Litigiu Curtea de Conturi - cheltuieli de executare silita

Cod ECLI ECLI:RO:TBDLJ:2019:185.001439

Dosar nr. ....

R O M Â N I A

TRIBUNALUL DOLJ

SECŢIA CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Sentinţa Nr. 1439/2019

Şedinţa publică de la 17 Octombrie 2019

Instanţa constituită din:

Preşedinte ....

Grefier ....

Pe rol, judecarea cauzei Contencios administrativ şi fiscal privind pe reclamanta UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ COMUNA ..... PRIN PRIMAR şi pe pârâta CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI - CAMERA DE CONTURI DOLJ, având ca obiect litigii Curtea de Conturi şi  anulare act administrativ.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică a răspuns pârâta, prin consilier juridic .... cu delegaţie la dosarul cauzei, lipsind reclamanta.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care,

Procedând din oficiu la verificarea competentei de soluţionare a prezentei cauze, în baza art. 131 alin. 1 din Codul de procedură civilă,  instanţa a constatat că este competentă, general, material şi teritorial să judece prezenta cauză, în baza art. 10 din Legea 554/2004.

Instanţa a acordat cuvântul asupra probatorilui.

Consilierul juridic al pârâtei solicită încuviinţarea probei cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, propuse prin acţiune, pentru dovedirea faptelor susţinute. Învederează că la dosar au fost depuse toate actele avute în vedere la emiterea actului contestat.

În baza art. 255, art. 258 din Codul de procedură civilă, instanţa încuviinţează părţilor, proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, apreciind-o pertinentă, concludentă şi utilă soluţionării cauzei.

Nemaifiind cereri de formulat sau alte incidente de soluţionat, în baza art. 392 din Codul de procedură civilă, deschide dezbaterile asupra fondului cauzei.

Consilierul juridic al pârâtei, având cuvântul solicită respingerea acţiunii ca neîntemeiată şi menţinerea actelor administrative contestate ca temeinice şi legale, respectiv a încheierii nr.... din ... ş..i a deciziei nr. ...... În ceea ce priveşte măsura contestată de la secţiunea II pct. 2, arată că în mod greşit s-a achitat din bugetul local suma de 25168 lei, deşi prin hotărâre judecătorească definitivă s-a stabilit că, cheltuielile cădeau în sarcina comisiei locale de fond funciar, în culpa căreia era neîndeplinirea obligaţiilor de reconstituire a dreptului de proprietate, în baza Legii nr. 18/1991. Arată că această comisie de fond funciar are calitate procesuală în litigiile privind reconstituirea dreptului de proprietate  şi nu UATC ..... Prin urmare, suma respectivă la care a fost obligată, prin hotărâre judecătorească comisia locală, nu trebuia suportată din bugetul local.

Având în vedere că s-au lămurit toate împrejurările de fapt si temeiurile de drept ale  cauzei, în baza art. 394 alin. 1 din Codul de procedură civilă, instanţa declară închise dezbaterile şi reţine cauza spre soluţionare.

După strigarea cauzei, s-a prezentat consilierul juridic al reclamantei, doamna .... care depune delegaţie la dosarul cauzei.

Pe fondul cauzei, apărătoarea reclamantei a solicitat admiterea cererii de chemare în judecată aşa cum a fost formulată. Solicită să se aibă în vedere dispoziţiile Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice, unde se specifică că autoritatea contractantă care funcţionează în cadrul autorităţii administrative, dispune de fondurile necesare bunei funcţionări a acestei autorităţi. Ca practică judiciară, invocă decizia nr. 481 a Tribunalului .....

