Contestaţie la executare

Prin cererea înregistrată la această instanţă sub nr. (…) contestatorii (…/…) au formulat contestaţie la executare în contradictoriu cu intimaţii (…/…), împotriva actelor de executare efectuate în dosarul de executare silită nr. (…), solicitând instanţei ca prin hotărârea ce va pronunţa să se dispună suspendarea executării silite până la soluţionarea definitivă a contestaţiei la executare; anularea tuturor actelor de executare efectuate în dosar având în vedere că pe de o parte (…) nu are calitatea de creditor nedeţinând un titlu executoriu împotriva lor în calitate de debitori garanţi, iar pe de altă parte contractul de cesiune nu este titlu executoriu; să se constate că în cauză a intervenit perimarea executării silite; întoarcerea executării silite în temeiul art. 723 cod procedură civilă.

În motivarea cererii contestatorii arată că motivele temeinice în virtutea cărora se impune admiterea cererii de suspendare a executării silite sunt reprezentate de faptul că în mod evident în cauza se desfăşoară o executare silită nelegală.

Se mai precizează că nelegalitatea efectuării executării silite aceasta fiind lipsită de un titlu executoriu, având în vedere faptul că (…) nu are calitatea de creditor, întrucât contractul de cesiune încheiat între (…/…) nu este opozabil contestatorilor atâta timp cât în cauză  nu au fost respectate dispoziţiile art. 1.573 alin. 2 Cod civil.

În continuare, contestatorii menţionează că, contractul de cesiune nu constituie un titlu executoriu, astfel cum rezultă din dispoziţiile Codului civil, astfel că executarea silită este lipsită de un titlu executoriu, astfel că pentru toate motivele invocate, solicită admiterea cererii.

În drept, a invocat dispoziţiile art. 712 rap.la art. 713 alin. 2, art. 719 cod procedură civilă.

Au depus alăturat, în copie, înscrisuri.

La data de (…)  (…) a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive în cadrul contestaţiei la executare .

La data de (…) (…)a invocat excepţia tardivităţii formulării contestaţiei la executare, iar pe fond a solicitat respingerea acesteia .

A depus alăturat, în copie, înscrisuri.

La data de (…) , (…) a depus la dosar, în copie, certificată, dosarul de executare nr. (…)

În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri.

Prin încheierea de şedinţă publică din data de (…) au fost unite cu fondul cauzei excepţia lipsei calităţii procesuale a (…), invocată prin întâmpinare de (…), excepţia tardivităţii contestaţiei la executare, invocată prin întâmpinare de intimata (…) şi a fost admisă excepţia netimbrării capătului de cerere privind întoarcerea executării silite, dispunându-se anularea acestui capăt de cerere, ca netimbrat.

Analizând actele si lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Potrivit art. 3 alin. 1 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, dispoziţiile Codului de procedură civilă se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acestuia în vigoare, iar potrivit art. 81 alin. (1) din acelaşi act normativ Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 3 august 2012, cu completările ulterioare, a intrat în vigoare la data de 15 februarie 2013.

Întrucât dosarul execuţional nr. (…) al (…) a fost înregistrat la data de (…), prezentei cauze îi sunt aplicabile dispoziţiile V.C.proc.civ.

Excepţia lipsei calităţii procesuale pasive şi excepţia tardivităţii contestaţiei la executare reprezintă excepţii procesuale peremptorii, iar potrivit art. 137 alin. (1) V.C.proc.civ. instanta se va pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedura, precum si asupra celor de fond care fac de prisos, in totul sau in parte, cercetarea in fond a pricinii.

Referitor la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a (…), instanţa reţine că în cadrul contestaţiei la executare executorul judecătoresc dobândeşte calitate procesuală pasivă doar în situaţiile în care acesta ar refuza începerea sau continuarea executării, ar omite sau ar îndeplini actele de executare în mod neregulat, ar interpreta greşit titlul executoriu, atribuindu-i alt înţeles, ajungând la diminuarea creanţei, ar indisponibiliza un număr insuficient de bunuri ale debitorului, ar fixa termene de îndeplinire a actelor de procedură peste limitele maxime prevăzute de lege, situaţii în care, de regulă, promovarea contestaţiei la executare se face de către creditor.

Concluzia se desprinde din dispoziţiile art. 399 alin. (1) teza finală V.C.proc.civ., dar şi din dispoziţiile art. 56 alin. (2) şi (5) din Legea nr. 188/2000, potrivit cărora, în cazul refuzului nejustificat de indeplinire a atributiilor prevazute la alin. (1), partea interesata poate introduce plangere, in termen de 5 zile de la data la care a luat cunostinta de acest refuz, la judecatoria in a carei raza teritoriala isi are sediul biroul executorului judecatoresc, iar executorul judecatoresc este obligat sa se conformeze hotararii judecatoresti ramase definitivă.

