Partaj judiciar

„Prin sentinţa civilă nr. .../31.05.2017, pronunţată de Judecătoria ... în dosar nr. ..., instanţa de fond a admis cererea formulată de reclamanţii A, B şi C în contradictoriu cu pârâta P şi intervenientul P, având ca obiect principal partaj judiciar. A respins cererea de intervenţie, ca inadmisibilă. A constatat deschisă succesiunea după defunctul D, cu ultimul domiciliu în loc. ..., la data de 02.06.2010. A constatat că masa succesorală rămasă după defunctul D este compusă din cota de 1/2 parte din imobilul înscris în CF ... A constatat că au calitate de moştenitori după defunctul D, reclamanţii A, B şi C jun., în cotă de 1/3 părţi fiecare, în calitate de descendenţi în linie dreaptă, clasa I de moştenitori. A dispus întabularea dreptului de proprietate al reclamanţilor A, B şi C, în coala de carte funciară a imobilului înscris în CF ..., în calitate de succesori ai proprietarului tabular D, cu titlu juridic moştenire. A dispus dezmembrarea terenului înscris în CF ... în două loturi respectiv lot 1 în suprafaţă de 5.800 mp şi lot 2 în suprafaţă de 5.800 mp conform Raportului de expertiză tehnică judiciară întocmit de expert tehnic judiciar E, care face parte integrantă din prezenta. A sistat starea de indiviziune dintre părţi cu privire la terenurile înscrise în CF ..., astfel cum a fost lotizat, după cum urmează: - terenul în suprafaţă de 5.800 mp înscris în CF ... lot 1 se atribuie în natură reclamanţilor A, B şi C;  - terenul în suprafaţă de 5.800 mp înscris în CF ... lot 2 se atribuie în natură pârâtei P; A dispus serviciului de carte funciară al OCPI Satu Mare înscrierea drepturilor dobândite de reclamanţi şi pârâţi, cu titlu de partaj judiciar. A dispus comunicarea prezentei hotărâri în termen de 3 zile de la rămânerea definitivă a acesteia cu OCPI Satu Mare potrivit dispoziţiilor art. 35 al.5 din Legea nr. 7/1996 respectiv în 30 de zile de la rămânerea definitivă a acesteia cu DGFP Satu Mare potrivit dispoziţiilor art. 77 ind.1 al.6 din Legea nr. 571/2003. A dispus obligarea pârâtei P la plata către reclamanţi a sumei de 1.159 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunţa această sentinţă instanţa de fond a reţinut următoarele:

Din certificatul de deces seria ... nr. ... (fila 64 vol. I) rezultă că numitul  D, cu ultimul domiciliu în loc. ... a decedat la data de ZZ.06.2010, decesul acesteia fiind înregistrat în Registrul de stare civilă sub nr. .../ZZ.06.2010. Potrivit certificatului privind verificarea evidenţelor succesorale emis de BNP ... (fila 6 vol. I) nu s-au găsit înregistrate declaraţii privind opţiunea succesorală.

Având în vedere că defunctul D a decedat la data de ZZ.06.2010, anterior intrării în vigoare a noului Cod civil (01.10.2011) şi că reclamanţii au formulat prezenta acţiune ulterior acestui moment, la data de ZZ.02.2013, în cauza de faţă se pune problema aplicării legii civile în timp. Potrivit art.91 din Legea nr.71/2011, moştenirile deschise înainte de intrarea în vigoare a noului Cod civil sunt supuse legii în vigoare la data deschiderii moştenirii. Tot astfel, art.3 din acelaşi act normativ şi art.6 alin.2 Cod civil arată că faptele juridice produse înainte de intrarea în vigoare a noului Codului civil nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data producerii lor. Sub aspectul aplicării legii în timp, vor fi aşadar incidente prevederile Codului civil din 1864.

Ca atare, în temeiul dispoziţiilor art. 651 Cod civil de la 1864, instanţa a constatat deschisă succesiunea defunctului, la data de ZZ.06.2010.

