Prestatie compensatorie

Deliberând asupra cauzei de faţă, reţine următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. X din 16.04.2018 pronunţată de Judecătoria în dosar nr X/311/2017, s-a dispus următoarea soluţie:

„Respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul B V, CNP , domiciliat in Mun. S, str., jud. O,  în contradictoriu cu pârâta G S CNP , domiciliata in Mun. S, str. , , jud. O.

Admite cererea pârâtei privind obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.

Obligă reclamantul la plata sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat.”

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut că, prin cererea înregistrata pe rolul Judecătoriei Slatina la data de 13.03.2017, cu nr. X/311/2017, reclamantul B V in contradictoriu cu parata G S, a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce se va pronunţa sa dispună suspendarea acordării prestaţiei compensatorii în sumă de 150 lei, stabilită în baza sentinţei civile nr.X/2014 20.02.2014, până la soluţionarea definitivă a prezentului litigiu, anularea prestaţiei compensatorii în sumă de 150 lei  dispusă în baza sentinţei Civile nr. X/2014 20.02.2014.

În fapt, prestaţia compensatorie de 150 lei a fost acordată paratei în mod nelegal în baza sentinţei Civile nr. X/2014 20.02.2014 pronunţată de Judecătoria Slatina, întrucât nu exista o cauză/împrejurare în legătură cu căsătoria, de incapacitate generată de căsătoria dintre parţi, nu a existat nici un dezechilibru semnificativ cu privire la condiţiile de viaţa ale celui care o solicită, respectiv, paratei, întrucât era pensionară gradul trei cu drept de muncă, iar între cuantumul pensiei intimatei şi pensia sa nu era decât o diferenţă de 150 lei, adică cât a fost stabilit cuantumul prestaţiei compensatorii, însă această diferenţă putea fi acoperită de o muncă cu  jumătate de normă pe care parata avea dreptul să o presteze, iar dacă nu a prestat-o, nu se putea reţine culpa reclamantului şi în nici un caz nu era indicat/legal să i se acorde această prestaţie, compensatorie  din motivele cumulative invocate mai sus.

Prestaţia  compensatorie  de 150 lei  în baza sentinţei civile nr. X/2014 20.02.2014 pronunţata de Judecătoria Slatina se impune a fi anulată, urmare a veniturilor corespunzătoare ale paratei, pensie şi posibilitatea vânzării apartamentului proprietate comuna. La momentul acesta, parata este beneficiara unei pensii de la limita de vârstă, pensie care conform unor date şi informaţii neoficiale, este chiar mai mare ca a reclamantului.

Nu deţine datele de evidentă primară de la Casa Judeţeană de Pensii O pentru că nu sunt informaţii publice şi, de aceea, a solicitat ca, atât la interogatoriul propus pentru parata, cât şi oficial, prin adresă trimisă la CJP O, sa se comunice cuantumul pensiei paratei.

Există posibilitatea vânzării apartamentului proprietate comuna, apartament cu 3 camere şi evident, cumpărarea unei alte proprietăţi de valoare mai mica de către parata, cu posibilitatea obţinerii unui venit corespunzător pentru satisfacerea cerinţelor personale, ale vieţii de zi cu zi.

Reclamantul i-a  propus vânzarea prin publicitate, singura modalitate reală de a obţine preţul pieţei pentru apartamentul coproprietate si evident satisfacerea cerinţelor pentru amândoi.

In dovedire, a solicitat proba cu înscrisuri, precum şi interogatoriul paratei.

La data  de 12.04.2017, pârâta G S, în termen legal a formulat  întâmpinare la cererea reclamantului B V,  solicitând  respingerea ca inadmisibila a cererii de suspendare a acordării prestaţiei compensatorii.

Prin cererea formulata la instanţa, odată cu "anularea" prestaţiei compensatorii, s-a solicitat suspendarea acordării prestaţiei compensatorii.

Atâta vreme cat nu este situaţia unei contestaţii la executare silita pentru a putea solicita in temeiul art. 719 CPC suspendarea executării silite, cererea formulata este inadmisibila.

In ceea ce priveşte cererea pentru "anularea" prestaţiei compensatorii, Codul civil in art.395, reglementează încetarea prestaţiei compensatorii atunci când "soţul creditor obţine resurse de natura sa îi asigure condiţii de viata asemănătoare celor din timpul căsătoriei" si nu anularea acesteia.

