Litigii cu profesionistii

Cod ECLI X

DOSAR NR X

R O M Â N I A

TRIBUNALUL X  SECŢIA X

DECIZIA CIVILĂ NR. X

Şedinţa publică de la: X

Tribunalul compus din:

PREŞEDINTE X

JUDECĂTOR X

GREFIER X

Pe rol soluţionarea cererii de apel formulate de apelanta- reclamantă X  împotriva sentinţei civile nr. X pronunţată de Judecătoria Sectorului X în dosarul nr. X în contradictoriu cu intimatul –pârât X, având ca obiect pretenţii.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică nu au răspuns părţile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă care învederează instanţei obiectul cauzei, stadiul judecăţii şi modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, după care:

Nemaifiind cereri de soluţionat sau probe de administrat şi având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei şi în lipsă, Tribunalul constată cauza în stare de judecată şi o reţine spre soluţionare.

T R I B U N A L U L

Deliberând asupra apelului de față, reține următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. X,  pronunţată în dosarul nr. X,  Judecătoria Sectorului X a admis excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant al reclamantei, a anulat cererea  formulată de reclamanta X (fostă X) în contradictoriu cu pârâtul X.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut următoarele:

Reclamanta nu a făcut dovada calităţii de reprezentant, deşi i s-a pus în vedere aceasta şi prin rezoluţia din X comunicată reclamantei la X (f. X) şi citaţia comunicată reclamantei la X (f.X şi f.X dosar), fiind astfel acoperit şi termenul vizat de art.82 al.1 c.pr.civ.

În speţă nu era suficientă împuternicirea avocaţială depusă la dosar odată cu cererea precizatoare. În dovedirea calităţii de reprezentant este suficientă împuternicirea avocaţială numai în cazul când contractul de asistenţă juridică este încheiat de un mandant persoană fizică. Însă în cazul în care este încheiat de un reprezentant al unei persoane fizice sau de un reprezentant al mandantului persoană juridică, trebuia făcută dovada calităţii persoanei care a încheiat contractului de asistenţă juridică, de reprezentant al mandantului.

Însă reclamanta nu a depus cererea de chemare în judecată semnată de reprezentanţii săi legali ori dovada încheierii contractului de asistenţă juridică cu persoane care aveau calitatea de reprezentanţi legali ai societăţii.

Astfel, conform precizărilor reclamantei depuse la X (f. X dosar), acţiunea a fost semnată doar de X, însă acesta nu avea dreptul de a semna cereri introductive de instanţă decât împreună cu X, astfel cum se menţionează în extrasul din Registrul Comerţului - Cantonul Zug, Elveţia, depus de reclamantă la dosar, unde se precizează că „aceştia au dreptul de semnătură câte doi”, ei putând deci acţiona doar împreună în reprezentarea societăţii.

Prin urmare, întrucât reclamanta nu a depus cererea de chemare în judecată semnată de X împreună cu X şi nici nu a probat încheierea contractului de asistenţă juridică de către X împreună cu X ori de alte persoane care aveau calitatea de reprezentanţi legali ai societăţii, conform menţiunilor din extrasul din Registrul Comerţului - Cantonul Zug, Elveţia, instanţa a admis excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant al reclamantei şi a anulat cererea, în temeiul art.82 şi 151 c.proc.civ.

Împotriva acestei soluţii a formulat apel  reclamanta X (fosta X) solicitând admiterea apelului si anularea in tot a hotărârii apelate si admiterea cererii de valoare redusa asa cum a fost formulata.

Instanţa de fond a admis în mod nelegal, eronat şi nejustificat excepţia lipsei calităţii de reprezentant, motivat pe aspectul că „in speţa nu este suficienta împuternicirea avocaţiala depusa la dosar o data cu cererea precizatoare. In dovedirea calităţii de reprezentant este suficienta împuternicirea avocaţiala numai in cazul când contractul de asistenta juridica este încheiat de un mandant persoana fizica. Însă in cazul in care este încheiat de un reprezentant al persoanei juridice trebuia făcută dovada calităţii persoanei care a încheiat contractul de asistenta juridica, de reprezentant al mandatarului."

Cu privire la lipsa calităţii de reprezentant, înţelege sa ataşeze prezentei,- dovada faptului ca societatea X (fosta X) se afla in evidenta Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor ca entitate ca recuperează creanţe, in conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 52/2016 precum si pentru modificarea si completarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr.50/2010.