Din extrasul CF ... (fila 65 vol. I) rezultă că în masa succesorală rămasă după defunctul D a rămas un activ succesoral constând în cota de 1/2 părţi din imobilul situat în localitatea ..., înscris în această cartea funciară.

Drept urmare instanţa a constatat că din masa succesorală rămasă după defunct, decedat la data de ZZ.06.2010 face parte cota de 1/2 părţi din imobilul înscris în CF ....

Pentru a putea moşteni, o persoană trebuie să aibă capacitate succesorală, să nu fie nedemnă de a succede şi să aibă vocație la moştenire.

Din actele de stare civilă depuse la dosar rezultă că reclamanţii A, B şi C jun. sunt copiii defunctului D. Drept urmare, în temeiul art.669 din Codul civil de la 1864 instanţa de fond a constatată aceştia sunt moştenitorii defunctului în calitate de descendenţi în linie dreaptă, clasa I de moştenitori, fiecare având o cotă de 1/3 părţi fiecare.

În condiţiile constatării calităţii de moştenitori legali ai proprietarilor tabulari A, B şi C jun., instanţa a admis şi capătul secundar prin care se solicită a se dispune serviciului de carte funciară al OCPI Satu Mare înscrierea drepturilor dobândite de reclamanţi în cartea funciară, în virtutea principiului de drept accesoriul urmează principalul şi ca efect al aplicării dispoziţiilor art.886 şi 888 ambele Cod civil de la 2009 incidente în materie, părţile urmând a rămâne în indiviziune.

La data de 12.10.2005 între pârâta P, în calitate de vânzător şi intervenientul principal I, în calitate de cumpărător s-a încheiat o convenţie sub forma unui înscris sub semnătură privată (fila 77 vol. I), având ca obiect o suprafaţă de 66 ari teren situat în localitatea ..., preţul stabilit de către părţi fiind de 1.750.000 lei vechi.

Instanţa a constatat că, la momentul naşterii raporturilor juridice alegate de către reclamant erau incidente dispoziţiile art.1073 Cod civil de la 1864 potrivit cărora creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligaţiei, şi în caz contrar are dreptul la dezdăunare. Potrivit art. 969 C.civ. de la 1864 „convenţiile legal făcute au putere de lege între părţile contractante”.

Trebuie reţinut şi faptul că în conformitate cu dispoziţiile art.948 Cod civil de la 1864, orice contract trebuie să îndeplinească toate condiţiile esenţiale de validitate, respectiv cele referitoare la capacitatea de a contracta, consimţământul valabil, obiectul determinat şi cauza licită şi morală.

Pentru a pronunţa o hotărâre care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare, instanţa trebuie să verifice dacă există un antecontract valabil încheiat între părţi care să fie dovedit în condiţiile dreptului comun, dacă există refuzul nejustificat al părţii acţionate în instanţă de încheia contractul în forma prevăzută de lege, dacă reclamantul şi-a îndeplinit obligaţiile asumate prin antecontractul încheiat şi dacă promitentul-vânzător este proprietarul bunului promis, iar promitentul-cumpărător nu este incapabil de a dobândi acel bun la data pronunţării hotărârii.

Totodată, având în vedere faptul că terenul ce a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare este un teren extravilan, astfel cum rezultă atât din extrasul de carte funciară aferent cât şi din raportul de expertiză judiciară efectuat în cauză, aplicabile speţei de faţă îi sunt şi dispoziţiile Legii nr.17/2014, astfel cum s-a statuat de altfel şi prin decizia nr.24/2016 pronunţată de Înalta Curte de Casaţia şi Justiţie potrivit căreia „dispoziţiile art. 5 alin. (1) din Legea nr.17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică promisiunilor bilaterale de vânzare-cumpărare privind terenuri agricole situate în extravilan, încheiate anterior intrării în vigoare a acestui act normativ, indiferent de momentul sesizării instanţei”.

Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 5 alin. 1 din Legea nr.17/2014 „În toate cazurile în care se solicită pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care ţine loc de contract de vânzare-cumpărare, acţiunea este admisibilă numai dacă antecontractul este încheiat potrivit prevederilor Legii nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare, şi ale legislaţiei în materie, precum şi dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute la art. 3, 4 şi 9 din prezenta lege, iar imobilul ce face obiectul antecontractului este înscris la rolul fiscal şi în cartea funciară”.

Drept urmare, petentul intervenient avea obligaţia de a face dovada obţinerii avizelor prevăzute de dispoziţiile art. 3, 4 şi 9 din actul normativ anterior evocat. Neprocedând astfel, raportat la dispoziţiile art. 5 alin. 1 din Legea nr.17/2014, acţiunea intervenientului privind pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act autentic, apare ca fiind inadmisibilă, motiv pentru care a fost respinsă de instanţa.

Conform extrasului CF ... şi a considerentelor anterior expuse, reclamanţii A, B şi C jun şi pârâta P sunt coproprietari asupra acestui imobilul căruia în natură îi corespunde teren în suprafaţă de 11.600 mp.

Potrivit art. 1143 Cod civil nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune iar potrivit dispoziţiilor art. 669 Cod civil, încetarea coproprietăţii prin partaj poate fi cerută oricând, partajul putând fi făcut prin bună învoială sau prin hotărâre judecătorească, în condiţiile legii.

Raportul de expertiză tehnică judiciară (filele 36-39 vol. I) întocmit de expert tehnic judiciar E, relevă posibilitatea dezmembrării imobilului în suprafaţă de 11.600 mp înscris în CF ..., în două numere noi topografice respectiv Lot 1 în suprafaţă de 5.800 mp şi Lot 2 în suprafaţă de 5.800 mp.

În consecinţă instanţa a dispus dezmembrarea imobilului conform celor de mai sus.

Instanţa a reţinut că reclamanţii deţin o suprafaţă de 5.800 mp iar pârâta P deţine o suprafaţa de 5.800 mp.

Drept urmare, faţă de considerentele dezvoltate, având în vedere dispoziţiile art.669 şi art. 1143 Cod civil şi împrejurarea că nu există impedimente pentru realizarea partajului în natură a terenului ce face obiectul cererii, instanţa a constatat că cererea de chemare în judecată este întemeiată, motiv pentru care a fost admisă, dispunând partajul conform dispozitivului.

În aplicarea art. 276 din Codul de procedură civilă de la 1865, pe cale jurisprudenţială, s-a decis că, în cazul proceselor de partaj, în care părţilor au dublă calitate, de reclamant şi pârât, cheltuielile de judecată se suportă împreună, potrivit cu cota ce revine fiecăruia, întrucât hotărârea judecătorească le profită amândurora.

În consecinţă, raportat la soluţia adoptată, instanţa a dispus obligarea pârâtei la plata către reclamanţi a sumei de 1.159 lei din care suma de 1.000 lei reprezintă cota de 1/2 din onorariul achitat expertului iar suma de 159 lei reprezintă cota de 1/2 din taxa judiciara de timbru astfel cum aceasta a fost stabilită de instanţă.

Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs reclamanţii A, B şi C jun, solicitând instanţei de control judiciar recalificarea cererii de recurs in CERERE DE APEL, admiterea apelului declarat; anularea in totalitate ca netemeinica, abuziva si ilegala a hotărârii atacate.

Cererea de recurs o depun in contradictoriu cu paraţii intimaţi P domiciliata in ... si intervenientul în nume propriu I domiciliat in ...

