Imbogatire fara justa cauza spor valoare imobil

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA  CONSTANȚA

SECȚIA CIVILĂ

Operator de date cu caracter personal nr. 3047

DOSAR NR. xxxxxx/212/2017

SENTINȚA CIVILĂ NR. xxxx

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE xxxxxxx

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE : ANGELICA NEACȘU

GREFIER : EUGEN FILIP

Îmbogățire fără justă cauză- acțiune formulată de către soțul neproprietar împotriva fostului soț având ca obiect contribuția sa la sporul de valoare adus în timpul căsătoriei imobilului proprietatea fostului soț

Pe rol soluționarea cauzei civile, având ca obiect îmbogatirea fara justa cauza, acțiune formulată de reclamanta xxxxxxxx,  în contradictoriu cu pârâtul xxxxxx.

Dezbaterile s-au purtat în ședința publică din xxxxxxx, fiind consemnate prin încheierea de la acea dată, care face corp comun cu prezenta hotărâre. Instanța a amânat pronunțarea la data de astăzi.

INSTANȚA

 Deliberând asupra cauzei, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Constanța la data de 21.04.2017 sub nr. xxxxxxxxx reclamanta Xxxxxxxx a formulat acțiune în contradictoriu cu pârâtul Xxxxxxxx, solicitând obligarea acestuia la plata sumei de 50.000 lei, reprezentând contribuția sa la sporul de valoare adus imobilului construcție situat în Xxxxxxxx, proprietatea pârâtului, precum și obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea în fapt a acțiunii, reclamanta a arătat, în esență, că s-a căsătorit cu pârâtul la data de 01.04.2000, iar prin sentința civilă nr. 14957/14.12.2016 pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul nr. 19345/212/2016, s-a dispus desfacerea căsătoriei.

A precizat reclamanta că, anterior căsătoriei pârâtul deținea în proprietate imobilul situat în Xxxxxxxx, compus din teren în suprafață de 320 m.p. și construcție cu destinația de locuință compusă din 2 camere, bucătărie, baie și antreu, iar în timpul căsătoriei, în temeiul autorizației de construire nr. xxxxxxxx, împreună cu pârâtul au procedat la demolarea vechii construcții și au edificat o nouă construcție P+M.

Reclamanta a mai arătat faptul că la edificarea noii construcții, părțile au avut o contribuție egală de 50%, materialele de construcții fiind achiziționate din economiile comune, dar și din două împrumuturi bancare pe care le-a contractat în acest scop.

Mai precizează reclamanta faptul că din anul 2006 pârâtul nu a mai realizat venituri din muncă întrucât și-a întrerupt activitatea pentru a participa efectiv la edificarea construcției, ea fiind singura care a realizat venituri din muncă și care s-a ocupat de toate activitățile gospodărești și de întreținere a imobilului.

Reclamanta a arătat că în anul 2016 pârâtul și-a intabulat dreptul de proprietate asupra imobilului proprietatea sa, imobil care prin contribuția sa personală a primit un spor de valoare.

În drept au fost invocate prevederile art. 494 din Codul civil din 1865, iar în susținerea acțiunii au fost depuse înscrisuri (filele nr. 10 - 64).

Cererea a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 2105 lei.

Pârâtul a formulat întâmpinare la data de 22.05.2017 prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, cu obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată. S-a arătat că imobilul proprietatea sa situat în Xxxxxxxx, este moștenit de la părinții săi, acesta necesitând reparații și modernizări din cauza vechimii și inundaților, însă lucrările realizate în timpul căsătoriei cu pârâta au avut caracterul unor reparații locative, unele dintre ele necesare și urgente, fără a conferi imobilului un spor de valoare de 100.000 lei.

Pârâtul a mai arătat faptul că reclamanta nu a contribuit la realizarea investițiilor și lucrărilor de îmbunătățiri și modernizare a imobilului, aceasta având perioade în care nu a realizat venituri, o mare parte din materialele de construcții fiind achiziționate anterior căsătoriei, iar manopera fiind asigurată integral și exclusiv de către el.

