Evacuare art. 1034 – 1045 C.proc.civ

Pe rol se află soluţionarea acţiunii civile  formulată de  reclamanta S.E.I.,  în contradictoriu cu  pârâtul C.M., având ca obiect evacuare.

La apelul nominal făcut în şedinţa  publică, se constată lipsa părţilor.

 S-a făcut referatul  cauzei de grefierul de şedinţă care învederează că în prezenta  cauză,  în temeiul art. 396 alin.1 Cod procedură civilă, a fost amânată  pronunţarea la data de  13  ianuarie  2020 pentru astăzi 20 ianuarie 2020.

Mersul dezbaterilor a fost consemnat în încheierea şedinţă publică din data de 13  ianuarie 2020 ce face parte integrantă din prezenta sentinţă.

Nu  au  fost  depuse concluzii scrise.

I N S T A N Ţ A : 

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la această instanţă la data de 27.05.2019, sub nr.  1025/273/2019, reclamanta S.E.I., a solicitat evacuarea pârâtului  C.M., din  imobilul  identificat  administrativ ____

Acţiunea a fost legal timbrată cu  100 lei, taxă judiciară de timbru.

În motivarea cererii,  reclamanta  arată  că deţine  o  locuinţă,  moștenire  de familie,  in  ______ unde  a  locuit impreună  cu  fiica sa C.A.I.,  cu  vârsta de 21  ani,  bolnavă cu  handicap,  având diagnosticul de  „ eterapareză cerebrală spastică” şi concubinul C.M.,  până  în  anul 2017, când  datorită violenţelor  la  care au  fost  supuse, a  fost  nevoită să  părăsească  domiciliul  şi să  plece in  Oravița,  unde  locuieşte  şi  la  această dată  in  chirie.

Mai  arată reclamanta că  nu  are  posibilităţi financiare  să-şi intreţină  familia,  motiv  pentru  care  solicită să fie  sprijinită  şi  a  i  se  da  posibilitatea  de  a  locui  in casa  sa,  impreună  cu  fiica sa.

Cererea nu a  fost motivată  in  drept. 

În probațiune, au fost depuse la dosar următoarele înscrisuri: copie  carte  identitate reclamanta S.E.I.,  carte identitate  C.A.I.,  taxă judiciară de timbru în sumă de 100,00,  certificat  de  mostenitor nr. 270/1960, extras  ____

Pârâtul nu a formulat întâmpinare.

La  termenul  din 28.10.2019  au  fost  ascultaţi martorul Ţ.C. şi  reclamanta  S.E.I.

La  termenul  din 11.11.2019 a fost  ascultat  pârâtul  C.M..

Din analiza actelor şi lucrărilor dosarului, se reţin de către instanţă în fapt următoarele:

În fapt, din declarațiile părților (f. 32, 35), rezultă că  reclamanta S.E.I. a fost căsătorită cu pârâtul C.M. până în anul 2017. Reclamanta are o fiică, C.A.I., în vârstă de 21 de ani, având diagnosticul de eterapareză cerebrală spastică. Au locuit împreună cu pârâtul în imobilul situat în ___ până în anul 2017 când reclamanta împreună cu fiica acesteia au părăsit locuința, mutându-se în localitatea Oravița. Din declarațiile pârâtului rezultă că acesta locuiește în continuare în casa din satul Potoc și că nu dorește să părăsească acest imobil până când nu va fi compensat corespunzător pentru îmbunătățirile aduse imobilului. Faptul că pârâtul se ocupă de plata impozitelor aferente imobilului este confirmat și de reclamantă (f. 32).

Din certificatul de moștenitor nr. ____ (f. 14,15) rezultă că numitul S.I. a decedat în anul 1960, lăsând moștenire numiților S.A și S.I. o porțiune de 1/3 din imobilul în litigiu, înscris în C.F. nr. ___ Conform declarațiilor părților și ale martorei Ţ.C. (f. 31), defuncta S.A. este bunica reclamantei și a decedat în anul 2005, iar defunctul S.I. (moștenitorul) este tatăl reclamantei. 

Din declarația martorei Ţ.C. (f. 31), rezultă că, într-adevăr, pârâtul locuiește în fapt la adresa bunicii reclamantei, iar reclamanta locuiește împreună cu fiica sa la o altă adresă. Din extrasul de carte funciară pentru informare nr. ____ (fila 36), rezultă că a fost înscris certificatul de moștenitor numărul ____, în sensul că numiții S.A., S.I. (antecesorii reclamantei) și S.I. s-au intabulat cu drept de proprietate dobândit prin succesiune asupra imobilului cu număr cadastral ___

