Stabilire program vizitare minor

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA Dosar nr.519/248/2017

ÎNTORSURA BUZĂULUI

SENTINŢA CIVILĂ NR.193

Şedinţa publică de la 18  iulie 2019

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE: ...- judecător

GREFIER: ...

Pentru astăzi fiind amânată pronunţarea în cauza – minori şi familie - privind pe reclamantul pârât reconvenţional ... şi pe pârâta reclamantă reconvenţional ..., având ca obiect „stabilire program vizitare minor”.

Procedură, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Se constată că dezbaterile din cauza civilă de faţă au avut loc în şedinţa publică din data de 11.07.2019, iar conform celor consemnate în încheierea de şedinţă de la acel termen de judecată, care face parte integrantă din prezenta, instanţa, în temeiul art.396 alin.1 cod procedură civilă, a amânat pronunţarea pentru data de astăzi, 18.07.2019.

Judecătoria, în urma deliberării, a pronunţat hotărârea de mai jos.

JUDECĂTORIA

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Întorsura Buzăului, la data de 09.08.2017, sub nr.519/248/2017, reclamantul-pârât reconvenţional ... a chemat-o în judecată pe pârâta-reclamantă reconvenţional ..., solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să îi încuviinţeze dreptul de a avea legături personale cu minora ..., născută la data de ..., fiica lui, câte o perioadă în fiecare vacanţă, în timpul anului şcolar de două ori pe lună, o zi în perioada sărbătorilor de Paşti şi de ziua de naştere a minorei, arătând, în esenţă, că în prezent minora locuieşte la mama ei – pârâta-reclamantă reconvenţional ..., iar aceasta îi restricţionează dreptul de a se întâlni cu minora.

Prin întâmpinare, pârâta-reclamantă reconvenţional ... a arătat că este de acord ca reclamantul-pârât să menţină legăturile cu minora, însă nu după programul solicitat, ci după un alt program, detaliat în întâmpinare, arătând, în esenţă, că este necesară o reacomodare şi o reapropiere emoţională treptată a minorei faţă de tatăl ei.

Prin cererea reconvenţională, pârâta-reclamantă reconvenţional ... a solicitat instanţei să dispună exercitarea autorităţii părinteşti în comun, stabilirea domiciliului minorei la mama şi stabilirea unei pensii de întreţinere în sarcina reclamantului-pârât, arătând, în esenţă, că este în interesul minorei să locuiască la domiciliul mamei, având în vedere că aceasta locuieşte aici din februarie 2015, că este extrem de bine îngrijită, atât de mama ei, cât şi de bunicii materni şi că este înscrisă la şcoala din localitate, că, în aceste condiţii, va trebui ca în sarcina tatălui să se stabilească suma de bani cu care să contribuie la creşterea minorei şi, de asemenea, că este în interesul minorei ca ambii părinţi să îşi exercite autoritatea părintească.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarea situaţie de fapt:

Reclamantul-pârât reconvenţional ..., cetăţean italian, stabilit în Italia și pârâta-reclamantă reconvenţional ..., cetăţean roman, stabilită în România, au avut o relaţie de concubinaj de aproximativ 13 ani şi sunt părinții minorei ..., născută la data de ….

Până la separarea în fapt a părţilor, în cursul anului 2015, minora a locuit cea mai mare parte a timpului împreună cu părinții, în Italia, iar, începând din februarie 2015, minora locuieşte împreună cu mama ei – pârâta-reclamantă reconvenţional ... şi cu bunicii materni, în Întorsura Buzăului, jud. Covasna.

Referitor la raporturile dintre părinţi şi copiii lor minori, instanța reține următoarele.

Potrivit art.505 alin.2 C.Civ., în situaţia în care părinţii copilului din afara căsătoriei nu convieţuiesc, modul de exercitare al autorităţii părinteşti se stabileşte conform dispoziţiilor privitoare la divorţ, iar conform art.396 C.Civ., instanţa de tutelă hotărăşte asupra acestor raporturi, ţinând seama de interesul superior al copiilor, de concluziile raportului de anchetă psihosocială şi, dacă este cazul, de învoiala părinţilor pe care îi ascultă.

Conform art.397 C.Civ., autoritatea părintească revine în comun ambilor părinţi, afară de cazul în care instanţa decide altfel. Totodată, art.398 alin.1 C.Civ. prevede că instanţa, dacă există motive justificate, având în vedere interesul superior al copilului, poate hotărî ca autoritatea părintească să fie exercitată doar de unul dintre părinţi. Prin urmare, regula este  exercitarea în comun a autorităţii părinteşti, excepţiile fiind expres prevăzute în dispoziţiile art.398 şi art.399 C.Civ.