În ceea ce privește sumele provenite din încheierea unor contracte de credit bancar, pârâtul a arătat că acestea au fost destinate achiziționării mobilierului și aparaturii electrocasnice, iar o mică parte pentru lucrările de reparații a imobilului.

În probațiune s-a încuviințat proba cu înscrisuri, interogatoriul părților, proba testimonială cu martorii xxxxxxx și xxxxxxxxxxxx, pentru reclamantă și xxxxxxxxxx și xxxxxxxxxx pentru pârât, precum și expertiza tehnică imobiliară întocmită de expert Xxxxxxxx.

La termenul de judecată din data de 01.02.2018, pârâtul a renunțat la proba testimonială cu martorul .........

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

În fapt, părțile s-au căsătorit la data de 01.04.2000, iar prin sentința civilă nr. 14957/14.12.2016 pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul nr. 19345/212/2016, s-a dispus desfacerea căsătoriei prin acordul soților.

Conform extrasului de carte funciară emis de către O.C.P.I. Constanța imobilul situat în Xxxxxxxx, compus din teren ..., construcție ..., fără acte, având număr cadastral xxxxxxxx și carte funciară nr. xxxxxxxx UAT Constanța, este proprietatea pârâtului Xxxxxxxx.

Prin autorizația de construire nr. xxxxxxxx emisă de Primăria municipiului Constanța, pârâtul Xxxxxxxx a fost autorizat să execute următoarele lucrări: extindere locuință cu hol și baie, reparații locuință existentă, vopsitorii lavabile – galben, la imobilul situat în Xxxxxxxx (fila nr. 15 Vol. I).

Conform planului de încadrare în zonă, anexa la autorizația de construire, pe terenul proprietatea pârâtului Xxxxxxxx în suprafață de 320 m.p. există locuința în suprafață de 61,82 m.p., magazia A în suprafață de 20,15 m.p. și magazia B în suprafață de 19,40 m.p., fiind autorizată desființarea marchizei și extindere cu hol și baie (filele nr. 16-18 Vol. I).

Inspectoratul de Stat în Construcții Constanța a emis Acordul nr. xxxxxxxxxxxx pentru intervenția fără schimbarea destinației inițiale, la construcția existentă din Xxxxxxxx, prin lucrări de natura: desființarea marchizei, extindere la intrare cu hol și spațiu pentru baie, amenajare cameră de zi prin demolarea parțială perete dintre două camere alăturate și reparații interioare la pereți și acoperișul existent.

Cu ocazia audierii, martorul xxxxxxxx, încuviințat pentru reclamantă, a arătat faptul că este vecină cu părțile din anul 1982 și cunoaște că după căsătorie, reclamanta s-a mutat în casa edificată de către părinții pârâtului, compusă din 2 camere și anexa, construite din chirpici. A mai declarat faptul că, la aproximativ 6 ani de la căsătorie, părțile au luat decizia de a demola vechea construcție și de a construi alta, respectiv parter și mansardă, vechea construcție fiind demolată în totalitate, inclusiv fundația, și edificată altă construcție din beton celular autoclavizat (BCA).

Martorul a mai arătat faptul că la realizarea noii construcții a participat o echipă de aproximativ 10 muncitori, inclusiv pârâtul, dar acesta mai pleca pentru perioade de 2-3 luni în străinătate la muncă, iar apoi revenea tot pentru perioade scurte.

A precizat martorul că a observat în curtea pârâtului o cantitate de pietriș de mai mult timp, precum și cherestea întrucât acesta era tâmplar, iar reclamanta a contractat două credite bancare pentru finalizarea construcției.

Martora a arătat că nu a vizitat părțile după edificarea noii construcții, însă aceasta arată ca o vilă cu parter și mansardă, fiind mai extinsă decât locuința inițială, noua construcție fiind finalizată în aproximativ un an de zile, iar în prezent este neschimbată.

Din declarația martorului xxxxxxxxxxxxxxxx, încuviințat pentru reclamantă, a reieșit faptul că vechea construcție era construită din chirpici și s-a realizat o construcție nouă cu parter și mansardă, iar din relatările reclamantei cunoaște că la mansardă sunt edificate două dormitoare, aceasta fiind nevoită să încheie două contracte de credit pentru finalizarea locuinței.