În motivarea căii de atac promovate arată că solicită recalificarea cererii de recurs in cerere de apel întrucât în cererea principala depusa către instanţa de fond nu au fost audiaţi martorii propuşi, nu sau administrat toate actele si probele de care au făcut referire atât reclamanţi cât si intervenientul forţat I cat si parata P, care ulterior, nu a făcut nici o precizare, cu privire la acest dosar obiect si cauza si cu toate acestea parata P a primit suprafaţa solicitată de intervenientul forţat I care nu avea nici un drept sau calitate procesuala in prezentul dosar întrucât nu are calitatea de moştenitor după bunicii lor D si S, fiind favorizaţi prin aceasta sentinţa civila fara sa fi depus acte doveditoare in susţinerea a ceea ce au primit.

Recurenţi-reclamanţi critică Sentinţa civila nr. .../31.05.2017 de la Dosar nr. ... al Judecătoriei ... întrucât deşi au făcut numeroase precizări si înscrisuri cu privire la adevărata stare de fapt si de drept a acestui teren in suprafaţa de 1 ha , 1600 mp provenit din Cf vechi ... transcris in alt Cf ..., respectiv in Cf nou format ... cat si TP nr. ... fara ştirea si  prezenţa tatălui lor defunctul D, decedat in ZZ.06.2010. Instanţa de Fond nu a înţeles situaţia prezentata de noi reclamanţi si anume de faptul ca parte din terenul de 1 ha, 1600 mp adică 50 ari a fost vândut de parata P lui G si soţia H (unchiul intervenientului) pe care Primăria ... ulterior a făcut un TITLU DE PROPRIETATE TP nr. .../ZZ.LL.1996 cu nr. top. de parcela ... in suprafaţa de 0,3315 mp si nr. top. ... in suprafaţa de 0,1700 mp in total 50 ari, iar diferenţa de 66 ari este folosita in continuare in mod abuziv de intervenientul I sub pretextul ca ar fi cumpărat el partea tatălui lor tot de la parata P.

Pentru acest motiv arată că au cerut audierea inclusiv a pârâtei P, cât şi al martorilor; M1 si G care au semnat in anul 2005 Contractul de vânzare - cumpărare, de asemenea au solicitat sa fie aduse in fata instanţei actele doveditoare inclusiv ale intervenientului forţat I.

Prima Contestaţie făcuta la primul raport de expertiza a fost făcut de d-na avocat W, după care A a dat personal 2 Contestaţii la dl Preşedinte in data de ZZ.04.2016 si ZZ.05.2016 iar alte 2 bucaţi la ZZ.02.2016 si la ZZ.03.2017, au depus personal înscrisuri la Registratura Judecătoriei ....

Aceste Contestaţii le-au făcut atât împotriva cererii intervenientului I cat si împotriva celor 4 Rapoarte de Expertiza Tehnica Judiciara efectuata in cauza de ing. E care a încercat sa dovedească ca de fapt I a cumpărat un alt teren de la pârâta P care a avut un titlu de proprietate TP ... /ZZ.LL.1996 cu nr. top. ... in suprafaţa de 60 ari si nr. top. ... in suprafaţa de 15,59 ari in total o suprafaţa de 7559 mp însa în contestaţii reclamanta A a arătat că acest teren a fost vândut de pârâta P in anul 2001 lui T si  Ţ  cu  Contract  de  Vânzare -  Cumpărare  nr. .../2001 si Încheiere de Cf nr. .../ ... 2001. Acest lucru a fost menţionat si in Raportul de Expertiza nr. .../20.01.2016 de către dl expert E.

Pentru clarificarea situaţiei a cerut audierea lui P si a martorilor M1 si G si "CINE A SEMNAT pe Contractul de Vânzare - Cumpărare" a lui I încheiat in 12.10.2005 întrucât chiar  martora M1 a recunoscut în faţa sa că nu ea a semnat pe acest contract.

De aceea au cerut verificarea autenticităţii semnăturilor acestora. Au cerut inclusiv audierea lui P si H si actele doveditoare cu care a cumpărat partea lui P, au cerut refacerea Raportului de Expertiza nr. 4 printr-o Contestaţie cu nr. de înregistrare .../16.12.2016, care a fost acceptata de Dl Presedite, însă, cu toate acestea nici o cerere de-a lor - a reclamanţilor nu a fost îndeplinită şi explicată, nefiind luate în considerare şi argumentate din ce cauza.