INSTANŢA

Asupra cauzei de faţă, deliberând, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj sub nr. ... la data de 02.07.20...19 reclamanta Unitatea Administrativ-Teritoriala Comuna ... reprezentata legal prin Primar ...., în contradictoriu cu pârâta Curtea de Conturi a României - Camera de Conturi Dolj, a formulat acţiune în contencios administrativ, solicitând ca prin sentinţa ce se va pronunţa, să se dispună:

-anularea încheierii nr. ..... a Comisiei de soluţionare a contestaţiilor;

-anularea parţiala a Deciziei nr..... a Camerei de Conturi Dolj ,măsură dispusa la secţiunea II punctul 2 ¡.privind plata unor cheltuieli către biroul executorului judecătoresc „....”.

În motivare s-a arătat că prin Decizia nr. ....., emisa de Camera de Conturi Dolj în legătură cu exercitarea acţiunii de audit financiar, s-au constatat abateri de la legalitate referitoare la plata din bugetul local al comunei a unei sume de 25.168 lei „reprezentând somaţie dosar nr. .... lipsa folosinţa cheltuieli de judecata si cheltuieli executare silita”, in sarcina Primarului Comunei ..... si Comisiei Locale de Fond Funciar a Comunei .... .

Pentru a decide astfel, auditorii externi au analizat titlul executoriu reprezentat de Decizia nr.. a Tribunalului Dolj ,precum si somaţia de executare si au constatat că obligaţia la plata sumei de 16.323 lei, contravaloarea lipsei de folosinţa a terenului în suprafaţa de 2.75 ha pentru anii 2010,2011,2012, şi a sumei de 3.935 lei reprezentând cheltuieli de judecata la fond si în apel, a fost dispusa in sarcina Comisiei locale de fond funciar ...., respectiv a Primarului Comunei ...., ca autoritati administrative cu atribuţii si obligaţii prevăzute de legile fondului funciar, iar somaţia de plata a fost adresata acestor entităţi, care deţin calitate procesuala pasiva în litigiile având ca obiect fond funciar  şi nu UAT Comuna ... .

Concluzionând ,Camera de Conturi Dolj a considerat nelegala plata efectuata de către UAT Comuna ... din fondurile publice ale bugetului local in suma totala de 25168, fiind încălcate prevederil art. 23 (1), art 51 (1) şi art.54(6) din Legea nr.273/2006 privind finanţele publice locale si ale art.5 alin (l) din Ordonanţa nr. H9/1999, republicată cu modificările si completările ulterioare, si a dispus recuperarea prejudiciului creat prin plata nedatorata către o persoana fata de care nu exista niciun document justificativ din care sa rezulte o obligaţie de plata in sarcina UAT Cmuna .....

Pentru îndeplinirea procedurii prealabile prevăzute de art. 7 din Legea nr.544/2004 a contenciosului administrativ, UAT Comuna ... a formulat contestaţie la Decizia nr.... a Camerei de Conturi Dolj .

Comisia de soluţionare a contestaţiilor, prin încheierea nr..... a înlăturat argumentele invocate in susţinerea contestaţiei şi a hotarat respingerea contestaţiei înregistrata la Camera de Conturi Dolj sub nr..... împotriva masurilor dispuse prin decizia precitată.

Reclamanta a arătat că atât la emiterea deciziei de recuperare a prejudiciului cât şi la încheierea de respingere a contestaţiei, Camera de Conturi nu a ţinut seama de ansamblul prevederilor speciale aplicabile în materia litigiilor de fond funciar coroborate cu prevederile legii administraţiei publice.

Este de necontestat că în litigiile de fond funciar, comisiile locale de fond funciar şi primarul au calitate procesuală pasivă şi uneori activă, dar dispoziţiile legale în materie de fond funciar creează acestor organe de aplicare a legii, care nu au patrimoniu propriu din care sa-si execute obligaţiile stabilite in sarcina sa, o poziţie procesuala sui generis , «derogatorie» de la dispoziţiile Codului de procedura civila.

Daca legiuitorul ar fi conceput sa asimileze aceste organe parţilor din proces, asa cum drepturile si obligaţiile parţilor sunt reglementate prin Codul de procedura civila, ar fi fost suficient sa arate ca ele participa la proces în condiţiile stabilite de Codul de procedura civila ,fără a folosi sintagma „prin derogare".

