Constatarea nulităţii absolute a unui act notarial - respins

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 26.08.2013, sub nr. …., reclamantul FD în contradictoriu cu pârâta  X – GSG, a formulat acţiune în constatarea nulităţii absolute a unui act notarial, respectiv a contractului de ipotecă autentificat sub nr. …. la BNP E, prin care a solicitat să se constate că menţionatul Contract de ipotecă a rămas fără obiect şi în consecinţă să se constate nulitatea absolută a acestuia, precum şi radierea menţiunilor din Canea Funciară referitoare la această ipotecă, respectiv cele dispuse de Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Bucureşti prin încheierea nr. 31008 din 11.12.2006.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că, în fapt, la debutul lunii Decembrie 2006 a negociat cu pârâta filiala Berceni un contract de credit, contract identificat prin nr. … din ....  pentru a cărui concludere i s-a solicitat întâi semnarea unui contract notarial de ipotecă la BNP E din str. … nr. …, Sector 4, Bucureşti.

După semnarea contractului de ipotecă autentificat sub nr. … reclamantul s-a deplasat la sediul filialei bancare unde urma semnarea contractului de credit propriu-zis ocazie cu care a constatat că forma contractului de credit nu corespundea cu ceea ce se discutase şi convenise în prealabil între părţi. Drept urmare funcţionarii Băncii au emis un nou contract cu condiţii de creditare diferite, contract identificat prin nr. …. din ...2006 pentru care nu s-a mai solicitat semnarea unui contract de ipotecă.

Reclamantul a menţionat că noul contract de credit semnat, respectiv nr. …., deşi prevedea privilegiul Băncii de a solicita debitorului semnarea unui contract de ipotecă, acest lucru nu a fost solicitat niciodată de Bancă în contextul noului contract de credit, şi nici nu există vreo convenţie sau acord de folosire a contractului de ipotecă semnat pentru vechiul contract de credit, rămas nesemnat, pentru garantarea noului contract de credit.

Reclamantul a solicitat să se aibă în vedere că ipoteca a fost instituită pentru garantarea unui contract de împrumut ce nu a mai fost în cele din urmă semnat.

În această situaţie, reclamantul a apreciat că invocatul contract de ipotecă semnat pentru garantarea unu contract de credit ce nu a mai fost finalizat, a rămas fără obiect, motiv pentru care a solicitat să se constate nulitatea absolută a contractului de ipoteca nr. … care menţionează cu acurateţe pentru ce contract de credit a fost întocmit.

Totodată, reclamantul a solicitat să se dispună radierea din Cartea Funciară a dispoziţiilor conform încheierii nr. 31008 din 11.12.2006 ca urmare a invocatului contract de ipotecă, în virtutea principiului „resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis”.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile Art. 948, 949, 950, 966 Cod Civil.

În susţinerea cererii, reclamantul a ataşat următoarele înscrisuri, în copii, certificate conform cu originalul: contract de ipotecă 07.12.2006, încheiere de autentificare nr. …., încheiere nr. 31008.

La data de 26.09.2013, prin Serviciul Registratură, reclamantul a depus la dosar cerere completatoare, conform rezoluţiei instanţei din data de 05.09.2013.

În susţinerea cererii, reclamantul a ataşat un set de înscrisuri, în copii: … .

Prin Rezoluţia/05.09.2013 (fila 11) instanţa a pus în vedere reclamantului să complinească lipsurile cererii, astfel cum au fost indicate.

La data de 26.09.2013, prin Serviciul Registratură, reclamantul a depus la dosar, cerere precizatoare, la care a adăugat în copii certificate conform cu originalul: contract de ipotecă …, încheiere de autentificare nr. …. (filele 15-32)

Prin Rezoluţia/30.09.2013, instanţa a stabilit diferenţa de taxa judiciară de timbru aferentă cererii, urmare a precizărilor aduse de reclamant – 3424,2 lei. (fila 34)

La data de 11.10.2013, prin Serviciul Registratură, reclamantul a depus la dosar cerere, conform rezoluţiei instanţei din data de 30.09.2013, dovada achitării diferenţei de taxă judiciară de timbru 3424,2 lei (fila 40).

Prin Rezoluţia/22.10.2013, instanţa a dispus comunicarea cererii şi înscrisurilor către pârâtă, în vederea formulării întâmpinării. (fila 45)

La data de 25.11.2013, prin Serviciul Registratură, pârâta a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea, în principal ca inadmisibilă şi în subsidiar ca neîntemeiată a cererii formulate de reclamant.

În motivarea întâmpinării, pârâta a arătat că, într-un istoric al raporturilor dintre părţi că în data de 07.12.2006, reclamantul a semnat in calitate de împrumutat (debitor), contractul de credit nr. …. prin care s-a obligat să restituie împrumutul în suma de iniţială de 26.000 EUR acordat de bancă. La aceeaşi dată, s-a semnat contractul de ipotecă autentificat sub nr. …, BNP EC, accesoriu la contractul de credit nr. …, prin care contestatorul a garantat restituirea creditului cu imobilul proprietatea sa, apartament nr. .. compus din 3 camere şi dependinţe, situat în Bucureşti, sector 6, ...

În contractul de credit nr. … la pct. 11 debitorul confirma faptul că acest contract este garantat cu ipotecă asupra apartament nr. .. compus din 3 camere şi dependinţe, situat în Bucureşti, sector 6, ...

Ulterior semnării contractului de credit, în cursul anului 2011, reclamantul a început să înregistreze restanţe la plata acestuia, fiind notificat prima dată cu confirmare de primire la 12.10.2011 (recepţionată personal de reclamant) iar ulterior, prin executor bancar (26.07.2012), aceste ultime notificări refuzând sa le ridice de la oficiul poştal.

Prin cererea de executare silită înaintată BEJA Schiopu şi Tetu, pârâta a solicitat executarea silită a debitorului-reclamant asupra imobilului ipotecat.

Încuviinţarea silită a fost încuviinţată prin încheierea din data de 26.09.2012 data în dosar ….  de Judecătoria Sector 6.

