Prin cererea înregistrată la data de 16.02.2013 sub nr. 1086/866/2018 pe rolul Judecătoriei Paşcani, contestatorul - a formulat contestaţie la executare împotriva titlului executoriu emis sub nr. 223020046132177 din data de 22.01.2018 de către - şi solicită anularea formelor şi actelor de executare silită. Până la soluţionarea contestaţiei, solicită şi suspendarea executării.
În motivare, contestatorul arată că, din conţinutul titlului executoriu atacat, nu rezultă în mod clar de unde provine suma pe care o datorează contestatorul sub formă de contribuţie de asigurări sociale datorată de persoanele fizice- regularizări. Contestatorul înţelege, de asemenea, să invoce prescripţia dreptului de a cere executarea silită a creanţelor bugetare, în temeiul art. 226 din Legea 207/2015,deoarece a expirat termenul de plată a obligaţiilor bugetare înscrise în documentul prin care s-a stabilit suma de plată. Arată petentul cănu a luat la cunoştinţă, până la momentul formulării prezentei cereri, ce reprezintă suma pentru care este executat., motiv pentru care solicită anularea titlului executoriu în discuţie.
În drept, contestatorul îşi întemeiază cererea pe dispoziţiile art. 260 şi 261 din Legea 207/2015.
Alăturat acţiunii au fost depuse: titlul executoriu menţionate petit (f. 5).
- a formulat întâmpinare (f.11-12) prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale de folosinţă a - , întrucât acesta este o structură fără personalitate juridică, aflată în subordinea - , instituţie cu personalitate juridică şi care poate sta în judecată atât în nume propriu, cât şi în numele organelor fiscale subordonate.
Pe fondul cauzei, intimata arată că Decizia de impunere anuală nr. 6720990/13.10.2017 constituie titlu de creanţă şi devine titlu executoriu conform art. 226 alin. 4 din Codul de procedură fiscală la data sau termenul de plată prevăzut de lege. Având în vedere faptul că petentul nu a procedat la executarea obligaţiei sale, organul fiscal a procedat la executarea silită a acestuia, emiterea de titluri executorii şi somaţii.
Privitor la susţinerile petentului, privitoare la prescripţia dreptului de a stabili creanţe fiscale, intimata apreciază că a respectat termenul de 5 ani prevăzut de art. 110 din Codul de procedură fiscală, respectiv a calculat obligaţia fiscală impusă petentului în termenul de 5 ani, calculat de la data de 1 ianuarie a anului imediat următor celui în care a fost realizat venitul.
Intimata invocă, de asemenea, dispoziţiile art. 268 din Legea 207/2015 şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 454/2003, în sensul că titlul executoriu care a stat la baza demarării procedurii de executare silită este reprezentat de Decizia 96395/8.02.2016, care are natura unui act administrativ fiscal şi poate fi contestat numai pe calea procedurii speciale reglementate de art. 268 din Legea 207/2015. Prin urmare, motivele contestaţiei care privesc cuantumul obligaţiilor de plată stabilite de organul fiscal prin decizia anuală de impunere sunt inadmisibile pe calea contestaţiei la executare, aceste aspecte fiind de competenţa organului fiscal şi, ulterior, a instanţei de contencios administrativ. Din aceste motive, intimata solicită constatarea nelegalităţii şi netemeiniciei prezentei contestaţii la executare.
În drept, intimata îşi întemeiază apărările pe dispoziţiile art. 205 din Legea 207/2015.
În vederea susţinerii apărărilor sale, intimata solicită încuviinţarea probei cu înscrisurile depuse la dosar.