Aceste comisii locale - ca autoritari administrative - sunt constituite in cadrul unităţilor administrativ teritoriale aşa cum a dispus legiuitorul prin art. 12 din Legea nr.18 /1991, în scopul stabilirii dreptului de proprietate prin reconstituirea sau constituirea acestuia, atribuirii efective a terenurilor celor îndreptăţiţi şi eliberării titlurilor de proprietate, în fiecare comună, oraş sau municipiu, se constituie, prin ordinul prefectului), o comisie condusă de primar

Prin urmare, comisia îşi desfăşoară activitatea in numele si pentru unitatea administrativ -teritoriala, funcţionând ca autoritate în cadrul acesteia , ca un aparat de specialitate ,ce exercita pentru persoana juridica atribuţiile într-o anumita specialitate ,respectiv in materie de fond funciar ,astfel ca in planul dreptului material »titularul drepturilor si obligaţiilor rămâne tot unitatea administrativ -teritoriala, care isi îndeplineşte atribuţiile in materie funciara prin comisia locala .

Din interpretarea sistematica a prevederilor art. 12 din Legea nr.18 /1991 coroborate cu dispoziţiile art.20 alin.1, art. 21 din Legea nr.215/2001 a administraţiei publice locale se desprinde concluzia ca in situaţia in care sunt organizate si funcţionează autorităţi administrative la nivelul unităţilor administrativ teritoriale , cum este cazul comisiei locale - parte in proces ,cea care trebuie sa îndeplinească obligaţiile de natura pecuniara impuse prin hotărâre judecătoreasca definitiva este unitatea administrativ teritoriala, persoana juridica de drept public, cu capacitate juridica deplina, singura care dispune de patrimoniu propriu ,sumele urmând a fi asigurate de la bugetul local.

S-a arătat că în baza principiului autonomiei locale financiare consacrat de art. 16 alin. 1din Legea 273/2016, unităţile administrativ teritoriale au dreptul la resurse financiare, pe care le pot utiliza în exercitarea atribuţiilor lor. Primarul în calitate de ordonator principal de credite şi preşedinte al Comisiei locale de fond funciar, în exercitarea atribuţiilor referitoare la bugetul local are obligaţia de a asigura resursele financiare necesare bunei funcţionări a acestei comisii.

Din punctul de vedere al reclamantei, din bugetul local sunt suportate cheltuielile privind litigiile de fond funciar şi cheltuielile privind activitatea comisiei de fond funciar.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 8 alin. 1, art. 18 alin. 1 din Legea 554/2004, art. 12, art. 52, alin.1 -3 din Legea 18/1991, art. 63 alin. 4 lit. a din Legea 273/2006.

În baza art. 194 din Codul de procedură civilă, la cererea de chemare în judecată au fost anexate înscrisuri (filele nr. 4-13).

La data de 24.07.2019, pârâta a depus la dosarul cauzei întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind neîntemeiată, pentru următoarele motive:

Potrivit art. 52 alin. (1) - (3) din Legea nr. 18/1991 privind fondul funciar, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul prezentei legi, comisia locală este autoritate publică cu activitate administrativă, iar comisia judeţeană este autoritate publică cu autoritate administraţiv-jurisdicţională; comisia judeţeană şi cea locală au, în limitele competenţei lor şi prin derogare de la dispoziţiile Codului de procedură civilă, calitate procesuală pasivă şi, când este cazul, activă, fiind reprezentate legal prin prefect, respectiv primar sau, pe baza unui mandat convenţional, de către unul dintre membri, nefiind obligatorie asistarea prin avocat; prevederile art. 451 şi 453 din Codul de procedură civilă fiind aplicabile.