A mai arătat martorul că reclamanta a fost cea care se ocupa de creșterea și îngrijirea copilului, aceasta fiind cea care se implica în toate evenimentele școlare organizate, având un loc de muncă și urmând cursurile unei școli sanitare.

Martorul xxxxxxxxxxxxx, încuviințat pentru pârât, a declarat faptul că, anterior căsătoriei, pârâtul locuia în vechea casă bătrânească împreună cu mama sa, vechea construcție din chirpici nefiind demolată, ci doar refăcută urmare a unor inundații.

A mai declarat faptul că, în prezent, locuința are parter și o scară către pod, la fel ca vechea construcție, iar anterior căsătoriei pârâtul și-a achiziționat materiale de construcție, respectiv: pietriș, nisip, fier beton, scânduri, necesare refacerii locuinței.

Martorul a mai arătat faptul că pârâtul a avut loc de muncă în Irlanda și Israel, pe etape, în sensul că venea și se întorcea, iar banii obținuți erau folosiți la refacerea construcției, reclamanta având doar locuri de muncă temporare.

Prin raportul de expertiză tehnică imobiliară întocmit de către expert Xxxxxxxx s-a concluzionat faptul că imobilul situat în Xxxxxxxx, este format din teren ... pe care se află amplasate următoarele construcții: ..., iar valoarea de circulație a construcției cu destinația de locuință este 120.632 lei, valoarea îmbunătățirilor fiind dată de valoarea de circulație a construcției.

Pe fondul cauzei, instanța reține că reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 1345 din Codul civil privind îmbogățirea fără justă cauză, potrivit cărora „Cel care, în mod neimputabil, s-a îmbogățit fără justă cauză în detrimentul altuia este obligat la restituire, în măsura pierderii patrimoniale suferite de cealaltă persoană, dar fără a fi ținut dincolo de limita propriei sale îmbogățiri”.

Îmbogățirea fără justă cauză reprezintă un fapt juridic licit prin care are loc mărirea patrimoniului unei persoane prin micșorarea corelativă a patrimoniului altei persoane, fără ca pentru acest efect să existe o cauză justă sau un temei juridic. Acest fapt juridic generează un raport juridic în conținutul căruia se regăsește obligația celui ce și-a sporit patrimoniul de a restitui celeilalte părți valoarea cu care s-a îmbogățit, iar condițiile materiale ale intentării acțiunii în restituire sunt existența unei îmbogățiri a pârâtului, o însărăcire a reclamantului și o legătură sau corelație directă între acestea.

Una dintre condițiile juridice ale intentării acțiunii în restituire întemeiată pe îmbogățirea fără justă cauză este absența oricărui alt mijloc juridic pentru recuperarea de către cel care și-a micșorat patrimoniul a pierderii suferite, legiuitorul instituind caracterul subsidiar al acestei acțiuni, astfel cum rezultă din prevederile art. 1348 din Codul civil, potrivit cărora „Cererea de restituire nu poate fi admisă, dacă cel prejudiciat are dreptul la o altă acțiune pentru a obține ceea ce îi este datorat”.

Instanța constată că în prezenta cauză sunt îndeplinite condițiile îmbogățirii fără justă cauză, întrucât reclamanta nu are la dispoziție un alt mijloc juridic pentru recuperarea sumei pretinse de la pârât.

Astfel, imobilul în litigiu situat în Xxxxxxxx, este proprietatea pârâtului, astfel cum reiese din extrasul de carte funciară depus la dosar, iar pe perioada căsătoriei cu reclamanta, respectiv în anii 2000-2016, din probele administrate a reieșit că părțile au locuit în imobilul menționat și i-au adus îmbunătățiri.

În ceea ce privește lucrările de refacere a imobilului, deși părțile le recunosc în parte, urmează ca instanța să aprecieze cuantumul acestora prin raportare la contribuția părților la sporul de valoare adus imobilului.