În drept, sunt aplicabile dispozițiile art. 1034 – 1045 C.proc.civ, referitoare la procedura specială a evacuării din imobilele folosite sau ocupate fără drept. Conform art. 1034 alin. (1) și (2) C.proc.civ., „dispozițiile prezentului titlu se aplică în litigiile privind evacuarea din imobilele folosite sau, după caz, ocupate fără drept de către foștii locatari sau alte persoane”. De asemenea, art. 1041 C.pr.civ. prevede că „dacă locatarul sau ocupantul notificat în condiţiile prezentului titlu refuză să evacueze imobilul ori dacă locatarul a renunţat la dreptul său de a fi notificat şi a pierdut, din orice motive, dreptul de a folosi imobilul, locatorul sau proprietarul va solicita instanţei să dispună, prin hotărâre executorie, evacuarea imediată a locatarului sau ocupantului din imobil, pentru lipsă de titlu”. Din analiza acestor dispoziţii legale rezultă că, pentru admiterea unei acţiuni în evacuare formulate în temeiul procedurii speciale prevăzute de Titlul XI din Cartea a VI-a a Codului de procedură civilă, trebuie să fie îndeplinite următoarele condiţii: reclamantul să aibă, cu privire la imobilul din care se solicită evacuarea, calitatea de locator sau proprietar, în sensul dispoziţiilor art. 1034 alin. 2 lit. c) sau lit. f) C.proc.civ., iar pârâtul să fie locatar sau ocupant fără titlu al acestui imobil (art. 1034 alin. 2 lit. b) sau lit. e) C.proc.civ.).

Referitor la calitatea procesuală activă a reclamantei, conform art. 36 fraza a II-a C.proc.civ, „existența sau inexistența drepturilor și a obligațiilor afirmate constiuie o chestiune de fond”. Prin urmare, reclamanta trebuie să facă dovada existenței unui drept de a folosi imobilul situat în Loc. Potoc, nr. 69, având calitatea de locator în sensul art. 1034 alin. (2) lit. c) C.proc.civ. „locatorul principal, sublocatorul, cesionarul și dobânditorul imobilului”. Această condiție este îndeplinită deoarece din, certificatul de moștenitor nr. ___, rezultă că imobilul din care se urmărește evacuarea pârâtului a aparținut bunicii și tatălui reclamantei. Chiar dacă nu s-a realizat succesiunea după numiții S.A. și S.I., instanța reține că procedura evacuării nu implică stabilirea existenței unui drept de proprietate al reclamantei, noțiunea de dobânditor al imobilului trebuind a fi privită în sens larg. Dezbaterea succesiunii și dovada acceptării acesteia de către reclamantă nu face obiectul prezentei acțiuni, instanța reținând aparența existenței unui drept de proprietate al reclamantei asupra imobilului în litigiu.

Relevante sunt și dispozițiile art. 1125-1126 C.civ.: „pe lângă stăpânirea de fapt exercitată asupra patrimoniului succesoral, sezina le conferă moștenitorilor sezinari și dreptul de a administra acest patrimoniu și de a exercita drepturile și acțiunile defunctului; sunt moștenitori sezinari soțul supraviețuitor, descendenții și ascendenții privilegiați”. Astfel, în baza art. 1125, noțiunea de sezină presupune atât stăpânirea de fapt exercitată asupra patrimoniului succesoral, cât și dreptul conferit moștenitorilor de a administra acest patrimoniu și de a exercita drepturile și acțiunile defunctului. Sezina este concepută ca un beneficiu conferit de lege unor moștenitori legali ai defunctului care au posibilitatea juridică de a intra în stăpânirea bunurilor succesorale de la deschiderea moștenirii (chiar dacă nu li se vor cuveni lor), de a le administra și de a exercita drepturile și acțiunile defunctului, fără a avea nevoie de atestarea prealabilă a calității de moștenitor, pe cale notarială sau judecătorească. Se consideră că rațiunea instituției sezinei pornește de la faptul că, având în vedere anumite interese particulare, Codul civil permite exercițiul imediat al drepturilor succesorale acelor moștenitori care au un titlu prezumat valabil și care prezintă o aparență suficient de sigură.

Din probele administrate în cauză, rezultă că reclamanta este descendenta defuncților S.I. şi S.A.; prin urmare, reclamanta este în măsură să exercite dreptul de folosință asupra imobilului în litigiu și să exercite acțiunile la care ar fi fost îndrituiți defuncții (inclusiv acțiunea în evacuare). Dreptul de sezină este conferit descendenților defunctului prin lege, nefiind necesară eliberarea certificatului de moștenitor, cum prevede legea în cazul moștenitorilor nesezinari (art. 1127 alin. (1) C.civ.). În consecință, legătura de rudenie dintre reclamantă și defuncți (aspect necontestat de pârât și confirmat de martoră) este suficientă pentru ca aceasta să fie considerată locator în sensul art. 1034 alin. (2) lit. c) C.proc.civ.