La data de 22.01.2013 a fost emisă somaţia de executare în dosar ST 1007/2012 ce a fost transmisă spre înscriere în CF a imobilului, iar la data de 04.02.2013, debitorul personal a semnat procesul verbal pentru fixarea preţului imobilului.

Executarea asupra imobilul a fost finalizată prin vânzare, ultimul act de executare având loc la data de 19.08.2013, prin efectuarea procesului verbal de distribuire a sumelor rezultate din vânzare.

Prin eliberarea actului de adjudecare, proprietatea debitorului-reclamant asupra bunului ipotecat (apartament nr.., situat în Bucureşti, sector 6, ..) a trecut în patrimoniul adjudecatarului.

Prin înscrierea în CF a imobilului a aceluiaşi act de adjudecare, ipoteca, acte de urmărire, precum şi orice alte sarcini s-au radiat, conform art. 518, alin. 3 din vechiul Cod de procedură Civilă (aplicabil executării iniţiate anterior intrării în vigoare a noului cod).

Pârâta a solicitat respingerea acţiunii promovată de reclamant.

În continuare, pârâta a invocat excepţia „rămânerii fără obiect” a cererii; excepţia lipsei calităţii procesuale active (lipsa de interes) şi excepţia „caracterului inform al cererii”.

În motivarea excepției „rămânerii fără obiect” a cererii, pârâta a arătat că aşa cum a arătat în istoric, asupra imobilului ce face obiectul ipotecii s-a pornit o executare silită imobiliară, în baza contractului de credit bancar nr. …  ce constituie titlu de creanţă (titlu executoriu), conform dosarului de executare silită BEJA Şchiopu şi Tetu nr. ST1007/2012.

Urmare a vânzării imobilului prin licitaţie publică, a fost emis un act de adjudecare care a dus la stingerea dreptului de proprietate al reclamantului asupra imobilului şi la stingerea contractului de ipotecă autentificat sub nr. 2324/07.12.2006, BNP Eva Constantinescu.

Prin stingerea contractului de ipotecă, în conformitate cu art. 518 Cod Procedură Civilă anterior, acţiunea reclamantului rămâne fără obiect.

Pârâta a menţionat că executarea s-a efectuat în baza contractului de credit, contractul de ipotecă constituind numai actul în baza căruia X şi-a rezervat un rang prioritar ce nu a fost necesar, urmare a lipsei unor creditori concurenţi.

Pârâta a precizat că va face dovada finalizării executării silite prin convocarea transmisă chiar reclamantului de către BEJA Şchiopu şi Tetu nr. ST1007/2012, pentru data de 19.08.2013.

În motivarea excepţiei lipsei calităţii procesuale active (lipsa de interes), pârâta a arătat că pentru a susţine o acţiune, reclamantul trebuie să dovedească existenţa unui drept sau al unui interes.

La data înregistrării cererii ce face obiect al acestui dosar (26.08.2013), reclamantul nu a mai deţinut dreptul de proprietate asupra apartamentului ipotecat, fără ca această calitate să-i fie afectată de existenţa anterioară a ipotecii.

De asemenea, prin emiterea actului de adjudecare, ipoteca şi-a încetat existenţa.

Prin pierderea dreptului de proprietate, reclamantul a pierdut şi calitatea de garant ipotecar, între creditor şi debitor fiind stinse orice relaţii născute în baza contratului de ipoteca atacat.

Drept urmare, lipsit fiind atât de dreptul de proprietate grevat de ipotecă, cât şi de obligaţia ce-i revine în baza contractului de ipotecă, reclamantul nu poate dovedi un interes în prezenta cauza sau o identitate procesuală activă.

Pârâta a solicitat să se pună în vedere reclamantului să facă dovada existenţei, la data prezentei sau la data introducerii acţiunii, a dreptului invocat în cerere, respectiv de proprietar asupra apartamentului nr. .., situat în Bucureşti, sector 6, .., obiect al ipotecii sau a existenţei contractului de ipotecă, prin prezentarea unor extrase de Carte Funciară ulterioare datei de 26.08.2013.

Pârâta a făcut precizarea că sarcina probei, inclusiv în privinţa existenţei drepturilor invocate, revine reclamantului.

Cu privire la caracterul inform al cererii, pârâta a susţinut că cererea reclamantului nu îndeplineşte cerinţele art. 194, litera d din Codul de procedură civilă, întrucât în precizarea comunicată împreună cu cererea de chemare în judecată, reclamantul a indicat anumite articole, însă fără a preciza legea aferentă acestor articole.

În lipsa unor precizări corespunzătoare, pârâta a precizat că nu cunoaşte textele legale invocate şi nu este în măsură să formuleze o apărare corespunzătoare.

Pârâta a menţionat că articolele enumerate în cererea iniţială (949, 950 Cod Civil anterior), fac referire la minoritate şi incapabili, situaţie care nu corespunde stării de fapt şi nu a fost dovedită.

În ceea ce priveşte fondul cererii, pârâta a considerat că cererea reclamantului constituie un abuz de drept şi cuprinde declaraţii false.

Pârâta a arătat că între părţi, anterior prezentei cauze, s-au derulat mai multe procese prin care reclamantul, abuzând de scutirea de la plata taxelor, a încercat în diferite moduri să desfiinţeze executarea silită desfăşurată asupra sa.

Pârâta a precizat că, potrivit actelor ataşate de aceasta, până în acest moment s-au pronunţat următoarele sentinţe definitive: - SC 4993/16.05.2013, pronunţată de Judecătoria Sectorului 6 în dosar nr. …, prin care s-a respins contestaţia la executare ca neîntemeiată; - SC 6973/29.08.2013, pronunţată de Judecătoria Sectorului 6 în dosar nr. …, prin care s-a respins cererea de ordonanţă preşedinţială ca inadmisibilă; - SC 7855/25.09.2013 pronunţată de Judecătoria Sectorului 6 în dosar nr. …, prin care s-a respins contestaţia la executare, ca neîntemeiată.

