Divort

Sentinţă civilă 8310/2018 din 05.12.2018


SENTINŢĂ CIVILĂ Nr. 8310/2018

Şedinţa publică de la ....

Pe rol fiind soluţionarea cauzei minori şi familie privind pe reclamanta PV... în contradictoriu cu pârâtul P..., având ca obiect divorţ.

Instanţa constată că dezbaterile au avut loc în şedinţa din 22.11.2018, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunţarea hotărârii în cauză pentru data de astăzi, când a hotărât următoarele: 

INSTANŢA,

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 26.07.2017 pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca,  sub nr...../211/2017, reclamanta PV..., în contradictoriu cu pârâtul P..., a solicitat pronunţarea unei sentinţe prin care să se dispună: -desfacerea căsătoriei încheiate la data de ... din culpa exclusivă a soțului pârât; -revenirea la numele anterior căsătoriei, acela de .....; -acordarea prestației compensatorii sub forma unei rente viagere în cota de 1/2 din veniturile pârâtului; -acordarea pensiei de întreținere în beneficiul fiului major, pus sub interdicție, încadrat în grad grav de handicap, în cotă de ¼ din veniturile pârâtului; cu cheltuieli de judecată.

În fapt, reclamanta a arătat în esență că, în martie 2017 soțul a pretins că pleacă în Italia la muncă, iar ulterior a aflat că acesta a plecat însoțit de o doamnă, având o relație extraconjugală din decembrie 2016. Astfel, din cauza comportamentului acestuia, cuvintelor jignitoare și a nepăsării față de familia sa, nu este posibilă revenirea la viața de familie.

Cu privire la petitul privind acordarea unei prestații compensatorii, a indicat că sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de art.390 și urm.Cod civil, iar dezechilibrul produs prin divorț se va manifesta atât din punct de vedere moral, cât și financiar.

În drept, au fost invocate prevederile art.915 și urm. C.proc.civ., art.373 și urm., art.390 și urm., art.513 și urm. C.civ.

În probaţiune, a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, interogatoriul pârâtului, proba testimonială. Cererii i-au fost anexate acte de stare civilă și alte înscrisuri (f.8-22).

Cererea a fost legal timbrată cu taxa judiciară de timbru de 150 lei (f.29).

La data de 07.01.2018, pârâtul a depus la dosar întâmpinare și cerere reconvențională, prin care a solicitat desfacerea căsătoriei din culpă comună sau prin acordul soților și respingerea petitelor III și IV ale cererii de chemare în judecată. A arătat că este de acord cu reluarea numelui anterior de către reclamantă.

În motivare, în esență, a învederat că ambii soți trebuie să își asume culpa în destrămarea relației de căsătorie, iar pârâta a ignorat insistențele sale în găsirea unei soluții, dedicându-și tot timpul copilului bolnav. A mai arătat că, nu copilul bolnav a fost motivul de divorț, ci acesta a fost singului motiv pentru care nu a divortat de reclamantă anterior.

Prin încheierea de ședință din data de 22.02.2018, la prezentul dosar a fost conexat dosarul nr....../211/2017, având ca obiect cererea de divorț formulată de reclamantul P... în contradictoriu cu pârâta PV....

La termenul de judecată din data de 15.03.2018, sub aspectul probatoriului, instanța a încuvințat proba cu înscrisuri și proba testimonială cu un martor pentru fiecare parte (f.52, 53).

După reținerea cauzei în pronunțare, pârâtul a solicitat repunerea cauzei pe rol, având în vedere că fiul părților a decedat, iar petitul al IV-lea al cererii de chemare în judecată a rămas fără obiect (f.73-76).

Reclamanta a formulat cerere precizatoare la data de 22.11.2018, prin care a solicitat să se constate că petitul privind obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreținere în favoarea fiului lor a rămas fără obiect, dat fiind faptul că a intevenit decesul acestuia, la data de 20.10.2018.

Prin încheierea din data de 24.10.2018, instanța a dispus repunerea pe rol a cauzei, în vederea discutării asupra rămânerii fără obiect a cererii de obligare a pârâtului la plata pensiei de întreținere (f.79), aspect asupra căruia s-a pronunțat la termenul de judecată din data de 22.11.2018.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

În fapt, părţile s-au căsătorit la data de ..... în faţa delegatului de stare civilă al Primăriei ....., căsătoria fiind înregistrată în Registrul de stare civilă sub nr...../1990 (fila 8-certificat de casatorie).

Având in vedere dispozitiile art.39 alin.1 din Legea nr.71/2011, instanta apreciază că, în spetă, sunt aplicabile dispozitiile Noului Cod Civil.

Potrivit art.373 alin.1 lit.b Cod civil, divorţul poate avea loc atunci când, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soţi sunt grav vătămate si continuarea căsătoriei nu mai este posibilă, iar potrivit art.934 alin.2 Cod procedură civilă, (1) Instanţa va pronunţa divorţul din culpa soţului pârât atunci când, din cauza unor motive temeinice, imputabile acestuia, raporturile dintre soţi sunt grav vătămate şi continuarea căsătoriei nu mai este posibilă. (2) Instanţa poate să pronunţe divorţul din culpa ambilor soţi, chiar atunci când numai unul dintre ei a făcut cerere, dacă din dovezile administrate reiese că amândoi sunt vinovaţi de destrămarea căsătoriei.

Din probatoriul administrat în cauză, instanţa constată că relaţiile de căsătorie sunt grav vătămate, existând motive temeinice pentru care căsătoria nu mai poate continua, iar culpa în deteriorarea relaţiilor aparţine în exclusivitate soţului pârât.

