Indemnizaţie aferentă funcţiei de consilier local

Recurs contencios administrativ. Indemnizaţie aferentă funcţiei de consilier local

- art. 9 alin. 2 lit. h) indice 1 şi alin 3 din Legea nr. 393/2004

- art. 12 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 393/2004

- art. 12 alin. 3 din Legea nr. 115/2015

- art. 51 alin. 5 din Legea nr. 215/2001

- art. 2517 Cod civil

Reclamanţii (R2) şi (R1) au deţinut calitatea de consilieri locali în cadrul CONSILIULUI LOCAL AL COMUNEI, aferent mandatului 2012 – 2016, ca urmare a alegerilor pentru autorităţile administraţie publice locale desfăşurate în anul 2012, fiind înscrişi pe listele Partidului (...).

Din cuprinsul adresei nr. (...) din 31.01.2013 (fila 28), emisă de Partidul (...) – Filiala Judeţeană (...), rezultă că, Biroul Executiv Judeţean (...) a hotărât retragerea sprijinului politic şi excluderea din Partidul (...) a numiţilor (R2) şi (R1) în conformitate cu prevederile Statutului Partidului (...), Hotărârea Biroului Executiv Judeţean (...) (...) nr.(…)/22.01.2013, precum şi a art. 9 alin. 2 lit. h) ind.1 din Legea nr. 393/2004.

Potrivit art. 9 alin. 2 lit. h) ind.1 din Legea nr. 393/2004 (forma în vigoare la data de 31.01.2013, data retragerii sprijinului politic), calitatea de consilier local sau de consilier judeţean încetează de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, în următoarele cazuri: lit. h) ind.1) pierderea calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale pe a cărei listă a fost ales.

Totodată, potrivit alin. 3 al aceluiaşi articol, încetarea de drept a mandatului de consilier se constată de către consiliul local, respectiv consiliul judeţean, prin hotărâre, la propunerea primarului, ori, după caz, a preşedintelui consiliului judeţean sau a oricărui consilier, iar alin. 4 arată că în cazurile prevăzute la alin. 2 lit. c) - e) şi h ind.1), hotărârea consiliului poate fi atacată de consilier, la instanţa de contencios administrativ, în termen de 10 zile de la comunicare (…).

De asemenea, conform art. 12 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 393/2004, în toate situaţiile de încetare a mandatului înainte de expirarea duratei normale a acestuia consiliul local sau consiliul judeţean, după caz, adoptă în prima şedinţă ordinară, la propunerea primarului, respectiv a preşedintelui consiliului judeţean, o hotărâre prin care se ia act de situaţia apărută şi se declară vacant locul consilierului în cauză. (2) Hotărârea va avea la bază, în toate cazurile, un referat constatator semnat de primar şi de secretarul comunei sau oraşului, respectiv de preşedintele consiliului judeţean şi de secretarul general al judeţului. Referatul va fi însoţit de actele justificative.”

Din coroborarea textelor de lege menţionate mai sus, rezultă că, în toate situaţiile de încetare a mandatului înainte de expirarea duratei normale a acestuia, inclusiv cea reglementată de art. 9 alin. 2 lit. h) ind. 1 incident în speţă, legea reglementează o procedură specială de adoptare la propunerea primarului a unei hotărâri, în prima şedinţă ordinară, pe baza unui referat constatator semnat de primar şi de secretarul comunei sau oraşului, prin care se ia act de situaţia apărută şi se declară vacant locul consilierului în cauză.

În speţă, nu există acte administrative de natura celor prevăzute de lege prin care să se constate încetarea de drept a calităţii de consilieri locali a reclamanţilor, înainte de expirarea duratei normale a mandatelor deţinute de către intimaţi. Prin urmare, în absenţa hotărârii consiliului local, simpla declaraţie de retragere a sprijinului politic din partea partidului politic pe lista căruia consilierul local a fost ales nu are ca efect juridic încetarea de drept a mandatului acestuia.

Ulterior, la data de 19.05.2015, prin adoptarea Legii nr. 115/2015, de modificare a Legii nr. 393/2004, a fost introdus alin. 3 la art. 12, care prevede că în cazul prevăzut la art. 9 alin. 2 lit. h) ind.1), în termen de 30 de zile de la data sesizării partidului politic sau a organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale pe a cărei listă consilierul local sau consilierul judeţean a fost ales, prefectul constată, prin ordin, încetarea mandatului consilierului local sau judeţean înainte de expirarea duratei normale a acestuia şi declară vacant locul consilierului local sau judeţean, astfel că, prin Ordinul nr. 168/ 12.05.2016 (fila 29), Prefectul Judeţului (...) a constatat încetate de drept mandatele consilierilor locali (R2) şi (R1), fapt care însă nu prezintă relevanţă pentru perioada avută în vedere, respectiv februarie 2013 - mai 2016, respectivul ordin neputând produce efecte retroactive.

Prin acţiunea formulată în prezenta cauză, reclamanţii (R2) şi (R1) au solicitat obligarea pârâţilor în solidar la plata către fiecare dintre ei a unei despăgubiri egale cu indemnizaţiile de şedinţă la care au participat în calitate de consilieri locali pentru perioada martie 2013 - mai 2016, actualizată cu indicele de inflaţie de la data plăţii şi cu dobânda legală aferentă de la scadenţă şi până la îndeplinirea obligaţiilor de plată.

În speţă, sunt incidente prevederile art. 51 alin. 5 din Legea nr. 215/2001, potrivit cărora, pentru participarea la şedinţele consiliului local şi ale comisiilor de specialitate, consilierul local primeşte o indemnizaţie stabilită în condiţiile legii, precum şi prevederile art. 34 alin. 2 din Legea nr. 393/2004 în conformitate cu care indemnizaţia de şedinţă pentru membrii consiliului care participă la şedinţele ordinare ale consiliului şi ale comisiilor de specialitate va fi în cuantum de până la 5% din indemnizaţia lunară a primarului, preşedintelui consiliului judeţean sau primarului general al municipiului Bucureşti, după caz.

 Ca atare, în mod corect a apreciat instanţa de fond că solicitările reclamanţilor privind acordarea sumelor de bani aferente perioadei aprilie - iunie 2013 sunt prescrise, fiind formulate cu nerespectarea termenului de prescripţie de 3 ani prevăzut de art. 2517 Cod civil, admiţând, totodată, capătul de cerere privind obligarea pârâţilor la plata despăgubirilor egale cu indemnizaţiile de şedinţă la care au participat în calitate de consilieri locali pentru restul perioadei.