De asemenea, pârâta a înregistrat şi alte cereri şi reclamaţii, toate cu scopul tergiversării executării silite sau al oricărui demers de recuperare al creditului.

Totuşi, până la inventarea teoriei privind lipsa de identitate dintre creditul utilizat, conform contract bancar nr. … şi contractul de ipotecă autentificat sula nr. …, BNP EC, reclamantul a recunoscut prin cererile de chemare în judecată strânsa legătură dintre cele două, conform documentelor pe care le va ataşat prezentei cereri.

Pârâta a mai susţinut că nu există nici un contract de credit bancar care să poarte numărul … şi care să difere de nr. …, diferenţa dintre cele două numere fiind dată de faptul că "1162" reprezintă numărul de înregistrare manuală al contractului în evidenţa scriptică a băncii, în timp ce "7754050" reprezintă numărul contului de credit în baza căruia s-a generat automat contractul de credit.

Acest fapt se poate demonstra prin verificarea pct. 3 din contractul de credit şi prin imposibilitatea de a prezenta, de către împrumutat, a unui contract de credit care sa poarte numărul 1162.

Pârâta a învederat cu privire la contractul de ipotecă că are toate elementele care să-i asigure valabilitatea şi identitate cu contractul de credit.

Pârâta a invocat în acest sens: - art.978 Cod Civil anterior, conform căruia interpretarea clauzelor se face în sensul în care poate produce un efect, iar nu în cel în care nu ar produce nici unul; - contractul de ipotecă, care prevede ca scop (pct. 1) "garantarea obligaţiei de restituire a creditului în valoare de 26.000 eur", la pct. 3, "prin credit se vor înţelege sumele puse la dispoziţia Debitorului"; art. 15 "Creditorul se va putea îndestula cu sumele datorate de Debitor prin executarea ipotecii"; - contractul de credit, care se referă la suma de 26.000 eur (pct. 5) , cu specificarea că acest credit este garantat cu ipoteca asupra imobilului ( pct. 11).

Pârâta a considerat că valabilitatea ipotecii nu poate fi pusă la îndoială, deoarece toate dispoziţiile art. 1769 Cod Civil şi următoarele au fost respectate; în toate aceste texte nu se regăseşte nicăieri obligaţia specificării unui număr al contractului garantat, fiind suficientă individualizarea sumei garantate (art. 1776 Cod Civil).

Pârâta a menţionat că în conformitate cu dispoziţiile art. 1173 Cod Civil anterior, actele autentice fac dovada celor cuprinse în acesta până la dovedirea înscrierii în fals, ceea ce presupune declanşarea unei acţiuni penale şi nu civile.

În ceea ce priveşte valabilitatea şi existenţa cauzei, pârâta a menţionat că din actele prezentate (contract de credit şi ipoteca, precum şi din cererile reclamantului), rezultă în mod cert că obiectul contractului de credit a fost acordarea sumei de 26.000eur, iar obiectul contractului de ipotecă a fost chiar garantarea rambursării sumei de 26.000 de euro, acordată de X astfel că ambele contracte au avut o cauză justă şi valabilă.

Pe de altă parte, pârâta a menţionat art. 967 Cod Civil că subliniază faptul că un contract este valabil, chiar dacă cauza nu este expres prevăzută în acesta, ceea ce însă nu este cazul.

În concluzie, pârâta a solicitat respingerea cererii reclamantului, constatând că aceasta este inadmisibilă şi în subsidiar, neîntemeiată.

În dovedirea întâmpinării, pârâta a solicitat încuviinţarea probelor cu actele depuse de reclamant la care va adăuga documentele despre care a făcut vorbire în cuprinsul cererii: contract de credit, sentinţe civile, adresa BEJA , cereri semnate de reclamant şi depuse în dosarele Judecătoriei Sector 6.

Pârâta a mai solicitat proba cu interogatoriul reclamantului, pentru a dovedi situaţia de fapt la data încheierii contractului de credit şi legătură dintre acesta şi ipotecă.

În susţinerea întâmpinării, pârâta a ataşat următoarele înscrisuri, ….

La data de 09.12.2013, prin Serviciul Registratură, reclamantul a depus la dosar răspuns la întâmpinare.

În expunerea răspunsului la întâmpinare, reclamantul a arătat că, în fapt, la debutul lunii decembrie a anului 2006, a negociat cu pârâta - Filiala Berceni două contracte de credit, unul din acestea fiind identificat prin nr. ….

Pentru încheierea acestuia i s-a solicitat întâi semnarea unui contract notarial de ipotecă la BNP E din str. …, nr. … Sector …, Bucureşti.

După semnarea contractului de ipotecă autentificat sub nr. … reclamantul s-a deplasat la sediul filialei bancare unde urma semnarea contractului de credit propriu-zis ocazie cu care a constatat că forma contractului de credit nu corespundea cu ceea ce se discutase şi convenise în prealabil între părţi.

În consecinţă, părţile nu au mai semnat acest contract.

În paralel, reclamantul şi pârâta au negociat şi semnat un alt contract de credit, cu condiţii de creditare diferite, contract identificat prin nr. … pentru care nu s-a mai solicitat semnarea unui contract de ipotecă.

Reclamantul a menţionat că noul contract de credit semnat, respectiv nr. 7754050, deşi prevedea privilegiul Băncii de a solicita debitorului semnarea unui contract de ipotecă, acest lucru nu a fost solicitat niciodată de Bancă în contextul noului contract de credit, şi nici nu există vreo convenţie sau acord de folosire a contractului de ipotecă semnat pentru vechiul contract de credit (rămas nesemnat) pentru garantarea noului contract de credit.

Reclamantul a învederat că după mai bine de 5 ani în care a respectat constant condiţiile de finanţare, datorită unor dificultăţi financiare generate de nerespectarea de către pârâta - X a legislaţiei privind creditarea, a înregistrat debite şi a fost executat silit de către Bancă.

