Refuz soluționare cerere

Dosarul nr. ……

SENTINŢA nr. …….

Şedinţa publică din: ……..

Instanţa constituită din:

Preşedinte: Ana-Maria PUIU

Grefier: Mădălina Elena CHIVU

Pe rol se află soluţionarea cauzei având ca obiect refuz soluţionare cerere – obligaţie emitere act (Legea nr. 21/1991, a cetăţeniei române), iar ca părţi: reclamantul …….. şi pârâtul ………

Cursul dezbaterilor a fost consemnat în încheierea de şedinţă din …….. ce face parte integrantă din prezenta. La acea dată, în temeiul art. 394 C.pr.civ., instanţa a declarat închise dezbaterile şi a reţinut cauza spre soluţionare.

Având nevoie de timp pentru a delibera şi a consemna minuta, în temeiul art. 396 C.pr.civ., instanţa a amânat pronunţarea la data de astăzi când, după ce a deliberat în secret, conform art. 395 C.pr.civ., a adoptat următoarea hotărâre:

I. PROCEDURA

Prin cererea înregistrată la data de ……, pe rolul Tribunalului Bucureşti, Secţia a II-a Contencios Administrativ şi Fiscal, sub numărul de mai sus, reclamantul a solicitat să se constate nesoluţionarea în termenul legal a cererii de redobândire a cetăţeniei române şi să se dispună soluţionarea cererii cu consecinţele prevăzute de lege, învederând că a depus cerere de redobândire a cetăţeniei române primind numărul de dosar ….., nefiind respectat termenul de 5 luni de la data înregistrării cererii în care Comisia ar fi trebuit să verifice îndeplinirea condiţiilor necesare acordării sau redobândirii cetăţeniei  române.

La data de …., pârâtul a depus întâmpinare (f. ….), prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată, deoarece în prezenta cauză nu ar exista culpa procesuală a pârâtului în soluţionarea cererii de redobândire a cetăţeniei române, invocând, în esenţă, volumul mare de activitate care l-a împiedicat să soluţioneze până la acest moment dosarul reclamantului, precum şi faptul că la data de ….. i-a solicitat reclamantului înscrisuri necesare soluţionării cererii sale de cetăţenie şi a stabilit un nou termen la data de ….., pentru a-i da reclamantului posibilitatea de a completa dosarul de cetăţenie în termen de 4 luni de la primirea solicitării, conform art. 16 alin. 2 lit. b din Legea nr. 21/1991.

În privinţa probatoriului, tribunalul a încuviinţat părţilor proba cu înscrisuri.

II. SOLUȚIA INSTANȚEI

Expunerea situaţiei de fapt reţinute pe baza probelor administrate

Reclamantul a înregistrat cerere de redobândire a cetăţeniei române, la data de ……, sub număr de dosar …. (f. ……), cerere ce nu a fost soluţionată până în prezent.

Abia la data de ……, după înregistrarea la instanţă a prezentului dosar, autoritatea pârâtă a emis adresa ….., destinată reclamantului (f. ….), prin care i se solicita acestuia, fără dovada comunicării, completarea dosarului cu extras din Registrul de Stat al actelor stării civile a cetăţenilor din … despre înregistrarea naşterii bunicii paterne a reclamantului, în original, însoţit de traducerea legalizată, din care să rezulte data şi locul naşterii acesteia, cu îndeplinirea cerinţelor privitoare la forma şi conţinutul prevăzut de dispoziţiile legale în vigoare, acordându-se în acest sens un nou termen, la data de … (f. …..).

În drept

Potrivit art. 12 alin. 1 din Legea nr. 21/1991, a cetăţeniei române, „aprobarea cererilor de acordare ori de redobândire a cetăţeniei române se face prin ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, pe baza propunerilor Comisiei pentru cetăţenie”.

Articolul 14 alin. 1 şi 5 din Legea nr. 21/1991 prevede: „Aprobarea cererilor de acordare ori de redobândire a cetăţeniei române se face prin ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, pe baza propunerilor Comisiei pentru cetăţenie”. „Îndeplinirea sau, după caz, neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege pentru acordarea ori redobândirea cetăţeniei române se constată printr-un raport motivat, care se adoptă de Comisie cu votul majorităţii celor prezenţi. În caz de paritate, votul preşedintelui Comisiei sau al înlocuitorului acestuia este decisiv”.