In fata instanţei de fond a arătat ca acţiunea introductiva a fost formulata si asumata de creditor X prin reprezentant legal X in calitate de Director conform extrasului din Registrul Comerţului din Cantonul Zug (in care apare menţionat numele reprezentantului legal in persoana domnului X ca persoana autorizata in mod express, in calitate de Director, sa semneze si sa reprezinte in mod legal si valabil creditorul X).

De asemenea, a precizat ca potrivit procurii ataşate, domnul X a fost mandatat in baza prevederilor Legii elveţiene si a Actului Constitutiv al Societăţii sa semneze SINGUR in numele societăţii X toate acţiunile in instant.

Cu toate acestea, tocmai pentru a învălura orice neclaritate, a înţeles sa redepună cererea de chemare in judecata semnata prin Avocat X. Doamna avocat X, aşa cum rezulta din contractual de asistenta juridica încheiat in X si Cabinet de avocat X, ataşat la dosarul cauzei, a fost împuternicita de către Xprin ambii săi reprezentanţi legali/directori respectiv X si X, sa redacteze, sa semneze, sa introducă, sa susţină orice cerere de chemare in judecata/cale de atac/note de şedinţa/concluzii având ca obiect recuperarea judiciara a creanţelor cesionate pe teritoriul României.

Astfel simpla afirmaţie a instanţei ca, pe împuternicirea avocaţiala trebuia trecut numele reprezentanţilor legali ai X este netemeinica in condiţiile in care o la dosarul cauzei se afla si contractual de asistenta juridica indicat mai sus.

Cea de-a doua susţinere a instanţei „reclamanta nu a depus cererea de chemare in judecata semnata de prezentaţii săi legali ori dovada încheierii contractului de asistenta juridica cu persoane care aveau calitate de reprezentanţi legali" este total eronata. Subscrisa a făcut, pe de o parte dovada calităţii de reprezentanţi ai X a numiţilor X si X prin extrasul din Registrul Comerţului-Cantonul Zug, Elveţia, depus o data cu cererea introductiva si pe cealaltă parte am făcut dovada părţilor si a semnatarilor contractului de asistenta juridica încheiat intre X si Av. X, depus o data cu Notele de Seanţa din data de X.

Cu toate acestea instanţa in mod nelegal si cu totul nejustificat a înţeles sa admită excepţia lipsei calităţii de reprezentant, chiar daca din probatoriu administrat rezulta foarte clar calitatea subscrisei, si pe cale de consecinţa sa respingă cerere introductiva.

Pe fondul cauzei, arată ca, între X SA si paratul X, s-au încheiat contractele de prestări servicii Vodafone X si X. In temeiul acestor contracte, pentru serviciile prestate, X SA a emis următoarele facturi: X; X; X si X.

Conform prevederilor clauzelor contractuale, plata facturilor trebuie efectuata in maximum 14 zile de la data emiterii facturii. Conform clauzelor contractuale, in situaţia in care facturile nu sunt achitate la data scadenta, clientul datorează penalităţi de întârziere in cuantum de 0.5% din suma datorata, calculate la contravaloarea serviciilor neachitate, pana la plata întregii sume.

Despăgubirile sunt percepute in cazul încetării contractelor înainte de expirarea perioadei contractuale, pentru fiecare SIM in parte. încetarea contractelor s-a produs ca urmare a nerespectării obligaţiei de plata a sumelor datorate de către client, conform clauzelor contractuale, fara intervenţia instanţei judecătoreşti competente, fara drept la compensaţie sau despăgubiri.

Astfel, debitul principal, respectiv contravaloarea serviciilor de care paratul a beneficiat, rezulta din adunarea debitelor principale din facturile mai sus menţionate si este in valoare de 513.87 RON.

Penalităţile de întârziere rezulta din adunarea penalităţilor de întârziere din facturile mai sus menţionate si sunt in valoare de 188.44 RON. Modul de calcul al acestora este detaliat in cuprinsul facturilor.

Despăgubirile pentru încetarea contractului înainte de expirarea perioadei contractuale sunt in valoare totala de 699.13 RON. Modul de calcul al acestora este detaliat in cuprinsul facturilor. Despăgubirea datorata se calculează pentru fiecare SIM conform clauzelor contractuale.

La data de X a operat cesiunea de creanţa intre X SA si X care a avut ca obiect si creanţa deţinuta împotriva paratului X, aferenta contului de client 235949970, împreuna cu toate drepturile aferente rezultând din sau in legătura cu Contractul. Ulterior, la data de 19.04.2017 s-a finalizat tranzacţia prin care cedentul creditor X a transmis către cesionarul X (fosta X) intreg portofoliul de creanţe pe care il deţinea, creanţe active la data finalizării tranzacţiei, împreuna cu toate drepturile accesorii, garanţiile si drepturile la acţiune rezultate din procedurile judiciare iniţiate de cedent in vederea colectării, realizării si executării silite a sus -menţionatelor creanţe. In acest portofoliu se regăseşte si creanţa deţinuta împotriva paratului X, creanţa aferenta contului de client 235949970.