Deşi au menţionat faptul ca dl E s-a luat total greşit după Schiţa de Dezmembrare cu nr. de înregistrare .../ZZ.LL.2006 cat si de Schiţa de Plan sub nr. .../ZZ.LL.2006 ambele emise greşit de ing. K, acte pe care au cerut sa fie ANULATE în totalitate, deoarece nr. parcelei ... din Schiţa de Dezmembrare a fost schimbată /modificată /fraudată în parcela nr. ... din Schiţa de Plan şi în felul acesta parcela ... a ajuns pe proprietatea de alături din Cf vechi ... care este proprietatea mamei reclamanţilor X (născuta ...).

Precizează ca de pe Planul de Amplasament modificat a 4-a oară de ingE lipseşte parcela lucrată de I în sensul că există pe acest amplasament următoarele parcele: ... cu suprafaţa de 56 ari; ... cu suprafaţa de 60 ari; ..., ... ambele parcele în suprafaţa de 75,59 ari. Adică în total este o suprafaţa totală de 191,59 ari pe care lucrează 4 persoane si anume: D (defuctul lor tată) cu suprafaţa de 56 ari; H cu suprafaţa de 50 ari; I cu suprafaţa de 60 ari; T cu suprafaţa de 75,59 ari. Adică in total suprafaţa de 241,59 ari.

Pentru acest motiv solicită  explicaţii atât  de la dl. Ing. E şi de la dl Consilier Z de la OCPI Satu Mare cu privire la aceasta diferenţa de teren care lipseşte din Raportul de Expertiza Tehnica Judiciara cu nr. 4 întocmit de E sub nr. ../ZZ.LL.2016 .

Mama X (născuta ...) a cumpărat terenul cu act notarial public Nr. .../1951 cu încheiere de Carte funciara nr. .../1951 din Cf ..., care face parte din Cf vechi nr. ... cu o suprafaţa de 217 ari + 19 ari care reprezintă parte din devierea văii intre Cf ... si Cf ... ambele proprietatea familiei mamei lor a reclamanţilor.

Menţionează că Comisia Locala ... din suprafaţa de 217 ari proprietatea mamei a făcut un Titlu de proprietate fraudulos TP nr. ... pe numele lui tata si pe diferenţa de teren au pus pământul moştenit de tata si sora sa de la părinţi lor. Şi pentru aceasta diferenţa de teren de la 146 ari pana la 217 ari de nenumărate ori au încercat obţinerea unui titlu de proprietate, (necunoscând faptul ce a făcut Comisia Locala ...), dar fara rezultat astfel mama a rămas fara pământul cumpărat din 1951.

Prin urmare s-a făcut un "amestec fals" intre terenul proprietatea mamei lor cu terenul proprietatea părinţilor tatălui lor iar acest aspect a fost recunoscut inclusiv de Primăria ... si Comisia Locala ... prin Adresa nr. .../.ZZ.LL.2014 primita de la ei. In aceasta Contestaţie au cerut sa fie identificata parcela de teren care se afla intre G si soţia H si parcela cumpărata de T.

Tot în Contestaţii au întrebat de ce este împărţită suprafaţa de 1 ha, 1600 mp în lat când toate parcelele sunt lucrate in lungime, a specificat ca in felul acesta o parcela nu are ieşire însă răspuns nu au primit din păcate la solicitările lor.

Pentru acest motiv solicită clarificarea prezentei situaţii întrucât nu sunt mulţumiţi de favorizarea pârâtei cât şi al intervenientului, întrucât cer parcela care o lucrează în prezent I care reprezintă moştenire după defunctul lor tata si se afla intre parcela lui G si soţia H şi parcela lui T. Acest aspect este dovedit inclusiv prin Contractul de Vânzare Cumpărare a lui I din 12.10.2005 sub semnătura privata.

