Criterii de încadrare în grad de handicap. Diagnostic principal - diagnostic secundar.

Criterii de încadrare în grad de handicap. Diagnostic principal - diagnostic secundar.

Caracterul obligatoriu al criteriilor medico-psiho-sociale prevăzute în  Ordinului comun nr. 762/2007 al M.M.F.E.Ş. şi al M.S.P. astfel încât nici administrația şi nici instanțele de judecată nu le pot ignora prin realizarea unei încadrări în grad de handicap în afara cadrul legislativ actual.

Decizia civilă nr. 252/11.03.2019

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Tribunalul Galaţi la data de 28.03.2018 reclamanta B.N.I, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Județean Galați – Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap, a solicitat anularea Certificatului de handicap nr. .../15.02.2018 și a Dispoziției nr. .../20.02.2018 și, pe cale de consecință, reîncadrarea în gradul de handicap cu asistent personal.

Prin sentinţa civilă nr.  1106/14.12.2018  a Tribunalului Galaţi s-a dispus respingerea, ca nefondată, a cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta B.N.I.

Pentru a pronunța această hptărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

În fapt, prin Certificatul de încadrare în grad de handicap nr. ....../15.02.2018 (f.37-38,47-53), ca urmare a revizuirii, reclamanta B.N.I., în vârstă de 18 ani, a fost încadrată în gradul de handicap accentuat, fiind stabilit termen de revizuire în februarie 2020.

Din actele medicale depuse la dosar (f. 11-14,20-28, 60-79) a rezultat că reclamanta, care a fost diagnosticată în august 2014 cu defect septal ventricular, hipertensiune pulmonară severă secundară și Sindrom Eisenmenger, evaluată prin cateterism cardiac drept, a fost inclusă în Programul Național de Tratament al HTP în septembrie 2014, evoluția sub tratament fiind favorabilă, cu toleranță bună la efort, aceasta parcurgând 450 m în 6 min.

Din Certificatul medical nr. ../13.03.2018 și din actele medicale eliberate în martie 2018 de același medic (f. 39-46), a rezultat că reclamanta este în evidență cu hipertensiune pulmonară arterială secundară bolii cardiace congenitale, defect septal ventricular perimembranos de dimensiuni mari cu sunt bidirecțional, sindrom Einsenmenger, insuficiență cardiacă clasa III NYHA, regurgitare tricuspidială ușoară funcțională, regurgitare pulmonară ușoară- moderată funcțională, dilatare moderată de arteră pulmonară și regurgitare mitrală ușoară. A rezultat totodată că evoluția sub tratament este favorabilă, cu toleranță bună la efort (a parcurs 450 m în 6 min), starea generală a acesteia fiind bună.

Nu s-a eliberat reclamantei recomandare pentru îngrijiri medicale la domiciliu.

Din Raportul de evaluare complexă a reclamantei (f. 58-59), au rezultat următoarele:

-Rezultatele evaluării sociale – dependență familială parțială

-Rezultatele evaluării medicale  - insuficiență cardiacă congestivă cls III NYHA

-Rezultatele evaluării psihologice – autonomie, cooperantă, liniștită psiho-motor, orientată temporo-spațial, deplasare individuală, vocabular activ dezvoltat, memorie păstrată, atenție concentrată și distributivă

-Rezultatele evaluării nivelului de educație 0 forma de învățământ actuală –Gimnazial

-Rezultatele evaluării abilităților și a nivelului de integrare socială – este dependentă parțial de ajutorul altei persoane, limitare socială parțial.

Prin referatul medical nr. 51/05.02.2018 (f. 61) s-a stabilit un deficit funcțional sever.

Din ancheta socială efectuată de Comuna Liești (f. 81-84), a rezultat că s-a recomandat reclamantei să se prezinte la Comisia de expertiză pentru reîncadrarea în grad de handicap cu asistent personal. S-a reținut că aceasta necesită ajutor integral pentru igiena corporală și este dependentă parțial de altă persoană pentru îmbrăcat și dezbrăcat; necesită ajutor integral pentru servire și hrănire și parțial pentru mobilizare, putându-se deplasa fără dispozitive, în interiorul locuinței deplasându-se singură iar în exterior depinzând de alții; utilizează singură mijloacele de comunicare; depinde de alții la prepararea și servirea hranei, fiind incapabilă pentru activități gospodărești; utilizează mijloacele de transport numai însoțită; își poate aduce aminte și poate îndeplini o secvență de instrucțiuni; vorbește bine și inteligibil și se orientează fără probleme; are nevoia de multă atenție.