La data de 26.03.2018, petentul a depus la dosar cerere completatoare, prin care arată că intimata nu i-a adus la cunoştinţă provenienţa sumelor pe care le datorează statului, emiţând direct, în mod nelegal, titlul executoriu prezent contestat. Referitor la suma solicitată prin actul emis, arată petentul că, din anul 2009, de când este paralizat, fiind o persoană cu grad de handicap grav şi până în prezent, nu a mai efectuat în nume propriu nicio tranzacţie. Apreciază că intimata nu a parcurs procedura prealabilă prevăzută de art. 205 şi următoarele C.proc.fiscală, încălcând, astfel, dreptul său de a formula contestaţie la decizia de impunere. Titlul executoriu este singurul înscris ce i-a fost comunicat petentului, acestuia nefiindu-i comunicată decizia de impunere, motiv pentru care solicită anularea executării silite şi a titlului executoriu, deoarece petentul s-a aflat în imposibilitate de a contesta decizia de impunere. În această situaţie, contestatorul solicită, de asemenea, suspendarea executării silite până la soluţionarea contestaţiei deoarece, prin eventuala poprire a veniturilor sale, acesta ar fi vădit prejudiciat.
La data de 26.04.2018, contestatorul a depus răspunsul la întâmpinare, prin care, în esenţă, reiterează aspectele susţinute în cererea de chemare în judecată şi în cererea completatoare, arătând, de asemenea, că lipsa de personalitate juridică a - semnifică faptul că aceasta nu avea competenţa legală de a emite documentele de executare silită la adresa sa, invocând nulitatea absolută a documentelor fiscale în discuţie şi intervenţia dispoziţiilor art. 215 din Legea 207/2015.
Prin Încheierea din data de 27.04.2018, instanţa a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a - , invocată prin întâmpinare şi a dispus rectificarea citativului, în sensul că intimat în cauză este - .
Analizând actele şi lucrările dosarului, prin prisma dispoziţiilor legale aplicabile, instanţa reţine următoarele:
Prin Decizia de impunere anuală pentru stabilirea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2012 nr. 6720990/13.10.2017, s-au stabilit în sarcina petentului diferenţe de contribuţii rezultate din regularizarea anuală de 4008 lei (fila 25). Decizia a fost comunicată petentului la data de 23.10.2017 sub semnătură de primire, aşa cum rezultă din confirmarea poştală de primire AA20745809656/18.10.2017 (fila 50). Decizia de impunere anuală prevede menţiunea că, împotriva măsurilor dispuse prin aceasta, se poate face contestaţie care se va depune, în termen de 45 de zile, la organul emitent şi că decizia de impunere reprezintă titlu de creanţă şi constituie înştiinţare de plată.
Din actele dosarului, nu rezultă că decizia nr. 6720900/13.10.2017 ar fi fost declarată nulă de instanţa de contencios administrativ sau de către organul fiscal emitent în procedura prealabilă accesării instanţei de contencios administrativ.
La data de 22.01.2018, a fost emis Titlul executoriu nr. 223020035441700/22.01.2018, privitor la contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată de persoane fizice – regularizări., în cuantum de 4008 lei, emis cu privire la contestator în baza Deciziei 6720990/13.10.2017 (fila 21). De asemenea, a fost emisă Somaţia nr. 223020046132177/22.01.2018 (fila 20), în baza titlului executoriu nr. 223020035441700, prin care s-a pus în vedere petentului că are obligaţia de a achita contribuţia de asigurări sociale de sănătate în cuantum de 4008 lei în termen de 15 zile de la primirea prezentei somaţii. Titlul executoriu în discuţie a fost comunicat petentului la data de 1.02.2018, sub semnătură de primire, aşa cum rezultă din confirmarea poştală de primire seria AA20777471467/29.01.2018 (fila 51).
Prin prezenta contestaţie la executare s-a solicitat anularea Titlului executoriu nr. 223020035441700/22.01.2018, având în vedere, în esenţă, faptul că acesta nu menţionează provenienţa sumei de bani impuse, iar decizia de impunere care a stat la baza emiterii titlului nu ar fi fost comunicată petentului.
Conform Deciziei nr. XIV din 05.02.2007 dată în Recurs în interesul legii de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, publicată în Monitorul Oficial nr.733/30.10.2007,”posibilitatea contestării titlului executoriu fiscal pe calea contestaţiei la executare subzistă numai în măsura în care actul ce constituie titlu de creanţă fiscală nu poate fi atacat pe calea contenciosului administrativ-fiscal.”