Referitor la calitatea procesuală pasivă a pârâtului, în baza art. 1034 alin. (2) lit. e) C.proc.civ., instanța constată că pârâtul este ocupant al imobilului din loc. Potoc, nr. 69 deoarece este o persoană diferită de locatar sau de proprietar, care ocupă în fapt imobilul, fără permisiunea reclamantei sau a altei persoane care are un drept de folosință asupra locuinței. Astfel, din declarațiile părților și ale martorei, reiese faptul că pârâtul locuiește singur în casa bunicii reclamantei, aspect confirmat și de acesta. Susținerile pârâtului în sensul că are dreptul de a rămâne în locuința respectivă până va fi despăgubit cu contravaloarea îmbunătățirilor aduse imobilului sunt neîntemeiate. Procedura evacuării este o procedură urgentă, prin care se urmărește strict reintegrarea locatorului în spațiul ocupat abuziv de către ocupant, orice fel de litigii patrimoniale în legătură cu îmbunătățirile aduse bunului în litigiu fiind soluționate pe cale separată, conform dreptului comun în materie.

În acest sens pledează dispozițiile art. 1035 alin. (2) și (3), art. 1042 alin. (4) C.proc.civ., din care reiese faptul că, odată cu evacuarea, instanța va putea dispune doar obligarea pârâtului la plata arenzilor și chriilor exigibile. De asemenea, în baza art. 1043 C.proc.civ., apărările pârâtului sunt limitate, în sensul că nu poate formula cerere reconvențională, de chemare în judecată a altei persoane sau în garanție, pretențiile sale urmând a fi valorificate numai pe cale separată; pârâtul poate invoca apărări de fond privind temeinicia motivelor de fapt și de drept ale cererii, inclusiv lipsa titlului reclamantului.

În cazul ocupantului, este obligatorie notificarea acestuia prin executor judecătoresc sau în orice alt mod, cererea de evacuare putând fi introdusă doar după expirarea unui termen de 5 zile de la comunicarea notificării, conform art. 1039 C.proc.civ. Reclamanta susține că a încercat, anterior, să îl determine pe pârât să părăsească imobilul, dar nu face dovada acestui aspect. Cu toate că procedura prealabilă nu a fost îndeplinită, se reține că pârâtul nu au invocat această omisiune, conform prevederilor art. 193 alin. (2) C.proc.civ („neîndeplinirea procedurii prealabile nu poate fi invocată decât de către pârât prin întâmpinare, dub sancțiunea decăderii”). În consecință, instanța reține că pârâtul este decăzut din dreptul de a solicita respingerea acțiunii pe motiv că nu a fost notificat, în baza art. 1039 C.proc.civ.

Pe fondul acțiunii, instanța constată că pârâtul nu a părăsit, în mod voluntar, imobilul, așa cum prevede art. 1040 C.proc.civ. Prin urmare, este întemeiată sesizarea instanței de către reclamantă, în baza art. 1041 C.proc.civ.: „dacă (...) ocupantul notificat în condițiile prezentului titlu refuză să evacueze imobilul ori dacă locatarul a renunțat la dreptul său de a fi notificat și a pierdut, din orice motive, dreptul de a folosi imobilul, locatorul sau proprietarul va solicita instanței să dispună, prin hotărâre executorie, evacuarea imediată a locatarului sau ocupantului din imobil, pentru lipsă de titlu”. Aspectul că părțile au avut o relație de concubinaj timp de 10 ani sau că ar fi fost căsătoriți nu conferă pârâtului un drept de folosință asupra casei bunicii reclamantei, în condițiile inexistenței unui contract de locațiune sau de comodat.

Concluzionând, având în vedere că reclamanta a făcut dovada existenței unui drept de folosință asupra imobilului și a faptului că pârâtul, în calitate de ocupant, nu dorește să părăsească imobilul, instanța urmează să admită cererea de evacuare introdusă de reclamantă, în baza art. 1034 și următoarele C.proc.civ. Conform art. 888 alin. (2) teza a III-a C.proc.civ., „atribuirea prin hotărâre judecătorească a unui imobil sau obligația de a-l preda, a-l lăsa în posesie ori în folosință, după caz, cuprinde și obligația de evacuare a imobilului, dacă legea nu prevede în mod expres altfel”. În consecință, instanța va dispune evacuarea pârâtului C.M. din imobilul cu număr cadastral ____.

În baza art. 1042 alin. (5) C.proc.civ., prezenta hotărâre este executorie.

În temeiul art. 453 C.proc.civ, instanța ia act de faptul că reclamanta, cea care a căștigat procesul, nu a solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ş T E  :

Admite acţiunea formulată de reclamanta S.E.I.,  domiciliată  in  ___, în contradictoriu cu pârâtul C.M., domiciliat  in ___

Dispune evacuarea pârâtului C.M. din imobilul identificat administrativ ___

Cu drept de apel, în 30 zile de la comunicare.

În baza disp. art. 425 alin. 3 teza finală, art. 471 alin. 1 C.pr.civ., pentru exercitarea căi de atac a apelului, cererea şi motivele se vor depune la Judecătoria Oraviţa, sub sancţiunea nulității.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 20.01.2020.

Domenii speta

Spete similare