În continuare, art. 15 din Legea nr. 21/1991 statuează:

„(1) Cererea de acordare sau de redobândire a cetăţeniei este înregistrată la secretariatul tehnic al Comisiei. În cazul în care constată lipsa unor documente necesare soluţionării cererii, preşedintele Comisiei solicită, prin rezoluţie, completarea dosarului. În cazul în care, în termen de cel mult 6 luni de la primirea solicitării, nu sunt transmise actele necesare, cererea se va respinge ca nesusţinută. 

(2) Preşedintele Comisiei, prin rezoluţie, stabileşte termenul la care se va dezbate cererea de acordare sau redobândire a cetăţeniei, dispunând totodată solicitarea de relaţii de la orice autorităţi cu privire la îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b) şi e). 

(3) La termenul stabilit în vederea dezbaterii cererii, Comisia verifică îndeplinirea condiţiilor necesare acordării sau redobândirii cetăţeniei, cu excepţia condiţiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. f) şi g). 

(4) În cazul în care Comisia constată necesitatea audierii unor persoane care ar putea da informaţii utile în vederea soluţionării cererii, dispune citarea acestora, stabilind un nou termen. 

(5) În cazul în care sunt întrunite condiţiile pentru acordarea cetăţeniei române, Comisia stabileşte, într-un termen ce nu va depăşi 6 luni, programarea persoanei la interviul organizat pentru verificarea condiţiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. f) şi g). 

(6) În cazul cererilor de acordare a cetăţeniei române formulate potrivit art. 81, Comisia, printr-un raport motivat, elaborat cu luarea în considerare a punctului de vedere al Ministerului Afacerilor Externe, precum şi a celorlalte documente necesare soluţionării cererii, prevăzute de lege, constată îndeplinirea sau neîndeplinirea condiţiilor pentru acordarea cetăţeniei române prevăzute la art. 81.”.

Articolul 16 din acelaşi act normativ are următorul enunţ:

„(1) Cererea de acordare sau de redobândire a cetăţeniei române, formulată potrivit art. 11, este înregistrată la secretariatul tehnic al Comisiei. 

(2) Preşedintele Comisiei pentru cetăţenie, prin rezoluţie, dispune: 

a) solicitarea de relaţii de la orice autorităţi cu privire la îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b) şi e), ce urmează a fi comunicate Comisiei într-un termen ce nu va depăşi 60 de zile, iar în situaţii excepţionale, în limitele termenului prevăzut la lit. c); 

b) completarea dosarului, în termen de cel mult 4 luni de la primirea solicitării secretariatului tehnic al Comisiei de către petent, în cazul în care se constată lipsa unor documente necesare soluţionării cererii, sub sancţiunea respingerii cererii ca nesusţinută; 

c) fixarea primului termen, la care Comisia va verifica îndeplinirea condiţiilor necesare acordării sau redobândirii cetăţeniei române potrivit art. 11, la cel mult 5 luni de la data înregistrării cererii”.

Articolul 11 la care face trimitere cel dinainte, prevede: „(1) Persoanele care au fost cetăţeni români, dar au pierdut cetăţenia română din motive neimputabile lor sau cărora această cetăţenie le-a fost ridicată fără voia lor, precum şi descendenţii acestora până la gradul III, la cerere, pot redobândi sau li se poate acorda cetăţenia română, cu posibilitatea păstrării cetăţeniei străine şi stabilirea domiciliului în ţară sau cu menţinerea acestuia în străinătate, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) şi e).  (2) Dispoziţiile art. 10 alin. (2) - (6) se aplică în mod corespunzător”.

În continuare, art. 17, 18 şi 19 din legea cetăţeniei române stabilesc următoarea procedură:

„ Art. 17

(1) În cazul în care nu sunt îndeplinite condiţiile cerute de lege pentru acordarea ori redobândirea cetăţeniei, precum şi în cazul nepromovării interviului prevăzut la art. 15 alin. (5) ori al neprezentării, în mod nejustificat, la susţinerea acestuia, Comisia, printr-un raport motivat, propune preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie respingerea cererii. 

(2) O nouă cerere de acordare sau de redobândire a cetăţeniei române se poate depune după 6 luni de la respingerea cererii anterioare. 