Faţă de cele învederate de pârâtă la filele 155 şi 31, în conformitate cu care reclamanţii (R2) şi (R1) au participat la 30, respectiv 31 şedinţe de comisii şi 31, respectiv 30 şedinţe de plen, prin raportare la indemnizaţia primarului, astfel cum aceasta a fost precizată la filele 152-153 de Casa Judeţeană de Pensii prin Adeverinţa nr. (...)/16.10.2017 şi însuşindu-şi calculul matematic făcut de reclamanţi, cu excluderea perioadei constatate a fi prescrisă, reclamantul (R2) este îndreptăţit la suma de 7.369 lei, reprezentând indemnizaţie aferentă funcţiei de consilier local, actualizată cu indicele de inflaţie de la data plăţii, precum şi dobânda legală aferentă, de la scadenţă şi până la data plăţii, iar reclamantului (R1) este îndreptăţit la suma de 7.672 lei, reprezentând indemnizaţie aferentă funcţiei de consilier local, actualizată cu indicele de inflaţie de la data plăţii, precum şi dobânda legală aferentă, de la scadenţă şi până la data plăţii.

Curtea de Apel Oradea – Secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal

Decizia nr. 3426 din 26 septembrie 2018

Prin Sentinţa nr. (...)/CA din 01.03.2018 Tribunalul (...) a admis excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune al reclamanţilor (R1) şi (R2) pentru perioada aprilie - iunie 2013 şi a constatat prescris dreptul la acţiune al reclamanţilor (R1) şi (R2) în contradictoriu cu pârâţii Unitatea Administrativ Teritorială Comuna (...), prin Primar, Primarul Comunei (...) şi Consiliul Local al Comunei (...), în ceea ce priveşte pretenţiile aferente perioadei aprilie - iunie 2013. A admis în parte acţiunea formulată de reclamanţii (R1) şi (R2) în contradictoriu cu pârâţii Unitatea Administrativ Teritorială Comuna (...), prin Primar, Primarul Comunei (...) şi Consiliul Local al Comunei (...), a anulat Adresele nr. (...)3/30.08.2016 şi nr. (...)4/30.08.2016, a obligat pârâţii să achite reclamantului (R1) suma de 7.672 lei, reprezentând indemnizaţie aferentă funcţiei de consilier local pentru luna martie 2013 şi perioada 02 noiembrie 2013 - mai 2016, care va fi actualizată cu indicele de inflaţie de la data plăţii, precum şi dobânda legală aferentă, de la scadentă şi până la data plăţii, a obligat pârâţii să achite reclamantului (R2) suma de 7.369 lei, reprezentând indemnizaţie aferentă funcţiei de consilier local pentru luna martie 2013 şi perioada 02 noiembrie 2013 - mai 2016, care va fi actualizată cu indicele de inflaţie de la data plăţii, precum şi dobânda legală aferentă, de la scadenţă şi până la data plăţii. A respins ca nefondate restul pretenţiilor. A obligat pârâţii să achite fiecăruia dintre reclamanţi suma de 950 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxa judiciară de timbru şi onorariul avocaţial.

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut următoarele:

Raportat la motivele invocate de pârâta UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ COMUNA (...) în susţinerea excepţiilor de inadmisibilitate a acţiunii şi de prematuritate a introducerii acesteia, instanţa le-a recalificat drept apărări de fond şi le-a analizat ca atare.

Reclamanţii (R2) şi (R1) au deţinut calitatea de consilieri locali în cadrul CONSILIULUI LOCAL AL COMUNEI (...), aferent mandatului 2012 - 2016, ca urmare a alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale desfăşurate în anul 2012, fiind înscrişi pe listele Partidului (...).

Potrivit statutului de aleşi locali, consilierii locali contribuie la realizarea funcţiilor autorităţii administraţiei publice locale din care fac parte, respectiv participă la lucrările consiliului local şi ale comisiilor de specialitate organizate pe domenii de activitate, conform art. 39 - 40 şi art. 54 din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, coroborat cu art. 45 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, raportat la art. 36 alin. 1 din O.G. nr. 34/2002 modificată prin Legea 673/2002.

Din adresa nr. (...)/31.01.2013 (fila 28), emisă de Partidul (...) – Filiala Judeţeană (...), rezultă că, în conformitate cu prevederile Statutului Partidului (...), Hotărârea Biroului Executiv Judeţean (...) (...) nr.1/22.01.2013, precum şi a art.9 alin.2 lit. h) ind. 1 din Legea nr. 393/2004, Biroul Executiv Judeţean (...) a hotărât retragerea sprijinului politic şi excluderea din Partidul (...) a numiţilor (R2) şi (R1).

Ulterior, prin Adresa nr. (...)/28.05.2014 (fila 85), Partidul (...) – Filiala Judeţeană (...) a adus la cunoştinţa UNITĂŢII ADMINISTRATIV TERITORIALE COMUNA (...) faptul că Biroul Executiv Judeţean (...) a hotărât, în şedinţa din 27.05.2014, acordarea în continuare a sprijinului politic şi menţinerea calităţii de membri ai (...) a numiţilor (R2) şi (R1). Urmare a acestui fapt, Instituţia Prefectului Judeţului (...) a şi înştiinţat CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI (...), prin Adresa aflată la fila 86 despre faptul că, având în vedere că cei doi reclamanţi erau la acel moment membri ai formaţiunii politice, nu se poate adopta o hotărâre prin care să fie constatată încetată de drept calitatea acestora de consilieri locali, cu efect retroactiv întrucât condiţia cu privire la pierderea calităţii de membru al formaţiunii politice pe a cărei listă a fost ales, trebuie să existe la momentul adoptării hotărârii.

Din înscrisul de la fila 30, care reprezintă Adresa nr. (...)/28.06.2013, emisă de UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ COMUNA (...), în atenţia Instituţiei Prefectului Judeţului (...), instanţa a reţinut că în şedinţele lunii februarie, martie, aprilie şi mai, CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI (...) a respins proiectele de hotărâri privind constatarea încetării de drept a mandatelor de consilier local a numiţilor (R2) şi (R1), iar PRIMARUL COMUNEI (...) a solicitat Instituţiei Prefectului Judeţului (...) atacarea la instanţa de contencios administrativ a actelor emise în acest sens de CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI (...).

În conformitate cu dispoziţiile art. 9 alin.2 lit. h) ind.1 din Legea nr. 393/2004 (forma în vigoare la data de 31.01.2013, data retragerii sprijinului politic), calitatea de consilier local sau de consilier judeţean încetează de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, în următoarele cazuri: lit. h) ind. 1) pierderea calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale pe a cărei listă a fost ales.