În cauză, potrivit concluziilor raportului referitor la ancheta psihosocială efectuată la domiciliile părților, ambii părinţi sunt capabili să îşi asume drepturile şi îndatoririle care privesc atât persoana cât şi bunurile copiilor, astfel încât, ţinând cont de vârsta şi gradul său de maturitate, să exercite autoritatea părintească în interesul superior al acestora.

Exercitarea autorităţii părinteşti în comun, dacă nu s-au semnalat motive temeinice care să determine instanţa de tutelă să opteze pentru soluţia exercitării autorităţii părinteşti doar de către unul din părinţi, este de natură să servească cel mai bine interesului superior al minorilor, evitându-se în acest mod sancţionarea părintelui care nu a greşit în mod esenţial şi iremediabil în îndeplinirea rolului parental.

În cauză, astfel cum rezultă probele administrate, nu s-au evidenţiat elemente care să conducă instanţa la concluzia că oricare dintre cei doi părinţi nu ar avea căderea morală să se ocupe de creşterea şi educarea minorilor sau s-ar fi făcut vinovaţi de fapte de natură să pericliteze siguranţa fizică şi psihică a acestora.

Instanţa reţine totodată că în orice condiţii ar interveni, separarea părinţilor afectează decisiv relaţiile copiilor cu aceştia, de cele mai multe ori întâmplându-se ca minorul să întrerupă orice contact cu părintele care nu exercită autoritatea părintească, în situaţia în care s-ar opta pentru exercitarea autorităţii părinteşti doar de către unul din părinţi.

Autoritatea părintească asupra minorului nu este doar un drept al părintelui ci şi un drept al copilului de care copilul poate fi lipsit doar în situaţii speciale ce ţin de interesul său superior.

Faţă de cele expuse, în lipsa dovedirii unor motive întemeiate care să justifice exercitarea autorităţii părinteşti numai de către unul dintre părinţi, instanţa, având în vedere şi interesul superior al copilului,  în temeiul art.525 alin.2 raportat la art.397 C.Civ., va dispune în sensul exercitării autorităţii părinteşti în privinţa minorei ..., născută la data de ..., de către ambii părinţi, care au deopotrivă capacitatea de a îi oferi condiţii adecvate de evoluţie fizică, psihică şi intelectuală.

În acest mod, minora se va putea bucura de suportul ambilor părinţi, chiar dacă aceştia nu convieţuiesc, legiuitorul instituind posibilitatea exercitării autorităţii părinteşti comune în scopul promovării şi protejării unei bune dezvoltări a copiilor, prin luarea în comun a deciziilor importante, cum sunt cele referitoare la educaţie, la tratament medical, la reşedinţa minorilor, la administrarea bunurilor sale, o astfel de modalitate a realizării responsabilităţii parentale constituind un element de normalitate în cadrul relaţiilor dintre părinţi şi copii.

Numai astfel minora va avea parte şi de prezenţa efectivă a celuilalt părinte – alături de care nu locuieşte – în viaţa ei, cu consecinţa asigurării echilibrului emoţional şi afectiv de care are nevoie orice copil, înlăturându-se şi riscul înstrăinării acesteia de unul din părinţi. De asemenea, instanţa îşi exprimă convingerea că fiecare părinte va da dovadă de inteligenţa, maturitatea şi dragostea părintească, va trece peste problemele care i-au separat şi va înţelege că este în interesul fetiţei lor ca aceasta să se bucure de prezenta şi dragostea ambilor părinţi, fără a alimenta tensiunile, fără a încerca să îi creeze o anumită imagine proastă despre celălalt părinte, ci dimpotrivă, să o facă să simtă că este iubită deopotrivă, astfel ca totul să fie bine în primul rând pentru copilul lor.

În ceea ce priveşte locuinţa minorei, pârâta-reclamantă reconvenţional ... a solicitat ca aceasta să fie stabilită la domiciliul acesteia.

Potrivit dispozițiilor art.400 alin.1 și alin.2 C.Civ., în lipsa înțelegerii dintre părinţi sau dacă aceasta este contrară interesului superior al copilului, instanța îi stabileşte locuinţa la părintele cu care locuieşte în mod statornic.

În privinţa locuinţei minorei, instanţa, în temeiul art.400 C.Civ., va stabili ca aceasta să fie la domiciliul mamei, constatând că soluţia este corespunzătoare interesului superior al copilului. Instanţa are în vedere, alături de vârsta fetiţei, anume 10 ani, necesitatea asigurării continuităţii şi stabilităţii cu privire la creşterea ei, din punctul de vedere al mediului familial în care deja este integrată, faptul că pârâta-reclamantă îi poate oferi condiţiile unei dezvoltări armonioase.