Conform art.1 pct. 37 din Legea 207/2015, titlul de creanţă este definit ca actul prin care, potrivit legii, se stabileşte şi se individualizează creanţa fiscală, aşadar, în speţă, pentru titlul executoriu contestat, titlul de creanţă fiscală este decizia referitoare la obligaţiile de plată accesorii nr. 6720990/13.10.2017.
Potrivit art. 226 alin.4 Legea 207/2015 :” Titlul de creanţă devine titlu executoriu la data la care se împlineşte scadenţa sau termenul de plată prevăzut de lege.” iar, din conţinutul Deciziei de impunere anuală nr. 6720900/13.10.2017, rezultă că obligaţiile fiscale stabilite de această decizie se plătesc în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere.
De asemenea, Decizia de impunere anuală nr. 6720990/13.10.2017 precizează faptul că împotriva măsurilor dispuse prin aceasta se poate face contestaţie, care se depune, în termen de 45 de zile de la comunicare, la organul emitent.
Coroborând cele două texte de lege citate mai sus cu prevederile Deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie dată în recurs în interesul legii, rezultă că atât timp cât Decizia de impunere anuală 6720990/13.10.2017 nu a fost contestată în termenul de 45 de zile indicat în aceasta la organul fiscal competent, şi în caz de respingere a contestaţiei respective, la instanţa de judecată de contencios administrativ, în faţa instanţei investite cu contestaţie la executare nu mai pot fi invocate aspecte de fond ale acestui titlu de creanţă fiscală.
Pe cale de consecinţă limitele posibilităţii de analiză a instanţei de executare sunt doar cele ce ţin de respectarea condiţiilor de formă ale actelor de executare emise în baza titlului de creanţă.
Faţă de considerentele de mai sus, instanţa urmează a constata că Titlul executoriu nr. 223020035441700/22.01.2018, îndeplineşte condiţiile de formă prevăzute de lege.
Astfel, conform art. 226 alin.6 din Legea 207/2005, Titlul executoriu emis potrivit alin. (1) de organul de executare silită competent conţine, pe lângă elementele prevăzute la art. 46, următoarele: cuantumul şi natura sumelor datorate şi neachitate, descrierea titlului de creanţă sau a înscrisului care constituie titlu executoriu, precum şi temeiul legal al puterii executorii a titlului.,
Titlul executoriu nr. 223020035441700/22.01.2018 cuprinde elementele cerute pe lângă cele vizate de art. 226 alin. 6 din Legea 207/2005, iar menţiunile din art. 46 din Legea 207/2005 sunt întrunite în cadrul Deciziei de impunere anuală 6720990/13.10.2017, comunicată debitorului sub semnătură de primire la data de 23.10.2017, care face parte integrantă din titlul executoriu, având în vedere trimiterea pe care titlul executoriu o face la decizia în discuţie.
Mai mult, conform art. 49 alin. 1 din Legea 207/2005, actul administrativ fiscal ce constituie titlu executoriu este nul doar dacă: a) este emis cu încălcarea prevederilor legale privind competenţa; b) nu cuprinde unul dintre elementele acestuia referitoare la numele, prenumele şi calitatea persoanei împuternicite a organului fiscal, numele şi prenumele ori denumirea contribuabilului/plătitorului, a obiectului actului administrativ sau a semnăturii persoanei împuternicite a organului fiscal, cu excepţia prevăzută la art. 46 alin. (6), precum şi organul fiscal emitent; c) este afectat de o gravă şi evidentă eroare, iar, în speţă, înscrisul denumit titlu executoriu cuprinde aceste elemente obligatorii vizate de art. 49 alin. 1.
Faţă de prevederea expresă a elementelor obligatorii sub sancţiunea nulităţii, rezultă ca lipsa oricăror alte menţiuni ar atrage nulitatea actului în discuţie doar dacă debitorul ar dovedi o vătămare ce nu poate fi înlăturată în alt mod decât prin desfiinţarea respectivului act (art.175 alin. 1 C.proc.civ.).