Art. 18

(1) Dacă solicitantul este declarat admis la interviu, Comisia va întocmi un raport în care va menţiona întrunirea condiţiilor legale pentru acordarea sau, după caz, redobândirea cetăţeniei. 

(2) Raportul, însoţit de cererea de acordare ori de redobândire a cetăţeniei, va fi înaintat preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie. 

Art. 19

(1) Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de prezenta lege, emite într-un termen ce nu va depăşi 3 zile ordinul de acordare sau de redobândire a cetăţeniei române, după caz. Ordinul de acordare sau de redobândire a cetăţeniei române se comunică solicitantului, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, în termen de 3 zile de la data emiterii ordinului. 

(2) În cazul în care constată neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie respinge, prin ordin, cererea de acordare sau de redobândire a cetăţeniei. 

(3) Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de acordare sau de redobândire a cetăţeniei române, respectiv ordinul de respingere a cererii de acordare sau de redobândire a cetăţeniei române se comunică, de îndată, solicitantului, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire. 

(4) Ordinul de respingere a cererii de acordare sau redobândire a cetăţeniei române poate fi atacat, în termen de 15 zile de la data comunicării, la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului Bucureşti. Hotărârea tribunalului poate fi atacată cu recurs la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti”.

Prin Legea nr. 396/2002 a fost ratificată Convenţia europeană asupra cetăţeniei, adoptată la Strasbourg la 6 noiembrie 1997, din care relevante sunt art. 9 şi 10 invocate şi de către reclamant:

ARTICOLUL 9

Redobândirea cetăţeniei

Fiecare stat parte va facilita, pentru cazurile şi în condiţiile prevăzute de dreptul său intern, redobândirea cetăţeniei de către persoanele care o aveau şi care domiciliază în mod obişnuit şi legal pe teritoriul său.

CAPITOLUL IV

Proceduri referitoare la cetăţenie

ARTICOLUL 10

Examinarea cererilor

Fiecare stat parte trebuie să facă astfel încât să examineze într-un termen rezonabil cererile privind dobândirea, păstrarea, pierderea cetăţeniei sale, redobândirea acesteia sau eliberarea unui atestat de cetăţenie.

La data de …… a fost adoptată Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 5/2010, privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, având următorul preambul:

„Având în vedere obligaţia Comisiei pentru cetăţenie de a respecta termenele legale pentru soluţionarea cererilor în materie de cetăţenie, 

luând în considerare obligaţia pozitivă de asigura caracterul efectiv, neiluzoriu al drepturilor conferite de lege, obligaţie instituită de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, 

ţinând cont de necesitatea creării cât mai rapide a instrumentelor legale prin care Comisia pentru cetăţenie să poată soluţiona în termenul de 5 luni prevăzut expres în Legea cetăţeniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cererile de redobândire şi acordare a cetăţeniei române, 

dată fiind necesitatea unei reorganizări administrativ-instituţionale în scopul eficientizării activităţii Comisiei pentru cetăţenie, 

ţinând seama de importanţa creării în termen cât mai scurt a unei instituţii autonome, cu competenţe depline în materie de cetăţenie, 

având în vedere iminenţa unor noi litigii în materia cetăţeniei în cazul nerespectării termenelor legale prevăzute pentru soluţionarea cererilor în materie de cetăţenie”.

Potrivit art. 1 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, a contenciosului administrativ, „Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât şi public”.

Nesoluţionarea în termenul legal al unei cereri este, potrivit art. 2 alin. 1 lit. h din Legea nr. 554/2004, faptul de a nu răspunde solicitantului în termen de 30 de zile de la înregistrarea cererii, dacă prin lege nu se prevede alt termen.

Refuzul nejustificat de a soluţiona o cerere este definit de art. 2 alin. 1 lit. i din Legea nr. 554/2004, exprimarea explicită, cu exces de putere, a voinţei de a nu rezolva cererea unei persoane; este asimilată refuzului nejustificat şi nepunerea în executare a actului administrativ emis ca urmare a soluţionării favorabile a cererii sau, după caz a plângerii prealabile.

Conform art. 2 alin. 2 din Legea nr. 554/2004, „se asimilează actelor administrative unilaterale şi refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim ori, după caz, faptul de a nu răspunde solicitantului în termenul legal”.