Astfel, instanţa reţine că din luna februarie 2015 minora locuieşte la domiciliul pârâtei-reclamante reconvenţional ....

Instanţa constată, din examinarea referatului de anchetă socială efectuată la domiciliul pârâtei-reclamante, că minora este bine îngrijită și educată, locuinţa este spaţioasă, curată şi ordonată, minora având o cameră amenajată corespunzător vârstei, oferindu-i condiţii optime de creştere, studiu şi relaxare, că locuieşte împreună cu mama ei şi cu bunicii materni, cu care are o relaţie foarte bună şi că este elevă la Şcoala gimnazială „Mihail Sadoveanu” Întorsura Buzăului (filele 84-85 Vol.I).

 În cadrul nucleului familiei există un climat netensionat şi familial, iar situaţia socială şi economică a pârâtei-reclamante este adecvată pentru creşterea, îngrijirea şi educarea minorei, permiţându-i să îi asigure un stil de viaţă sănătos şi potrivit pentru o creştere armonioasă.

Totodată, instanţa va avea şi poziţia minorei care, fiind ascultată la termenul din data de 07.02.2019, a arătat că doreşte ca în continuare să locuiască împreună cu mama ei şi că, în prezent, relaţia cu tatăl său nu este tocmai bună (fila 30 Vol.II).

Pentru aceste considerente, instanța constată că mediul astfel creat pentru minoră la domiciliul mamei este unul familial, călduros și potrivit unui copil de vârsta ei, astfel că, în temeiul art.400 alin.1 C.Civ., instanţa va stabili locuinţa minorei la domiciliul mamei.

Cu privire la contribuţia părinţilor la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură şi pregătire profesională a copilului, instanţa reţine că pârâta-reclamantă reconvenţional ... a solicitat obligarea reclamantului-pârât reconvenţional ... la plata unei pensii de întreţinere în favoarea minorei raportat la veniturile realizate de către acesta.

Cu privire la contribuţia pârâtului-reclamant la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură şi pregătire profesională a copiilor, în baza art.402 C.Civ., instanţa va stabili în sarcina acestuia obligaţia de plată a pensiei de întreţinere, având în vedere atât dispoziţiile art.483 alin.3 C.Civ., conform cărora ambii părinţi răspund pentru creşterea copiilor lor minori, cât şi dispoziţiile art.525 alin.1 C.Civ., care prevăd că minorul care cere întreţinere de la părinţii săi se află în nevoie dacă nu se poate întreţine din munca sa, chiar dacă ar avea bunuri.

De asemenea, potrivit dispoziţiilor art.529 alin.1 C.Civ., întreţinerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere şi cu mijloacele celui care urmează a o plăti. Nu în ultimul rând, art.529 alin.2 C.Civ. prevede că atunci când întreţinerea este datorată de părinte, ea se stabileşte până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil.

În speţă, astfel cum rezultă din procesul-verbal întocmit de autorităţile judiciare italiene, instanţa constată că reclamantul-pârât nu este încadrat în muncă şi nu este titularul niciunui venit certificat (fila 14 Vol.II).

Instanţa constată că, la termenul din data de 16.05.2019, având în vedere că în Italia nu este stabilit un venit minim general, ci venitul minim se stabileşte pentru fiecare categorie profesională în parte, s-a pus în discuţie încadrarea reclamantului-pârât într-o categorie profesională şi, în urma discuţiilor, s-a stabilit că acesta are profesia de designer interior ambarcaţiuni şi a fost încadrat în categoria Servicii – Birouri profesionale (fila 98 Vol.II).

Din examinarea adresei nr.3411/21.06.2019, emisă de Ministerul Muncii, instanţa constată că, în raport cu profesia stabilită pentru reclamantul-pârât, venitul minim care ar putea fi realizat de acesta în Italia este de 1511.37 euro (fila 111 Vol.II).

În consecinţă, având în vedere că locuinţa minorei a fost stabilită la mamă, instanţa va admite acest capăt de cerere şi va dispune obligarea reclamantului-pârât reconvenţional la plata unei pensii de întreţinere lunare în cuantum de 350 euro, în echivalent lei, în favoarea minorei, începând cu data de 26.09.2017 – data introducerii cererii reconvenţionale şi până la majoratul acesteia, această sumă fiind suficientă la acest moment, alături de contribuţia pârâtei-reclamante pentru a acoperi nevoile actuale ale minorei.

