Admisibilitate acțiune formulată de Instituţia Prefectului având ca obiect anularea autorizației de construire

Sentinţă civilă 1096 din 11.12.2018


Admisibilitate acțiune formulată de Instituţia Prefectului având ca obiect anularea autorizației de construire în vederea executării lucrărilor de construire a unei locuințe, garaj și împrejmuire, emisă cu încălcarea prevederilor Legii nr. 50/1991 (art. 7 lit. d din Legea nr. 50/1991)

Decizia civilă nr. 305/19.03.2019

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Tribunalul Galați Secția Contencios administrativ și fiscal, reclamantul Prefectul județului G, în contradictoriu cu pârâții Primarul municipiului T şi D.O., a solicitat anularea autorizației de construire nr. .../10.06.2016 emisă pe numele beneficiarului D.O., în vederea executării lucrărilor de construire a unei locuințe, garaj și împrejmuire.

Prin sentinţa civilă nr. 1096/2018 a Tribunalului Galaţi s-a respins, ca neîntemeiată, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, invocată de pârâtul Primarul municipiului T., s-a respins, ca neîntemeiată, excepţia inadmisibilităţii, invocată de pârâtul Primarul municipiului T., s-a admis acţiunea formulată de reclamantul Prefectul județului G, în contradictoriu cu pârâţii Primarul municipiului T. şi D.O și s-a dispus anularea autorizaţiei de construire nr. .../10.06.2016 emisă de Primarul municipiului T.

Împotriva acestei sentinţe civile a declarat recurs paratul Primarul municipiului T.,  criticând-o ca fiind nelegală, conform art. 488 pct. 8  C.proc.civ..

Recurentul a precizat că pronunțarea acestei sentințe s-a făcut cu aplicarea greșită, de către instanța de fond, a normelor de drept material.

Astfel, în pronunțarea sentinței atacate, instanța de fond, după ce face o enumerare a condițiilor prevăzute de lege pentru eliberarea autorizațiilor de construire, din multitudinea de critici înscrise în cererea de chemare în judecată, reține că unica deficiență în eliberarea Autorizației de construire nr. .../10.06.2016 faptul că ,,certificatul de urbanism sus indicat a fost emis fără a conține lista cu avizele și acordurile necesare în raport de obiectivul ce urmează a fi realizat, fiind încălcate prevederile art. 7 alin.1 lit. d din Legea nr. 50/1991”, şi faptul că ,,autoritatea nu a solicitat beneficiarului, prin actul administrativ de informare, avizul de amplasament al operatorului de energie electrică care avea obligația de a-l elibera…”

 Față de argumentul reținut de instanță în adoptarea sentinței atacate, arăta că autorizația de construire a fost emisă în baza unui certificat de urbanism, ce respectă prevederile legale în domeniu. Astfel, din Certificatul de urbanism nr .../04.05.2016 se observă că acesta conține lista cu avizele și studiile necesare în raport cu obiectivul de investiții ce urmează a fi realizat,  astfel  că certificatul de urbanism îndeplinește criteriile de legalitate. Potrivit art. 5 lit. l  indice 2 din Legea nr.50/1991, ,,avizele solicitate prin certificatul de urbanism trebuie să se refere strict la tipul de lucrări necesare realizării investiției, fiind interzisă solicitarea de avize care nu au relevanță în raport cu obiectul acesteia.” Conform art. 12 din Ordinul nr. 839/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, structura de specialitate din cadrul UAT municipiul T., ținând cont de faptul că imobilul se află într-o zonă fără nici un fel de restricții, s-au solicitat avizele strict necesare pentru construirea obiectivului.

 Astfel, atât timp cât reclamantul nu a învederat în cuprinsul procesului verbal că lucrările realizate ar pune în pericol existența imobilului, prezentând în același timp riscuri pentru alte imobile, sau pentru utilitățile din zonă, consideră că anularea autorizației de construire, ca o măsură automată pentru lipsa prevederii unor avize în actul de informare - certificat de urbanism,  este disproporționată în raport cu pericolul real al faptei și ar încălca dreptul de proprietate între o manieră contrară art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în sensul că pârâtul D.O., fără a avea vreo culpă, nu-și poate valorifica integral dreptul de proprietate asupra imobilului și nu poate asigura o locuință decentă și adecvată familiei.

Intimata reclamantă Instituţia Prefectului judeţului G.  a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat .

Aceasta a susţinut că instanța de fond a reținut în mod corect,în considerentele hotărârii, faptul că certificatul de urbanism ,,a fost emis fără a conține lista cu avizele și acordurile necesare în raport cu obiectivul ce urmează a fi realizat, fiind încălcate prevederile art. 6 și art. 7alin.1, lit. d din Legea nr. 50/1991” şi că ,, autorizația de construire nr.124/10.06.2016, emisă în baza certificatului de urbanism numărul 234/04.05.2016, este nelegală, fiind supusă procedurilor de anulare reglementată de Legea nr. 554/2004.”