Din Certificatul de încadrare a copilului cu dizabilități în grad de handicap nr. .../09.10.2017 (f. 86), a rezultat că, până la data de 15.02.2018, reclamanta a fost încadrată, în perioada minorității, în gradul de handicap grav cu asistent personal.

Din actele medicale eliberate în septembrie și noiembrie 2018 (f. 92-101) a rezultat că starea generală a reclamantei este bună, evoluția sub tratament a bolii fiind favorabilă și s-a recomandat acesteia să evite efortul fizic intens și prelungit și temperaturile extreme, putând efectua activități profesionale care necesită efort fizic mic și moderat sau activitate intelectuală și s-a recomandat terapia ocupațională.

În drept, la Cap. 4. Funcțiile sistemului cardiovascular, hematologic, imunitar și respirator, lit. A. Funcțiile sistemului cardiovascular, I. Evaluarea gradului de handicap în afectarea funcțiilor inimii din Criterii medico-psihosociale de încadrare în grad de handicap din Ordinul nr. 762/2007 al Ministerul Muncii, Familiei şi Egalității de Șanse, publicat în MO nr. 885 BIS din 27.12.2007, în forma în vigoare la data emiterii certificatului de handicap supus analizei instanței, afecțiunea IC NYHA III cu care a fost diagnosticată reclamanta este menționată ca fiind o deficiență accentuată, handicap grav. Se reține că persoana prezintă simptome limitatoare de prestare a activității zilnice de întreținere, prezintă semne de ICC corectabile sub tratament; cardiostimulare eficientă cu tulburări funcționale la eforturi mici, chiar şi în repaus; aritmii ES ce nu pot fi controlate prin tratament şi induc tulburări hemodinamice manifeste accentuate în efort.

În aceleași criterii, ca deficiență gravă, handicap grav, este menționată afecțiunea IC NYHA IV. Se reține că persoana este simptomatică în repaus, apar semne de ICC, gradul de afectare cardiacă între 85 - 100%, ireversibilă la tratament; tulburări de ritm şi de conducere grave, neinfluențate de tratament, cardiostimulare ineficientă.

Față de prevederile legale menționate, instanța reține că, deși afecțiunile de care suferă reclamanta sunt grave din punct de vedere medical, evaluarea gradului de handicap de către pârât s-a făcut cu respectarea criteriilor legale medico-psihosociale aprobate prin Ordinul nr. 762/2007, starea de sănătate și recomandările medicale făcute reclamantei regăsindu-se la deficiență accentuată, handicap grav.

 Tribunalul reține totodată că, pentru a se reține nelegalitatea actului contestat de reclamantă, este necesar ca evaluarea medicală a reclamantei să releve o altă deficiență funcțională decât cea avută în vedere de pârât la încadrarea în gradul de handicap accentuat. Instanța nu este în măsură a efectua o astfel de evaluare medicală, fiind necesar ca aceasta să rezulte în mod clar din înscrisurile medicale depuse la dosar ori să fie făcută printr-o expertizare a stării de sănătate a reclamantei. Or, în speță, actele medicale depuse de reclamantă la dosar nu relevă necesitatea încadrării bolilor de care suferă reclamanta în alte coduri decât cele reținute de pârât, cu consecința schimbării deficienței funcționale din accentuată în gravă, astfel cum dorește reclamanta.

Împrejurarea că anterior reclamanta a fost încadrată în gradul de handicap grav cu însoțitor nu poate constitui un argument pentru menținerea acestui grad în condițiile în care o atare încadrare nu respectă criteriile medico-psihosociale impuse de Ordinul nr. 762/2007, conducând astfel la încălcarea legii.

Împotriva acestei sentinţe civile a declarat recurs reclamanta B.N.I. invocând  dispozițiile art. 488 pct. N.C.proc.civ.

Recurenta a precizat că hotărârea este nelegală fiind dată ca urmare a unei interpretări eronate a unei norme de drept material, interpretându-se greşit criteriile de încadrare în grad de handicap fără a se raporta încadrarea la toate diagnosticele avute de recurentă, care cumulate duc la o boala gravă, pentru care nu există tratament medical sau chirurgical, cu speranţa maximă de viață până la vârsta de 28 de ani. În mod eronat, încadrarea s-a făcut raportat doar la insuficienţa cardiacă "uitându-se" faptul ca are două diagnostice foarte grave hipertensiune pulmonară arterială (cu o speranţa de viață de max. 10 ani şi sindromul Eisenmenger. Nici când s-a analizat defectul septal ventricular acesta nu a fost legat de diagnosticele care practic îi pun viața în pericol, şi asta deși orice material medical (chiar şi pe net) arată că în cazul sindromului menţionat şi a hipertensiunii pulmonare arteriale nu mai este un diagnostic comun ci de risc.