Potrivit art.401 alin.1 C.Civ, părintele sau, după caz, părinții separați de copilul lor au dreptul de a avea legături personale cu acesta.

De asemenea, copilul care nu locuiește la unul dintre părinți are dreptul de a avea legături personale cu acesta, conform art.262 alin.2 C.Civ.

Acest drept al copilului este menționat și de Legea nr.272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului care, în art.14, prevede că minorul are dreptul de a menține relații personale și contacte directe cu părinții. Art.15 din aceeași lege prevede modalitățile prin care se pot realiza aceste relații personale, printre care întâlniri ale copilului cu părintele, vizitarea copilului la domiciliul acestuia, găzduirea copilului pe perioadă determinată de către părinte, corespondență ori altă formă de comunicare cu copilul.

De asemenea, potrivit art.16 din Legea nr.272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, minorul care a fost separat de ambii părinți sau de unul dintre aceștia printr-o măsură dispusă în condițiile legii are dreptul de a menține relații personale și contacte directe cu ambii părinți, cu excepția situației în care acest lucru contravine interesului superior al copilului. În sensul legii, relațiile personale se pot realiza prin întâlniri ale copilului cu părintele, vizitarea copilului la domiciliul acestuia, găzduirea copilului pe perioadă determinată de către părinte, corespondență ori altă formă de comunicare cu copilul, transmiterea de informații copilului cu privire la părinte, transmiterea de informații referitoare la copil, inclusiv fotografii recente, evaluări medicale sau școlare, către părintele care are dreptul de a menține relații personale cu copilul.

În același timp, instanța are în vedere art.8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale și faptul că jurisprudența europeană a stabilit că legăturile personale dintre părinte și copil reprezintă un element fundamental al vieții de familie, chiar dacă relația dintre părinți nu mai există, iar măsurile interne, inclusiv hotărârile instanței, care ar împiedica o astfel de relație constituie o ingerință în dreptul la viața familială.

În baza dispozițiilor legale sus enunțate, se reține că atât reclamantul-pârât, cât și minora, au dreptul reciproc de a menține legături personale și contacte directe, cât timp nu există motive temeinice de natură a primejdui dezvoltarea fizică, psihică, intelectuală sau morală a copilului.

Afecțiunea paternă reprezintă un element de echilibru în viața oricărui copil contribuind la crearea un climat pozitiv de dezvoltare.

Instanța constată că între părți apar neconcordanțe doar sub aspectul modalității în care să se desfășoare acest program.

La alegerea modalității concrete de exercitare a acestui drept, instanța urmează să țină cont de interesul superior al copilului, respectiv de necesitatea ca părintele în discuție să îl poată vedea pe minor și să țină personal legătura cu el, pentru a constata felul în care i se asigură îngrijirea, creșterea și sănătatea, dezvoltarea fizică și morală și pentru a putea realiza și o apropiere sufletească normală între copil și părintele respectiv, fără însă ca aceasta să interfereze cu activitățile normale ale copilului sau cu relația cu celălalt părinte, precum și fără a afecta sentimentul de stabilitate de care trebuie să beneficieze minorul.

Instanța va avea în vedere la stabilirea programului de vizitare atașamentul minorei față de mamă, vârsta acesteia și starea psihică și emoțională a minorei.

Astfel, instanța constată că minora prezintă o formă ușoară de alienare parentală, așa cum rezultă atât din examinarea raportului de evaluare psihologică întocmit, la data de 11.12.2017, de DGASPC Covasna, în care se arată că este foarte probabil ca minora să fi auzit discutându-se în familia în care locuieşte – mama minorei şi părinţii acesteia – despre tată, discuţii care să aducă un aport negativ asupra proiecţiei pe care minora a construit-o în timp, toate aceste aspecte putând explica frica minorei de a merge la plimbare cu tatăl ei, psihologul menţionând că, la una dintre întâlniri, minora a declarat că nu doreşte să meargă la plimbare cu tatăl ei pentru că îi este frică să nu plece cu ea definitiv (fila 82 Vol.I), cât şi din examinarea procesului-verbal de ascultare a minorei din data de 07.02.2019, minora arătând cu prilejul ascultării sale că tatăl ei a încercat să o fure şi că mama ei i-a spus că tatăl ei i-a adus un cadou ca să o atragă, după care să o ia şi să o ducă în Italia (fila 30 Vol.II).

Instanţa constată că această atitudine a mamei se recomandă fi îndreptată deoarece are un impact puternic asupra minorei, perturbându-i în profunzime echilibrul interior şi fiind, astfel, contrară interesului copilului, căruia trebuie să îi fie cultivate sentimente de afecţiune faţă de ambii părinţi.