Astfel, instanța reține faptul că prin raportul de expertiză tehnică imobiliară, expertul Xxxxxxxx a stabilit faptul că imobilul situat în Xxxxxxxx, era format din teren în suprafață de 320 m.p., o construcție cu destinația de locuință având o suprafață construită de 61,82 m.p. edificată în anii 1946-1947 și două anexe gospodărești. Construcția veche avea pereții realizați din chirpici, pardoseli vechi de dușumea, planseul din grinzi de lemn, baie și bucătărie, fiind învelită cu azbociment ondulat, iar încălzirea se făcea cu sobă cu lemne. Locuința avea două camere, baie și bucătărie., instalație electrică, instalație de alimentare cu apă și canalizare.

Expertul a mai stabilit că la data convocării, din vechea construcție exista o singură încăpere notată C1 pe planul de situație anexat.

În prezent, expertul a identificat imobilul situat în Xxxxxxxx, ca fiind format din teren în suprafață de 317 m.p. pe care se află amplasate următoarele construcții: ....

În ceea ce privește construcția noua notată ..., expertul a stabilit că are regim de înălțime parter plus mansardă, pereți din plăci de BCA, planseu din lemn, tâmplărie din lemn, pardoseli din parchet laminat și gresie la parter, înălțimea camerelor fiind de 2,35 m.

Concluzionând, expertul a stabilit că toate elementele de structură, pereți, planșeu și instalații au fost construite din nou, utilizând alte materiale, construcția realizată fiind una nouă.

Cele menționate în cuprinsul raportului de expertiză se coroborează cu documentația pentru obținerea autorizației de construire nr. 33/10.10.2006 din care a rezultat că imobilul era ocupat de o construcție cu destinația de locuință și două magazii, în regim de înălțime parter, iar extinderea locuinței cu baie și hol, trebuia să aibă următoarea structură de rezistență: fundații din beton simplu și centuri de beton armat, pereți portanți exteriori din zidărie de BCA de 35 cm grosime, perete despărțitor din zidărie de BCA, planseu cu grinzi de lemn, izolat termic și tavan tenciuit pe sipci, sarpantă din lemn pentru învelitoare din plăci de ondulin (filele nr. 22-27).

De asemenea, din raportul de expertiză întocmit pentru obținerea autorizației de construire a reieșit că structura de rezistență a construcției inițiale era alcătuită din ziduri portante din chirpici de lut pe care se reazemă planseul și sarpanta acoperișului, ambele realizate integral din lemn, fundațiile fiind realizate din bolovani de piatră cu mortar de var ciment dispuse sub zidurile suprastructurii.

Astfel, instanța reține că expertul, în mod corect, a concluzionat că din vechea construcție exista o singură încăpere notată C1, iar construcția C3+C5 este o construcție nouă, contrar declarației martorului  xxxxxxxxxxx, încuviințat pentru pârât, care a precizat că vechea construcție a fost doar refăcută.

În plus, instanța are în vedere și extrasul de carte funciară depus la dosar din care a reieșit că pe imobilul situat în Xxxxxxxx, se află edificată construcția C 3 – locuință parter+mansardă în suprafață construită de 97 m.p.

Instanța constată faptul că la momentul obținerii autorizației de construire nr. 33/10.10.2006, părțile erau căsătorite, astfel că la edificarea noii construcții au contribuit ambele părți, iar pârâtul în calitatea sa de proprietar al terenului a dobândit și dreptul de proprietate asupra construcției, sens în care neexistând raporturi juridice, între părți a avut loc o mărire de patrimoniu în detrimentul patrimoniului reclamantei și nu există un alt mijloc de recuperare a pierderilor pricinuite.

Prin îmbogățirea unui patrimoniu în dauna altuia, ia ființă un raport obligațional, debitul obligației de restituire fiind cel al cărui patrimoniu s-a mărit, iar creditor al aceleași obligații fiind cel al cărui patrimoniu a fost diminuat.

În ceea ce privește contribuția părților la edificarea noii construcții astfel cum a  fost identificată prin raportul de expertiză imobiliară întocmit în cauză, instanța are în vedere materialul probator administrat în cauză, din care rezultă că ambele părți au contribuit în mod egal.