Condiţiile care au condus la obligarea reclamantului la plata prestaţiei compensatorii au rămas neschimbate, cuantumul pensiei este de 610 lei, starea de sănătate s-a agravat, aspect pe care îl va dovedi cu acte medicale, comunitatea de bunuri a soţilor nu a fost lichidata, parata locuind in continuare in apartamentul bun comun cu 3 camere, pentru care suporta in exclusivitate plata utilităţilor si taxele si impozitele, se menţine dezechilibrul semnificativ care a fost avut  in vedere la stabilirea prestaţiei compensatorii.

A solicitat respingerea cererii.

In dovedire, a solicitat proba cu înscrisuri.

In cursul cercetării judecătoreşti a fost încuviinţata si administrata de instanţa proba cu înscrisuri si interogatoriul propus de reclamant a fi luat paratei G S, parata a răspuns la interogatoriu).

La termenul din data de 26.09.2017, la solicitarea instanţei, reclamantul a precizat cererea în sensul că solicită încetarea prestaţiei compensatorii (f. 40 ds.fond).

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa de fond a  reţinut  următoarele:

În fapt, reclamantul B V s-a căsătorit cu pârâta G S la data de 10.02.1977. Prin sentinţa civilă nr.X/2014, Judecătoria Slatina a dispus desfacerea căsătoriei părţilor din culpa exclusivă a reclamantului.

Prin aceeaşi hotărâre, reclamantul a fost obligat la plata unei prestaţii compensatorii, în favoarea pârâtei sub forma unei rente viagere, în cuantum de 150 lei lunar, până la intervenirea unui caz legal de încetare a obligaţiei.

S-a reţinut că sunt îndeplinite condiţiile acordării prestaţiei compensatorii având în vedere culpa exclusivă a reclamantului în desfacerea căsătoriei, starea de sănătate precară a pârâtei, resursele financiare reduse ale acesteia fiind reprezentate de o pensie pentru incapacitate de muncă în cuantum de 471 lei, prin separarea părţilor, nivelul său de trai suferind o diminuare semnificativă.

În drept, instanţa a reţinut  că instituţia prestaţiei compensatorii este reglementată prin dispoziţiile art.390 – 395 C.civil, aceasta reprezentând un instrument juridic de natură să asigure, pe cât posibil, compensarea unui dezechilibru semnificativ pe care divorţul îl produce în condiţiile de viaţă ale unuia dintre soţi.

Prestaţia compensatorie nu se poate solicita decât odată cu desfacerea căsătoriei. La stabilirea prestaţiei compensatorii se ţine seama atât de resursele soţului care o solicită, cât şi de mijloacele celuilalt soţ din momentul divorţului, de efectele pe care le are sau le va avea lichidarea regimului matrimonial, precum şi de orice alte împrejurări previzibile de natură să le modifice, cum ar fi vârsta şi starea de sănătate a soţilor, contribuţia la creşterea copiilor minori pe care a avut-o şi urmează să o aibă fiecare soţ, pregătirea profesională, posibilitatea de a desfăşura o activitate producătoare de venituri şi altele asemenea.(art.391 Cod civil)

 Prestaţia compensatorie poate fi stabilită în bani, sub forma unei sume globale sau a unei rente viagere, ori în natură, sub forma uzufructului asupra unor bunuri mobile sau imobile care aparţin debitorului. Renta poate fi stabilită într-o cotă procentuală din venitul debitorului sau într-o sumă de bani determinată. Renta şi uzufructul se pot constitui pe toată durata vieţii celui care solicită prestaţia compensatorie sau pentru o perioadă mai scurtă, care se stabileşte prin hotărârea de divorţ (art.392 Cod civil)

 Instanţa, la cererea soţului creditor, îl poate obliga pe soţul debitor să constituie o garanţie reală sau să dea cauţiune pentru a asigura executarea rentei (art.393 Cod civil).

 Instanţa poate mări sau micşora prestaţia compensatorie, dacă se modifică, în mod semnificativ, mijloacele debitorului şi resursele creditorului.

În cazul în care prestaţia compensatorie constă într-o sumă de bani, aceasta se indexează de drept, trimestrial, în funcţie de rata inflaţiei (art.394 Cod civil)

Prestaţia compensatorie încetează prin decesul unuia dintre soţi, prin recăsătorirea soţului creditor, precum şi atunci când acesta obţine resurse de natură să îi asigure condiţii de viaţă asemănătoare celor din timpul căsătoriei (art.395 Cod civil).