Precizează faptul ca între defunctul lor tată D şi sora acestuia P nu a existat nici o înţelegere scrisă sau verbală, întrucât titlul comun a lui D si P TP nr. ... este la intervenientul I care îl deţine ilegal şi abuziv motiv pentru care acest teren îl cer înapoi cât şi restituirea în original al titlului de proprietate TP nr. .... În continuare cer: - audierea lui P si autenticitatea semnăturii pe contractul de vânzare - cumpărare din 12.10.2005; -audierea martorilor M1 si G şi verificarea autenticităţii semnăturilor lor pe Contractul de Vânzare Cumpărare din 12.10.2005; - Audierea lui H plus aducerea actelor doveditoare cu care a cumpărat pământul de la P: Certificat fiscal după care plăteşte impozit cu nr. de top.; si actul cu care depune Cereri pentru subvenţie pentru acest teren către APIA Satu Mare; -Reînnoirea actelor lui  I; Certificatul fiscal pentru terenul de 60 ari care face parte din TP nr. ... comun a lui D si P de moştenire, care se afla la I si de asemenea actele / Cererile pentru subvenţie la APIA Satu Mare, motiv pentru care solicită admiterea cererii aşa cum a fost formulata in termenul legal prevăzut de lege.

În probaţiune depun acte: 1. Cărti de identitate; 2.Acte de proprietate; 3. Extrase de Carte funciara; 4. Titluri de proprietate; 5. Rapoarte de Expertiza Tehnica Judiciara 4 la nr.; 6.Contestaţii efectuate în cauza de reclamanta A; 7. Alte înscrisuri aferente acestora pentru justificare.

Intimaţii, legal citaţi, nu au formulat întâmpinare.

Comisariatul pentru Societatea Civila a înregistrat la dosar la data de ZZ.LL.2017 cerere de intervenţie accesorie (filele 62-63), arătând în motivare, în esenţă următoarele:

A formulat cerere de intervenţie accesorie, tocmai pentru a veni în sprijinul recurenţilor reclamanţi care sunt persoane în vârsta, bolnave în special d-na A, care au posibilităţi financiare precare raportat inclusiv la prevederile art. 9 alin. l Cod procedura civila si art. 37 Cod procedura civila.

Pentru aceste motiv solicită în numele recurenţilor reclamanţi admiterea cererii de intervenţie accesorie conform prevederilor art. 63 alin.2 Cod procedura civila si art. 67 alin. 1, 2, 3 Cod procedura civila.

În  şedinţa publică din ZZ.LL.2017, instanţa a constatat că, calea legală incidentă în prezenta cauză este recursul, cum de altfel corect a fost a fost indicat de către prima instanţă şi corect a fost introdus de către recurenţi.

Totodată, instanţa a respins ca inadmisibilă cererea de intervenţie accesorie formulată de Comisariatul pentru Societatea Civilă, Biroul Judeţean Satu Mare, apreciind că acesta nu justifică nici un interes în prezenta cauză.

Analizând actele dosarului în soluţionarea recursului formulat, instanţa reţine următoarele:

În fapt, instanţa reţine că prin Sentinţa civilă cu nr. .../ZZ.05.2017, pronunţată de Judecătoria ... în dosar nr. ... a fost admisă cererea formulată de reclamanţii A, B şi C, domiciliat in ... în contradictoriu cu pârâta P  şi intervenientul I, având ca obiect principal partaj judiciar, s-a respins cererea de intervenţie formulată de intervenientul I în contradictoriu cu reclamanţii şi pârâta P, ca inadmisibilă. Totodată s-a constatat deschisă succesiunea după defunctul D, cu ultimul domiciliu în loc..., la data de ZZ.06.2010, s-a constatat că masa succesorală rămasă după defunctul D este compusă din cota de 1/2 parte din imobilul înscris în CF nr. ... având nr. topografice ..., ..., situat în ..., că au calitate de moştenitori după defunctul D, reclamanţii A, B şi C jun., în cotă de 1/3 părţi fiecare, în calitate de descendenţi în linie dreaptă, clasa I de moştenitori.