Instanţa mai reţine că minora este foarte ataşată de mama sa, resimte tensiunile dintre părinţi, acţionând în relaţia cu tatăl în funcţie de modul în care observă că mama, ca persoană de referinţă, se poartă şi relaţionează cu acesta. În relaţia cu tatăl său minora are o atitudine contradictorie, dorind şi nedorind, în acelaşi timp, interacţiunea cu acesta şi faptul ca tatăl să facă parte din viaţa ei (fila 81 Vol.I).

Pentru a putea preveni efectele sindromului alienării parentale, trebuie stabilit și respectat un program de legături personale, întrucât minora are nevoie de timp și implicare în activități cotidiene împreună cu tatăl său pentru a construi o relație bazată pe propriile percepții.

Instanța mai reține și că între părți există o stare conflictuală care constituie un obstacol major în calea dezvoltării unei relații bazate pe afecțiune și încredere între minoră și tatăl său. Este incontestabil faptul că la acest rezultat a contribuit şi incapacitatea părţilor de a colabora pentru a depăşi resentimentele şi frustrările personale în scopul dezvoltării unei relaţii armonioase a minorei cu fiecare dintre părinţi, precum şi conduita mamei, de a nu încuraja în mod real relaţia copilului cu tatăl şi a transmite copilului mesaje negative despre tată, chiar şi involuntar.

Existenţa unei situaţii conflictuale între părinţi nu trebuie să afecteze relaţia fiecăruia cu copilul. Nu copilul trebuie să poarte povara disputelor dintre părţi, nu asupra lui trebuie să se transpună tensiunile dintre părinţi, copilul trebuie protejat de astfel de atitudini, părinţii având obligaţia morală faţă de copil de a se abţine de la manifestări, inclusiv reproşuri aduse celuilalt părinte, care ar putea afecta echilibrul copilului.

Respectarea interesului superior al copilului trebuie să fie preocuparea de bază a ambilor părinţi, iar trecutul comun al părinţilor nu trebuie să estompeze priorităţile minorei şi drepturile sale, căci mai întâi de toate minorei îi aparţine dreptul de a avea legături personale cu fiecare părinte, iar negarea acestui drept poate produce traume profunde copilului în plan emoţional şi psihic.

În acest context instanţa recomandă pârâtei-reclamante să respecte programul de legături personale ce va fi stabilit de instanţă, o conduită maleabilă în acest sens reprezentând o dovadă de dragoste pentru copil.

De asemenea, instanţa atrage atenţia ambelor părţi asupra recomandărilor făcute de psiholog în cadrul raportului de evaluare psihologică întocmit, la data de 11.12.2017, de DGASPC Covasna, anume urmarea unor şedinţe de psihoterapie şi terapie de familie prin care să se găsească modalităţi de exercitare a unui model parental cooperant, prin care să înţeleagă şi să îmbunătăţească modul în care interacţionează părinţii, atât cu copilul, dar şi între ei, fiind vital pentru binele prezent şi viitor al copilului ca acesta să se poată bucura de suportul ambilor părinţi.

Totodată, instanţa constată că tatăl minorei – reclamantul-pârât reconvenţional ... trebuie să conştientizeze importanţa rolului de părinte în viaţa copilului şi să înveţe tehnici prin care să interacţioneze adecvat, implicat şi prezent din punct de vedere emoţional şi, mai ales, să înţeleagă faptul că, la acest moment, relaţia tată-fiică este foarte fragilă şi că este nevoie, mai ales din partea lui, de extrem de multă delicateţe, de extrem de multă răbdare şi de extrem de multă înţelegere faţă de minoră, care trebuie să depăşească mai multe bariere psihologice fixate în subconştientul său în această perioadă de separare.

În raport cu cele reținute, instanța constată că se impune ca, după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, programul de vizitare să se desfășoare în trei etape.

Astfel, într-o primă etapă, de 4 (patru) săptămâni consecutive de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe, de luni până vineri, între orele 14.00-17.00, întâlnirea dintre tată și minoră se va realiza într-un spaţiu adecvat pus la dispoziţie de Direcţia de asistenţă socială Întorsura Buzăului, sub supravegherea şi consilierea unui psiholog autorizat desemnat fie dintre salariaţii instituţiei, fie dintre colaboratorii externi, minora urmând a fi adusă / dusă la / de la locul desfăşurării vizitelor de mama sau de bunica maternă.