Pentru a decide în acest sens, se vor reţine aspectele declarate de martorii audiaţi în cauză (f.52, 53), care confimă acuzele reclamantei cu privire la relația extraconjugală a pârâtului. Deși instanța apreciază că relația din afara căsătoriei a pârâtului nu poate sta, în mod singular, la baza culpei exclusive a soțului în destrămarea căsătoriei, se va avea în vedere și faptul că acesta a plecat în Italia, abandonându-și astfel familia în nevoie.

De asemenea, instanța nu neagă că ambii părinți au avut parte de o suferință egală în urma stării de sănătate a fiului lor, se reține totuși că reclamanta a fost cea care s-a ocupat în exclusivitate de fiu. O asemenea problemă de sănătate, ca cea cu care s-au confruntat cei doi soți, a condus la răcirea relațiilor conjugale, în timp, fapt pentru care nu poate fi acuzat niciunul dintre aceștia.

Însă, pârâtul a fost cel care a decis să se mute în altă țară, lăsând astfel toată greutatea familiei pe umerii soției și fără a-i aduce la cunoștință despre relația sa extraconjugală.

În consecinţă, instanţa, în temeiul art.934 alin.1 C.proc.civ, va admite cererea reclamantei în acest sens şi va desface căsătoria încheiată între părţi la data de ... si înregistrată în Registrul de Stare Civilă … sub nr..../..., din culpa soţului pârât.

În temeiul art.931 alin.1 Cod procedură civilă, raportat la art.383 alin.1 Cod civil, instanta va dispune ca reclamanta să revină la numele purtat anterior căsătoriei, respectiv „.....”.

În ceea ce privește petitul privind acordarea prestației compensatorii în favoarea reclamantei, se reține că, potrivit disp.art. 390 Cod civil, (1) În cazul în care divorţul se pronunţă din culpa exclusivă a soţului pârât, soţul reclamant poate beneficia de o prestaţie care să compenseze, atât cât este posibil, un dezechilibru semnificativ pe care divorţul l-ar determina în condiţiile de viaţă ale celui care o solicită. (2) Prestaţia compensatorie se poate acorda numai în cazul în care căsătoria a durat cel puţin 20 de ani.

De asemenea, pentru stabilirea prestației compensatorii trebuie avute în vedere dispozițiile art.391 Cod civil, astfel, (2) La stabilirea prestaţiei compensatorii se ţine seama atât de resursele soţului care o solicită, cât şi de mijloacele celuilalt soţ din momentul divorţului, de efectele pe care le are sau le va avea lichidarea regimului matrimonial, precum şi de orice alte împrejurări previzibile de natură să le modifice, cum ar fi vârsta şi starea de sănătate a soţilor, contribuţia la creşterea copiilor minori pe care a avut-o şi urmează să o aibă fiecare soţ, pregătirea profesională, posibilitatea de a desfăşura o activitate producătoare de venituri şi altele asemenea.

Astfel, deși primele două condiții sunt în mod evident îndeplinite, anume pronunțarea divorțului din culpa soțului pârât și durata căsătoriei de cel puțin 20 de ani, în ceea ce privește dezechilibrul semnificativ în condițiile de viață ale reclamantei, lucrurile nu sunt la fel de clare.

Se reține în acest sens că, în prezent, pârâtul nu are un loc de muncă în Italia și a beneficiat de ajutor de șomaj de la statul italian, potrivit extraselor de cont depuse la dosar (f.55, 59), care se acordă însă pentru o perioadă de maximum 24 luni.

Pentru stabilirea cuantumului prestației compensatorii trebuie avute în vedere resursele pârâtului din momentul divorțului. În condițiile pierderii veniturilor salariale de către pârât, nu poate fi admisă cererea reclamantei, nefiind astfel îndeplinită condiția dezechilibrului semnificativ în condițiile de viața ale acesteia, urmare a pronunțării divorțului.

Referitor la capătul de cerere privind acordarea cheltuielilor de judecată solicitate de către părți, potrivit art.453 alin.2 C.proc.civ., Când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părţi poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată. Dacă este cazul, judecătorii vor putea dispune compensarea cheltuielilor de judecată.

Având în vedere soluţia de admitere, în parte, a cererii de chemare în judecată numai în ceea ce privește divorțul, instanţa urmează să dispună compensarea cheltuielilor de judecată efectuate de părți în cursul procesului, sens în care va obliga pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 1100 lei, reprezentând diferenţă de onorariu avocaţial, potrivit dovezilor de plată de la filele 64-69.

 PENTRU ACESTE MOTIVE,

 ÎN NUMELE LEGII,

H O T Ă R Ă Ş T E:

Admite, în parte, cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta PV..., CNP … cu domiciliul procesual ales la SCA …., în contradictoriu cu pârâtul P..., CNP …, cu domiciliul procesual ales în ….

Respinge, ca neîntemeiată, cererea reconvenţională formulată de pârâtul-reclamant reconvenţional P..., în contradictoriu cu reclamanta-pârâtă reconvenţional PV....

Desface căsătoria încheiată între părţi la data de ... si înregistrată în Registrul de Stare Civilă …. sub nr..../..., din culpa soţului pârât.

Reclamanta revine la numele purtat anterior căsătoriei, acela de „.....”.

Respinge, ca neîntemeiată, cererea reclamantei de acordare a prestaţiei compensatorii.

Dispune compensarea cheltuielilor de judecată şi obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 1100 lei, reprezentând diferenţă, cu titlu de onorariu avocaţial.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea urmând a fi depusă, sub sancţiunea nulităţii, la Judecătoria Cluj-Napoca.

Pronunţată prin punerea hotărârii la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, .....