Executarea silită s-a efectuat în baza Contractului de ipotecă a cărui anulare reclamantul a solicitat-o, acesta pierzând astfel singura proprietate deţinută şi singura locuinţă.

În acest context, reclamantul a investit Judecătoria Sectorului 6 cu o cerere de constatare a nulităţii contractului de ipotecă, obiect al prezentei cauze.

Pârâta X a formulat întâmpinare, invocând în apărarea sa mai multe excepţii şi argumente de fond.

Faţă de susţinerile pârâtei, reclamantul a învederat următoarele:

Excepţia privind rămânerea fără obiect a acţiunii:

În această ordine de idei, reclamantul a învederat, faptul că, executarea silită a fost încuviinţată şi finalizată atât în baza Contractului de credit nr. … din …, cât şi a Contractului de ipotecă imobiliară autentificat sub nr. … la BNP E.

Dovada acestei susţineri pârâta o va face prin hotărârile Judecătoriei Sectorului 6 invocate şi de către pârâta, pe care le va depune ataşat prezentei.

Pârâta a învederat că este îndeobşte cunoscut faptul că executarea silită efectuată în baza unui titlu nul este reversibilă.

În consecinţă, pârâta a solicitat să se constate că obiectul prezentei cereri de judecată este cert şi actual şi respingerea, ca neîntemeiată excepţia invocată.

Excepţia privind lipsa calităţii procesuale active:

În această ordine de idei, reclamantul a învederat faptul că este titular al contractului a cărui anulare a solicitat-o.

Mai mult decât atât, acesta priveşte un imobil al cărui proprietar era la data depunerii acţiunii.

Dovada acestei susţineri reclamantul o va face prin Extrasul de carte funciară emis în luna octombrie a anului 2013.

Executarea silită s-a desfăşurat împotriva reclamantului şi s-a finalizat prin adjudecarea unui bun care i-a aparţinut.

În consecinţă, reclamantul a solicitat să se constate că era proprietar al bunului care face obiectul contractului de ipotecă şi că interesul său este născut, juridic, cert şi actual şi a solicitat respingerea, ca neîntemeiată a excepţiei invocate.

Caracterul inform al cererii de chemare în judecată:

În această ordine de idei, reclamantul a învederat, faptul că, a indicat în cuprinsul acţiunii articolele şi actul normativ pe care şi-a întemeiat pretenţiile.

Ca urmare a interpelării instanţei, reclamantul a precizat încă o dată acest temei juridic.

În plus faţă de acestea, reclamantul a subliniat şi în cele ce urmează, faptul că, a înţeles să întemeieze cererea de chemare în judecată pe dispoziţiile art. 1.179, art. 1.238 şi art. 1.246, art. 1.247 şi art. 1.254 şi următoarele Cod Civil şi pe cele ale art. 192 şi următoarele Cod de Procedură Civilă.

Totodată, reclamantul a considerat că acţiunea acestuia a întrunit toate cerinţele de formă impuse de art. 194 şi următoarele Cod procedură civilă.

În consecinţă, reclamantul a solicitat să se constate că acţiunea acestuia întruneşte toate cerinţele de formă impuse de art. 194 şi următoarele Cod procedură civilă şi, de asemenea, respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei invocată.

În cuprinsul răspunsului la întâmpinare, reclamantul a invocat excepţia dovezii lipsei calităţii de reprezentant, în ceea ce o priveşte pe pârâtă, în motivarea căreia a arătat că acţiunea acestuia a fost exercitată împotriva X - G.S.G., cu sediul în Bucureşti, .. sector 1 având CUI R-9274298, iar întâmpinarea a fost semnată şi înregistrată de către un reprezentant al X -G.S.G. Sucursala Unirea, pentru Agenţia Berceni.

Reclamantul a susţinut că această entitate nu are calitate procesuală sau capacitate procesuală.

În altă ordine de idei, reclamantul a precizat cu privire la contractul de ipotecă, că acesta a fost semnat cu X - G.S.G., cu sediul în Bucureşti…, sector 1 având CUI R- 9274298.

În consecinţă, reclamantul a solicitat să se constate că întâmpinarea nu a fost semnată de către un reprezentant legal al pârâtei, să se dispună admiterea prezentei excepţii şi să se decadă pârâta din dreptul de a solicita probe şi de a invoca excepţii (art. 208 Cod procedură civilă).

În continuare, reclamantul a mai arătat că înţelege să sancţioneze afirmaţiile pârâtei conform căreia acţiunile acestuia sunt abuzuri ale dreptului de a beneficia de scutirea de taxe de timbru.

Reclamantul a considerat că a respectat întocmai şi la timp obligaţia de plată a taxelor de timbru, inclusiv în această cauză, iar acţiunile sale sunt exerciţii legitime ale drepturilor acordate de lege şi negate de Bancă.

Reclamantul a mai susţinut că acest lucru nu poate fi înţeles de entităţi care au ca unic scop îmbogăţirea prin împovărarea altora.

De asemenea, reclamantul a mai considerat că, de fapt, Banca a creat artificial condiţii de reziliere a contractului în 2011 în momentul în care acesta nu a fost de acord cu semnarea unui act adiţional care înăsprea drastic regimul ereditarii, îndepărtându-se de acordul semnat iniţial în 2006, motivul fiind nivelul dobânzii contractate în 2006 nu mai corespundea cu exigenţele de profit şi performanţă ale Băncii în 2011.

Reclamantul a considerat că neadevărate sunt şi susţinerile pârâtei referitoare la dubla numerotare a contractelor de credit, precizând că «numărul de înregistrare manuală 1162« nu a fost prevăzut niciunde în cuprinsul contractului de credit, nefiind nici măcar marcat «manual« pe acesta, iar realitatea este una singură şi anume contractul de ipotecă imobiliară autentificat sub nr. …. la BNP E este nul absolut, pentru lipsa cauzei.

Legislaţia română în vigoare sancţionează cu nulitatea absolută lipsa cauzei obligaţiei garantate (ex. art. 2.372 Noul Cod Civil).