S-a dispus întabularea dreptului de proprietate al reclamanţilor A, B şi C jun, în coala de carte funciară a imobilului înscris în CF nr.... având nr. topografice ..., ..., în calitate de succesori ai proprietarului tabular D, cu titlu juridic moştenire, dezmembrarea terenului înscris în CF nr. ... având nr. topografice ..., ... în suprafaţă de 11.600 mp în două loturi respectiv lot 1 în suprafaţă de 5.800 mp şi lot 2 în suprafaţă de 5.800 mp conform Raportului de expertiză tehnică judiciară întocmit de expert tehnic E, care face parte integrantă din prezenta.

Prin aceeaşi sentinţă s-a mai dispus sistarea stării de indiviziune dintre părţi cu privire la terenurile înscrise în CF nr. ... având nr. topografice ..., ..., astfel cum a fost lotizat, după cum urmează: - terenul în suprafaţă de 5.800 mp înscris în CF nr. ... lot 1 se atribuie în natură reclamanţilor A, B şi C jun; - terenul în suprafaţă de 5.800 mp înscris în CF nr.... lot 2 se atribuie în natură pârâtei P; totodată s-a dispus obligarea pârâtei P la plata către reclamanţi a sumei de 1.159 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentinţe au formulat recurs doar reclamanţii din acţiunea introductivă de instanţă, respectiv A, B şi C jun, sentinţa nefiind atacată de către intervenientul I, chiar dacă cererea sa de intervenţie a fost respinsă de către instanţă ca inadmisibilă.

Sub acest aspect, având în vedere faptul că intervenientul I nu a formulat recurs în cauză, instanţa constată că soluţia de respingere ca inadmisibilă dată cererii sale de intervenţie de către prima instanţa a rămas irevocabilă prin nerecurare, nemaiputând face obiectul vreunei analize de către instanţa de recurs.

Totodată, instanţa mai arată că deşi recurenţii solicită prin recursul formulat anularea în totalitate a Sentinţei civile nr. .../ZZ.05.2017 din analiza conţinutului recursului formulat şi a soluţiei dată de prima instanţa cererii de intervenţie, se poate desprinde faptul că recursul lor vizează numai soluţia dată cererii lor introductive (nu şi cererii de intervenţie a intervenientului I). De altfel, aceştia nici nu ar putea justifica un interes în formularea vreunui recurs împotriva soluţiei dată cererii de intervenţie, în condiţiile în care aceasta a fost respinsă.

În aceste condiţii, cu privire la recursul formulat instanţa reţine că potrivit prevederilor art. 304 indice 1 V. C. pr. civ. „Recursul declarat împotriva unei hotărâri care, potrivit legii, nu poate fi atacată cu apel nu este limitat la motivele de casare prevăzute în art. 304, instanţa putând să examineze cauza sub toate aspectele”.

Sub acest aspect, instanţa de recurs reţine că în momentul citării intimatei pârâte P pentru primul termen de judecată din data de ZZ.10.2017, citaţia s-a întors la dosar cu menţiunea destinatar decedat.

Ulterior, instanţa a dispus efectuarea de verificări  în registrul de date prin intermediul grefierului şef secţie, prin procesul verbal din data de ZZ.11.2017 (f. 71) menţionându-se că intimata pârâtă P născută în anul 1972, cu ultimul domiciliu în ..., a decedat la data de ZZ.LL.2016 în ..., decesul fiind înregistrat sub nr. ../2016.

Ulterior suspendării cauzei în temeiul dispoziţiilor art. 243 alin. 1 pct 1 C. pr. civ, recurenţii au indicat conform art. 245 C. pr. civ moştenitorii defunctei, instanţa dispunând redeschiderea judecăţii în condiţiile în care textul de lege arată că aceasta are loc în baza unei simple indicări, „arătări” a moştenitorilor, ceea ce presupune precizarea numelor acestora şi a datelor necesare pentru a fi citaţi.