Legat de calitatea procesuală pasivă a executorului judecătoresc, Curtea Constituţională, având de soluţionat excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 399 V.C.proc.civ., a stabilit că „în cadrul executării silite, ca şi în cazul contestaţiei la executare, organul de executare nu are interese proprii şi, în consecinţă, nu are calitatea de parte în proces şi nu este necesar să fie citat ca atare, iar problema unei asemenea calităţi a organului de executare s-ar putea pune numai în ipoteza din art. 399 alin. 1 ultima teză din Codul de procedură civilă, atunci când se face contestaţie la executare pentru motivul că organul de executare refuză să îndeplinească un act de executare în condiţiile prevăzute de lege” (Decizia nr. 162/22 aprilie 2003).

Prin urmare, executorul judecătoresc poate dobândi calitate procesuală doar atunci când refuză să înceapă executarea silită ori să îndeplinească un act de executare, când partea interesată are la îndemână, fie calea contestaţiei la executare, fie calea plângerii, după caz.

În toate celelalte situaţii biroul executorului judecătoresc nu dobândeşte calitate procesuală pasivă, această calitate aparţinând persoanelor implicate în executare, dar hotărârea ce se va da îi va fi opozabilă executorului, chiar dacă nu a fost parte în proces.

Cum în prezenta cauză nu este vorba despre vreuna din situaţiile amintite, (…) nu are calitate procesuală pasivă şi, deci, excepţia invocată va fi admisă.

În ceea ce priveşte excepţia tardivităţii contestaţiei la executare invocată prin întâmpinare de intimata (…), instanţa reţine următoarele:

 Din cuprinsul contestaţiei la executare formulată de contestatorii (…) rezultă că se contestă toate actele de executare efectuate în dosarul de executare silită nr. (…) înregistrat pe rolul (…)

În consecinţă, potrivit art. 401 alin. (1) lit. a) V.C.proc.civ., termenul de formulare a contestaţiei la executare este de 15 zile de la data când contestatorul a luat cunostinta de actul de executare pe care-l contesta sau de refuzul de a îndeplini un act de executare.

Dosarul de executare silită nr. (…) al (…) a fost înregistrat la data de )(…), la solicitarea cerditoarei (…), pentru executarea silită a contractului de credit nr. (…) şi nr. (…) prin care debitorul (…) a beneficiat de două credite în valoare totală de (…) euro, garantate prin contractele de fideiusiune nr. (…) încheiate cu fideiusorii (…) contestatorii din prezenta cauză.

Potrivit înscrisurilor de la dosar la data de (…) a fost încheiat un contract de cesiune de creanţe între (…) (…) având ca obiect, printre altele, şi creanţa deţinută împotriva debitorului cedat (…), potrivit contractului de credit (…) fiind solicitată (…) continuarea urmăririi silite desfăşurată în dosarul execuţional nr. (…)

La data de (…) au fost emise înştiinţările către contestatorii (…/…) prin care li s-a comunicat că se continuă urmărirea silită împotriva acestora în baza titlului executoriu constând în contractul de credit nr. (….) încheiat cu (…) garantat cu contcatul de fideiusiune nr. (…) de debitorul (…) şi contractul de fideiusiune nr.(…) de debitoarea (…), contractul de credit nr (…) din (…) încheiat cu (…) garantat cu contrcatul de fideiusiune nr. (…)de debitorul (…)

Cele două înştiinţări au fost comunicate debitorilor la data de (…), potrivit dovezilor de înmânare de la dosar, actele de executare fiind primite pentru ambii debitori de către contestatoarea (…)

Faţă de dispoziţiile art. 401 alin. (1) lit. a) V.C.proc.civ., şi de comunicările din data de de (…) mai sus amintite, termenul de formulare a contestaţiei la executare, de 15 zile, s-a împlinit la data de (...)

Faţă de data de (…) la care contestaţia la executare ce face obiectul prezentei cauze a fost depusă la oficiul poştal instanţa constată că prezenta contestaţie la executare a fost formulată în termen faţă de actele de executare reprezentate de înştiinţările emise la data de (…) comunicate la data de (…) şi tardiv formulată faţă de actele de executare efectuate anterior datei de (…)

Instanţa reţine că executarea silită reprezintă o procedură care în mod firesc se desfăşoară prin derularea mai multor etape şi implicit prin efectuarea succesivă a unor acte de executare. A considera că efectuarea unui act de executare dă naştere unui nou termen în care pot fi contestate toate actele de executare silită efectuate până la acel moment ar face lipsite de orice efect prevederile art. 401 alin. (1) lit. a) V.C.proc.civ., ceea ce nu poate fi primit.

Pe cale de consecinţă, instanţa va admite, în parte, excepţia tardivităţii contestaţiei la executare, invocată prin întâmpinare de intimata (…) şi va respinge contestaţia la executare formulată de contestatorii (…),  cu domiciliul în (…),  şi (…),  cu domiciliul (…) în contradictoriu cu intimaţii (…),  cu sediul în (…) şi  (…)  cu sediul în (…),  împotriva actelor de executare silită efectuate anterior datei de (…) în dosarul execuţional nr. (…) înregistrat pe rolul (…), ca tardiv formulată.