Conform art. 622 alin. (1) - (4) Cod procedură civilă, obligaţia stabilită prin hotărârea unei instanţe sau printr-un alt titlu executoriu se aduce la îndeplinire de bunăvoie, iar în cazul în care debitorul nu execută de bunăvoie obligaţia sa, aceasta se aduce la îndeplinire prin executare silită, care începe odată cu sesizarea organului de executare, potrivit dispoziţiilor prezentei cărţi, dacă prin lege specială nu se prevede altfel, executarea silită are loc în oricare dintre formele prevăzute de lege, simultan sau succesiv, până la realizarea dreptului recunoscut prin titlul executoriu, achitarea dobânzilor, penalităţilor sau a altor sume acordate potrivit legii prin titlu, precum şi a cheltuielilor de executare. Executarea unor obligaţii de a face, precum înscrierea sau radierea unui drept, act sau fapt dintr-un registru public, emiterea unei autorizaţii, eliberarea unui certificat sau predarea unui înscris şi altele asemenea, se poate obţine la simpla cerere a persoanei îndreptăţite, făcută în temeiul unui titlu executoriu, fără a fi necesară intervenţia executorului judecătoresc, dacă prin lege nu se dispune altfel. În caz de neconformare a debitorului, creditorul poate recurge la executarea silită în condiţiile prezentului cod.

Raportat la prevederile legale enunţate, rezultă că sumele reprezentând cheltuieli de judecată sau de executare sunt în sarcina Comisiei locale de fond funciar ...., aceasta din urmă având calitate procesuală în litigiile privind reconstituirea dreptului de proprietate în baza Legii nr. 18/1991.

Auditul financiar efectuat a reţinut faptul că, în anul 2016, UAT Comuna .... a efectuat plăţi din bugetul local în suma de 25.168 lei, în baza Somaţiei din dosarul de executare silită nr. .... pentru lipsă folosinţă, cheltuieli de judecată şi cheltuieli executare silită.

Din analiza documentelor prezentate de entitatea verificată pentru justificarea plaţilor efectuate a rezultat că Biroul executorului judecătoresc “....” a emis Somaţia de plata în dosarul de executare nr. ...., către Comisia Locală de Aplicare a Legii Fondului Funciar Comuna ... pentru plata sumei totale de 25.168 lei, reprezentând contravaloare lipsă de folosinţă a terenului în suprafaţă de 2,75 ha, cheltuieli de judecată în sumă de 20.258 lei şi cheltuieli executare silită în suma de 4.910 lei, la care a anexat în copie titlul executoriu reprezentând Decizia definitivă şi executorie nr. .... pronunţată de Tribunalul Dolj în dosarul nr. ... şi încheierea ... prin care se stabilesc cheltuieli de executare silită în sumă de 4.910 lei

Din examinarea considerentelor Deciziei nr. ... a reieşit faptul că instanţa de judecată a admis apelul formulat de reclamantul .... şi a obligat Comisia Locală de Aplicare a Legii Fondului Funciar ... şi Primarul Comunei .... la plata către reclamant a sumei de 16.323 lei reprezentând contravaloare lipsă de folosinţă a terenului în suprafaţa de 2,75 ha pentru anii 2010, 2011, 2012 la care se adaugă şi cheltuieli de judecata în suma de 3.935 lei. Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de judecată a reţinut neîndeplinirea în mod culpabil de către Comisia Locală ... şi Primarul Comunei ... a obligaţiilor instituite de dispoziţiile art. 27, art. 64 din Legea nr. 18/1991 şi art. 5 din H.G. nr. 890/2005, fapt ce a determinat o încălcare a dreptului de proprietate al reclamantului, manifestat prin împiedicarea de a exercita atribute esenţiale ale acestui drept precum posesia şi folosinţa, în virtutea cărora reclamantul ar fi putut realiza venituri considerabile din exploatarea suprafeţei de 2,75 ha.