Însă, reclamantul a precizat că în cazul supus analizei, cauza obligaţiei garantate lipseşte.

Contractul de ipotecă este încheiat în garantarea unei obligaţii inexistente.

Contractul de credit nr. 1162 nu a mai fost semnat.

Reclamantul a învederat că este lesne de înţeles că acesta nu poate face dovada existenţei unui contract inexistent.

Sarcina probei, reclamantul a considerat că revine în acest context pârâtei, care trebuie să dovedească faptul că există un contract de credit «înregistrat manual« cu nr. 1162, atât timp cât toate exemplarele prezentate instanţei nu prezintă aceste menţiuni.

Faţă de susţinerile de mai sus, coroborat cu probatoriul ce urmează a fi analizat în cauză, reclamantul a solicitat să se dispună admiterea cererii de chemare în judecată astfel cum a fost formulată, constatarea nulităţii absolute a Contractului de ipoteca imobiliară autentificat sub nr. …. la BNP E, radierea din Cartea Funciară a dispoziţiilor conform încheierii nr. 31008 din 11.12.2006 ca urmare a anulării invocatului contract de ipotecă, în virtutea principiului „resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis”, obligarea pârâţei la plata cheltuielilor de judecată.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 205 şi următoarele din Codul de procedură civilă.

Reclamantul a înţeles să îşi întemeieze cererea de chemare în judecată pe dispoziţiile art. 1.179, art. 1.238 şi art. 1.246, art. 1.247 si art. 1.254 şi următoarele Cod Civil şi pe cele ale art. 192 şi următoarele Cod de Procedură Civilă.

În dovedirea cererii, reclamantul a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri.

În susţinerea cererii, reclamantul a ataşat următoarele înscrisuri, ….

La termenul de judecată din data de 23.01.2014, s-au depus la dosar următoarele înscrisuri, în copii, certificate conform cu originalul: sentinţa civilă nr. 7855/25.09.2013 din dosarul cu nr. ….

În şedinţa publică din data de 23.01.2014, instanţa a respins, ca lipsită de obiect, excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant al pârâtei, invocată de reclamant prin răspunsul la întâmpinare, a respins, ca neîntemeiată, excepţia lipsei de interes, astfel cum a fost calificată în şedinţa publică de la acel termen, excepţie invocată de pârâtă prin întâmpinare, a respins, ca neîntemeiată, excepţia autorităţii de lucru judecat, invocată de pârâtă în şedinţa publică, a respins, ca rămasă fără obiect, excepţia nulităţii cererii, astfel cum a fost calificată excepţia caracterului inform al cererii invocată de pârâtă prin întâmpinare şi, de asemenea, a calificat ca fiind un aspect de fond excepţia rămânerii fără obiect a cererii, invocată de pârâtă prin întâmpinare, motivarea regăsindu-se, pe larg, în încheierea de şedinţă de la acel termen. (filele 104-105).

În aceeaşi şedinţă, instanţa a încuviinţat, pentru ambele părţi, proba cu înscrisurile depuse la dosar, a luat act de renunţarea pârâtei la proba cu interogatoriul reclamantului şi a dispus emiterea unei adrese către BNP Expert Eva Constantinescu pentru a comunica instanţei dacă în momentul autentificării contractului de ipotecă nr. … i s-a prezentat vreun contract de credit cu nr. 1162/…, în cazul în care răspunsul este afirmativ, să înainteze un exemplar al contractului de credit către instanţă.

La data de 06.02.2014, prin Serviciul Registratură, s-au depus la dosar relaţiile solicitate de la BNP EEC, prin adresa nr. 56/03.02.2014, respectiv s-a comunicat instanţei că autentificarea contractului de ipotecă s-a făcut la sediul băncii care i-a comunicat numai numărul contractului de credit, acesta nefiind ataşat, întrucât în perioada respectivă la contractele de ipotecă nu se ataşau contractele de credit, fiind considerate acte interne ale băncii.

La data de 25.02.2014, prin Serviciul Registratură, reclamantul a depus la dosar concluzii scrise.

Analizând cererea reclamantului, astfel cum a fost precizată, prin prisma motivelor invocate, mijloacelor de probă administrare şi dispoziţiile legale incidente în materie, instanţa reţine următoarele:

Între reclamant, în calitate de împrumutat, şi pârâta X – GSG, prin agenţia …, în calitate de împrumutător, s-a încheiat un contract de credit cu nr. …, depus de pârâtă la filele 52-53 din dosar, în partea referitoare la condiţiile particulare (1168), contract în baza căruia pârâta a acordat reclamantului un credit de nevoi personale nenominalizate în valoare de 26 000 de euro, cu dobândă variabilă de 8,65 % pa an, pe o perioadă de 300 de luni, începând cu data de 07.12.2006 şi până la data de 07.12.2031.

La art. 11 din condiţiile particulare de creditare, se menţionează că Împrumutatul garantează rambursarea creditului, a dobânzilor aferente, a cheltuielilor, a penalităţilor, daunelor-interese şi a tuturor celorlalte obligaţii ce derivă din prezentul contract prin ipotecă asupra „Imobilului apartament compus din 3 camere şi dependinţe, situat in Bucuresti, …, Sector 6. Imobilul este proprietatea lui FD, conform contractului de vanzare cumparare nr … BNP MT, incheierea de intabulare nr. 23977/10.10.2006”.

La aceeaşi dată, 07.12.2006, între reclamant, in calitate de debitor ipotecar si X – GSG prin agenţia …, în calitate de creditor ipotecar, s-a perfectat contractul de ipotecă autentificat cu nr. … de BNP E prin notar public EC (filele 4-7).