În drept, instanţa arată că potrivit prevederilor art. 306 alin. 2 V. C. pr. civ. motivele de ordine publică pot fi invocate şi din oficiu de instanţa de recurs, care însă este obligată să le pună în dezbaterea părţilor.

În aceste condiţii la termenul din data de ZZ.LL.2018 instanţa a pus în discuţie lipsa capacităţii procesuale de folosinţă a pârâtei intimate P la momentul pronunţării hotărârii de către prima instanţă.

În funcţie de momentul decesului uneia dintre părţi raportat la data înregistrării cererii de chemare în judecată, dispoziţiile procedurale aplicabile diferă, întrucât, în cazul în care decesul s-a produs anterior investirii instanţei, cererea de chemare în judecată este nulă pentru lipsa capacităţii de folosinţă şi acţiunea trebuie respinsă ca urmare a admiterii excepţiei lipsei capacităţii de folosinţă, în timp ce, dacă decesul se produce după înregistrarea cererii de chemare în judecată, devin aplicabile dispoziţiile art. 243 pct. 1 Cod proc. civ., operând o transmisiune a calităţii procesuale, pasive în speţa în cauză, şi trebuind introduşi în cauză moştenitorii.

Or, în cauza de faţă intimata pârâtă a decedat pe parcursul soluţionării cauzei în primă instanţa, la data de ZZ.LL.2016, hotărârea primei instanţe fiind pronunţată la data de 31.05.2017.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., judecata pricinilor se suspendă de drept prin moartea unei parţi, afară de cazul când partea interesată cere termen pentru introducerea în cauză a moştenitorilor.

Încălcarea prevederilor legale sus-menţionate, cu ocazia pronunţării hotărârii atacate, atrage nulitatea absolută a acesteia, chiar dacă în dosarul cauzei nu a existat nici un indiciu privind decesul părţii.

Drept urmare, având în vedere considerentele arătate mai sus, în temeiul art. 312 raportat la art. 304 pct. 5 C. pr. civ. instanţa urmează a admite recursul declarat de recurenţii-reclamanţi A, B şi C jun împotriva Sentinţei civile nr. .../ZZ.LL.2017, pronunţată de Judecătoria ... în dosar nr. ..., în contradictoriu cu intimata-pârâtă P - decedată, cu consecinţa casării în parte a Sentinţei civile atacate în ceea ce priveşte soluţionarea cererii introductive de instanţă formulată de către recurenţi şi trimiterii cauzei spre rejudecare sub acest aspect Judecătoriei ..., menţinând dispoziţiile sentinţei sub aspectul soluţionării cererii de intervenţie formulată de către intervenientul I în condiţiile în care acesta nu a recurat soluţia pronunţată de către prima instanţă cu privire la cererea de intervenţie.

În rejudecare prima instanţă trebuie să facă distincţie între indicarea moştenitorilor, cerinţă care este necesar a fi îndeplinită ca şi în cazul oricărei alte cereri (şi în cazul cererii de chemare în judecată trebuie indicat pârâtul) şi dovada susţinerilor referitoare la calitatea de moştenitor, dovadă  care,  la fel ca şi în cazul cererii de chemare în judecată, se face în faţa instanţei de judecată pe parcursul soluţionării dosarului, iar acolo unde este necesar, cu concursul instanţei de judecată, în condiţiile în care partea însăşi nu poate produce anumite dovezi, pe motivul că acestea se afla în deţinerea altor persoane sau instituţii. Aşadar, aspectele legate de calitatea efectivă de moştenitoare a numitei Y (eventual şi alţi moştenitori) indicată de către recurenţi, urmează a fi avute în vedere în rejudecare.

De asemenea, în rejudecare vor fi avute în vedere şi cheltuielile de judecată efectuate cu ocazia soluţionării prezentului recurs.”

Domenii speta

Spete similare