Având în vedere cele de mai sus, instanţa va analiza motivele de contestaţie la executare din cuprinsul contestaţiei la executare, doar cu privire la actele de executare reprezentate de înştiinţările emise la data de (…)

Referitor la excepţia perimării executării silite, deşi instanţa a pus în vedere contestatorilor, prin încheierea de şedinţă din (…), să menţioneze actul de executare silită de la efectuarea căruia s-ar fi împlinit termenul de perimare a executării silite, precum şi care este actul de executare care ar fi fost efectuat ulterior împlinirii termenului de perimare a executării silite, aceştia nu au dat curs solicitării instanţei.

Din studierea actelor de executare silită efectuate în dosarul execuţional nr. (…) al (…) instanţa nu a constatat îndeplinirea condiţiilor prev. de art. 389 V.C.proc.civ., motiv pentru care reţine că acest motiv de contestaţie la executare este neîntemeiat.

Totodată, este neîntemeiat motivul de contestaţie la executare privind lipsa titlului executoriu prin aceea că intimata (…) nu are calitatea de creditor întrucât contractul de cesiune încheiat între (…) şi (…) nu este opozabil contestatorilor nefiind respectate dispoziţiile art. 1.573 alin. (2) C.civ., iar contractul de cesiune nu este titlu executoriu.

În primul rând, aşa cum rezultă din înştiinţările emise la data de (…) şi comunicate contestatorilor la data de (…) titlul executoriu în baza căruia a fost continuată executarea silită la cererea (…) nu este reprezentat de contratul de cesiune încheiat între (…) şi (…), ci de contractul de credit nr. (…) încheiat cu (…) garantat cu contractul de fideiusiune nr. (…) de debitorul (…) şi contractul de fideiusiune nr. (…) de debitoarea (…), contractul de credit nr (…/…)încheiat cu (…) garantat cu contractul de fideiusiune nr. (…) de debitorul (…)

Potrivit art. 1.573 C.civ. creanţa este cedată prin simpla convenţie a cedentului şi a cesionarului, fără notificarea debitorului, iar consimţământul debitorului nu este cerut decât atunci când, după împrejurări, creanţa este legată în mod esenţial de persoana creditorului.

Deşi contestatorii au susţinut în cuprinsul contestaţiei la executare caracterul intuitu persoane al contractului de credit încheiat cu (…), instanţa nu poate primi aceste susţineri, întrucât nu există niciun motiv pentru a considera că în cazul unui contract de credit încheiat cu o unitate bancară, creanţa, ce constă în obligaţia de restituire a sumelor de bani împrumutate, în condiţiile contractuale asumate, este legată în mod esenţial de persoana unităţii bancare cocontractante. Astfel, nu există niciun impediment ca debitorul să-şi execute obligaţiile de plată, în aceleaşi condiţii, faţă de un eventual cesionar al creanţei, obiectul plăţii fiind reprezentat de sume de bani.

Pe cale de consecinţă, instanţa reţine că dispoziţiile art. 1.573 alin. (2) C.civ. nu sunt incidente în prezenta cauză faţă de contestatorii (…).

În susţinerea contestaţiei la executare, contestatorii au mai arătat că nu se poate considera că transferul creanţei implică şi transmiterea valorii sale de titlu executoriu, întrucât caracterul de titlu executoriu al creanţei nu este un accesoriu al dreptului cedat, ci un atribut pe care legiuitorul la prevăzut expres sau nu pentru acest contract.

Instanţa nu poate primi nici aceste argumente, întrucât, aşa cum s-a reţinut şi prin Decizia nr. 3 din 14.04.2014 a I.C.C.J. - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, consacrarea, prin art. 120 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 99/2006, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările si completările ulterioare, a caracterului executoriu al contractelor de credit, încheiate de o institutie de credit, este impusă pentru a permite executarea silită a unei obligatii (creante), iar nu a unui înscris, acesta fiind doar materializarea izvorului obligatiei respective. În consecintă, caracterul executoriu este asociat cu creanta, iar nu cu înscrisul ca atare si, atât timp cât legiuitorul a acordat contractelor de credit caracterul de titluri executorii, creanta însăsi a devenit una executorie, astfel încât atributul executorialitătii nu se constituie într-un aspect de drept procesual, ci a devenit o calitate a creantei, care se transmite prin cesiune.

Totodată, s-a subliniat că art. 120 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 99/2006, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările si completările ulterioare, nu a conferit contractelor de credit trăsătura de titlu executoriu în considerarea persoanelor semnatare ale unor asemenea contracte, ci a naturii respectivelor conventii.

Pe cale de consecinţă, instanţa va respinge contestaţia la executare, ca neîntemeiată.

Domenii speta

Spete similare