Articolul 8 alin. 1 din aceeaşi lege prevede: „Persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulţumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), poate sesiza instanţa de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate şi, eventual, reparaţii pentru daune morale. De asemenea, se poate adresa instanţei de contencios administrativ şi cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său prin nesoluţionarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluţionare a unei cereri, precum şi prin refuzul de efectuare a unei anumite operaţiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim”.

Raportând dreptul incident circumstanţelor de fapt ale speţei, Tribunalul constată că reclamantul, în calitate de persoană care s-a considerat vătămată în dreptul ce îi este recunoscut de procedura instituită prin Legea nr. 21/1991 (prin nesoluţionarea cererii în termenul prevăzut de lege), s-a adresat în mod întemeiat instanţei de contencios administrativ competente potrivit legii.

Astfel, din interpretarea unitară şi sistematică a prevederilor Legii nr. 21/1991, rezultă că titularul cererii de acordare sau de redobândire a cetăţeniei române, are aşteptarea legitimă ca cererea sa să primească o soluţie la cel mult 5 luni de la data înregistrării cererii.

Potrivit art. 16 din Legea nr. 21/1991 mai sus citat, Preşedintele Comisiei, după înregistrarea cererii la secretariatul tehnic al Comisiei, poate dispune prin rezoluţie: fie solicitarea de relaţii de la orice autorităţi cu privire la îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 8 alin. 1 lit. b şi e ce urmează a fi comunicate Comisiei într-un termen ce nu va depăşi 60 de zile sau, în situaţii excepţionale, cel mult 5 luni, fie completarea dosarului, în termen de cel mult 4 luni de la primirea solicitării secretariatului tehnic al Comisiei de către petent, în cazul în care se constată lipsa unor documente necesare soluţionării cererii, sub sancţiunea respingerii cererii ca nesusţinută, fie fixarea primului termen, la care Comisia va verifica îndeplinirea condiţiilor necesare acordării sau redobândirii cetăţeniei române, potrivit art. 11, la cel mult 5 luni de la data înregistrării cererii.

În speţa de faţă, de la data înregistrării cererii reclamantul nu mai are nicio informaţie în legătură cu cererea sa de redobândire a cetăţeniei române.

Or, Statul Român s-a angajat, prin ratificarea Convenţiei europene asupra cetăţeniei, „să facă astfel încât să examineze într-un termen rezonabil cererile privind dobândirea, păstrarea, pierderea cetăţeniei sale, redobândirea acesteia sau eliberarea unui atestat de cetăţenie.” (art. 10 din Convenţie).

În considerarea acestei obligaţii, Statul Român a urmărit eficientizarea procedurii de acordare / redobândire a cetăţeniei române (a se revedea O.U.G. nr. 5/2010 şi Legea nr. 44/2013, pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei române nr. 21/1991) prin stabilirea unui termen de cel mult 5 luni de la data înregistrării cererii în care dosarul deschis ca urmare a înregistrării unei cereri de acordare / redobândire a cetăţeniei române ar fi trebuit să ajungă la Comisie, în cazul în car nu s-ar fi dispus de către Preşedintele Comisiei, prin rezoluţie, solicitarea de relaţii de la autorităţi ori completarea dosarului.

La termenul acordat dosarului pentru verificarea de către Comisie a îndeplinirii condiţiilor necesare acordării sau redobândirii cetăţeniei române, Comisia putea doar să urmeze procedura prevăzută de art. 17, 18 din Legea nr. 21/1991.

În cazul de faţă, dosarul reclamantului este nesoluţionat, contrar tuturor dispoziţiilor legale de mai sus.

Tribunalul ia notă de adresa ataşată de pârât întâmpinării, adresă ce poartă data ……. şi nu apare a fi fost comunicată reclamantului, circumstanţe din care Tribunalul constată că adresa nr. ….. a fost întocmită, după sesizarea instanţei cu soluţionarea prezentului dosar, după ce pârâtei i-a fost comunicată cererea de chemare în judecată, după înregistrarea întâmpinării în prezentul dosar, deci pro causa.