Raportat la conţinutul titlului executoriu înaintat debitorului contestator instanţa constată că acesta este identic cu prevederile Deciziei de impunere anuală 6720990/13.10.2017, ce stă la baza iniţierii formelor de executare silite contestate, astfel încât nu există indicii nici din acest punct de vedere asupra nelegalităţii şi netemeiniciei întocmirii titlului executoriu nr. 223020035441700/22.01.2018
Pentru valabilitatea somaţiei, codul de procedură fiscală prevede expres menţiunile ce trebuiesc inserate :” numărul dosarului de executare; suma pentru care se începe executarea silită; termenul în care cel somat urmează să plătească suma prevăzută în titlul executoriu, precum şi indicarea consecinţelor nerespectării acesteia”, toate acestea regăsindu-se în somaţia contestată.
Cu privire la prescripţia dreptului de a cere executarea silită, potrivit art. 215 alin. 1 din Legea 207/2005, (1) Dreptul organului de executare silită de a cere executarea silită a creanţelor fiscale se prescrie în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naştere acest drept. Decizia de impunere anuală nr. 6720990/13.10.2017 a fost emisă cu privire la stabilirea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate aferente anului 2012. Cum dreptul de a cere executarea silită a a acestei creanţe a început să curgă de la data de 1 ianuarie 2013, rezultă că emiterea deciziei de impunere în discuţie a avut loc în interiorul termenului de 5 ani, prevăzut de lege, şi a avut un efect interuptiv al prescripţiei dreptului de a cere executarea silită, aşadar instanţa va respinge ca neîntemeiate criticile aduse de petent cu privire la intervenirea, în cauză, a prescripţiei dreptului de a cere executare silită.
În condiţiile în care contestatorul a intenţionat să invoce prescripţia dreptului de a stabili creanţe fiscale, instanţa reţine aplicarea, în cauză, a dispoziţiilor art. 110 alin. 1 şi 2 din Legea 207/2015, care prevede că (1) Dreptul organului fiscal de a stabili creanţe fiscale se prescrie în termen de 5 ani, cu excepţia cazului în care legea dispune altfel. (2) Termenul de prescripţie a dreptului prevăzut la alin. (1) începe să curgă de la data de 1 iulie a anului următor celui pentru care se datorează obligaţia fiscală, dacă legea nu dispune altfel. Cum termenul de prescripţie a dreptului dea stabili creanţe fiscale a început să curgă, în acest caz, de la data de 1 iulie 2013, instanţa constată că Decizia de impunere anuală nr. 6720990/13.10.2017 a fost emisă în interiorul acestui termen.
Pentru toate considerentele de mai sus, instanţa urmează a constata că prezenta contestaţie la executare este neîntemeiată şi pe cale de consecinţă o va respinge. Având în vedere respingerea ca neîntemeiată a contestaţiei la executare, instanţa urmează, de asemenea, să respingă ca neîntemeiată cererea contestatorului de suspendare a executării silite.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE
Respinge ca neîntemeiată contestaţia la executare formulată de contestatorul - , CNP - cu domiciliul în - , în contradictoriu cu intimata - cu sediul în - .
Respinge ca neîntemeiată cererea contestatorului de suspendare a executării silite începute în dosarul de executare 20150/22/30/2/2018/223020040506404 aflat pe rolul intimatei.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare. Eventuala cerere de apel se va depune la Judecătoria Paşcani.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 30.05.2018.
Preşedinte,Grefier,
Curtea de Apel Oradea
DREPT PROCESUAL CIVIL. EXECUTARE SILITĂ ÎNCEPUTĂ DUPĂ INTRAREA ÎN VIGOARE A NOULUI COD DE PROCEDURĂ CIVILĂ. CONTESTAŢIE LA EXECUTARE. CĂI DE ATAC.
Judecătoria Caracal
Contestaţie la executare
Judecătoria Sectorul 2 București
Contestaţie la executare. Caracterul de bunuri mobile exceptate de la urmărirea silită mobiliară al părţilor sociale deţinute de debitor în cadrul unei societăţi comerciale
Tribunalul Vaslui
contestaţie la executare
Judecătoria Bistrița
Contestaţie la executare.Caracterul de titlu executoriu al contractului de concesiune.