La data de 22.01.2016 consilierul juridic în cadrul UAT Comuna ... prin referatul înregistrat sub nr. .... observând documentele de executare silita emise de Biroul executorului judecătoresc “Bălăci Titi - Craiova” şi Decizia nr. ..., a considerat că se impune punerea în aplicare a acesteia de către compartimentul contabilitate prin includerea sumelor în bugetul local în vederea efectuării plăţii, ulterior entitatea verificată plătind suma de 25.168 lei din fondurile bugetului local, deşi somaţia de plată a fost adresată Comisiei Locale de Aplicare a Legii Fondului Funciar ... şi Primarului Comunei .... şi nu unităţii administrativ-teritoriale comuna ....

Raportat la prevederile legale enunţate şi prezentate mai sus, rezultă că prin plata sumei de 25.168 lei bugetul local a fost prejudiciat, întrucât toate cheltuielile cad în sarcina Comisiei Locale de Fond Funciar .... şi nu în sarcina UAT Comuna .... care nu este parte în proces, comisia locală de fond funciar având calitate procesuală în litigiile privind reconstituirea dreptului de proprietate în baza Legii nr. 18/1991.

S-a apreciat că în mod corect Camera de Conturi Dolj a reţinut că aceste cheltuieli în cuantum de 25.168 lei, nu trebuiau plătite din bugetul local al Comunei ...., fiind rezultate în urma desfăşurării activităţii acestei comisii, în privinţa acesteia fiind aplicabile prevederile art. 453 Cod procedură civilă, astfel cum s-a menţionat anterior şi nu în privinţa Unităţii administrativ-teritoriale a Comunei .....

Măsura dispusă în sarcina reclamantei este justificată, nefiind respectate prevederile art. 23 alin. 1 şi art. 54 alin. 6 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, potrivit cărora ordonatorii de credite au obligaţia de a angaja şi de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituţiilor publice respective şi cu respectarea dispoziţiilor legale iar efectuarea plăţilor, în limita creditelor bugetare aprobate, se face numai pe bază de acte justificative, întocmite în conformitate cu dispoziţiile legale şi numai după ce acestea au fost angajate, lichidate şi ordonanţate.

Susţinerile reclamantei în sensul că această comisie îşi desfăşoară activitatea în numele şi pentru unitatea administrativ-teritorială, funcţionând ca autoritate în cadrul acesteia, ca un aparat de specialitate, ce exercită pentru persoana juridică atribuţiile într-o anumită specialitate, respectiv în materie de fond funciar, astfel că în planul dreptului material, titularul drepturilor şi obligaţiilor rămâne tot unitatea administrativ- teritorială, care îşi îndeplineşte atribuţiile în materie funciară prin comisia locală,  nu au relevanţă în cauza de faţă, măsurile dispuse de către Camera de Conturi Dolj având în vedere împrejurarea că aceste cheltuieli reprezentând contravaloare lipsă de folosinţă, cheltuieli de judecată în sumă de 20.258 lei şi cheltuieli executare silită în suma de 4.910 lei au fost achitate din bugetul UAT a Comunei ...., deşi au fost stabilite în sarcina Comisiei de fond funciar .....

Este adevărat, Comisia locală de fond funciar .... nu are personalitate juridică, funcţionând în cadrul Primăriei Breasta, însă acest lucru nu înseamnă că, după caz, cheltuielile de judecată ori cele de executare, rezultate în timpul procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate se suportă de la bugetul unităţii administrativ- teritoriale, UATC .... nefiind parte în cauzele privind aceste litigii.

Prejudiciul total aferent măsurii contestate de reclamanta UATC .... a fost stabilit de către auditorii publici externi la suma 25.168 lei.

In susţinerea apărărilor sale, s-a invocat cu titlu de practică judiciară Decizia nr. ... pronunţată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. ..., într-o speţă similară.

In drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe prevederile art. 490, art. 205-208, art. 451, art. 453, art. 622 alin. (1) - (4), art. 632 alin. (1) şi (2) Cod procedură civilă, art. 33 alin. (3) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, art. 14 alin. (3), art. 23 alin. (1), art. 54 alin. (5) şi (6) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, art. 5 din O.G. nr. 119/1999 privind controlul intern şi controlul financiar preventiv, republicată, pct. 1 din Anexa la O.M.F.P. nr. 1792/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor instituţiilor publice, precum şi organizarea, evidenţa şi raportarea angajamentelor bugetare şi legale, art. 52 alin. (1) - (3) din Legea nr. 18/1991 privind fondul funciar, cu modificările şi completările ulterioare.

