decat somatia nu si titlul executoriu; mai mult, in considerarea deciziei nr. 9/2016 a ICCJ intimata nu poate sa o reprezinte pe societatea creditoare, nu a incheiat cu intimata nici un contract astfel ca intimata nu avea calitatea de a porni executarea silita.

Totodata, considera ca a intervenit prescriptia dreptului de a cere executarea silita, avand in vedere ca au trecut mai mult de 3 ani de la data ultimei plati.

În drept, si-a întemeiat cererea pe dispoz. art. 712 Cod proc. civ.

În scop probator a solicitat proba cu înscrisuri si interogatoriul.

A depus in xerocopie somatia din xxxx.

La data de 03.04.2018, intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca neintemeiata, contractul de credit avand un caracter cert si exigibil, cesiunea de creanta a fost inscrisa in Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare si notificata contestatoarei. A mai aratat ca reprezentarea opereaza in baza art. 810 Cod civil cu privire la administrarea bunurilor altuia, decizia ICCJ fiind aplicabila cererilor de chemare in judecata. In ceea ce priveste prescriptia invocata de contestatoare, aceasta nu opereaza de drept prin implinirea termenului si nici din oficiu, ci doar la cererea persoanei interesate.

A mai invocat exceptia netimbrarii contestatiei.

La data de 25.04.2018, contestatoarea a depus raspuns la intampinare reiterand aceleasi aparari de fond.

In scop probator, a fost atasat in xerocopie dosarul de executare nr. xxxx al Xxxx.

In sedinta din 20.06.2018, instanţa a respind excepţia netimbrarii pentru considerentele reţinute în respectiva incheiere.

Analizând  întregul material probator aflat la dosarul cauzei, instanţa va  reţine următoarele:

Potrivit art. 632 noul Cod de proc. civ., executarea silită se va efectua numai în temeiul unei hotărâri judecătoreşti ori  al unui alt înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu.

Iar, art. 712 alin. 1 noul Cod de proc. civ., împotriva executării silite, precum şi împotriva oricărui act de executare, se poate face contestaţie de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare.

Astfel, pe calea contestaţiei la executare se pot invoca neregularităţi privind nerespectarea formelor prevăzute de lege pentru încunoştinţarea debitorului, alegerea formei de executare, prescripţia dreptului de a cere executarea silită, perimarea executării, ordinea de urmărire a bunurilor, urmărirea unor bunuri ce aparţin altor persoane decât debitorului, invocarea compensaţiei legale, precum şi alte motive de nulitate a executării silite. Pe calea contestaţiei la executare nu pot fi invocate apărări de fond de natură a pune în discuţie fondul pricinii, cu excepţia situaţiei în care titlul executoriu a fost emis de un alt organ decât instanţa de judecata.

Aşadar, în speţă, contestatoarea a invocat aspecte legate de nelegalitatea executarii silite, prescriptia dreptului de a cere executarea silita. 

 Instanţa constata ca executarea silita a fost pornita impotriva contestatoarei in baza contractului de credit nr. xxxxx incheiat cu xxxx, P V avand calitatea de „imprumutat” (debitor). Ulterior, xxxx a cesionat creanta in favoarea xxxxx – prin xxxxx, prin contractul de cesiune nr. xxxx, creanta fiind inscrisa in Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare la pozitia 11183 (fila 128 la dosar); cesiune comunicata si contestatoarei potrivit notificarii din 05.10.2016 de la filele 131-132 din dosar.

În speţă, instanta constata ca executarea silita pornita impotriva contestatoarei este legala neexistand motive de nulitate; nu pot fi reţinute afirmaţiile contestatoarei în sensul că nu i s-a comunicat titlul executoriu, conform adresei de instiintare de la fila 145 din dosar, dar si dovezii de înmânare de la fila 150 din dosar, la data de 28.02.2018 contestatoarei i-au fost comunicate toate actele de executare, inclusiv titlul executoriu reprezentat de contractul de credit.

Cu privire la lipsa calitatii de reprezentant a intimatei, contestatoarea se afla in eroare atunci cand invoca decizia nr. 9/2016 a ICCJ.