Potrivit alin.3 al aceluiaşi articol, încetarea de drept a mandatului de consilier se constată de către consiliul local, respectiv consiliul judeţean, prin hotărâre, la propunerea primarului, ori, după caz, a preşedintelui consiliului judeţean sau a oricărui consilier, iar alin.4 arată că în cazurile prevăzute la alin. 2 lit. c) - e) şi h) ind.1), hotărârea consiliului poate fi atacată de consilier, la instanţa de contencios administrativ, în termen de 10 zile de la comunicare (…).

Instanţa de fond a reţinut şi faptul că, în conformitate cu dispoziţiile art. 12 alin.1 din aceeaşi Lege nr. 393/2004, în toate situaţiile de încetare a mandatului înainte de expirarea duratei normale a acestuia consiliul local sau consiliul judeţean, după caz, adoptă în prima şedinţă ordinară, la propunerea primarului, respectiv a preşedintelui consiliului judeţean, o hotărâre prin care se ia act de situaţia apărută şi se declară vacant locul consilierului în cauză.

Abia la data de 19.05.2015, prin adoptarea Legii nr. 115/2015, de modificare a Legii nr. 393/2004, a fost introdus alin. 3 la art. 12, care prevede că în cazul prevăzut la art. 9 alin. 2 lit. h) ind.1), în termen de 30 de zile de la data sesizării partidului politic sau a organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale pe a cărei listă consilierul local sau consilierul judeţean a fost ales, prefectul constată, prin ordin, încetarea mandatului consilierului local sau judeţean înainte de expirarea duratei normale a acestuia şi declară vacant locul consilierului local sau judeţean.

Aşadar, la data de 12.05.2016, prin Ordinul nr. 168 (fila 29), Prefectul Judeţului (...) a constatat încetate de drept mandatele consilierilor locali (R2) şi (R1).

Faţă de prevederile legale anterior redate, instanţa de fond a reţinut că, raportat la data intrării în vigoare a alin. 3 al art. 12 din Legea nr. 393/2004, este fără relevanţă faptul că Prefectul Judeţului (...) a constatat abia la data de 12.05.2016 încetarea de drept a mandatelor de consilieri locali a reclamanţilor, din moment ce nu s-a adoptat o hotărâre de către CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI (...) prin care să ia act de situaţia apărută, în acord cu dispoziţiile art. 12 alin.1 din acelaşi act normativ.

Aşadar, atâta vreme cât constatarea încetării de drept a fost făcută în luna mai 2016, reclamanţii (R2) şi (R1), care au participat la 30, respectiv 31 şedinţe de comisii, după cum rezultă din înscrisul de la fila 155 şi 31, respectiv 30 şedinţe de plen, conform filei 95, sunt îndreptăţiţi a primi indemnizaţiile corespunzătoare, în raport de prevederile art. 51 alin. 5 din Legea nr. 215/2001, art. 34 din Legea nr. 393/2004 şi art. 65 alin. 1 din O.G. 34/2002, indiferent de convocarea sau nu a acestora de către primar.

Instanţa de fond a reţinut că reclamanţii au solicitat plata indemnizaţiilor pentru perioada martie 2013 - mai 2016, introducând cererea de chemare în judecată la data de 02.11.2016 şi susţinând că termenul de prescripţie de 3 ani se calculează de la data refuzului UNITĂŢII ADMINISTRATIV TERITORIALE COMUNA (...) de a li se acorda aceste sume de bani. Însă, contrar acestei susţineri, instanţa de fond a reţinut că termenul de prescripţie de 3 ani, prevăzut de art. 2517 Cod civil, în conformitate cu care termenul prescripţiei este de 3 ani, dacă legea nu prevede un alt termen, se calculează de la data naşterii izvorului obligaţiei, respectiv de la data la care fiecare dintre aceste indemnizaţii aferente participării la şedinţe, era scadentă.

Prin excepţia ridicată, pârâta a solicitat a se constata prescrise solicitările reclamanţilor privind sume de bani aferente perioadei aprilie - iunie 2013. Astfel, având în vedere principiul disponibilităţii, instanţa a analizat această excepţie cu referire strict la perioada indicată de pârâtă. Faţă de data introducerii acţiunii, respectiv 02.11.2016, cele cerute de pârâtă şi împrejurarea că reclamanţii solicită plata unor sume de bani, instanţa a constatat că s-a prescris dreptul material la acţiune al acestora în ce priveşte plata indemnizaţiilor aferente participărilor la şedinţe pentru perioada aprilie - iunie 2013.

Examinând pe fond solicitarea reclamanţilor de acordare a sumelor de bani pentru funcţia de consilier local deţinută, instanţa de fond a reţinut că, în conformitate cu prevederile art. 51 alin. 5 din Legea nr. 215/2001, pentru participarea la şedinţele consiliului local şi ale comisiilor de specialitate, consilierul local primeşte o indemnizaţie stabilită în condiţiile legii, iar dispoziţiile art. 34 alin. 2 din Legea nr. 393/2004 arată că indemnizaţia de şedinţă pentru membrii consiliului care participă la şedinţele ordinare ale consiliului şi ale comisiilor de specialitate va fi în cuantum de până la 5% din indemnizaţia lunară a primarului, preşedintelui consiliului judeţean sau primarului general al municipiului Bucureşti, după caz.

Faţă de cele învederate de pârâtă la filele 155 şi 31, în conformitate cu care reclamanţii (R2) şi (R1) au participat la 30, respectiv 31 şedinţe de comisii şi 31, respectiv 30 şedinţe de plen, prin raportare la indemnizaţia primarului, astfel cum aceasta a fost precizată la filele 152-153 de Casa Judeţeană de Pensii (...) prin Adeverinţa nr. (...)/16.10.2017 şi însuşindu-şi calculul matematic făcut de reclamanţi, cu excluderea perioadei constatate a fi prescrisă, instanţa a reţinut că pârâţii sunt datori a plăti reclamantului (R2) suma de 7.369 lei, reprezentând indemnizaţie aferentă funcţiei de consilier local pentru luna martie 2013 şi perioada 02 noiembrie 2013 - mai 2016, care să fie actualizată cu indicele de inflaţie de la data plăţii, precum şi dobânda legală aferentă, de la scadenţă şi până la data plăţii, iar reclamantului (R1) suma de 7.672 lei, reprezentând indemnizaţie aferentă funcţiei de consilier local pentru luna martie 2013 şi perioada 02 noiembrie 2013 - mai 2016, care să fie actualizată cu indicele de inflaţie de la data plăţii, precum şi dobânda legală aferentă, de la scadenţă şi până la data plăţii.