La solicitarea instanţei, la dosarul cauzei, a fost depusă toată documentaţia ce a sta la baza actelor contestate.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Prin Decizia nr. ..., Curtea de Conturi a României – Camera de Conturi Dolj, a dispus măsuri pentru stabilirea întinderii prejudiciilor şi recuperarea acestora, dintre care cea contestată de reclamantă, în prezentul dosar, se referă la:

- plăţile nelegale în sumă totală de 25.168 lei, cauzate de plata unor cheltuieli de judecată şi de executare silită nedatorate (măsura de la pct. II.2).

Împotriva măsurii dispuse la cap. II punctul 2 din Decizia nr. ...., reclamanta a depus Contestaţia înregistrată la Camera de Conturi Dolj sub nr. ...., care a fost respinsă prin încheierea nr. .... a Comisiei de soluţionare a contestaţiilor.

În ceea ce priveşte  plăţi nelegale în sumă totală de 25.168 lei, cauzate de plata unor cheltuieli de judecată şi de executare silită nedatorate, în decizie s-a arătat că din analiza documentelor prezentate de entitatea verificată pentru justificarea plaţilor efectuate a rezultat că Biroul executorului judecătoresc “.....” a emis Somaţia de plata în dosarul de executare nr. ...., către Comisia Locală de Aplicare a Legii Fondului Funciar Comuna .... pentru plata sumei totale de 25.168 lei, reprezentând contravaloare lipsă de folosinţă a terenului în suprafaţă de 2,75 ha, cheltuieli de judecată în sumă de 20.258 lei şi cheltuieli executare silită în suma de 4.910 lei, la care a anexat în copie titlul executoriu reprezentând Decizia definitivă şi executorie nr. .... pronunţată de Tribunalul Dolj în dosarul nr. .... şi încheierea ..... prin care se stabilesc cheltuieli de executare silită în sumă de 4.910 lei

Prin Decizia nr. ...., a fost admis apelul formulat de reclamantul .... şi s-a obligat Comisia locală de aplicare a legii fondului funciar ..... şi Primarul Comunei .... la plata către reclamant a sumei de 16.323 lei reprezentând contravaloare lipsă de folosinţă a terenului în suprafaţa de 2,75 ha pentru anii 2010, 2011, 2012 la care se adaugă şi cheltuieli de judecata în suma de 3.935 lei. Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de judecată a reţinut neîndeplinirea în mod culpabil de către Comisia locală de aplicare a legii fondului funciar ..... a obligaţiilor instituite de dispoziţiile art. 27, art. 64 din Legea nr. 18/1991 şi art. 5 din H.G. nr. 890/2005, fapt ce a determinat o încălcare a dreptului de proprietate al reclamantului, manifestat prin împiedicarea de a exercita atribute esenţiale ale acestui drept precum posesia şi folosinţa, în virtutea cărora reclamantul ar fi putut realiza venituri considerabile din exploatarea suprafeţei de 2,75 ha.

Ulterior entitatea verificată, reclamanta din prezenta cauză, a plătit suma de 25.168 lei din fondurile bugetului local.

Prin decizia contestată s-a mai arătat că prin plata sumei de 25.168 lei bugetul local a fost prejudiciat, întrucât toate cheltuielile cad în sarcina Comisiei Locale de fond funciar ..... şi nu în sarcina U.A.T. Comuna ....., care nu este parte în proces, comisia locală de fond funciar având calitate procesuală în litigiile privind reconstituirea dreptului de proprietate în baza Legii nr. 18/1991.

