Acţiunea civilă. Omisiunea instanţei de a acorda dobânda legală solicitată de partea civilă. Data de la care curge dobânda legală

În speță, Spitalul ... s-a constituit parte civilă în cursul urmăririi penale, depunând la dosarul cauzei adresa nr. .../27.09.2021 și decontul de cheltuieli justificativ, întocmit conform Ordinului nr. 1100/2005 al ministrului sănătății. Cum în cauză s-a făcut dovada, mai presus de orice îndoială, că inculpatul se face vinovat de săvârşirea infracţiunii de omor asupra unui membru de familie – care a avut nevoie de îngrijiri medicale, fiind internat la Spitalul ..., iar partea civilă a făcut dovada incontestabilă a faptului că pentru îngrijirea victimei au fost efectuate cheltuieli în sumă de 3.508,6 lei, Curtea constată că sunt întrunite condițiile prevăzute de lege pentru atragerea răspunderii civile delictuale a  acestuia.

Deşi prima instanţă a obligat inculpatul la plata cheltuielilor de spitalizare, a omis însă acordarea dobânzii legale solicitate prin cererea de constituire de parte civilă.

 Curtea va reţine însă că aceasta este datorată de la data rămânerii definitive a sentinţei penale – când inculpatul cunoaşte atât existenţa debitului, cât şi cuantumul acestuia. Astfel, considerăm că obligarea inculpatului la plata despăgubirilor materiale, aferente cheltuielilor de spitalizare, deci implicit şi la plata dobânzii, se naşte şi devine obligatorie la momentul stabilirii cu caracter definitiv a vinovăţiei acestuia (aspect ce intră în puterea lucrului judecat la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti). Nu trebuie omisă împrejurarea că obligarea inculpatului la plata despăgubirilor materiale derivă în mod direct din soluţia de stabilire a vinovăţiei pe latură penală.

Decizia penală nr. 933/A din 22.09.2022 a Curții de Apel  Galaţi

Prin sentinţa penală nr. 76/02.05.2022 pronunţată de Tribunalul Galaţi, a fost condamnat inculpatul ..., pentru săvârşirea infracţiunii de omor, prevăzută de art. 188 alin. 1 Cod Penal în referire la art. 199 alin. 1 Cod Penal, cu aplicarea art. 77 lit. e) şi art. 396 alin. 10 Cod Procedură Penală, la o pedeapsă de 16 ani închisoare, precum şi la pedeapsa complementară a interzicerii exercitării pe o durată de 5 ani a drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a) – dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, lit. b) – dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, lit. d) – dreptul de a alege, lit. e) – drepturile părinteşti şi lit. h) Cod Penal – dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme pe o durată de 5 ani (faptă din 27.04.2021).

În temeiul art. 65 alin. 1 Cod Penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a) – dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, lit. b) – dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, lit. d) – dreptul de a alege, lit. e) – drepturile părinteşti şi lit. h) Cod Penal – dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme.

În temeiul art. 72 alin. 1 Cod Penal s-a dedus din pedeapsa principală perioada reţinerii şi arestării preventive de la 06.06.2021 la zi.

În temeiul art. 208, art. 362 şi art. 399 Cod Procedură Penală s-a menţinut ca legală şi temeinică măsura arestării preventive în privinţa inculpatului ...

În temeiul art. 320 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii a fost admisă acţiunea civilă formulată de partea civilă Spitalul ... şi a fost obligat inculpatul ... la plata sumei de 3.508,6 lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare acordate victimei ...

În temeiul art. 320 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii a fost admisă acţiunea civilă formulată de partea civilă Spitalul ... şi a fost obligat inculpatul ...  la plata sumei de 251.825,51 lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare acordate victimei ...

În temeiul art. 1357(1) Cod Civil a fost admisă în parte acţiunea formulată de partea civilă ... şi a fost obligat inculpatul la plata sumei de 5.000 lei cu titlu de daune materiale şi 100.000 lei daune morale.

 În temeiul art. 7 alin. 1 din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpat în vederea introducerii în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare.

În temeiul art. 274 alin. 1 Cod Procedură Penală a fost obligat inculpatul ... la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cuantum de 5.000 lei.