Pentru opozabilitatea, cesiunile de creanţa au fost notificate in scris paratului in temeiul art. 1578 Cod Civil si înregistrate la Arhiva Electronica de Garanţii Reale Mobiliare sub nr. X si nr. X. Prin notificarea cesiunii paratului i s-au adus la cunoştinţă: identitatea cedentului şi a cesionarului, datele de identificare a creanţei cesionate, valoarea creanţei restante la data cesiunii, precum şi toate datele necesare efectuării plăţii.

Creanţa pe care creditorul X (fosta X) o deţine împotriva paratului X este o creanţa certa, lichida si exigibila.

Precizăm faptul că în contractele încheiate, debitoarea a agreat ca facturile să îi fie transmise în format electronic prin intermediul contului My Vodafone. Astfel nu există niciun dubiu cu privire la notificarea debitoarei în legătură cu sumele datorate în temeiul serviciilor furnizate de Operatoarea de telecomunicaţii X SA.

Atât conţinutul cât şi întinderea obligaţiilor contractuale reciproce şi interdependente reies din cuprinsul convenţiilor încheiate între părţi, înscrisurile doveditoare fiind depuse la dosarul cauzei, nefiind necesară administrarea de probe suplimentare. învederăm faptul că suma solicitată în prezentul litigiu se individualizată pe baza contractelor încheiate între părţi şi a facturilor emise de furnizoarea X SA pentru serviciile prestate, facturile fiind acceptate de către debitoare, conform prevederilor contractuale. Obligaţiile succesive pot fi identificate şi cuantificate individual prin analizarea facturilor depuse în probaţiune. Menţionăm şi că fiecare factură în parte cuprinde numele, adresa şi codul de abonat ale debitoarei, tipurile de abonament şi alocate pentru care a fost emisă respectiva factură, data emiterii facturii, serviciile facturate şi costurile acestora, precum şi perioada în care aceste servicii au fost prestate.

Potrivit dispoziţiilor art. 663 alin. (2) - (4) C. procedură civilă, creanţa este certă când existenţa ei neîndoielnică rezultă din însuşi titlu, lichidă, atunci când obiectul este determinat sau când titlu conţine elemente care permit stabilirea lui şi exigibilă, dacă obligaţia paratului este ajunsă la scadenţă sau acesta este decăzut din beneficiul termenului de plată. Creanţa este certă deoarece existenţa ei neîndoielnică rezultă din contractele mai sus menţionat şi din facturile emise, este lichidă, obiectul fiind determinat prin aceleaşi acte juridice. în ceea ce priveşte exigibilitatea, potrivit clauzelor contractuale, plata facturii trebuie efectuată în maxim 14 zile calendaristice de la data emiterii facturii, astfel încât creanţa solicitată este scadentă.

Conform art. 1548 Cod civil „ Culpa debitorului unei obligaţii contractuale se prezumă prin simplu fapt al neexecutăriF. Altfel spus, în materia obligaţiilor de a face, atunci când creditorul dovedeşte existenţa creanţei, neexecutarea se prezumă, cât timp debitoarea nu dovedeşte executarea.

Mai mult decât atât, instanţa a reţinut faptul că "În urma comunicării cererii de chemare în judecată, debitoarea nu a formulat întâmpinare", iar raportat la poziţia procesuală a acesteia faţă de cererea reclamantei reiese că debitoarea nu a contestat creanţa nici pe această cale.

Având in vedere cele arătate mai sus, solicita admiterea apelului, anularea sentinţei civile cu numărul X pronunţată in data de X pronunţata de Judecătoria Sectorului X si pe cale de consecinţa admitere cererii introductive aşa cum aceasta a fost formulată, respectiv obligarea paratului X la plata sumei de 1,401.44 lei reprezentând debitul principal, penalităţi de întârziere, daune pentru rezilierea contractului, cu cheltuieli de judecata.

Examinând hotărârea atacată în raport de actele dosarului şi de motivele invocate de apelanta-reclamantă, Tribunalul apreciază apelul ca  fiind nefondat, pentru următoarele considerente:

Prin sentinţa civilă nr. X,  pronunţată în dosarul nr. X,  Judecătoria Sectorului X a admis excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant al reclamantei, a anulat cererea  formulată de reclamanta X (fostă X) în contradictoriu cu pârâtul X.