 Susținerile recurentului - pârât Primarul municipiului T. sunt în contradicție cu adresa nr. .../13.10.2017, înregistrată la Instituția Prefectului județul G. cu nr. ../25.10.017, prin care Inspectoratul de Stat în Construcții - Inspectoratul Regional în Construcții Sud - Est - Inspectoratul Județean în Construcții V. semnala următoarele:

”În urma controlului desfășurat de reprezentanți Inspectoratul Județean în Construcții V., privind verificarea legalității emiterii Autorizației de construire nr. ../10.06.2016, s-a constatat că actul a fost trimis cu următoarele neconformități:

 Emiterea autorizației de construire în baza cererii și a anexei la cererea -tip completate necorespunzător;

Emiterea autorizației de construire fără descrierea concisă a lucrărilor autorizate și fără alte date extrase din D.T.A.C.

 Emiterea autorizației de construire în baza unei documentații incomplete;

 Emiterea autorizației de construire în baza unui certificat de urbanism emis cu date incomplete, fără a se solicita necesitatea obținerii avizelor de la furnizorii de utilități în zonă și a studiului de specialitate, fără a fi prezente (avizele, studiul de specialitate) la documentația care a stat la baza autorizării: în lipsa aviz deținător rețea apă, rețea canalizare, rețea electricitate, rețea telefonie, în lipsa ,, Studiu privind posibilitatea utilizării unor sisteme alternative de eficiență ridicată”.

 Emiterea autorizației de construire în baza unei documentații care nu respectă prevederile documentațiilor de urbanism aprobate și avizate potrivit legii (P.U.G. municipiul T. și Regulament local de Urbanism aferent) aprobat prin HCL nr. 16/25.03.1999, nr. 4/31.01.2013, nr.5/21.01.2016, nu este respectată distanța față de limita lateral din zona de Vest;

 Emiterea autorizației de construire în baza unei documentaţii elaborată cu nerespectarea prevederilor certificatului de urbanism care a stat la baza autorizării și implicat implicit a documentațiilor de urbanism şi avizate potrivit legii (…)și anume cu nerespectarea C.U.T.

Emiterea autorizației de construire de pe un formular emis cu încălcarea prevederilor legale și anume în dreptul semnatarului Arhitect șef  nu sunt specificate numele persoanei care semnează pentru ,,Arhitect șef” nici funcția și titlul profesional ale acestuia, fără a se putea constata atât competența de emitere cât și a semnatarilor, conf. art. 4 din Legea nr.50/1991.

 Având în vedere considerentele mai sus invocate din care rezultă că Autorizația de Construire nr. .../10.06.2016 este emisă de Primarul municipiului T., cu încălcarea prevederilor privind emiterea certificatului de urbanism și autorizație de construire, solicită respingerea recursului promovat de recurentul pârât ca fiind nefondat și menținerea sentinței civile nr.1096/11.12.2018 pronunțată de Tribunalul Galați.

Prin Decizia civilă nr. 305/19.03.2019 Curtea de Apel Galați Secția Contencios administrativ și fiscal a respins recursul ca nefondat.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de control judiciar a reținut că, examinând sentinţa recurată prin prisma motivelor invocate, conform art. 488 pct. 8 C.proc.civ., Curtea constată că prima instanţă a făcut o corectă interpretare şi aplicare a dispoziţiilor legale în materie, pronunţând o sentinţă legală a cărei reformare nu se impune.

Potrivit art. 2 alin. 1 si 2  din Legea nr. 50/1991 autorizaţia de construire constituie actul final de autoritate al administraţiei publice locale pe baza căruia este permisă executarea lucrărilor de construcţii corespunzător măsurilor prevăzute de lege referitoare la amplasarea, conceperea, realizarea, exploatarea şi postutilizarea construcţiilor.

Autorizaţia de construire se emite în baza documentaţiei pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii, elaborată în condiţiile prezentei legi, în temeiul şi cu respectarea prevederilor documentaţiilor de urbanism, avizate şi aprobate potrivit legii.

Conform anexei nr. 1 lit. A pct. 2.5.5  din Legea nr. 50/1991,  documentaţia tehnică pentru autorizarea executării lucrărilor de construire - D.T.A.C. cuprinde  și avizele şi acordurile privind asigurarea, branşarea şi racordarea la infrastructura edilitară, după caz, stabilite prin certificatul de urbanism conform reglementărilor legale în vigoare şi ca urmare a condiţiilor speciale de amplasament şi/sau a funcţionalităţii investiţiei, după caz, obţinute în prealabil de solicitant.