Potrivit art. 84 alin. 1 Cod proc. civ., persoanele juridice pot fi reprezentate convenţional în faţa instanţelor de judecată numai prin consilier juridic sau avocat, în condiţiile legii; aceste prevederi legale nu se aplica decat pentru reprezentarea in fata instantei si nu au legatura cu persoana mandatata sa porneasca executarea silita, in acest sens fiind si decizia nr. 9/2016 a ICCJ care a stabilit că in interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 84 alin. 1 din Codul de procedură civilă, cererea de chemare în judecată şi reprezentarea convenţională a persoanei juridice în faţa instanţelor de judecată nu se pot face prin mandatar persoană juridică, nici prin consilierul juridic sau avocatul acesteia din urmă.

Totodata, instanţa reţine că intimata are calitate de creditoare si este in drept sa porneasca executarea silita impotriva contestatoarei, in cauza fiind vorba de o cesiune de creanta, iar, potrivit art. 1566 alin. 1 Cod civ., cesiunea de creanţă este convenţia prin care creditorul cedent transmite cesionarului o creanţă împotriva unui terţ.

Sintetizând practica judiciară constantă în materie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a arătat, cu prilejul soluţionării unei sesizări pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, consacrarea, prin art. 120 din OUG nr. 99/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare, a caracterului executoriu al contractelor de credit, încheiate de o instituţie de credit, este impusă pentru a permite executarea silită a unei obligaţii (creanţe), iar nu a unui înscris, acesta fiind doar materializarea izvorului obligaţiei respective. În consecinţă, caracterul executoriu este asociat cu creanţa, iar nu cu înscrisul ca atare şi, atât timp cât legiuitorul a acordat contractelor de credit caracterul de titluri executorii, creanţa însăşi a devenit una executorie, astfel încât atributul executorialităţii nu se constituie într-un aspect de drept procesual, aşa cum a susţinut titularul sesizării, ci a devenit o calitate a creanţei, care se transmite prin cesiune.

Asadar, creanta impotriva contestatoarei a fost transmisa prin contractul de cesiune, astfel ca intimata a inceput executarea silita in baza creantei pe care a cumparat-o prin cesiune.

Referitor la exceptia prescriptiei dreptului de a cere executarea silita, potrivit art. 705 alin. 1 teza I Cod proc. civ., dreptul de a obţine executarea silită se prescrie în termen de 3 ani, dacă legea nu prevede altfel. Iar alin. 2 al aceluiaşi articol prevede ca termenul de prescripţie începe să curgă de la data când se naşte dreptul de a obţine executarea silită.

În speţă, prin clauzele contractuale ale Contractului nr. xxxx, s-a prevazut la art. 7.2 că, în caz de neexecutare a obligaţiilor împrumutatului, creditorul va putea proceda in sensul recuperarii sumelor datorate si devenite exigibile anticipat. 

Avand in vedere ca in speta nu exista o adresa a creditoarei prin care sa declare scadenta anticipata, instanta va considera data pentru care a fost incheiat contractul (data ultimei rate datorate) drept data scadentei anticipate; astfel ca de la aceasta data (26.09.2011 – conform graficului de rambursare de la fila 82 din dosar) si pana la data inceperii executarii silite au trecut mai mult de 3 ani.

Potrivit înscrisurilor din dosar, cererea de executare silita a fost formulata de intimata la executor la data de 30.01.2018 (fila 75 la dosar), peste termenul general de prescripţie de 3 ani; data când se naşte dreptul de a obţine executarea silită fiind data cand contractul a ajuns la termen conform art. 2.1 din contract (data de la care debitoarea era de drept in intarziere).

Pentru aceste considerente, instanţa va admite contestaţia ca întemeiată şi va constata intervenită prescripţia dreptului de a cere executarea silită, pe cale de consecinţă, vazand si dispoz. art. 706 alin. 2 Cod proc. civ. (prescripţia stinge dreptul de a obţine executarea silită şi orice titlu executoriu îşi pierde puterea executorie), anulează toate actele formele de executare întocmite în dosarul de executare nr. xxxx al Xxxx.

În baza art.45 alin.1 lit.f din OUG nr. 80/2013, va dispune restituirea către contestatoare, la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe, a taxei judiciare de timbru în cuantum de 201 lei, achitată cu chitanţa nr. xxxx din xxxx.

Va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată. 

 Văzând disp. art. 651 alin. 4 şi art. 718 alin. 1 noul Cod de proc. civ.,

Domenii speta

Spete similare