Din probatoriul administrat în cauză nu a reieşit schimbarea situaţiei financiare a pârâtei de natură să determine încetarea achitării de către reclamant a prestaţiei compensatorii la care a fost obligat prin sentinţa  civilă nr.X/2014. Din înscrisurile depuse la dosar rezultă că pârâta are în continuare o stare de sănătate precară, iar veniturile pe care le realizează sunt reduse, fiind  reprezentate de o pensie în cuantum de 610 lei şi prestaţia compensatorie datorată de reclamant.

Faţă de cele arătate instanţa de fond a respins, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul B V, în contradictoriu cu pârâta G S.

Sub aspectul cheltuielilor de judecată, Codul de procedură civilă stabileşte regula potrivit căreia  partea care cade în pretenţii va fi obligată, la cererea celeilalte părţi, la plata cheltuielilor de judecată (art. 1.032 alin. 1 din codul de procedură civilă).

Cheltuielile de judecată constau în taxele judiciare de timbru şi timbrul judiciar, onorariile avocaţilor, ale experţilor, sumele cuvenite martorilor pentru deplasare şi pierderile cauzate de necesitatea prezenţei la proces, cheltuielile de transport şi, dacă este cazul, de cazare, precum şi orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfăşurare a procesului (art. 451 alin. 1 din codul de procedură civilă).

Când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părţi poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată. Dacă este cazul, judecătorii vor putea dispune compensarea cheltuielilor de judecată (art. 453 alin. 1 din codul de procedură civilă).

Având în vedere că cererea formulată de reclamant a fost respinsă, instanţa  de fond  a admis cererea pârâtei privind obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 300 lei, reprezentând onorariul avocat.

La data de 06.08.2018, împotriva sentinţei a declarat apel reclamantul B V, solicitând admiterea apelului, anularea sentinţei, iar pe fond să se admită cererea.

În motivare se arată că sentinţa este lovită de nulitate, întrucât nu s-au respectat principiile procesual civile în cauză.

Consideră că nu a beneficiat de un proces echitabil, urmare a situaţiei critice create prin lipsa de imparţialitate a acestui judecător, P C P.

Mai arată că în timpul judecării cauzei, văzând atitudinea disimulată neconformă cu deontologia sa profesională, existând suspiciuni rezonabile cu privire la o înţelegere cu avocat N P, reprezentanta pârâtei (ruda sa), a  invocat faptul că judecătorul nu le-a asigurat un proces echitabil, respectiv, a respins cererea de a obţine CD/ul cerut, deşi acesta se afla la dosarul cauzei şi fiindcă judecătorul ce instrumentează cauza dispune cu privire la orice măsură în acest dosar, a încălcat regulile de procedură, aruncând responsabilitatea pe grefierul sef.

Instanţa de fond  respins administrarea probatoriului, respectiv, interogatoriul si proba cu înscrisuri, respectiv, adresă la CJP O, pentru a se face verificarea surselor de venituri pensii pentru ambele părţi şi că magistratul asigură continuitatea (înlocuirea) magistratului învestit cu soluţionarea cauzei, magistrat titular al completului şi este obligat să reia administrarea probatoriului, iar în această situaţie şi prin refuzul clar de respingere a probatoriului şi de nerespectarea legii am fost prejudiciaţi, iar soluţia este una previzibilă, dar si nelegală, cu avantajarea părţii adverse.

Invocă lipsa de imparţialitate a magistratului care a soluţionat cauza pe fond, având în vedere măsurile luate la termenul de judecată la care a fost recuzat, dată la care a insistat să discute cu reclamantul personal, şi nu cu reprezentantul acestuia, M T, deşi reclamantul este bolnav, conform actelor medicale depuse la dosar. Judecătorul a încălcat regulile de procedură şi a favorizat pârâta. 

Sentinţa este lovită de nulitate: nu este semnată de magistratul care a judecat si nici motivată în sensul de ce a semnat preşedintele instanţei. Preşedintele nu putea să semneze sentinţa, atâta timp cât nu este motivată situaţia impusă în cauză, motiv de nulitate a sentinţei.