Potrivit dispoziţiilor art. 1026 din Codul de procedură civilă, procedura privind cererile cu valoare redusă se aplică atunci când valoarea cererii, fără a se lua în considerare dobânzile, cheltuielile de judecată şi alte venituri accesorii, nu depăşeşte suma de 10.000 lei la data sesizării instanţei. Având în vedere valoarea pretențiilor, Tribunalul constată că în speță sunt îndeplinite aceste condiţii, iar apelanta reclamanta a optat pentru procedura specială, potrivit art. 1026 alin. 1 din Codul de procedură civilă.

Potrivit dispozițiilor art.249 C.proc.civ. cel ce face o susținere înaintea instanței trebuie să o dovedească.

Din probatoriu administrat în cauză, Tribunalul apreciază că prima instanță a făcut o corectă interpretare și aplicare a legii, reținând în cauză că reclamanta, apelanta din prezenta cauză, nu a depus cererea de chemare în judecată semnată de reprezentanţii săi legali ori dovada încheierii contractului de asistenţă juridică cu persoane care aveau calitatea de reprezentanţi legali ai societăţii.

Astfel, Tribunalul reamintește părților faptul că, potrivit  dispozițiilor art.194 alin.1 lit. b C.proc.civ., persoana ce introduce o acţiune la instanţă este obligată să arate „numele, prenumele si calitatea celui care reprezinta partea in proces, iar in cazul reprezentarii prin avocat, numele, prenumele acestuia si sediul profesional. Dispozitiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile in mod corespunzator. Dovada calitatii de reprezentant, in forma prevazuta la art. 151, se va alatura cererii”, art.151 C.proc.civ. stabilind ”(1) Cand cererea este facuta prin mandatar, se va alatura procura in original sau in copie legalizata.

(2) Avocatul si consilierul juridic vor depune imputernicirea lor, potrivit legii.

(3) Reprezentantul legal va alatura o copie legalizata de pe inscrisul doveditor al calitatii sale.

(4) Reprezentantii persoanelor juridice de drept privat vor depune, in copie, un extras din registrul public in care este mentionata imputernicirea lor.

(5) Organul de conducere sau, dupa caz, reprezentantul desemnat al unei asociatii, societati ori altei entitati fara personalitate juridica, infiintata potrivit legii, va anexa, in copie legalizata, extrasul din actul care atesta dreptul sau de reprezentare in justitie”

Calitatea de reprezentant, indiferent dacă reprezentarea este pentru exerciţiul acţiunii sau pentru reprezentarea în judecată, se justifică printr-o procură care trebuie făcută prin înscris sub semnătură legalizată, iar când procura este dată unui avocat, semnătura va fi certificată potrivit legii avocaţilor(art.151 C.proc.civ.).

Dispoziţia legală citată anterior este bazată pe alte prevederi legale care impun profesioniştilor efectuarea formalităţilor de publicitate faţă de terţi. Astfel, potrivit art. 1 alin. 1 din Legea nr. 26/ 1990, înainte de începerea activităţii economice, au obligaţia să ceară înmatricularea sau, după caz, înregistrarea în registrul comerţului următoarele persoane fizice sau juridice: […] societăţile reglementate de Legea nr. 31/ 1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare […]. Potrivit art. 5 alin. 1 din aceeaşi lege, înmatricularea şi menţiunile sunt opozabile terţilor de la data efectuării lor în registrul comerţului ori de la publicarea lor în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, sau în altă publicaţie, acolo unde legea dispune astfel. Potrivit art. 21 lit. b), în registrul comerţului se vor înregistra menţiuni referitoare la […] numele şi prenumele, cetăţenia, codul numeric personal, pentru cetăţenii români, seria şi numărul paşaportului, pentru cetăţenii străini, data şi locul naşterii împuternicitului sau a reprezentantului fiscal, dacă este cazul. Comerciantul are obligaţia să solicite înregistrarea în registrul comerţului a menţiunilor prevăzute la art. 21, în cel mult 15 zile de la data actelor şi faptelor supuse obligaţiei de înregistrare (art. 22 alin. 1 din lege). Dispozitii similare se regasesc si in legislatiile celorlalte state membre ale Uniunii Europene.

Pe de altă parte, interpretând sistematic art. 151 alin. 4 şi art. 151 alin. 2 C. proc. civ., tribunalul reţine că, în cazul persoanelor juridice, precum reclamanta, partea are o dublă obligaţie atunci când cererea de chemare in judecata este formulată de avocat. Astfel, pe lângă împuternicirea avocaţială depusă în temeiul art. 151 alin. 2 C. proc. civ., reclamanta avea obligaţia de a depune şi un extras din registrul public în care este menţionată împuternicirea persoanelor indicate (sau care trebuie indicate) ca reprezentanţi în cererea de chemare in judecata.