Astfel, în evaluarea gradului de handicap în mod greșit atât comisia cât şi instanţa au luat în considerare doar diagnosticul de insuficienţă cardiacă cu parametrii IC Nyha III boală ce se regăseşte la cap. IV. A.I din Ordinul 762/2007, unde este prevăzut că "Persoanele prezintă simptome limitatoare de prestare a activităţii zilnice de întreţinere, ICC (insuficienţă cardiacă cronică) corectabil sub tratament şi actele medicale prezentate demonstrează clar că în situaţia sa nu se poate corecta boala sub tratament, prognosticul meu de supraviețuire fiind de maxim 10 ani)". De asemenea atât intimata cât şi instanţa au reţinut că DSV (deviaţie septală ventriculară), este "diagnostic secundar ce însoţeşte boala de inimă şi care se încadrează de asemenea la gradul accentuat", (uitându-se faptul ca DSV este perimembranos şi de dimensiuni mari). Toată aceasta interpretare, explicaţie s-a făcut plin aplicarea eronată a criteriilor medicale neținându-se seama de diagnosticele principale foarte grave (respectiv hipertensiune pulmonara arteriala, defect septal ventricular perimembranos de dimensiuni mari cu sunt biredicţional şi sindrom Eisenmenger) de epicriză (ansamblu de fenomene care caracterizează o boală, pe baza căruia se poate stabili diagnosticul şi tratamentul pacientului) stabilită de medicii specialişti în toate actele medicale. Comisia a analizat doar câteva diagnostice din cadrul actelor medicale dar nu a făcut o coroborare a lor. Astfel comisia a avut in vedere doar insuficienta cardiaca si defectul septal ventricular fără a ţine cont diagnosticul principal grave de caracteristicile acestuia.

În cazul recurentei se poate vedea clar ca diagnosticul este de defect septal ventricular perimembranos de dimensiuni mari cu sunt bidirectional, sindrom Einsenmenger, hipertensiune pulmonară arterială. Ca urmare a acestui fapt acest tip de defect septal ventricular nu se ameliorează medicamentos şi nu poate fi operat. Singura operaţie care i-ar da o speranţa de viață, dincolo de vârsta de 30 de ani, ar fi un transplant, în acelaşi timp al inimii şi plămânului ceea ce e puţin posibil (în lume, la data prezentă având loc doar 5 operaţii de acest gen, din care doar 3 au fost de succes). Studiile arată că transplantul pulmonar cu repararea defectului cardiac sau transplantul combinat cord-pulmon este o opţiune pentru pacienţii cu sindrom Eisenmenger care au markeri de prognostic prost (ca şi în cazul său însă succesul operaţiei este limitat.

Este de neînţeles cum comisia nu a analizat faptul că recurenta are diagnosticul însoţitor de hipertensiune pulmonară şi sindrom Eisenmenger precum şi faptul că medicii specialişti din România şi Italia au menţionat faptul că este "imposibilă efectuarea unei corecţii chirurgicale cardiace "care să-i amelioreze boala. Sindromul Eisenmenger ("Boala albastra") este o boală gravă şi ireversibilă, cu risc de deces mare între 20 si 30 de ani, fapt care ar fi trebuit să fi fost luată în consideraţie la încadrare.

Ca urmare a acestui fapt nu se poate vorbi de o autonomie atâta timp cât nu se poate deplasa neînsoţită, nu pot face o cumpărătura singură, nu poate sa facă un efort minim-cum este mersul prelungit, nu pot ridica obiecte chiar de mică greutate etc., având nevoie de ajutorul altei persoane permanent. Orice material medical despre Sindromul Eisenmenger arată că pacienţii prezintă toleranţă la efort toarte scăzută şi dispnee de efort (deci aproape toate treburile cotidiene nu pot fi făcute de aceştia).

Intimata a analizat doar diagnosticele ce i-au convenit deși avea obligaţia de a cerceta toate bolile trecute în actele medicale. Faptul ca medicii specialişti au considerai extrem de grave afecţiunile de hipertensiune pulmonara arterială, DSV perimembranos şi Sindromul Eisenmenger este demonstrată şi de aceea că pe toate actele medicale din 2018 aceste diagnostice sunt trecute înaintea celui de insuficienţă cardiacă. Faptul că intimata nu a menţionat nimic de diagnosticele menţionate demonstrează faptul că evaluarea s-a făcut superficial, comisia neanalizând situaţia recurentei extrem de gravă.