Această modalitate este optimă, având în vedere starea emoțională a minorei și neînțelegerile dintre părți, iar o altă modalitate ar induce minorei sentimente de teamă și nesiguranță.

Supravegherea și consilierea de către un psiholog a întrevederilor dintre reclamantul-pârât și minoră sunt necesare deopotrivă pentru crearea unui cadru de siguranță, liniște și încredere, propice menținerii și dezvoltării unei relații firești dintre tată și fiică, dar și pentru că un profesionist poate influența în mod pozitiv realizarea dreptului reclamantului-pârât, ținând seama totodată de interesul superior al copilului.

De altfel, în jurisprudența CEDO în cauzele împotriva României s-a reținut în repetate rânduri (Ignaccolo Zenide c.României sau Pini, Bertani, Manera și Atripaldi c.României) că unul dintre aspectele obligației pozitive pe care autoritățile române ar trebui să o îndeplinească pentru a respecta efectiv viața de familie este acela de a favoriza contactul între copil și părintele de care a fost despărțit, cu concursul unor psihiatri sau psihologi, apreciindu-se că, în conformitate cu dispozițiile Legii nr.272/2004, atât Autoritatea  Tutelară, cât și Direcția pentru Protecția Copilului, au competențe în materie.

După această perioadă, următoarele 4 (patru) luni tatăl se va întâlni cu fiica sa în prima şi a patra săptămână din lună, sâmbăta şi duminica, între orele 11.00 – 18.00, cu posibilitatea de a lua minora de la domiciliu şi cu obligaţiile de a nu părăsi oraşul Întorsura Buzăului şi de a duce minora la domiciliul pârâtei-reclamante reconvenţional ..., la sfârşitul programului de vizitare.

Ulterior acestei perioade de reacomodare a minorei cu tatăl, în care să se consolideze legăturile slăbite de tensiunile familiale, programul va fi stabilit de instanță astfel: în prima şi a patra săptămână din lună, de sâmbăta, ora 10.00, până duminica, ora 17.00, cu posibilitatea de a lua minora de la domiciliu şi cu obligaţia de a duce minora la domiciliul pârâtei-reclamante reconvenţional ..., la sfârşitul programului de vizitare, în vacanţa de iarnă din anul 2020 şi în următoarele vacanţe de iarnă, în anii pari, din data de 28 decembrie, ora 10.00, până în data de 6 ianuarie, ora 18.00, cu posibilitatea de a lua minora la domiciliul său şi cu obligaţia de a duce minora la domiciliul pârâtei-reclamante reconvenţional ..., la sfârşitul programului de vizitare, în vacanţa de primăvară din anul 2021 şi în următoarele vacanţe de primăvară, prima săptămână de vacanţă, de luni, ora 10.00, până duminică, ora 18.00, cu posibilitatea de a lua minora la domiciliul său şi cu obligaţia de a duce minora la domiciliul pârâtei-reclamante reconvenţional ..., la sfârşitul programului de vizitare şi în vacanţa de vară din anul 2021 şi în următoarele vacanţe de vară, din 1 august, ora 10.00, până în 31 august, ora 18.00, cu posibilitatea de a lua minora la domiciliul său şi cu obligaţia de a duce minora la domiciliul pârâtei-reclamante reconvenţional ..., la sfârşitul programului de vizitare, urmând ca în timpul vacanţelor să nu se respecte programul pe zile stabilit pentru sfârşiturile de săptămână.

De asemenea, reclamantul-pârât reconvenţional ... va avea dreptul de a menţine legătura cu minora, telefonic sau prin internet, în fiecare zi, precum şi de a participa la aniversarea zilei de naştere a minorei indiferent de locaţia în care se va organiza.

Programul de vizitare astfel stabilit este în măsură să satisfacă atât nevoia tatălui de a contribui la creșterea și educarea copilului său, cât și nevoia minorei de a dezvolta şi păstra o legătură firească și stabilă cu tatăl său.

Relația dintre minoră și tată, deși în prezent prezintă anumite deficiențe, nu este total afectată și poate fi îmbunătățită cu ușurință, însă minora are nevoie de o perioadă de acomodare.

Stabilirea legăturilor personale în acest mod asigură minorei timpul necesar pentru a-și cunoaşte tatăl mai bine și îmbunătățește relația personală cu acesta, în acest sens fiind și concluziile raportului de evaluare psihologică.

Instanța reține că posibilitatea dată reclamantului-pârât de a lua minora de la domiciliul ei, începând cu a doua etapă, ca și petrecerea unei perioade mai mari în vacanțe, începând cu iarna anului 2020, au menirea de a consolida relația dintre părinte și copil și de a permite minorei să se atașeze de ambii părinți.