Faţă de cele anterior expuse, s-a reţinut că refuzul pârâţilor, exprimat prin Adresele nr. (...)3/30.08.2016 şi nr. (...)4/30.08.2016, apare ca fiind nelegal şi se impune a fi anulate actele administrative respective.

În ceea ce priveşte capătul de cerere referitor la obligarea pârâţilor la plata unor amenzi de 20% din salariul minim brut pe economie, pentru fiecare zi de întârziere în caz de neexecutare a hotărârii în termen de 30 zile de la data rămânerii definitive, instanţa de fond a reţinut că, în conformitate cu dispoziţiile art. 24 din Legea nr. 554/20004, „Obligaţia executării -

 (1) Dacă în urma admiterii acţiunii autoritatea publică este obligată să încheie, să înlocuiască sau să modifice actul administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze anumite operaţiuni administrative, executarea hotărârii definitive se face de bunăvoie în termenul prevăzut în cuprinsul acesteia, iar în lipsa unui astfel de termen, în termen de cel mult 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii.

 (2) În cazul în care debitorul nu execută de bunăvoie obligaţia sa, aceasta se duce la îndeplinire prin executare silită, parcurgându-se procedura prevăzută de prezenta lege.

 (3) La cererea creditorului, în termenul de prescripţie a dreptului de a obţine executarea silită, care curge de la expirarea termenelor prevăzute la alin. (1) şi care nu au fost respectate, instanţa de executare, prin încheiere definitivă dată cu citarea părţilor, aplică conducătorului autorităţii publice sau, după caz, persoanei obligate o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, care se face venit la bugetul de stat, iar reclamantului îi acordă penalităţi, în condiţiile art. 905 din Codul de procedură civilă.”

Din textul de lege anterior redat rezultă că procedura specială de executare instituită de articolul menţionat se aplică numai dacă prin dispozitivul hotărârii definitive, autoritatea publică este obligată să încheie, să înlocuiască sau să modifice actul administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze anumite operaţiuni administrative, fiind vorba, aşadar, de obligaţii de a face care nu pot fi aduse la îndeplinire decât de autoritatea publică, prin reprezentanţii săi. Hotărârile care cuprind alte obligaţii decât cele avute în vedere de art. 24 alin.1 din Legea nr. 554/2004, cum ar fi plata unor despăgubiri, cazul în speţă, urmează procedura de executare silită reglementată de Cod de procedură civilă.

Faţă de aceste împrejurări, s-a apreciat că se impune respingerea ca neîntemeiat a celui din urmă capăt de cerere.

Având în vedere considerentele de fapt şi de drept menţionate mai sus, instanţa de fond a admis excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune al reclamanţilor (R1) şi (R2) pentru perioada aprilie - iunie 2013 şi în consecinţă, a constatat prescris dreptul la acţiune al reclamanţilor (R1) şi (R2), în contradictoriu cu pârâţii UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ COMUNA (...), prin Primar, PRIMARUL COMUNI (...), şi CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI (...), în ceea ce priveşte pretenţiile aferente perioadei aprilie - iunie 2013.

A admis în parte acţiunea formulată de reclamanţii (R1) şi (R2), în contradictoriu cu pârâţii UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ COMUNA (...), prin Primar, PRIMARUL COMUNEI (...), şi CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI (...) şi a anulat Adresele nr. (...)3/30.08.2016 şi nr. (...)4/30.08.2016, obligând pârâţii să achite reclamantului (R1) suma de 7.672 lei, reprezentând indemnizaţie aferentă funcţiei de consilier local pentru luna martie 2013 şi perioada 02 noiembrie 2013-mai 2016, care să fie actualizată cu indicele de inflaţie de la data plăţii, precum şi dobânda legală aferentă, de la scadenţă şi până la data plăţii, iar reclamantului (R2) suma de 7.369 lei, reprezentând indemnizaţie aferentă funcţiei de consilier local pentru luna martie 2013 şi perioada 02 noiembrie 2013-mai 2016, care să fie actualizată cu indicele de inflaţie de la data plăţii, precum şi dobânda legală aferentă, de la scadenţă şi până la data plăţii.

A respins ca nefondate restul pretenţiilor.

Fiind în culpă procesuală, în baza art. 452-453 Cod de procedură civilă, instanţa a obligat pârâţii să achite fiecăruia dintre reclamanţi suma de 950 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxa judiciară de timbru şi onorariul avocaţial, justificat cu chitanţele de la dosar.

Împotriva sentinţei pronunţate de instanţa de fond, a declarat recurs recurenta-pârâtă Unitatea Administrativ Teritorială Comuna (...) prin Primarul Comunei (...), solicitând admiterea recursului, casarea în totalitate a sentinţei atacate, rejudecarea cauzei pe fond şi, în consecinţă, respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată.

În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenta a arătat că instanţa de fond a reţinut greşit faptul că intimaţii reclamanţi "au deţinut calitatea de consilieri locali aferent mandatului 2012 - 2016".

Într-adevăr, cei doi au fost aleşi consilieri locali în anul 2012, însă au pierdut această calitate în luna ianuarie 2013 în urma retragerii sprijinului politic şi excluderea din Partidul (...) pe a cărei listă au fost aleşi consilieri locali - adresa nr. (...)/31.01.2013.

Nicăieri în considerentele hotărârii atacate nu se face vorbire de faptul că în mod real mandatul intimaţilor nu ar fi încetat de drept. Sau, din contră, instanţa să considere că mandatul nu a încetat de drept. În această situaţie, considerentele hotărârii instanţei de fond sunt nelegale şi netemeinice, sentinţa fiind dată cu aplicarea greşită a normelor de drept material.

Dacă instanţa nu a considerat că încetarea mandatului s-a realizat sau nu, consideră ca nelegale motivele care au dus la concluzia admiterii în parte a cererii de chemare în judecată.

Judecătorul fondului nu putea să oblige recurenta la plata indemnizaţiei către reclamanţi ţinând cont doar de faptul că intimaţii au fost prezenţi la şedinţele de consiliu local sau că adresa, prin care prefectul constată încetarea de drept a mandatului, nu mai are relevanţă.