Intimata  pârâtă Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap din cadrul Consiliul Judeţean Galaţi, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Prin decizia civilă nr. 252/11.03.2019 Curtea de Apel Galați a respins recursul ca nefondat.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de control judiciar a reținut următoarele:

Din cuprinsul dispozițiilor art. 6 din H.G. nr. 430/2008 rezultă că actele pe baza cărora se realizează încadrarea sau neîncadrarea într-un grad de handicap trebuie să fie în măsură să reflecte situația medicală prezentă a persoanei evaluate.

Drepturile si accesibilitățile date în baza certificatului de încadrare în grad de handicap vizează capacitatea de integrare/reintegrare a persoanei în familie, societate şi vine ca un sprijin în reintegrarea persoanei, în asigurarea funcţionalităţii acestuia în societate.

Criticile formulate de recurenta-reclamantă B.N.I. în susţinerea nelegalităţii sentinţei atacate sunt  nefondate în condiţiile în care nu s-a făcut dovada de către reclamanta a îndeplinirii criteriilor medico-psiho-sociale prevăzute în  Ordinului comun nr. 762/2007 al M.M.F.E.Ş. şi al M.S.P.

Astfel, în decizia luată, CEPAH Galaţi a avut în vedere criteriile stabilite în actele normative indicate, cap. 4 „FUNCTIILE SISTEMULUI CARDIOVASCULAR, HEMATOLOGIC, IMUNITAR SI RESPIRATOR A. FUNCTIILE SISTEMULUI CARDIOVASCULAR I. EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA FUNCTIILOR INIMII”, unde la sect.  A 1.a  se specifică că se acordă încadrare în grad accentuat de handicap pentru afecțiunea IC NYHA III cu care a fost diagnosticată recurenta reclamantă.

Instanța de fond a reținut că reclamanta prezintă simptome limitatoare de prestare a activității zilnice de întreținere, prezintă semne de ICC corectabile sub tratament; cardiostimulare eficientă cu tulburări funcționale la eforturi mici, chiar şi în repaus, aritmii ES ce nu pot fi controlate prin tratament şi induc tulburări hemodinamice manifeste accentuate în efort.

Conform dispoziţiilor art. 483 NCPC recursul este o cale de atac care se poate exercita exclusiv pentru motive de nelegalitate nu şi de netemeinicie.

Faptul că recursul se poate exercita numai cu privire la nelegalitatea hotărârii atacate rezultă şi din structura art. 488 care prevede expres şi limitativ motivele de casare, niciunul dintre acestea nefiind conceput astfel încât să permită instanței de recurs reanalizarea probelor şi reevaluarea situației de fapt.

Astfel, motivul de recurs invocat de recurentă cu privire la greșita apreciere a înscrisurilor depuse la dosar şi implicit a reevaluării situației de fapt  nu poate fi primit, neîncadrându-se în motivele de casare prev. de art. 488 NCPC

În consecință, plecând de la situația de fapt reținută de prima instanță în sensul celor arătate mai sus, Curtea constată că evaluarea gradului de handicap s-a realizat cu respectarea criteriile medicopsihosociale prevăzute în Ordinul comun nr. 762/2007 al M.M.F.E.Ş. şi al M.S.P, starea medicală şi recomandările medicale regăsindu-se la deficienţa accentuată, handicap accentuat.

În ceea ce priveşte diagnosticul secundar - DSV (deviaţie septală ventriculară), Curtea reţine că această afecţiune însoţeşte diagnosticul reclamantei clasa II-III NYHA, fiind o cauză a acestuia, fiind încadrat, de asemenea la handicap grad accentuat.

Potrivit art. 85 alin. 5 din Legea Nr. 448/6 decembrie 2006, criteriile medicopsihosociale, pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap, sunt aprobate prin ordin comun al ministrului sănătăţii publice şi al ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse.

Atât timp cât  actul normativ arătat mai sus, respectiv Ordinul comun nr. 762/2007 al M.M.F.E.Ş. şi al M.S.P. nu a fost anulat, dispozițiile acestuia au caracter obligatoriu, astfel încât, nici ,,administrația şi nici instanțele de judecată nu le pot ignora prin realizarea unei încadrări în grad de handicap în afara cadrul legislativ actual.

Totodată Curtea reţine că hotărârea recurată este motivată, conținând evaluarea argumentelor prezentate de reclamantă într-o modalitate clară, fluentă și inteligibilă, care  exclude ideea de arbitrariu și  făcând totodată  posibilă exercitarea controlului judiciar.

Pentru aceste motive, în baza art. 496 alin 1 Cod procedură civilă şi art. 488 pct.  8 Cod procedură civilă, va respinge recursul declarat de reclamantă.

Domenii speta

Spete similare