Prezenta hotărâre se va comunica şi Direcţiei de asistenţă socială Întorsura Buzăului, iar prezentul program de vizitare va începe în săptămâna a treia după rămânerea definitivă a prezentei sentinţe civile, tocmai pentru a da posibilitatea Direcţiei de asistenţă socială Întorsura Buzăului să facă pregătirile necesare.

Având în vedere aceste considerente, instanţa va admite în parte cererea de chemare în judecată, va admite cererea reconvenţională, va dispune ca locuinţa minorei să fie la domiciliul pârâtei-reclamante reconvenţional, situat în …, jud. …, va obliga reclamantul-pârât reconvenţional la plata unei pensii de întreţinere lunare în cuantum de 350 euro, în echivalent lei, în favoarea minorei începând cu data de 26.09.2017 şi până la majoratul acesteia, va dispune ca părţile, în calitate de părinţi, să exercite împreună şi în mod egal autoritatea părintească asupra minorei, va dispune ca reclamantul-pârât reconvenţional ... să aibă legături personale cu minora ..., născută la data de …, după următorul program: o perioadă de 4 (patru) săptămâni consecutive, de luni până vineri, între orele 14.00-17.00, într-un spaţiu adecvat pus la dispoziţie de Serviciul public de asistenţă socială Întorsura Buzăului, sub supravegherea şi consilierea unui psiholog autorizat desemnat fie dintre salariaţii instituţiei, fie dintre colaboratorii externi, minora urmând a fi adusă / dusă la / de la locul desfăşurării vizitelor de mama sau de bunica maternă, după prima perioadă, o perioadă de 4 (patru) luni, în prima şi a patra săptămână din lună, sâmbăta şi duminica, între orele 11.00 – 18.00, cu posibilitatea de a lua minora de la domiciliu şi cu obligaţiile de a nu părăsi oraşul Întorsura Buzăului şi de a duce minora la domiciliul pârâtei-reclamante reconvenţional ..., la sfârşitul programului de vizitare, după a doua perioadă, în prima şi a patra săptămână din lună, de sâmbăta, ora 10.00, până duminica, ora 17.00, cu posibilitatea de a lua minora de la domiciliu şi cu obligaţia de a duce minora la domiciliul pârâtei-reclamante reconvenţional ..., la sfârşitul programului de vizitare, în vacanţa de iarnă din anul 2020 şi în următoarele vacanţe de iarnă, în anii pari, din data de 28 decembrie, ora 10.00, până în data de 6 ianuarie, ora 18.00, cu posibilitatea de a lua minora la domiciliul său şi cu obligaţia de a duce minora la domiciliul pârâtei-reclamante reconvenţional ..., la sfârşitul programului de vizitare, în vacanţa de primăvară din anul 2021 şi în următoarele vacanţe de primăvară, prima săptămână de vacanţă, de luni, ora 10.00, până duminică, ora 18.00, cu posibilitatea de a lua minora la domiciliul său şi cu obligaţia de a duce minora la domiciliul pârâtei-reclamante reconvenţional ..., la sfârşitul programului de vizitare, în vacanţa de vară din anul 2021 şi în următoarele vacanţe de vară, din 1 august, ora 10.00, până în 31 august, ora 18.00, cu posibilitatea de a lua minora la domiciliul său şi cu obligaţia de a duce minora la domiciliul pârâtei-reclamante reconvenţional ..., la sfârşitul programului de vizitare, va dispune ca reclamantul-pârât reconvenţional să aibă dreptul de a menţine legătura cu minora, telefonic sau prin internet, în fiecare zi, precum şi de a participa la aniversarea zilei de naştere a minorei indiferent de locaţia în care se va organiza şi va dispune ca prezentul program de vizitare să înceapă în săptămâna a treia după rămânerea definitivă a prezentei sentinţe civile, iar, în timpul vacanţelor să nu se respecte programul pe zile stabilit pentru sfârşiturile de săptămână.

Prezenta hotărâre se va comunica şi Direcţiei de asistenţă socială Întorsura Buzăului.

Având în vedere dubla calitate deţinută de părţi în proces, modul de soluţionare a cererilor, precum şi faptul că toate cheltuielile de judecată au profitat ambelor părţi, instanţa va respinge ca neîntemeiată cererea pârâtei-reclamante reconvenţional ... având ca obiect obligarea reclamantului-pârât reconvenţional ... la plata cheltuielilor de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂŞTE:

Admite în parte cererea de chemare în judecată, formulată de reclamantul-pârât reconvenţional ..., cu domiciliul în …, …, cu domiciliul procesual ales la …, cu sediul în …, judeţul …, în contradictoriu cu pârâta-reclamantă reconvenţional ..., cu domiciliul în …, judeţul … şi domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la …., din …, …, judeţul ….