În concluzie, instanţa de fond nu avea cum să considere că (R2) şi (R1) au fost consilieri locali în mandatul 2012 - 2016, cu consecinţa obligării la plata indemnizaţiei către aceştia.

Faptul că Partidul (...) - prin adresa nr. (...)/25.04.2014 - la mai mult de un an de la retragerea sprijinului politic şi excluderea din partid a adus la cunoştinţa U.A.T. Comuna (...) că le acordă în continuare sprijinul politic celor 2, nu mai are nici o relevanţă în cauză.

Această comunicare nu mai poate să producă nici un efect (cei doi intimaţi să aibă totuşi calitatea de consilier local) tocmai datorită faptului că retragerea sprijinului politic şi excluderea din partid comunicată în luna ianuarie 2013 şi-au produs primele efectul - încetarea de drept a mandatului.

Hotărârea luată în luna ianuarie 2013 de către Partidul (...) Filiala (...) şi-a produs efectele odată cu comunicarea acesteia către unitatea administrativ teritorială.

Ca urmare, cei doi nici nu au mai fost convocaţi la şedinţele deliberativului local.

Printr-o decizie, Curtea Constituţională a concluzionat că: „păstrarea calităţii de consilier local sau judeţean în ipoteza în care acesta nu mai aparţine partidului pe lista căruia a fost iniţial ales ar echivala cu convertirea respectivului mandat într-un mandat de independent sau aparţinând, eventual, altui partid politic, în care consilierul s-a înscris ulterior. Or, în condiţiile actualului sistem electoral ce prevede scrutinul de listă pentru alegerea consilierilor locali şi judeţeni, această ipoteză nu poate fi acceptată, deoarece mandatul în exerciţiu, astfel continuat, nu corespunde voinţei iniţiale a electoratului, care a acordat votul său unui candidat în considerarea partidului pe care, la acel moment, acesta îl reprezenta" (Decizia nr. 280 din 23 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea 1, nr. 431 din 16 iulie 2013).

De asemenea, Curtea Constituţională a statuat că introducerea, în textul legii, a cazului de încetare a mandatului de consilier local ca urmare a pierderii calităţii de membru al partidului pe a cărui listă a fost ales „este o consecinţă a dispoziţiilor art. 8 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora partidele politice contribuie la definirea şi la exprimarea voinţei politice a cetăţenilor. Electoratul acordă votul său unei persoane, pentru a îndeplini o funcţie publică la nivelul administraţiei locale, în considerarea programului politic al partidului din rândurile căruia face parte la momentul alegerii şi pe care această persoană urmează să îl promoveze pe perioada mandatului său de consilier local sau judeţean".

Totodată, instanţa nu a luat în considerare faptul că reclamanţii (R1) şi (R2) nu au atacat în instanţă actele Partidului (...) prin care această formaţiune politică le-a retras sprijinul politic şi i-a exclus din partid.

Respectiva acţiune era imperios necesară pentru a anula adresa nr. (...)/31.01.2013 (precum şi celelalte acte care au stat la baza adresei respective) iar numai în cazul admiterii unei asemenea cereri de chemare în judecată, intimaţii reclamanţi puteau să considere că au în continuare funcţia de consilier local.

Pe de altă parte, Consiliul Local al Comunei (...) prin respingerea proiectelor de hotărâri, în sensul de a lua act de încetarea de drept a mandatelor de consilier local, a încălcat în mod flagrant prevederile legale nesocotind obligaţia imperativă care îi revenea conform art. 9 alin. 2 lit. h 1) din Legea nr. 393/2004 - la momentul încetării de drept a mandatului numai Consiliul Local putea lua act de acest lucru.

Încălcarea legii de către consiliul local, prin neadoptarea unei hotărâri prin care să ia act de încetarea mandatului, nu înseamnă că persoanele în discuţie au calitatea de consilier local după încetarea de drept a mandatelor.

Este adevărat că în Legea nr. 393/2004 nu există o sancţiune pentru neadoptarea unei hotărâri în acest sens dar aceasta nu înseamnă că încetarea de drept a mandatelor nu a intervenit sau nu şi-a produs efectele. Sau că neadoptarea unei hotărâri de Consiliu Local lipseşte de efect prevederile legale.

Adoptarea de către consiliul local a hotărârii în acest sens sau constatarea de către prefect a încetării de drept a mandatului nu sunt condiţii necesare pentru încetarea de drept.

Pe de altă parte, în perioada februarie 20131 - mai 2016, Primarul a întocmit lunar referate privind adoptarea unei hotărâri de către Consiliul Local prin care acesta să ia act de situaţia intervenită - încetarea de drept a mandatelor de consilier local, nu numai pe lunile februarie, martie, aprilie şi mai 2013, aşa cum se reţine de către instanţa de fond.

În consecinţă, arată recurenta, în toată perioada sus amintită Consiliul Local a încălcat în mod deliberat prevederile legale imperative şi nu a adoptat o hotărâre prin care să ia act de încetarea de drept a mandatelor de consilier local a intimaţilor.

Considerând că sentinţa atacată este netemeinică şi nelegală, a solicitat admiterea recursului aşa cum a fost formulat.

În drept a invocat prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 Cod de procedură civilă, Legea nr. 393/2004.

Intimaţii (R2) şi (R1), prin întâmpinare, au solicitat respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată.

În esenţă, arată intimaţii că prin Sentinţa nr. (...)/CA/2018 pronunţată de Tribunalul (...), prima instanţă a admis în parte cererea de chemare în judecată, constând în obligarea pârâţilor la plata către intimaţi a indemnizaţiei aferente funcţiei de consilier local pentru luna martie 2013 şi perioada 02 noiembrie 2013'- mai 2016, care va fi actualizată cu indicele de inflaţie de la data plaţii, precum şi dobânda legala aferentă, de la scadenţă până la data plăţii.

Astfel, pentru (R1), valoarea netă a despăgubirilor a fost stabilită la suma de 7.672 lei, iar în ceea ce priveşte pe (R2) cuantumul net al despăgubirilor a fost calculat la suma de 7.369 lei, în funcţie de numărul de prezenţe la şedinţele de plen şi la şedinţele de comisii comunicat de recurenta pârâtă, prin raportare la indemnizaţia primarului astfel cum aceasta a fost precizată la filele 152 - 153 de Casa Judeţeană de Pensii (...) prin Adeverinţa nr. (...)/16.10.2017.