 Pe fond, sentinţa nu este temeinica si legală, întrucât nu s-a cerut Casei Judeţene de Pensii O care este situaţia financiară a pârâtei, nu s-a ţinut seama la acest moment de faptul că eu sunt bolnav si costurile tratamentelor sunt mari, dar şi că plătesc din pensia mea prestaţia compensatorie, nu s/a ţinut seama de faptul că pârâta foloseşte fără drept partea mea din apartamentul meu fără a mi se permite accesul la acesta, creându-mi un imens prejudiciu, pârâta de asemenea a folosit banii care au fost adunaţi în anii căsătoriei ca depozite la CEC si BCR.

 Nu s-a dorit administrarea probatoriului pentru a se observa care este situaţia materială pârâtei. In speţă, nu s-a cerut Casei judeţene de Pensii O care este situaţia financiară a pârâtei, ce pensie primeşte, dacă s-a menţinut gradul de invaliditate cu drept de muncă sau dacă primeşte si indemnizaţie de handicap.

 Nu s-a ţinut seama la acest moment de faptul că reclamantul este bolnav si costurile tratamentelor sunt mari, dar şi că plăteşte din pensia lui, situaţie care nu este legală, pensia nu poate face obiectul unor asemenea obligaţii, iar prestaţia compensatorie s-a dispus anterior fără a ţine seama de toate aceste aspecte.

Nu s-a ţinut seama de faptul că pârâta foloseşte fără drept partea lui din apartament, fără a i se permite accesul la acesta, creându-i un imens prejudiciu, dar şi faptul că nu-şi plăteşte impozitul datorat pentru 1/2 din apartamentul în cauză.

 Pârâta, de asemenea, a folosit banii care au fost adunaţi în anii căsătoriei ca depozite la CEC si BCR, situaţie descoperită de el acum, sume de bani care constituie bun comun.

Nu s-a ţinut seama de cererea sa de suspendare a prestaţiei compensatorii pana la soluţionarea litigiului. Cererea a fost formulată odată cu cererea de fond, însa magistratul nu stie ce a întrebat si a indicat în Încheierea de la primul termen ca el a renunţat la aceasta. Pentru a observa situaţia, a cerut sa i se acorde dreptul de a observa toate acele discuţii printr-o copie a înregistrărilor audio din ziua respectivă, cerere respinsa sub forma lipsei unui răspuns pozitiv in acest sens. El este un om bolnav si fără prea multă carte iar răspunsurile puteau veni fără a înţelege situaţia, dar in principiu, instanţa nu a fost corectă nu putea să pună astfel de întrebări din moment ce avea cererea pe rol nemodificata.

In drept  s-au  invocat prev.  art. 466 Cpc rap.  la art. 6 alin 1 CEDO.

La data de 02.10.2018 a formulat întâmpinare intimata-pârâta G S,  prin care solicită respingerea apelului cu privire la nulitatea sentinţei X/16.04.2018, motivat de faptul că nu există cauze de nulitate a hotărârii judecătoreşti.

Instanţa de fond a procedat in mod legal cu cererea de recuzare formulata în şedinţa publica verbal de către apelantul reclamant B V, solicitând părtii sa precizeze motivele pentru care înţelege sa solicite recuzarea, in lipsa precizării acestora magistratul fondului, în temeiul art.47(4) Cpciv, a procedat in mod legal respingând cererea ca inadmisibilă. Nerespectarea condiţiilor prezentului articol atrage inadmisibilitatea cererii de recuzare. In acest caz inadmisibilitatea se constata chiar de completul in fata căruia s-a formulat cererea de recuzare, cu participarea judecătorului recuzat.

Apelantul - reclamant a renunţat in şedinţa publica la judecarea cererii de "suspendare a prestaţiei compensatorii pana la soluţionarea litigiului". La acel moment apelantul reclamant nu era reprezentat de mandatarul T M.

In mod legal instanţa de fond a soluţionat cauza si a constatat că apelantul reclamant nu a dovedit ca s-au modificat în mod semnificativ, mijloacele debitorului si resursele creditorului.

La data de 11.10.2018 apelantul reclamant B V a formulat răspuns la întâmpinare, prin care solicită respingerea apărării, să se admită apelul, să se constate  pe excepţie  nulitatea sentinţei instanţei de fond, să se dispună anularea acesteia, iar în subsidiar, pe fond, să se dispună anularea acesteia pe motive de netemeinicie şi nelegalitate.