În temeiul art. 272 Cod Procedură Penală s-a dispus avansarea onorariului avocatului desemnat din oficiu din fondurile Ministerului Justiţiei 81.495 lei.

Pentru a pronunţa această sentinţă penală, prima instanţă a reţinut următoarele:

În prezenta cauză, prin rechizitoriul nr. 609/P/2021, Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi a dispus trimiterea în judecată a inculpatului ..., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de omor, prevăzută de art. 188(1) Cod Penal, raportat la art. 199(1) Cod Penal, cu aplicarea art. 77 lit. e) Cod Penal.

Ca situație de fapt s-a reținut în sarcina inculpatului că la data de 27.04.2021, în timp ce se afla în locuinţa sa din sat ... comuna ..., judeţul ..., doar împreună cu victima  ... (fiul său), în vârstă de 22 zile, l-ar fi lovit pe acesta în zona capului, la nivelul vertex-ului, cauzându-i iniţial un traumatism cranio-cerebral grav, cu hemoragie cerebrală-intraventriculară, interemisferic, hematom subdural bilateral, fracturi craniene biparietale şi dehiscenţă suturi coronală şi lambdoidă, leziune peste care  s-au suprapus, în perioada 10.05.2021 – 11.08.2021, o meningoencefalită acută şi abcese cerebrale, iar pe acest fond (leziuni provocate de inculpat şi complicaţii ulterioare în perioada lungă de spitalizare a victimei din cauza agresiunilor inculpatului), la data de 11.08.2021 a survenit decesul acesteia, urmare pe care inculpatul ar fi prevăzut-o şi urmărit-o prin raportare la vârsta extrem de fragedă a victimei, a zonei vitale vizate şi a intensităţii loviturilor aplicate.

După înregistrarea dosarului în sistemul ECRIS al instanței, s-a dispus comunicarea copiilor certificate ale rechizitoriului către inculpat, fiind stabilit un termen de 30 zile în vederea formulării de cereri şi excepţii cu privire la legalitatea sesizării instanţei ori a actelor şi probelor administrate în faza de urmărire penală. Întrucât în termenul astfel fixat nu au fost formulate cereri şi excepţii şi apreciind că nu se impune nici din oficiu invocarea acestora, prin încheierea nr. 345/19.11.2021 judecătorul de cameră preliminară a constatat următoarele:

Tribunalul Galaţi este instanţa competentă material şi teritorial să judece prezenta cauză,  potrivit dispoziţiilor art. 36 alin. 1 lit. a) şi art. 41 Cod Procedură Penală;

Tribunalul este legal sesizat prin rechizitoriul nr. 609/P/2021 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Galaţi, care se limitează la fapta şi persoana pentru care s-a efectuat urmărirea penală şi cuprinde în mod corespunzător menţiunile prevăzute la art. 286 alin. 2 Cod Procedură Penală, respectiv datele privitoare la fapta reţinută în sarcina inculpatului şi încadrarea juridică a acesteia, probele şi mijloacele de probă, cheltuielile judiciare, menţiunile prevăzute la art. 330 Cod Procedură Penală, dispoziţia de trimitere în judecată, precum şi alte menţiuni necesare pentru soluţionarea cauzei, numele şi prenumele persoanelor care trebuie citate în instanţă, cu indicarea calităţii lor în proces, şi locul unde urmează a fi citate, este verificat sub aspectul legalităţii şi temeiniciei de procurorul ierarhic superior;

probele administrate în faza de urmărire penală au fost legal administrate;

actele de urmărire penală au fost legal efectuate.

Pe cale de consecinţă, s-a dispus începerea judecății față de inculpatul ... sub aspectul săvârșirii infracțiunii de omor, prevăzută de art. 188 alin. 1 Cod Penal, raportat la art. 199 alin. 1 Cod Penal, cu aplicarea art. 77 lit. e) Cod Penal.

După începerea judecăţii, inculpatul a solicitat soluţionarea cauzei potrivit procedurii simplificate prevăzute de art. 375 Cod Procedură, arătând în acest sens că recunoaşte în totalitate acuzaţia cuprinsă în rechizitoriu şi că este de acord ca judecata să se desfăşoare în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale.