Consideră că motivele invocate prin prezenta cale de atac sunt neîntemeiate, întrucât soluţia primei instanţe a fost pronunţată cu interpretarea şi aplicarea corectă la speţă a normelor juridice incidente, prevăzute de art. 34 alin. 2 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, art. 51 alin. (5) din Legea nr. 215/2001, actualizată şi art. 36 alin. (1) din O.G. nr. 34/2002, modificată prin Legea nr. 673/2002.

Nu este reală susţinerea din recurs conform căreia prima instanţă nu s-a referit şi nu a analizat chestiunea privind încetarea de drept înainte de expirarea duratei normale a mandatelor de consilieri locali deţinute de către intimaţi. Dimpotrivă, tribunalul a verificat, în acord cu dispoziţiile legale reglementate de art. 9 alin. 2 lit. h) ind. 1 şi alin. 3 coroborat cu art. 12 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali şi de probele administrate în cauză, situaţia juridică a mandatelor de consilieri locali deţinute de către intimaţi pentru perioada în care se solicită plata indemnizaţiilor.

Instanţa a verificat şi numărul de participări ale intimaţilor la şedinţele de plen şi de comisii ale consiliului local, în funcţie de care a stabilit valoarea despăgubirilor ce fac obiectul cauzei.

În urma cercetărilor efectuate în cauză, corect a reţinut tribunalul că intimaţii au deţinut calitatea de consilieri locali aferent mandatului 2012 - 2016, ca urmare a alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale desfăşurate în anul 2012, fiind înscrişi pe listele Partidului (...).

Instanţa prezintă amplu considerentele de fapt şi de drept care au condus la constatarea faptului că, în perioada pentru care solicită plata despăgubirilor, respectiv martie 2013 - mai 2016, intimaţii au exercitat în mod legal atribuţiile de consilieri locali. Concluzia instanţei, desprinsă din analizarea cadrului juridic relevat de speţă, este aceea că intimaţii au deţinut funcţiile de consilieri locali.

Este eronată interpretarea dată de recurentă cu privire la dispoziţiile cuprinse la art. 9 alin. 2 lit. h) ind. 1 şi alin. 3 coroborat cu art. 12 din L. 393/2004 (forma în vigoare la data de 31.01.2013) referitoare la încetarea de drept a mandatului de consilier înainte de expirarea duratei normale ca urmare a pierderii calităţii de membru al partidului politic pe a cărei lista a fost ales - atunci când susţine că mandatele intimaţilor au încetat de drept „indiferent de faptul că s-a luat act sau nu despre această situaţie de către Consiliul Local al Comunei (...) (...) şi independent de faptul că prefectul Judeţului (...) a constatat acest lucru sau nu".

După cum rezultă din prevederile art. 9 alin. 3 şi 4 din Legea nr. 393/2004, calitatea de consilier local încetează de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, pentru cazurile enumerate la art. 9 alin. (2) din lege, dacă consiliul local adoptă o hotărâre în acest sens.În speţă, relativ la perioada dedusă judecăţii, nu există acte administrative de natura celor prevăzute de lege prin care să se constate încetarea de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatelor deţinute de către intimaţi. Prin urmare, în absenţa hotărârii consiliului local, declaraţia de retragere a sprijinului politic din partea partidului politic pe lista căruia consilierul local a fost ales nu are ca efect juridic încetarea de drept a mandatului acestuia.

Ţinând seama că nu a existat o hotărâre a consiliului local sau un alt act administrativ prin care să se constate încetarea de drept a mandatelor de consilier local, cu incidenţă asupra perioadei în discuţie, acestea au rămas în fiinţă, cu atât mai mult cu cât partidul politic la care face referire pârâta a solicitat menţinerea acestora în funcţiile de consilieri locali.

Cât priveşte adresa nr. (...)/31.01.2013 emisă de Partidul (...) – Filiala Judeţeană (...) privind retragerea sprijinului politic, aceasta nu a avut ca efect juridic încetarea de drept a mandatelor deţinute de către intimaţi, în absenţa hotărârii consiliului local adoptate în conformitate cu art. 9 alin. (3) şi art. 12 alin. 1 din Legea nr. 393/2004 forma în vigoare la data respectivă.

Mai mult, adresa nr. (...)/31.01.2013 a fost anulată prin, adresa nr. (...)/28.05.2014 emisă de Partidul (...) - Filiala Judeţeană (...). În cuprinsul acestui din urmă act - nr. (...)/28.05.2014, se arată că intimaţii consilieri locali deţin în continuare calitatea de membri ai acestui partid politic.

Totodată, Partidul (...) - Filiala Judeţeană (...) solicită menţinerea intimaţilor în calitatea de consilieri locali din partea acestui partid politic.

Cu toate acestea, Primarul Comunei (...) a încercat în repetate rânduri să determine Consiliul Local (...), să adopte o hotărâre având ca obiect încetarea de drept a calităţii de consilieri locali a intimaţilor, demers întreprins tocmai pentru că recurenta a avut reprezentarea faptului că încetarea de drept a mandatelor poate surveni numai prin hotărâre adoptată de consiliul local conform art. 9 alin. 3 din Legea nr. 393/2004, aspect pe care îl neagă în prezenta cauză.

Faţă de această situaţie, Instituţia Prefectului judeţului (...), ca autoritate de tutelă administrativă, a transmis adresa nr. (...)/ 02.02.2015, către Primăria (...), în care se arată că: "Conform adresei Partidului (...) – Filiala Judeţeană (...) nr. (...)/28.05.2014, înregistrată la Primăria Comunei (...) sub nr. (...)/28.05.2014, rezultă faptul că formaţiunea politică şi-a revocat adresa cu nr. (...)/31.01.2013 şi, pe cale de consecinţă, cei doi consilieri locali, în prezent sunt membri ai acestei formaţiuni politice. În condiţiile date, apreciem că nu se poate adopta o astfel de hotărâre cu efect retroactiv, iar condiţia cu privire la pierderea calităţii de membru al formaţiunii politice pe a cărei lista a fost ales trebuie să existe la momentul adoptării hotărârii".

În acord cu opinia de specialitate transmisă de Instituţia Prefectului Judeţului (...), Consiliul Local al Comunei (...) nu a adoptat hotărârea privind încetarea de drept a mandatelor de consilier local, înainte ele expirarea duratei normale a mandatului, deoarece nu au fost întrunite condiţiile legale prevăzute de art. 9 alin. (2) lit. h1 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, întrucât au deţinut în continuare calitatea de membri ai partidului pe ale cărui liste au candidat.