În drept a invocat prev. de art. 466 Cpc rap. la art. 6 Cpc şi art. 6 CEDO.

Tribunalul a administrat proba cu înscrisuri, având în vedere la soluţionarea cauzei şi probele administrate în faţa instanţei de fond.

Analizând apelul, prin prisma motivelor invocate, raportat la probatoriul administrat la fond şi la dispoziţiile legale incidente în cauză, tribunalul reţine următoarele:

Prin cererea de apel reclamantul B V a criticat Sentinţa civilă nr. X din 16.04.2018 pronunţată de Judecătoria în dosar nr. X/311/2017, prin care i s-a respins cererea sa privind încetarea privind încetarea prestaţiei compensatorii în sumă de 150 lei.

1. Motivele de nelegalitate a sentinţei apelate sunt neîntemeiate.

Astfel, Sentinţa civilă nr. X din 16.04.2018 pronunţată de Judecătoria în dosar nr. X/311/2017 a fost semnată de preşedintele instanţei, în condiţiile în care judecătorul titular al completului s-a transferat la o altă instanţă.

Motivele referitoare la respingerea cererii de recuzare formulate în apel sunt inadmisibile, întrucât cererea de recuzare a fost anulată ca netimbrată de Judecătoria Slatina prin Încheierea nr. 682 pronunţată la data 12.04.2018 în ds. X/311/2017/a3. Or, apelantul nu a criticat această soluţie, ci a reiterat motivele iniţiale de recuzare care nu pot fi analizate direct în apel.

2. Cu privire la motivele de apel referitoare la soluţia instanţei de fond

În fapt, prin sentinţa civilă nr.X/2014, pronunţată în ds. nr. X/311/2013, Judecătoria Slatina a dispus desfacerea căsătoriei încheiate la data de10.02.1977 între reclamantul B V şi pârâta G S, din culpa exclusivă a reclamantului. Prin aceeaşi hotărâre, reclamantul a fost obligat la plata unei prestaţii compensatorii, în favoarea pârâtei sub forma unei rente viagere, în cuantum de 150 lei lunar, până la intervenirea unui caz legal de încetare a obligaţiei. S-a reţinut că sunt îndeplinite condiţiile acordării prestaţiei compensatorii având în vedere culpa exclusivă a reclamantului în desfacerea căsătoriei, starea de sănătate precară a pârâtei, resursele financiare reduse ale acesteia fiind reprezentate de o pensie pentru incapacitate de muncă în cuantum de 471 lei, prin separarea părţilor, nivelul său de trai suferind o diminuare semnificativă (f. 25-26 ds. fond).

În drept, instituţia prestaţiei compensatorii este reglementată prin dispoziţiile art.390 – 395 C.civil, aceasta reprezentând un instrument juridic de natură să asigure, pe cât posibil, compensarea unui dezechilibru semnificativ pe care divorţul îl produce în condiţiile de viaţă ale unuia dintre soţi.

Prestaţia compensatorie nu se poate solicita decât odată cu desfacerea căsătoriei. La stabilirea prestaţiei compensatorii se ţine seama atât de resursele soţului care o solicită, cât şi de mijloacele celuilalt soţ din momentul divorţului, de efectele pe care le are sau le va avea lichidarea regimului matrimonial, precum şi de orice alte împrejurări previzibile de natură să le modifice, cum ar fi vârsta şi starea de sănătate a soţilor, contribuţia la creşterea copiilor minori pe care a avut-o şi urmează să o aibă fiecare soţ, pregătirea profesională, posibilitatea de a desfăşura o activitate producătoare de venituri şi altele asemenea (art.391 Cod civil)

 Prestaţia compensatorie poate fi stabilită în bani, sub forma unei sume globale sau a unei rente viagere, ori în natură, sub forma uzufructului asupra unor bunuri mobile sau imobile care aparţin debitorului. Renta poate fi stabilită într-o cotă procentuală din venitul debitorului sau într-o sumă de bani determinată. Renta şi uzufructul se pot constitui pe toată durata vieţii celui care solicită prestaţia compensatorie sau pentru o perioadă mai scurtă, care se stabileşte prin hotărârea de divorţ (art.392 Cod civil).

Instanţa poate mări sau micşora prestaţia compensatorie, dacă se modifică, în mod semnificativ, mijloacele debitorului şi resursele creditorului.