Instanța are în vedere declarațiile martorilor audiați din care a reieșit că ambele părți au obținut venituri din muncă pe perioada căsătoriei și au contribuit la edificarea construcției.

Totodată, din carnetul de muncă aparținând reclamantei, dar și din adeverința nr. xxxxxxxxxxx, a reieșit că aceasta a avut loc de muncă în perioada anilor 2000-2015, iar din carnetul de muncă al pârâtului a rezultat că acesta a avut loc de muncă în perioada anilor 1972-2007.

Instanța reține și faptul că reclamanta a încheiat două contracte de împrumut cu xxxxxxxxxx la datele de xxxxxxxxxx.2006 și xxxxxxxxxxx.2006 prin care a obținut două credite de ... lei, pentru nevoi personale nenominalizate, ambele fiind achitate în cursul anului 2010.

În ceea ce privește destinația acestor credite, instanța are în vedere declarația martorei xxxxxxxxxx, vecină cu părțile din anul 1982, care a arătat faptul că reclamanta a contractat cele două împrumuturi bancare pentru finalizarea construcției, astfel că susținerea pârâtului în sensul că o parte din aceste sume a fost destinată pentru achiziționarea unor bunuri electrocasnice, nu poate fi avută în vedere, nefiind susținută probator.

Astfel, instanța va avea în vedere expertiza tehnică imobiliară întocmită în cauză de expert Xxxxxxxx conform căreia valoarea construcției vechi era de 13.616 lei, iar valoarea de circulației a noii construcții este de 120.632 lei.

Instanța reține și faptul că achiziționarea de către pârât a unor materiale de construcție anterior căsătoriei, respectiv: pietriș, nisip, fier beton, scânduri, astfel cum a declarat martorul xxxxxxxxxx, încuviințat pârâtului, nu reprezintă un criteriu pentru reducerea sumei pretinse de către reclamantă, neputând fi ignorat faptul că reclamanta a obținut, la rândul său, venituri din muncă, dar și faptul că pârâtul nu a demonstrat că reclamanta nu a contribuit, prin munca prestată, la edificarea noii construcții. De asemenea, martorul audiat nu a indicat în ce cantități a achiziționat pârâtul respectivele materiale de construcție, anterior căsătoriei, pentru ca instanța să aprecieze dacă acestea au fost suficiente ori nu pentru edificarea construcției.

Totodată, instanța nu poate avea în vedere susținerea pârâtului în sensul că respectiva locuință nu are mansardă, ci doar un pod, fiind obligat să desființeze ferestrele de lumină urmare a sentinței civile nr. 7162/2017, în condițiile în care reclamanta a contribuit la edificarea acestei mansarde, iar desființarea a avut loc ulterior desfacerii căsătoriei prin divorț.

Pentru considerentele expuse, instanța va admite acțiunea și va obliga pârâtul la plata sumei de 50.000 lei reprezentând contribuția la sporul de valoare adus imobilului construcție situat în Xxxxxxxx.

Instanța constată că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a cererii reclamantei de acordare a cheltuielilor de judecată, potrivit art. 453 alin. 1 din Codul de procedură civilă, în sensul că „partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată”.

Pe cale de consecință, va fi obligat pârâtul la plata sumei de 4.605 lei, din care 2.105 lei reprezentând taxa judiciară de timbru și 2.500 lei onorariu avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

 Admite acțiunea formulată de reclamanta XXXXXXXX,  în contradictoriu cu intimat pârâtul XXXXXXXX.

Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 50.000 lei reprezentând contribuția la sporul de valoare adus imobilului construcție.

Obligă pârâtul la plata cheltuielilor de judecată către reclamantă, în cuantum de 4.605 lei.

Cu apel în 30 de zile de la comunicare.

Cererea de apel se depune la Judecătoria Constanța.

Pronunțată astăzi xxxxxxxxxxxx, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

PREȘEDINTE,GREFIER,

red. jud. AN/ emis 2 comunicări la xxxxxxxxxxxxxxx

Domenii speta

Spete similare