În consecinţă, mandatele de consilieri locali nu au încetat la data de 31.01.2013, aşa cum susţine recurenta, deoarece Consiliul Local al Comunei (...) nu a adoptat o hotărâre privind încetarea de drept a mandatelor şi declararea vacante a locurilor de consilieri locali.

Intimaţii nu au solicitat plata indemnizaţiei de consilieri local pentru perioada ulterioară emiterii ordinului de încetare a calităţii de consilier, motiv pentru care nu prezintă relevanţă juridică dacă ordinul a fost sau nu atacat pe cale judecătorească.

Până în mai 2016, când Prefectul a emis ordinul de încetare a mandatului celor doi consilieri, aceştia sunt îndreptăţiţi la plata indemnizaţiilor, de vreme ce au participat la lucrările consiliului local şi ale comisiilor de specialitate organizate pe domenii de activitate. Participarea la şedinţele consiliului local şi la comisiile de specialitate rezultă din evidenţele ţinute de secretarul unităţii administrativ teritoriale şi din cuprinsul proceselor verbale de şedinţă.

Refuzul de acordare a drepturilor băneşti deduse judecăţii încalcă dispoziţiile art. 51 alin. 5 din Legea nr. 215/2001, actualizată, coroborat cu art. 34 din Legea nr. 393/2004, art. 65 alin. 1 din O.G. nr. 34/2002, modificată prin Legea nr. 673/2002, deoarece intimaţii au fost consilieri locali în perioada martie 2013 - mai 2016 şi au participat în această calitate la întrunirile consiliului local şi ale comisiilor de specialitate, exprimându-şi votul cu privire la problemele înscrise pe ordinea de zi a autorităţii publice locale.

În concluzie, arată intimaţii, câtă vreme cazul de încetare de drept a mandatului de consilier local, ca urmare a pierderii calităţii de membru al partidului pe a cărui listă a fost ales, nu a fost constatat printr-un act administrativ de către autoritatea competentă conform legii, acesta nu produce efectul prevăzut de lege.

Pentru aceste considerente, au solicitat respingerea recursului ca fiind nefondat.

În drept, au invocat prevederile art. 205 Cod de procedură civilă, art. 51 alin. (5) din Legea nr. 215/2001 actualizată, art. 9, art. 12, art. 34 din Legea nr. 393/2004, art. 65 alin. 1 din O.G. nr. 34/2002 modificată prin Legea nr. 673/2002.

Instanţa de recurs, analizând recursul declarat prin prisma motivelor invocate, a dispoziţiilor legale incidente şi a actelor şi lucrărilor dosarului, a constatat următoarele:

Prin Sentinţa nr. (...)/CA din 01.03.2018 Tribunalul (...) a admis excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune al reclamanţilor (R1) şi (R2) pentru perioada aprilie - iunie 2013, constatând prescris dreptul la acţiune al reclamanţilor (R1) şi (R2) în ceea ce priveşte pretenţiile aferente perioadei aprilie - iunie 2013 şi, totodată, a admis în parte acţiunea formulată de reclamanţii (R1) şi (R2), a anulat Adresele nr. (...)3/30.08.2016 şi nr. (...)4/30.08.2016 şi a obligat pârâţii să achite - reclamantului (R1) suma de 7.672 lei, reprezentând indemnizaţie aferentă funcţiei de consilier local pentru luna martie 2013 şi perioada 02 noiembrie 2013 - mai 2016, care va fi actualizată cu indicele de inflaţie de la data plăţii, precum şi dobânda legală aferentă, de la scadenţă şi până la data plăţii, iar reclamantului (R2) suma de 7.369 lei, reprezentând indemnizaţie aferentă funcţiei de consilier local pentru luna martie 2013 şi perioada 02 noiembrie 2013-mai 2016, care va fi actualizată cu indicele de inflaţie de la data plăţii, precum şi dobânda legală aferentă, de la scadenţă şi până la data plăţii, respingând ca nefondate restul pretenţiilor.

Împotriva acestei sentinţe, a declarat recurs pârâta U.A.T. Comuna (...), arătând că, mandatul consilierilor locali a încetat de drept în ianuarie 2013, odată cu comunicarea hotărârii de retragere a sprijinului politic făcută de Partidul (...) Filiala (...) unităţii administrativ teritoriale, iar nu la data adoptării de către Consiliul Local a unei hotărâri în acest sens sau la data constatării de către prefect a încetării de drept iar, pe de altă parte, în considerentele hotărârii atacate nu se face vorbire despre faptul că mandatul intimaţilor nu ar fi încetat de drept. Pe de altă parte, instanţa nu putea să oblige recurenta la plata indemnizaţiei către reclamanţi, ţinând cont doar de faptul că intimaţii au fost prezenţi la şedinţele de Consiliu Local, de vreme ce, aceştia nici nu au mai fost convocaţi la şedinţele deliberativului local.

Critica recurentei se circumscrie cazului de casare prevăzut de art. 488 pct. 8 Cod de procedură civilă, potrivit căruia casarea hotărârii se poate cere atunci când aceasta a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material.

În fapt, reclamanţii (R2) şi (R1) au deţinut calitatea de consilieri locali în cadrul CONSILIULUI LOCAL AL COMUNEI (...), aferent mandatului 2012 – 2016, ca urmare a alegerilor pentru autorităţile administraţie publice locale desfăşurate în anul 2012, fiind înscrişi pe listele Partidului (...).

Din cuprinsul adresei nr. (...) din 31.01.2013 (fila 28), emisă de Partidul (...) – Filiala Judeţeană (...), rezultă că, Biroul Executiv Judeţean (...) a hotărât retragerea sprijinului politic şi excluderea din Partidul (...) a numiţilor (R2) şi (R1) în conformitate cu prevederile Statutului Partidului (...), Hotărârea Biroului Executiv Judeţean (...) (...) nr.(…)/22.01.2013, precum şi a art. 9 alin. 2 lit. h) ind.1 din Legea nr. 393/2004.

Potrivit art. 9 alin. 2 lit. h) ind.1 din Legea nr. 393/2004 (forma în vigoare la data de 31.01.2013, data retragerii sprijinului politic), calitatea de consilier local sau de consilier judeţean încetează de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, în următoarele cazuri: lit. h) ind.1) pierderea calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale pe a cărei listă a fost ales.

Totodată, potrivit alin. 3 al aceluiaşi articol, încetarea de drept a mandatului de consilier se constată de către consiliul local, respectiv consiliul judeţean, prin hotărâre, la propunerea primarului, ori, după caz, a preşedintelui consiliului judeţean sau a oricărui consilier, iar alin. 4 arată că în cazurile prevăzute la alin. 2 lit. c) - e) şi h ind.1), hotărârea consiliului poate fi atacată de consilier, la instanţa de contencios administrativ, în termen de 10 zile de la comunicare (…).