Prin încheierea din data de 25.03.2022, instanţa de judecată a respins cererea inculpatului ...  având ca obiect schimbarea încadrării juridice date faptei de omor, prevăzută de art. 188 alin. 1 Cod Penal, raportat la art. 199 alin. 1 Cod Penal, în cea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, prevăzută de art. 195 Cod Penal raportat la art. 199 Cod Penal.

Dezbaterile au avut loc la termenul din data de 13.04.2022, inculpatul fiind asistat de avocat desemnat din oficiu (av. ...), în timp ce partea civilă ... a fost repezentată de av. ... (Baroul ...).

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum și argumentele și susținerile părților participanţilor procesuali, Tribunalul a reţinut următoarele:

În urmă cu aproximativ patru ani de zile, prin intermediul reţelei de socializare Facebook, inculpatul ...  a cunoscut-o pe partea civilă ... (minoră în vârstă de 14 ani la acel moment), din comuna ..., judeţul ...

La câteva luni după ce s-au cunoscut, partea civilă ... s-a mutat în locuinţa inculpatului din comuna ..., deşi părinţii minorei nu au fost de acord şi au apelat de mai multe ori la organele de poliţie pentru a o aduce pe aceasta acasă.

În luna iulie 2020, partea civilă minoră ... a rămas însărcinată, iar la data de 05.04.2021 aceasta a născut pe fiul lor, ..., la Maternitatea din cadrul Spitalului ... Victima ...  a fost născut pe cale naturală, la termen, însă avea o problemă la un picior (picior strâmb) şi o infecţie.

După câteva zile de la naştere, ... şi nou-născutul ...  (3,350 grame) au fost externaţi, aceştia mutându-se împreună cu inculpatul ..., la domiciliul acestuia din comuna ... Potrivit declaraţiilor celor doi concubini, nou-născutul ...  s-a dezvoltat normal, mânca foarte bine şi părea să fie sănătos.

În data de 27.04.2021, în jurul orei 13.00, ... a plecat la magazinul din apropiere pentru a face nişte cumpărături, lăsându-l pe fiul său pe pat în camera unde dormeau, sub supravegherea concubinului său, inculpatul ..., aspect care a fost confirmat şi de acesta din urmă. Faptul că inculpatul a rămas singur cu nou-născutul a fost confirmat şi de către inculpat.

La întoarcerea acasă, partea civilă l-a găsit pe fiul său în braţele inculpatului, observând că îi curgea sânge din gură, iar hainele pe care acesta le purta erau murdare de sânge în zona gâtului. L-a întrebat pe concubinul său, care era agitat, ce se întâmplase, însă acesta i-a spus că nu ştia, zicându-i că exista posibilitatea ca acesta să se fi zgâriat singur (declaraţii parte civilă ...).

Întrucât victima nu părea să îşi revină, ... şi inculpatul ... au hotărât să o ducă la domiciliul martorei ..., o fostă asistentă medicală pensionară din sat, pentru a le recomanda un tratament. Imediat ce a văzut copilul, martora ... le-a recomandat celor doi concubini să meargă la dispensarul din sat, întrucât nu ştia ce să le indice ca tratament, în condiţiile în care acesta sângera la nivelul gurii. Cu acea ocazie, părinţii au negat că victima ar fi fost lovită sau ar fi scăpat-o din pat

Inculpatul ... şi partea civilă ... au plecat cu un taximetru la Spitalul ... pentru a se verifica starea de sănătate a nou-născutului, victima ... a fost consultată de medicul de gardă, doctor ..., şi asistenta acestuia, martor ...

Conform declaraţiilor părţii civile ..., cadrele medicale menţionate au constatat că victima sângera la nivelul gurii, motiv pentru care a fost întrebată dacă a scăpat copilul din braţe sau dacă l-a lovit în zona gurii, însă aceasta a negat. La momentul audierii, ... a arătat partea civilă că nu a fost crezută de medicul de gardă.

„(...) După ce am spus cum l-am găsit pe copilul meu şi după ce l-a examinat, doamna doctor a spus că fiul meu a fost lovit. I-am explicat că nu era devărat, că fiul meu nu fusese lovit, însă doamna doctor nu şi-a schimbat părerea (...)”

declaraţie parte civilă ..., vol.1 urm. penală.