La art. 1 din acest contract de ipotecă, se arată că „În vederea garantării obligaţiei de restituire a Creditului în valoare de 26 000 EUR, precum şi a dobânzilor aferente, a cheltuielilor, penalităţilor, comisioanelor şi a tuturor celorlalte obligaţii ce derivă sau pot deriva din Contractul de Credit nr. 1162/… , denumit în continuare „Contractul de credit”, Debitorul Ipotecar consimte să constituie în favoarea Creditorului ipoteca ipoteca şi interdicţia de înstrăinare, grevare, dezmembrare şi demolare, asupra următorului bun imobil, denumit în continuare „Imobilul”:

apartament compus din 3 camere si dependinte, in suprafata de 58.40 mp si dreptul de folosinta indiviza a terenului de 11.18 mp aferent locuintei situat in localitatea Bucuresti…, sector 6, înscris în C.F. nr. 60769 a localitatii Bucuresti , cu nr cadastral 1050/9”.

În conformitate cu art. 4 din acest contract, ipoteca „este valabilă până la rambursarea integrală de către Debitorul Ipotecar a Creditului acordat de către Creditor prin contractul de credit, inclusiv incasarea dobanzilor aferente si a celorlalte comisioane şi cheltuieli”.

Potrivit extrasului din cartea funciară nr. 50769 u.a.t. Sector 6 din data de 18.09.2013, emis de BCPI Sector 6 Bucureşti, imobilul anterior-menţionat, având număr cadastral nou 221847-C1-U23 (nr. cadastral vechi 1050/9) este intabulat pe numele reclamantului. În aceeaşi carte funciară, în partea a III-a (foaie de sarcini) este intabulat şi dreptul de ipotecă pentru suma de 26 000 euro + dobanzi aferente, cheltuieli, penalitati comisioane si a tuturor celorlalte obligatii ce deriva din contract de credit nr. 1162/07.12.2006 şi notată interdictia de instrainare si grevare, conform contractului nr. …, emis de BNP EC.

Potrivit mențiunilor adresei emise in data de 09.08.2013 de BEJA Schiopu şi Tetu, împotriva reclamantului pârâta a demarat executarea silită, în dosarul nr. ST1007/.., în baza contractului de credit nr. … şi a contractului de ipotecă nr. … (fila 60).

Împotriva executării silite demarate în acest dosar de executare şi a actelor de executare, reclamantul a formulat contestaţie la executare şi  opoziţie la executare, cereri ce au format obiectul dosarelor nr. … şi …, respinse, ca neîntemeiate, prin sentinţele civile nr. 4993/16.05.2013 (filele 71-76) şi 7855/25.09.2013 (filele 96-101), sentinţe definitive, dar nu irevocabile până în prezent. De asemenea, potrivit menţiunilor sentinţei civile nr. 7855/25.09.2013, pronunţată de Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti în dosarul nr. …, imobilul situat în București …, sector 6, înscris în C.F. nr. 60769 a localității București a fost vândut la licitaţie publică organizată în cadrul dosarului de executare silită nr. ST1007/2012.

În prezenta cauză, reclamantul a solicitat, în principal, constatarea nulităţii absolute a contractului de ipotecă autentificat cu nr. … invocând, în esenţă, lipsa de obiect şi de cauză a acestui contract de ipotecă; de asemenea, reclamantul a mai solicitat să se dispună, în virtutea principiului „resolute iure dantis, resolvitur ius accipientis”, radierea din cartea funciară a dispoziţiilor încheierii nr. 31008/11.12.2006, prin care a fost intabulat dreptul de ipotecă asupra imobilului anterior-menţionat în favoarea pârâtei.

Instanţa reţine, în ceea ce priveşte primul capăt de cerere, din perspectiva aplicării legii civile în timp şi raportat la dispoziţiile legale invocate de către reclamant, că potrivit art. 3 din Legea nr. 71/2011, de punere în aplicare a noului cod civil, Actele şi faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârşite sau produse înainte de intrarea în vigoare a Codului civil nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârşirii ori producerii lor.

De asemenea, în conformitate cu art. 4 din aceeaşi lege, La data intrării în vigoare a Codului civil, actele juridice nule, anulabile sau afectate de alte cauze de ineficacitate, prevăzute de Codul civil din 1864, precum şi de alte acte normative, rămân supuse dispoziţiilor legii vechi, neputând fi considerate valabile ori, după caz, eficace potrivit Codului civil sau dispoziţiilor prezentei legi.

In ceea ce priveşte, în particular, legea aplicabilă contractului, art. 102 alin. (1) din Legea nr. 71/2011 prevede că acesta este supus dispoziţiilor legii în vigoare la data când a fost încheiat în tot ceea ce priveşte încheierea, interpretarea, efectele, executarea şi încetarea sa, iar cu privire la drepturile reale de garanţie, art. 104 alin. (1) prevede următoarele : Constituirea, conţinutul şi opozabilitatea drepturilor reale de garanţie sunt supuse dispoziţiilor legii în vigoare la data naşterii creanţei garantate sau, după caz, la data încheierii contractului prin care garanţia a fost constituită.

Din aceste dispoziţii legale rezultă că legea aplicabilă contractului de ipotecă a cărui nulitate absolută se solicită este vechiul cod civil, iar nu dispozitiile din noul cod civil invocate de reclamant.

In acest sens, art. 948 VCC prevede  care sunt condiţiile esenţiale pentru validitatea unei convenții respectiv: 1. capacitatea de a contracta; 2. consimtamantul valabil al partii ce se obliga; 3. un obiect determinat; 4. o cauza licita.

În ceea ce priveşte obiectul convenţiei, art. 962 VCC prevede că Obiectul conventiilor este acela la care partile sau numai una din parti se obliga.

În speţă, prin contractul de ipotecă debitorul s-a obligat să garanteze obligaţia de rambursare a unui credit în valoare de 26 000 de euro şi a accesoriilor sale (dobânzi, penalităţi, cheltuieli) şi alte obligaţii ce ar putea rezulta din contract, precum şi să nu înstrăineze sau greveze bunul ce face obiectul contractului de ipotecă.

În cazul contractului de ipotecă imobiliară există o particularitate, respectiv principiul specializării, care impune, pentru valabilitatea contractului ca să fie identificat atât imobilul afectat garanţiei, cât şi valoarea creanţei garantate.