Admite cererea reconvenţională, formulată de pârâta-reclamantă reconvenţional ... în contradictoriu cu reclamantul-pârât reconvenţional ....

Dispune ca locuinţa minorei ..., născută la data de …, să fie la domiciliul pârâtei-reclamante reconvenţional ..., situat în …, jud. ….

Obligă reclamantul-pârât reconvenţional ... la plata unei pensii de întreţinere lunare în cuantum de 350 euro, în echivalent lei, în favoarea minorei ..., născută la data de ..., începând cu data de 26.09.2017 şi până la majoratul acesteia.

Reclamantul-pârât reconvenţional ... şi pârâta-reclamantă reconvenţional ..., în calitate de părinţi, vor exercita împreună şi în mod egal autoritatea părintească asupra minorei ..., născută la data de ....

Dispune ca reclamantul-pârât reconvenţional ... să aibă legături personale cu minora ..., născută la data de ..., după următorul program:

-o perioadă de 4 (patru) săptămâni consecutive, de luni până vineri, între orele 14.00-17.00, într-un spaţiu adecvat pus la dispoziţie de Direcţia de asistenţă socială Întorsura Buzăului, sub supravegherea şi consilierea unui psiholog autorizat desemnat fie dintre salariaţii instituţiei, fie dintre colaboratorii externi, minora urmând a fi adusă / dusă la / de la locul desfăşurării vizitelor de mamă sau de bunica maternă;

-după prima perioadă, o perioadă de 4 (patru) luni, în prima şi a patra săptămână din lună, sâmbăta şi duminica, între orele 11.00 – 18.00, cu posibilitatea de a lua minora de la domiciliu şi cu obligaţiile de a nu părăsi oraşul Întorsura Buzăului şi de a duce minora la domiciliul pârâtei-reclamante reconvenţional ..., la sfârşitul programului de vizitare;

-după a doua perioadă, în prima şi a patra săptămână din lună, de sâmbăta, ora 10.00, până duminica, ora 17.00, cu posibilitatea de a lua minora de la domiciliu şi cu obligaţia de a duce minora la domiciliul pârâtei-reclamante reconvenţional ..., la sfârşitul programului de vizitare;

-în vacanţa de iarnă din anul 2020 şi în următoarele vacanţe de iarnă, în anii pari, din data de 28 decembrie, ora 10.00, până în data de 6 ianuarie, ora 18.00, cu posibilitatea de a lua minora la domiciliul său şi cu obligaţia de a duce minora la domiciliul pârâtei-reclamante reconvenţional ..., la sfârşitul programului de vizitare;

-în vacanţa de primăvară din anul 2021 şi în următoarele vacanţe de primăvară, prima săptămână de vacanţă, de luni, ora 10.00, până duminică, ora 18.00, cu posibilitatea de a lua minora la domiciliul său şi cu obligaţia de a duce minora la domiciliul pârâtei-reclamante reconvenţional ..., la sfârşitul programului de vizitare;

-în vacanţa de vară din anul 2021 şi în următoarele vacanţe de vară, din 1 august, ora 10.00, până în 31 august, ora 18.00, cu posibilitatea de a lua minora la domiciliul său şi cu obligaţia de a duce minora la domiciliul pârâtei-reclamante reconvenţional ..., la sfârşitul programului de vizitare.

De asemenea, reclamantul-pârât reconvenţional ... are dreptul de a menţine legătura cu minora, telefonic sau prin internet, în fiecare zi, precum şi de a participa la aniversarea zilei de naştere a minorei indiferent de locaţia în care se va organiza.

Prezentul program de vizitare va începe în săptămâna a treia după rămânerea definitivă a prezentei sentinţe civile, iar, în timpul vacanţelor nu se va respecta programul pe zile stabilit pentru sfârşiturile de săptămână.

Prezenta hotărâre se va comunica şi Direcţiei de asistenţă socială Întorsura Buzăului.

Respinge ca neîntemeiată cererea pârâtei-reclamante reconvenţional ... având ca obiect obligarea reclamantului-pârât reconvenţional ... la plata cheltuielilor de judecată.

Cu apel în 30 de zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 18.07.2019.

PREŞEDINTE GREFIER

...  ...

Redact.Jud…..

Tehnored….

18.07.2019/4  ex.

Domenii speta

Spete similare