În cazul în care prestaţia compensatorie constă într-o sumă de bani, aceasta se indexează de drept, trimestrial, în funcţie de rata inflaţiei (art.394 Cod civil)

Prestaţia compensatorie încetează prin decesul unuia dintre soţi, prin recăsătorirea soţului creditor, precum şi atunci când acesta obţine resurse de natură să îi asigure condiţii de viaţă asemănătoare celor din timpul căsătoriei (art.395 Cod civil).

În cauza de faţă se invocă acest ultim caz de încetare a prestaţiei compensatorii, anume obţinerea de resurse de către soţul creditor, de natură să îi asigure condiţii de viaţă asemănătoare celor din timpul căsătoriei, nemaifiind astfel îndeplinită condiţia existenţei unui dezechilibru semnificativ. Este vorba de o încetare judiciară a prestaţiei compensatorii, pe care o solicită debitorul instanţei de tutelă.

 Aceasta înseamnă că hotărârea judecătorească prin care a fost stabilită prestaţia compensatorie se bucură de o autoritate de lucru judecat până la momentul schimbării condiţiilor care au stat la baza pronunţării ei. Prin urmare, criticile reclamantului referitoare la modalitatea de stabilire a prestaţiei compensatorii prin Sentinţa civilă nr.X/2014 a Judecătoriei Slatina nu mai pot fi analizate în prezenta cauză, urmând a se analiza doar schimbarea ulterioară a condiţiilor stabilirii ei.

Tribunalul apreciază, contrar concluziilor primei instanţe că există o schimbare a situaţiei financiare a pârâtei de natură să determine încetarea achitării de către reclamant a prestaţiei compensatorii la care a fost obligat prin Sentinţa  civilă nr.X/20.02.2014, pronunţată de Judecătoria Slatina în ds. nr. X/311/2013.

Din înscrisurile depuse la dosar rezultă că veniturile pe care le realizează pârâta sunt reprezentate de o pensie în cuantum de 713 lei, în creştere cu 55% faţă de momentul stabilirii prestaţiei compensatorii, şi prestaţia compensatorie datorată de reclamant. Din actele medicale depuse rezultă că pârâta are o stare de sănătate precară.

Reclamantul are venituri  în cuantum, de 1121 de lei, în creştere cu 12% faţă de momentul stabilirii prestaţiei compensatorii, şi, la rândul său, are probleme de sănătate.

Se apreciază că nu mai este astfel îndeplinită condiţia existenţei unui dezechilibru semnificativ pe care divorţul l-ar determina în condiţiile de viaţă ale soţului inocent. Veniturile pe care le obţine în prezent pârâta au crescut sensibil faţă de cele de la momentul stabilirii prestaţiei compensatorii (în prezent are o pensie de 713 lei, faţă de suma de 471 de lei), nivelul acestora fiind apropiat de cel ce îi reveneau în calitate de soţie atunci când soţii îşi administrau împreună veniturile (735,5 lei). Totodată, aceasta nu a pierdut anumite facilităţi conferite de viaţa în comun care îi asigurau un anumit standard de viaţă. Se are în vedere că pârâta a continuat să locuiască în apartamentul bun comun al părţilor, nefiind nevoită să locuiască într-un alt imobil pentru care să achite şi o sumă reprezentând chirie, astfel cum achită în prezent reclamantul.

Prin urmare, sunt îndeplinite condiţiile legale pentru a se constata încetarea obligaţia de a plăti prestaţia compensatorie, întrucât pârâta obţine resurse de natură să îi asigure condiţii de viaţă asemănătoare celor din timpul căsătoriei, motiv pentru care cererea reclamantului este întemeiată.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 480 alin. 2 C.proc.civ., tribunalul va admite apelul şi va schimba în totalitate sentinţa civilă nr. X/16.04.2018 în sensul că admite cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost precizată, formulată de reclamantul B V, în contradictoriu cu pârâta G S (C.N.P. ) domiciliată în municipiul S,  jud. O şi va dispune încetarea prestaţiei compensatorii.

Conform prevederilor art. 453 C.proc.civ., reţinând culpa procesuală a acesteia, va obliga intimata-pârâtă G S să achite apelantului-reclamant B V suma de 156 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxe judiciare de timbru (131 lei – fond şi 25 lei - apel). Se va respinge cererea intimatei-pârâte de obligare a apelantului-reclamant la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.

Data publicarii pe portal: 10.05.2019

Domenii speta

Spete similare