În speţă, contractul de ipotecă autentificat cu nr. … îndeplineşte aceste condiţii, fiind încheiat în formă autentică şi respectă principiul dublei specializări: obligaţia garantată constă în obligaţia debitorului de restituire a creditului în cuantum de 26 000 euro, împreună cu dobânzile aferente, cheltuielile, penalităţile, daunele-interese şi a tuturor celorlalte obligaţii ce derivă din contractul de credit; de asemenea, este individualizat imobilul asupra căruia se constituie dreptul de ipotecă: „apartament compus din 3 camere si dependințe, in suprafața de 58.40 mp si dreptul de folosința indiviza a terenului de 11.18 mp aferent locuinței situat in localitatea București …, sector 6, înscris în C.F. nr. 60769 a localității București , cu nr cadastral 1050/9”.

Reclamantul în calitate de debitor ipotecar a susţinut că acest contract de ipotecă a fost încheiat pentru garantarea unui contract de împrumut cu nr. 1162/… care nu a mai fost finalizat, astfel că ar rămas fără obiect.

Această  susţinere a reclamantului nu poate fi primită, întrucât obiectul contractului de ipotecă nu este obligaţia garantată (care în speţă constituie obiectul contractului de credit), ci imobilul cu care se garantează obligaţia născută dintr-un alt act - respectiv din contractul de credit; câtă vreme imobilul cu care se garantează restituirea creditului există în materialitatea sa nu se poate primi susţinerea că acest contract de ipotecă este lipsit de obiect.

Nu pot fi primite, însă, nici susţinerile pârâtei referitoare la lipsa de obiect a cererii reclamantului, întrucât aşa cum s-a arătat şi în încheierea din data de 23.01.2014, prin obiect al cererii de chemare în judecată se înţelege pretenţia concretă dedusă judecăţii, în cazul de faţă, desfiinţarea, prin invocarea nulităţii absolute pentru lipsa obiectului, a contractului de ipotecă autentificat cu nr. ..

Împrejurarea alegată de pârâtă că acest contract de ipotecă nu a fost utilizat în cursul executării, ci doar contractul de credit nr. …,  iar  în dosarul de executare a fost emis un act de adjudecare nu este relevantă, întrucât nu înseamnă că s-a desfiinţat automat şi contractul de ipotecă. Pârâta vorbeşte despre stingerea dreptului de proprietate al reclamantului şi despre stingerea contractului de ipotecă nr. …, invocând prevederile art. 518 VCPC, însă aceste dispoziţii legale interesează faza de executare a contractului de credit nr. … şi nu pun in discuție valabilitatea sau nevalabilitatea contractului de ipotecă.

În primul rând, dreptul de proprietate al reclamantului nu s-a stins, ci, în urma afirmatei adjudecări, s-ar fi transmis forţat de la debitor la terţul adjudecatar; în al doilea rând, un contract nu se poate stinge, ci, eventual, se sting drepturile şi obligaţiile ce formează obiectul contractului; prin urmare, în funcţie de natura sa, un contract poate fi desfiinţat sau poate înceta în cazuri autorizate de dispoziţii legale.

În materia contractului de ipotecă, stingerea dreptului de ipotecă ar putea avea loc prin renunţarea creditorului ipotecar la acest drept conform art. 1800 alin. 1 pct. 2 VCC, prin rezoluţiunea dreptului de proprietate al constituitorului ipotecii, prin desfiinţarea actului constituitor al ipotecii, prin prescripţia extinctivă a obligaţiei garantate, prin purgă, prin plata datoriei si alte mijloace de stingere a obligaţiei, prin desfiinţarea obligaţiei principale, iar în speţă pârâta nu a dovedit niciuna din aceste împrejurări.

Mai mult, invocatul 518 VCPC prevede anumite condiţii în care se stinge dreptul de ipotecă după adjudecarea imobilului in cursul urmăririi silite, respectiv ca adjudecatarul să-şi fi intabulat dreptul de proprietate în cartea funciară, iar din extrasul din CF 60769/07.10.2013 (fila 86) - care este ulterior adresei din data de 09.08.2013, emisă de BEJA Schiopu şi Tetu şi prin care debitorul era convocat in data de 19.08.2013 pentru a fi distribuite sumele rezultate in urma vânzării imobilului la licitație publica (fila 60), - se observă că dreptul de ipotecă este în continuare notat, iar dreptul de proprietate asupra imobilului ipotecat este intabulat încă pe numele reclamantului.

Prin urmare, câtă vreme în speţă reclamantul a pus în discuţie valabilitatea actului de constituire a ipotecii, iar acest drept real subzistă în raporturile dintre părţile contractului, este exclusă ideea avansată de pârâtă a stingerii „contractului” de ipotecă şi, deci a lipsei de obiect, a cererii reclamantului unde instanţa are a analiza dacă sunt îndeplinite cerinţele de valabilitate puse în discuţie de reclamant; or, în ceea ce priveşte obiectul contractului de ipotecă, instanţa a concluzionat mai sus că aceasta există şi este reprezentat de imobilul care a garantat obligaţia de rambursare a creditului.

Cât priveşte solicitarea contractului de constatare a nulităţii absolute a contractului pentru lipsa cauzei, instanţa reţine că potrivit art. 966 VCC Obligatia fara cauza (…) nu poate avea nici un efect, iar art. 967 prevede Conventia este valabila, cu toate ca cauza nu este expresa.  Cauza este prezumata pana la dovada contrarie.

Prin cauză, ca element de fond al actului civil, se înţelege finalitatea urmărită de parte/părţi la încheierea unui anumit tip de act juridic civil, iar pentru a fi valabilă trebuie să existe, să fie reală, să fie licită şi morală.

Art. 967 VCC instituie două prezumţii: de existenţă şi de valabilitate a cauzei, sarcina probei revenindu-i celui care contestă existenţa cauzei, în speţă reclamantului care a susţinut că respectivul contract de ipotecă nr. … este lipsit de cauză, fiind încheiat pentru garantarea unei obligaţii inexistente, deoarece contractul de credit cu nr. 1162/07.12.1996 nu s-a mai semnat.