Aspectul înscrierii în registrul comerţului al reprezentantului persoanei juridice de drept privat este relevant, întrucât înscrierile în acest registru public sunt opozabile terţilor, inclusiv instanţei de judecată.

Dispoziţiile Codului de procedură civilă stabileşte şi sancţiunea care intervine în ipoteza în care nu se face dovada calităţii de reprezentant.

Astfel, potrivit dispoziţiilor art.82 C.proc,civ., instanţa poate acorda un termen de judecată, pentru ca reprezentantul părţii să facă dovada calităţii sale. În ipoteza în care această dovadă nu este împlinită, instanţa are dreptul de a anula cererea de chemare în judecată.

Potrivit dispoziţiilor art.80 alin.1 C.proc.civ., părţile pot să exercite drepturile procedurale personal sau prin mandatar, ceea ce echivalează cu împrejurarea că, în mod obişnuit, reprezentarea părţilor în cadrul procesului civil este posibilă.

Potrivit dispozițiilor art.86 C.proc.civ. ”Mandatarul cu procură generală poate să reprezinte în judecată pe mandant, numai dacă acest drept i-a fost dat anume”.

De asemenea, potrivit art. 209 alin. 1 şi 2 C. civ., persoana juridică îşi exercită drepturile şi îşi îndeplineşte obligaţiile prin organele sale de administrare, de la data constituirii lor; au calitatea de organe de administrare, în sensul alin. 1, persoanele fizice sau persoanele juridice care, prin lege, actul de constituire sau statut, sunt desemnate să acţioneze, în raporturile cu terţii, individual sau colectiv, în numele şi pe seama persoanei juridice.

În speţă, în mod corect prima instanță a reținut faptul că precizările reclamantei depuse la X (f. X dosar fond), acţiunea a fost semnată doar de X, însă acesta nu avea dreptul de a semna cereri introductive de instanţă decât împreună cu X, astfel cum se menţionează în extrasul din Registrul Comerţului - Cantonul Zug, Elveţia, depus de reclamantă la dosar, unde se precizează că „aceştia au dreptul de semnătură câte doi”, ei putând deci acţiona doar împreună în reprezentarea societăţii.

Or, în condițiile în care apelanta reclamanta nu a depus cererea de chemare în judecată semnată de X împreună cu X şi nici nu a probat încheierea contractului de asistenţă juridică de către X împreună cu X ori de alte persoane care aveau calitatea de reprezentanţi legali ai societăţii, conform menţiunilor din extrasul din Registrul Comerţului - Cantonul Zug, Elveţia.

Împrejurarea că apelanta reclamantă a depus în fața instanței de control Procura (filele X) și extrasul din Registrul Comerțului (filele X, dosar), nu fac dovada calității de reprezentant a semnatarului acțiunii, în condițiile în care procura este semnată de alte persoane decât cele care se regăsesc în înscrisurile de la dosarul instanței de fond.

De altfel, Tribunalul apreciază că în mod corect prima instanță a reținut faptul că, reclamanta, prin faptul că nu a depus cererea de chemare în judecată semnată de X împreună cu X şi nici nu a probat încheierea contractului de asistenţă juridică de către X împreună cu X ori de alte persoane care aveau calitatea de reprezentanţi legali ai societăţii, conform menţiunilor din extrasul din Registrul Comerţului - Cantonul Zug, Elveţia, nu a făcut dovada calității de reprezentant, motiv pentru care,

În raport de cele reţinute anterior, constatând că hotărârea instanţei de fond este legală şi temeinică, în temeiul art.1032 C.proc.civ. va respinge apelul formulat de apelanta- reclamantă X (fosta X) împotriva sentinţei civile nr. X pronunţată de Judecătoria Sectorului X în dosarul nr. X în contradictoriu cu intimatul –pârât X ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul formulate de apelanta- reclamantă X (fosta X) cu sediul ales la X (fosta X) în X str. X, nr. X, et. X şi X, Cladirea X, sector X împotriva sentinţei civile nr. X pronunţată de Judecătoria Sectorului X în dosarul nr. X în contradictoriu cu intimatul –pârât X domiciliat în sector X, X, X, nr. X, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, X, prin punerea la dispoziția părților a soluției de către grefa instanței, conform art.402 teza finală C.proc.civ.

PREŞEDINTE JUDECĂTOR GREFIER

Red. X./X

Dact. X/X

Judecătoria Sectorului X  Dosar nr. X

Judecător fond X

Domenii speta

Spete similare