De asemenea, conform art. 12 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 393/2004, în toate situaţiile de încetare a mandatului înainte de expirarea duratei normale a acestuia consiliul local sau consiliul judeţean, după caz, adoptă în prima şedinţă ordinară, la propunerea primarului, respectiv a preşedintelui consiliului judeţean, o hotărâre prin care se ia act de situaţia apărută şi se declară vacant locul consilierului în cauză. (2) Hotărârea va avea la bază, în toate cazurile, un referat constatator semnat de primar şi de secretarul comunei sau oraşului, respectiv de preşedintele consiliului judeţean şi de secretarul general al judeţului. Referatul va fi însoţit de actele justificative.”

Din coroborarea textelor de lege menţionate mai sus, rezultă că, în toate situaţiile de încetare a mandatului înainte de expirarea duratei normale a acestuia, inclusiv cea reglementată de art. 9 alin. 2 lit. h) ind. 1 incident în speţă, legea reglementează o procedură specială de adoptare la propunerea primarului a unei hotărâri, în prima şedinţă ordinară, pe baza unui referat constatator semnat de primar şi de secretarul comunei sau oraşului, prin care se ia act de situaţia apărută şi se declară vacant locul consilierului în cauză.

În speţă, nu există acte administrative de natura celor prevăzute de lege prin care să se constate încetarea de drept a calităţii de consilieri locali a reclamanţilor, înainte de expirarea duratei normale a mandatelor deţinute de către intimaţi. Prin urmare, în absenţa hotărârii consiliului local, simpla declaraţie de retragere a sprijinului politic din partea partidului politic pe lista căruia consilierul local a fost ales nu are ca efect juridic încetarea de drept a mandatului acestuia.

Ulterior, la data de 19.05.2015, prin adoptarea Legii nr. 115/2015, de modificare a Legii nr. 393/2004, a fost introdus alin. 3 la art. 12, care prevede că în cazul prevăzut la art. 9 alin. 2 lit. h) ind.1), în termen de 30 de zile de la data sesizării partidului politic sau a organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale pe a cărei listă consilierul local sau consilierul judeţean a fost ales, prefectul constată, prin ordin, încetarea mandatului consilierului local sau judeţean înainte de expirarea duratei normale a acestuia şi declară vacant locul consilierului local sau judeţean, astfel că, prin Ordinul nr. 168/ 12.05.2016 (fila 29), Prefectul Judeţului (...) a constatat încetate de drept mandatele consilierilor locali (R2) şi (R1), fapt care însă nu prezintă relevanţă pentru perioada avută în vedere, respectiv februarie 2013 - mai 2016, respectivul ordin neputând produce efecte retroactive.

Prin acţiunea formulată în prezenta cauză, reclamanţii (R2) şi (R1) au solicitat obligarea pârâţilor în solidar la plata către fiecare dintre ei a unei despăgubiri egale cu indemnizaţiile de şedinţă la care au participat în calitate de consilieri locali pentru perioada martie 2013 - mai 2016, actualizată cu indicele de inflaţie de la data plăţii şi cu dobânda legală aferentă de la scadenţă şi până la îndeplinirea obligaţiilor de plată.

În speţă, sunt incidente prevederile art. 51 alin. 5 din Legea nr. 215/2001, potrivit cărora, pentru participarea la şedinţele consiliului local şi ale comisiilor de specialitate, consilierul local primeşte o indemnizaţie stabilită în condiţiile legii, precum şi prevederile art. 34 alin. 2 din Legea nr. 393/2004 în conformitate cu care indemnizaţia de şedinţă pentru membrii consiliului care participă la şedinţele ordinare ale consiliului şi ale comisiilor de specialitate va fi în cuantum de până la 5% din indemnizaţia lunară a primarului, preşedintelui consiliului judeţean sau primarului general al municipiului Bucureşti, după caz.

 Ca atare, în mod corect a apreciat instanţa de fond că solicitările reclamanţilor privind acordarea sumelor de bani aferente perioadei aprilie - iunie 2013 sunt prescrise, fiind formulate cu nerespectarea termenului de prescripţie de 3 ani prevăzut de art. 2517 Cod civil, admiţând, totodată, capătul de cerere privind obligarea pârâţilor la plata despăgubirilor egale cu indemnizaţiile de şedinţă la care au participat în calitate de consilieri locali pentru restul perioadei.

Faţă de cele învederate de pârâtă la filele 155 şi 31, în conformitate cu care reclamanţii (R2) şi (R1) au participat la 30, respectiv 31 şedinţe de comisii şi 31, respectiv 30 şedinţe de plen, prin raportare la indemnizaţia primarului, astfel cum aceasta a fost precizată la filele 152-153 de Casa Judeţeană de Pensii (...) prin Adeverinţa nr. (...)/16.10.2017 şi însuşindu-şi calculul matematic făcut de reclamanţi, cu excluderea perioadei constatate a fi prescrisă, reclamantul (R2) este îndreptăţit la suma de 7.369 lei, reprezentând indemnizaţie aferentă funcţiei de consilier local, actualizată cu indicele de inflaţie de la data plăţii, precum şi dobânda legală aferentă, de la scadenţă şi până la data plăţii, iar reclamantului (R1) este îndreptăţit la suma de 7.672 lei, reprezentând indemnizaţie aferentă funcţiei de consilier local, actualizată cu indicele de inflaţie de la data plăţii, precum şi dobânda legală aferentă, de la scadenţă şi până la data plăţii.

Pentru aceste motive, Curtea a respins ca nefondat recursul declarat de recurenta-pârâtă Unitatea Administrativ Teritorială Comuna (...) prin Primar împotriva Sentinţei nr. (...)/CA din 01.03.2018 pronunţată de Tribunalul (...), pe care a menţinut-o în totalitate.

În baza art. 451 alin. 1 şi 2 Cod de procedură civilă, art.455 Cod de procedură civilă a obligat recurenta să plătească părţilor intimate suma de 1100 lei cu titlu de cheltuieli de judecată parţiale în recurs, respectiv suma de 550 lei în favoarea fiecărui intimat, cuantumul onorariului apărătorului ales al intimaţilor fiind redus prin raportare la complexitatea cauzei şi la activitatea desfăşurată de avocat, ţinându-se seama şi de circumstanţele cauzei.

Domenii speta

Spete similare