Instanţa reaminteşte, în acest context, că între părţi s-a încheiat un contract de credit nr. …,  în baza căruia pârâta i-a împrumutat suma de 26 000 de euro, iar reclamantul şi-a asumat obligaţia în chiar cuprinsul acestui contract, la punctul 11, de a garanta restituirea împrumutului şi îndeplinirea tuturor obligaţiilor ce pot lua naştere din acest contract de credit prin constituirea unui drept de ipotecă în favoarea băncii asupra imobilului apartament compus din 3 camere si dependințe, in suprafața de 58.40 mp si dreptul de folosința indiviza a terenului de 11.18 mp aferent locuinței situat in localitatea București .., sector 6, înscris în C.F. nr. 60769 a localității București , cu nr cadastral 1050/9”, încheindu-se astfel contractul de ipotecă autentificat cu nr. …, cele două contracte fiind încheiate în aceeaşi zi.

Susţinerea reclamantului în sensul că mai întâi a negociat cu banca pârâtă un contract de credit ce purta numărul 1162/07.12.2006, semnând mai întâi contractul de ipotecă nr. …, iar ulterior nemaisemnând contractul de credit nr … negociat, nu a fost demonstrată de către reclamant.

Singurul aspect  ce rezultă cu certitudine din probele administrate fiind cel susţinut şi dovedit şi de către pârâtă în sensul că între părţi s-a încheiat un singur contract de credit pentru suma de 26 000 euro, cel cu nr. …, în cuprinsul căruia reclamantul şi-a asumat obligaţia de a garanta rambursarea împrumutului prin constituirea unui drept de ipotecă imobiliară asupra imobilul descris la paragraful anterior, acordarea creditului fiind condiţionată de constituirea dreptului de ipotecă în favoarea băncii ca şi garanţie de îndeplinire a obligaţiei.

Că cele două contracte sunt interdependente, aspect cunoscut şi acceptat de către reclamant, reiese şi din mărturisirea extrajudiciară făcută de acesta în motivarea contestaţiilor la executare depuse la dosar, în care însuşi reclamantul face referire la contractele încheiate cu pârâta, respectiv la contractul de credit cu nr. … şi la contractul de ipotecă cu nr. …, spunând că „a contractat de la X GSG un credit de nevoi personale garantat cu ipoteca care a luat forma a 2 (două) contracte menite sa contribuie la realizarea creditării” făcând referire la cele două contracte anterior-menţionate, astfel că reclamantul acea clar reprezentarea scopului pentru care a fost încheiat contractul de ipotecă.

Prin urmare, reclamantul nu poate, în funcţie de interesul concret la un anumit moment, să recunoască legătura juridică dintre cele două contracte şi, în paralel, să solicite după ce i s-a respins prima contestaţie la executare (cea din dosarul nr. …, sentinţa civilă nr. 4993/16.05.2013)  să solicite şi constatarea nulităţii absolute a contractului de ipotecă, întrucât imobilul ce forma obiectul contractului de ipotecă era urmărit silit in dosarul de executare ST1007/…  în care formulase contestaţia la executare respinsă.

Împrejurarea că în cuprinsul contractului de ipotecă apare menţionat ca număr al contractului de credit nr. 1162,  în loc de 7754050 nu prezintă relevanţa dorită de reclamant în sensul inexistenţei cauzei (pentru că în opinia sa ar fi garantat o obligaţie inexistentă), întrucât esenţial pentru valabilitatea contractului de ipotecă este ca dreptul de ipotecă să respecte principiul dublei specializări – creanţa garantată, care este individualizată în mod corespunzător, şi imobilul cu care se garantează, care, de asemenea este identificat şi individualizat.

De asemenea, neconcordanţa dintre cele două numere mai sus-menţionate, în sensul că în contractul de ipotecă se menţionează numărul contractului de credit ca fiind …, iar în contractul de credit – condiţii particulare (1168) se menţionează numărul contractului ca fiind  … poate fi şi o simplă eroare materială de tehnoredactare a contractului de ipotecă, în condiţiile în care notarul public EC în răspunsul la adresa emisă de instanţă a precizat că la autentificarea contractului de ipotecă numărul contractului de credit i s-a comunicat de către bancă, neavând la dispoziţie contractul de credit, această eroare putând fi îndreptată de către notarul public în condiţiile legii speciale, respectiv legea nr. 36/1995, iar nu prin desfiinţarea contractului de ipotecă nr. ….

Aşa fiind, instanţa apreciază că nu sunt întrunite condiţiile  constatării nulităţii absolute a contractului de ipotecă nr. …  întrucât acest contract are un obiect în sensul art. 962 VCC şi o cauză în sensul art. 967 VCC, iar cererea reclamantului de constatare a nulităţii absolute a acestui contract este neîntemeiată.

Cât priveşte capătul de cerere privind radierea dreptului de ipotecă din cartea funciară, faţă de soluţia dată primului capăt de cerere, instanţa îl va respinge, ca rămas fără obiect.

Instanţa va lua act că pârâta nu a solicitat cheltuieli de judecată de la reclamant.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge, ca neîntemeiată, cererea introdusă de reclamantul FD, cu domiciliul în Bucureşti, … Sector 6, în contradictoriu cu pârâta X – GSG, cu sediul în Bucureşti, …, Sector 1, CUI .., astfel cum a fost precizată, de constatare a nulităţii absolute a contractului de ipotecă autentificat cu nr. … de BNP E, prin notar public EC.

Respinge, ca rămasă fără obiect, capătul de cerere privind rectificarea Cărţii Funciare nr. 60769, nr. cadastral 221847-C1-U23 (nr. vechi 1050/9) UAT Sector 6 Bucureşti.

Ia act că pârâta nu a solicitat cheltuieli de judecată.

Cu drept numai de apel, de competenţa Tribunalului, în termen de 30 de zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică de azi, 27.02.2014.

Domenii speta

Spete similare