În plus, din moment ce adresa de solicitare completare dosar redobândire (f. ….) este emisă de Preşedintele Comisiei la ….., după un interval de 8 luni, se constată că această procedură încalcă prevederile art. 16 din Legea nr. 21/1991. Eventuala solicitare de completare a dosarului ar fi putut fi solicitată, prin rezoluţie de către Preşedintele Comisiei, după înregistrarea cererii la secretariatul tehnic al Comisie, până la fixarea primului termen prevăzut de lege.

În lumina tuturor celor de mai sus, Tribunalul constată nesoluţionarea în termenul prevăzut de lege a cererii reclamantului, înregistrate la autoritatea pârâtă.

Această concluzie nu poate fi invalidată de justificările invocate de către pârât în întâmpinare.

Volumul de dosare de soluţionat de către ….. nu trebuie să intereseze subiectul de drept care s-a adresat autorităţii pârâte şi care avea, în temeiul legii, dreptul ca în cel mult 5 luni de zile (dacă nu era necesară solicitarea de relaţii de la autorităţi ori completarea dosarului) dosarul să ajungă în faţa Comisiei care, în urma verificării, la acel termen, a îndeplinirii condiţiilor necesare acordării sau redobândirii cetăţeniei române, urma a întocmi raportul la care se referă art. 17 şi 18 din Legea nr. 21/1991, urmat de emiterea Ordinului Preşedintelui, în cel mult 3 zile, comunicat solicitantului, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, în termen de 3 zile de la data emiterii ordinului (art. 19).

În aceste condiţii, instanţa de contencios administrativ nu poate da satisfacţie justificării aduse de autoritatea pârâtă deoarece: 1. procedura contenciosului administrativ, reglementată prin legea specială nr. 554/2004, a fost imaginată de legiuitor din considerentul necesităţii apărării persoanei care se consideră vătămată în dreptul sau în interesul său legitim de către o autoritate publică, aspect din perspectiva căruia dreptul prevăzut de lege pentru persoana aflată pe poziţie de inferioritate faţă de autoritate se impune a fi ocrotit prin soluţiile instanţei de contencios administrativ în mod imperativ şi obiectiv, iar nu prin relativizarea ce s-ar introduce în jurisprudenţă prin justificarea pârâtului legată de volumul de dosare: reclamantul are recunoscut de lege un drept cert, de soluţionare a cererii sale într-un termen rezonabil, ce nu poate depăşi (în cazul în care nu s-au solicitat relaţii ori nu s-a cerut completarea dosarului) termenul de 5 luni de ajungere în faţa Comisiei, 3 zile de emitere a Ordinului Preşedintelui, de 3 zile de comunicare a Ordinului Preşedintelui; 2. eventualele neajunsuri în funcţionarea autorităţii pârâte nu au a se invoca în faţa instanţei de contencios administrativ ci în faţa celor care au atribuţii prevăzute de lege pentru înlesnirea obţinerii informaţiilor, a instrumentării dosarelor ori pentru angajarea personalului suplimentar.

Conform art. 18 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, „Instanţa, soluţionând cererea la care se referă art. 8 alin. (1), poate, după caz, să anuleze, în tot sau în parte, actul administrativ, să oblige autoritatea publică să emită un act administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze o anumită operaţiune administrativă”.

Pentru considerentele de fapt şi de drept mai sus enunţate, Tribunalul va admite cererea de chemare în judecată şi, în consecinţă, va obliga pârâtul să soluţioneze cererea de redobândire a cetăţeniei române, înregistrată sub numărul de dosar ……

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

TRIBUNALUL

HOTĂRĂŞTE:

1. Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul …….şi pârâtul ………

2. Obligă pârâtul să soluţioneze cererea de redobândire a cetăţeniei române, înregistrată sub numărul de dosar ……..

3. Prezenta hotărâre poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare, potrivit art. 20 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, calea de atac urmând a fi depusă la Tribunalul Bucureşti Secţia a II-a Contencios Administrativ şi Fiscal, conform art. 490 C.pr.civ.

4. Prezenta hotărâre se va comunica părţilor, în copie, conform art. 427 C.pr.civ.

5. Pronunţată astăzi, ……., prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

PREŞEDINTEGREFIER

Ana-Maria PUIUMădălina Elena CHIVU

Prin decizia civilă nr. ….. pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a Contencios Administrativ şi Fiscal a fost respins ca nefundat recursul formulat împotriva sentinţei civile mai sus menţionate.

Domenii speta

Spete similare