Din punctul de vedere al instanţei, Comisia locală de fond funciar nu are personalitate juridică şi nici patrimoniu propriu. Potrivit art. 12 din Legea nr. 18/1991, coroborat cu prevederile H.G. nr. 890/2005, Comisiile locale de fond funciar se constituie şi funcţionează în cadrul unităţilor administrativ-teritoriale, având atribuţii în privinţa stabilirii dreptului de proprietate prin reconstituirea sau constituirea acestuia şi a atribuirii efective a terenurilor celor îndreptăţiţi. Din economia dispoziţiilor legale incidente, rezultă că legiuitorul a recunoscut comisiei locale o legitimare procesuală excepţională, circumscrisă litigiilor de fond funciar. Astfel, din analiza coroborată a art. 52 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 18/1991, reiese că această comisie este autoritate publică cu activitate administrativă, care, în limitele competenţei sale, are calitate procesuală pasivă şi, când este cazul, activă. Dispoziţiile legale enunţate relevă că legiuitorul a înţeles să recunoască comisiei locale calitate procesuală specială, numai în materie funciară, în pricinile izvorâte din legile fondului funciar, în sensul că stă singură în proces.

Totuşi, odată cu recunoaşterea acestei calităţi legiuitorul nu a conferit comisie locale şi personalitatea juridică, atribuindu-i acesteia un patrimoniu din care, în ipoteza în care în procedura judiciară sau cea de executare silită în sarcina comisiei se stabileşte o obligaţie pecuniară, aceasta să aibă posibilitatea de a-şi îndeplini obligaţia.

Aşa fiind, recunoaşterea de către legiuitor a calităţii procesuale acestei comisii, care nu este o persoană juridică cu capacitate de folosinţă şi de exerciţiu, trebuie înţeleasă ca vizând exercitarea, respectiv îndeplinirea în nume propriu doar a drepturilor şi obligaţiilor procesuale. În planul dreptului material, titularul drepturilor şi al obligaţiilor rămâne tot unitatea administrativ-teritorială, care îşi exercită atribuţiile în materie funciară prin comisia locală. Această concluzie este susţinută şi de dispoziţiile art. 21 din Legea nr. 215/2001. Alineatul 1 al normei enunţate statuează că doar unităţile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină şi patrimoniu propriu. Acestea sunt titularele conturilor deschise la unităţile teritoriale de trezorerie, precum şi la unităţile bancare. Teza finală a primului alineat prevede că unitatea administrativ-teritorială este titulară de drepturi şi obligaţii ce decurg din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condiţiile legii, fără a face distincţie între raporturi de drept substanţial sau procesual. Totodată, potrivit art. 21 alin. 5 teza 2 din lege, despăgubirile pe care trebuie să le plătească unitatea administrativ-teritorială în urma hotărârilor pronunţate de instanţa de judecată şi rămase definitive sunt asigurate de la bugetul local.

Drept urmare, interpretând dispoziţiile art. 21 din Legea administraţiei publice locale, rezultă că atunci când o autoritate publică constituită la nivelul unităţii administrativ teritoriale, potrivit legii - cum este cazul Comisiei locale de fond funciar - a fost parte în proces, cea care trebuie să îndeplinească obligaţiile impuse prin hotărâre judecătorească definitivă, inclusiv de natură pecuniară, este unitatea administrativ-teritorială, singura care dispune de patrimoniu propriu, sumele urmând a fi asigurate din bugetul local. Numai interpretând în acest mod prevederile legale menţionate, se poate da eficienţă juridică dispoziţiilor art. 52 alin. 3 din Legea nr. 18/1991. Potrivit acestora, prevederile art. 274 din C. pr. civ. (actual 453 C. pr. civ.), referitoare la cheltuielile de judecată, sunt aplicabile în procesele de fond funciar în care comisia locală are calitate procesuală. Aceasta înseamnă că, în proces, obligaţia de plată a eventualelor despăgubiri, inclusiv a cheltuielilor de judecată se stabileşte în sarcina Comisiei, ca parte în proces, dar executarea efectivă a obligaţiei de plată nu o poate face această autoritate care nu are patrimoniu propriu, deci nu are buget.