De asemenea , art. 24 alin. 1 si 2 din NORMELE METODOLOGICE de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii prevede că, în vederea constituirii documentaţiei pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii, este necesară obţinerea avizelor/acordurilor furnizorilor/administratorilor de utilităţi urbane (alimentare cu apă, canalizare, electricitate, gaze, termoficare, telecomunicaţii, salubritate, transport urban - inclusiv soluţiile de asigurare, branşare şi racordare a acestora la infrastructura edilitară, după caz) stabilite prin certificatul de urbanism, inclusiv pentru restricţiile impuse pentru siguranţa funcţionării reţelelor de transport energetic sau tehnologic din zona de amplasament, după caz.

Avizele/acordurile prevăzute la alin. (1) se exprimă în temeiul unor documentaţii specifice elaborate în conformitate cu cerinţele avizatorilor în baza datelor extrase de proiectant din documentaţia tehnică - D.T. pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii.

Chiar dacă  în certificatul de urbanism nu a fost  menţionată obligativitatea obţinerii avizelor /acordurilor arătate mai sus, autorizaţia de construire nu putea fi legal emisă atât timp cât reglementările legale în vigoare le impuneau în cazul construcţiei respective.

De exemplu, în cazul electricităţii ca utilitate urbană, prin art. 7 din ORDINUL nr. 25 din 22 iunie 2016, privind aprobarea Metodologiei pentru emiterea avizelor de amplasament de către operatorii de reţea, s-a stabilit că beneficiarii lucrărilor de construcţii au  obligaţia obţinerii avizului de amplasament, în condiţiile prevăzute la art. 4, înaintea solicitării emiterii autorizaţiei de construire sau de desfiinţare, indiferent dacă instalaţia sau construcţia respectivă urmează a fi sau nu racordată la reţeaua electrică.

Aceste avize au un caracter conform  datorită  interesului public în administrarea acestor utilităţi urbane aflate în vecinătatea terenului pe care urma sa fie edificată construcţia respectivă.

Primarul sau arhitectul şef nu are competenţa de a aprecia faptele, rămânând la aprecierea furnizorilor/administratorilor de utilităţi urbane dacă sunt sau nu îndeplinite condiţiile legale si tehnice pentru emiterea avizelor respective în vederea edificării construcţiei.

Acesta este şi motivul pentru care legiuitorul a înţeles să disjungă competenţa în două părti: una transmisă organului care apreciază faptele şi emite avizul, şi alta, păstrată de primar, care are puterea de a-i conferi avizului putere executorie, prin  emiterea autorizaţiei de construire.

În ceea ce privește semnarea autorizaţiei de construire, Curtea retine că, potrivit art. 49 din NORMELE METODOLOGICE de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, aceasta  se face de către autoritatea administraţiei publice judeţene/locale, după caz, potrivit competenţelor prevăzute la art. 4 din Lege. Alături de autoritatea administraţiei publice emitente, autorizaţia de construire/desfiinţare se mai semnează de secretarul general ori de secretar, precum şi de arhitectul-şef sau de către persoana cu responsabilitate în domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului din aparatul propriu al autorităţii administraţiei publice emitente, acolo unde nu este instituită funcţia de arhitect-şef. Responsabilitatea emiterii actului revine tuturor semnatarilor acestuia, potrivit atribuţiilor stabilite în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Lipsa unei semnături atrage nulitatea actului.

În absenţa semnatarilor prevăzuţi de Lege, menţionaţi la alin. (1), autorizaţiile de construire/desfiinţare se semnează de către înlocuitorii de drept ai acestora, împuterniciţi în acest scop, potrivit prevederilor legale.

Caracterul de ordine publica al competentei semnatarilor autorizaţiei de construire evidenţiază faptul că exercitarea competentei este obligatorie pentru titularul ei şi faptul că nerespectarea rezultând din lipsa competentei nu poate fi acoperită prin ratificarea ulterioară a autorităţii competente .

Deşi în cuprinsul întâmpinării de la fond pârâtul Primarul Municipiului T. a afirmat că autorizaţia a fost semnată de persoana care înlocuia arhitectul şef la momentul respectiv, în cauză nu a fost indicat numele persoanei respective şi nici nu a fost făcută dovada împuternicirii acesteia.

Pentru aceste considerente , Curtea îşi va însuşi opinia judecătorului de prima instanţă privind nelegalitatea autorizaţiei de construire respective .

Privitor la încălcarea dispoziţiilor art. 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO, instanţa de recurs constată că în cauză nu s-a dispus demolarea construcţiei respective, beneficiarul având posibilitatea intrării în legalitate conform procedurilor instituite în acest sens în cazul în care clădirea respecta normele obligatorii în domeniu.