Ca urmare, faţă de prevederile art. 21 din Legea nr. 215/2001, coroborate cu prevederile art. 12 din Legea nr. 18/1991 şi cu cele cuprinse în HG nr. 890/2005, atunci când s-a stabilit obligaţia de plată a unei sume de bani, titularul obligaţiei de plată este unitatea administrativ-teritorială, chiar dacă nu a fost parte în proces, întrucât Comisia locală de fond funciar a acţionat ca o autoritate publică cu activitate administrativă în cadrul unităţii administrativ-teritoriale. Aceasta întrucât, aşa cum s-a reţinut anterior, Comisia a stat în proces în locul persoanei juridice de drept public, dar calitatea sa de parte a vizat numai drepturile şi obligaţiile procesuale, legitimarea sa procesuală fiind circumscrisă, potrivit art. 52 alin. 2 din Legea nr. 18/1991, la limitele competenţei sale, strict determinată de lege (atribuţii în privinţa stabilirii dreptului de proprietate prin reconstituirea sau constituirea acestuia şi a atribuirii efective a terenurilor celor îndreptăţiţi).

Conchizând, sub acest aspect, instanţa reţine că este vorba de o autoritate publică constituită la nivelul unităţii administrativ teritoriale, fără personalitate juridică şi fără patrimoniu propriu, căreia legiuitorul i-a recunoscut dreptul de a sta în proces singură. Cu toate acestea, în lipsa unui patrimoniu propriu, eventualele obligaţii pecuniare stabilitate în litigiul în care comisia locală a fost parte nu pot fi executate decât împotriva structurii cu personalitate juridică din care comisia face parte, iar nu însăşi asupra comisiei locale. Executarea silită a obligaţiei de plată a unei sume de bani este imposibilă în condiţiile în care, potrivit legii, cel chemat să răspundă nu are un patrimoniu propriu. Într-o asemenea situaţie, cel chemat să execute se află în situaţia de a fi în imposibilitatea obiectivă de a executa obligaţia cu privire la care a fost somat, nedeţinând un patrimoniu din care să plătească sumele solicitat a fi executate.

Instanţa arată pe de altă parte că Primarul Comunei ..... a fost obligat la plata sumelor de bani, în calitate de preşedinte al Comisiei Locale de fond funciar, în calitate de autoritate administrativ căreia legile fondului funciar i-a instituit drepturi şi obligaţii privind punerea în posesie şi întocmirea documentaţiei prealabile întocmirii titlului de proprietate, nu în nume personal, iar sumele respective trebuie suportate din fondul bugetului local, neexistând un patrimoniu propriu al instituţiei primarului.

Faţă de aceste împrejurări, instanţa va admite cererea de chemare în judecată, va anula încheierea nr. .... a Curţii de Conturi a României - Camera  de Conturi Dolj şi va anula în parte decizia nr. .... a Curţii de Conturi a României - Camera  de Conturi Dolj cu privire la măsura dispusă la secţiunea a II -a, pct. 2, privind plata unor cheltuieli de judecată şi de executare silită nedatorate.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite acţiunea formulată de reclamanta  U.A.T. Comuna ...., prin primar, cu sediul în .... în contradictoriu cu pârâta Curtea de Conturi a României, Camera  de Conturi Dolj, cu sediul în ....

Anulează încheierea nr. .... a Curţii de Conturi a României - Camera  de Conturi Dolj

Anulează în parte decizia nr. .... a Curţii de Conturi a României - Camera  de Conturi Dolj cu privire la măsura dispusă la secţiunea a II -a, pct. 2, privind plata unor cheltuieli de judecată şi de executare silită nedatorate.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, cererea de recurs urmând a fi depusă la Tribunalul Dolj.

 Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, azi 17.10.2019.

Domenii speta

Spete similare