La scurt timp, întrucât bebeluşul a putut fi alăptat, atât părţii civile, dar şi cadrelor medicale li s-a părut că acesta şi-a revenit. Tot cu acel prilej s-a constat că nou-născutul avea greutatea de 4 kg şi era normal dezvoltat. Pentru afecţiunile pe care le prezenta (iritaţie) i s-a dat mamei o reţetă în care a fost trecut diagnosticul de „eritem fesier şi icter prelungit”, fără să fie menţionat faptul că acesta sângerase la prezentare.

Referitor la prezentarea victimei ... la camera de gardă a Spitalului ..., martora ... a confirmat prezenţa mamei şi a nou-născutului în data de 27.04.2021, ora 14.55, în secţia de pediatrie şi a menţionat doar faptul că bebeluşul suferea de icter prelungit şi colici, fără să-şi amintească ca acesta să fi prezentat şi alte leziuni.

Cu toate acestea, apare ca fiind cert că la acel moment, victima C.D.  deja suferise leziunile de la nivelul craniului, întrucât sângerările, prima dovadă a agresiunilor, au fost confirmate de tată, inculpatul ..., mama, ..., dar şi de asistentă, martora ... Această concluzie rezultă totodată şi din Raportul de expertiză medico-legală nr. A1/6359/2021 din data de 04.06.2021, în care s-a arătat că leziunile traumatice pe care le-a prezentat ... se puteau produce prin lovire cu corp dur la nivelul vertexului, cu circa una-două săptămâni anterior intervenţiei chirurgicale din Spitalul ..., intervenţie care a avut loc în data de 11.05.2021, ceea ce plasează din punct de vedere temporal momentul agresiunii între sfârşitul lunii aprilie – începutul lunii mai (vol. 1 urm. penală).

După ce a revenit la domiciliu în acea zi, partea civilă ... a constatat că victima a început să mănânce din ce în ce mai puţin şi mai rar, noaptea nu se mai trezea şi ziua dormea foarte mult, ceea ce nu se întâmpla înainte. Potrivit afirmaţiilor mamei, copilul a început să-şi dea „ochii peste cap” şi să „îşi strâmba guriţa”. Starea de sănătate a victimei începuse să se deterioreze (declaraţie parte civilă ..., vol. 1 urm. penală).

În seara de 09.05.2021 cei doi părinţi au constatat că victima ...  nu mai mânca deloc, dădea din cap, gemea încontinuu, începuse să facă febră şi avea convulsii. Ca urmare acestui fapt, a doua zi, în jurul orelor 13.00-14.00, ... a mers din nou la domiciliul martorei ..., pentru a-i face copilului o injecţie pentru a-i scădea febra. După ce i-a fost administrat respectivul medicament, martora i-a sugerat mamei să meargă fiul său la C.I.M. ... din comuna ... pentru ca acesta să fie consultat.

La sediul cabinetului medical, după consultarea victimei, medicul de familie a constatat că starea de sănătate era gravă şi a solicitat prin Serviciul Unic de Urgenţă 112 un echipaj medical, pentru a prelua copilul şi pentru a-l transporta la spitalul din municipiul ... La această unitate medicală, s-a constatat că starea victimei era una foarte gravă, că avea convulsii şi stare febrilă şi saturaţia de oxigen era de 60-65%, astfel că a fost transferat cu o ambulanţă la Spitalul de Urgenţă pentru Copii ...

La internare, deşi iniţial s-a crezut că ... suferea de meningită, după efecturea unei examinări cu computerul tomograf cerebral, s-a constat că minorul avea fractură dublă de craniu şi hemoragie intracerebrală, astfel că în seara de 11.05.2021, victima ...  a fost transferată împreună cu mama sa la Spitalul „...” ..., unde a stat internat în perioada 11.05.2021 - 11.08.2021, perioadă în care a fost supus mai multor intervenţii chirurgicale.

În perioada internării, minorul ... a fost examinat medico-legal, potrivit concluziilor raportului de expertiză medico-legală nr. A1/6359/04.06.2021 acesta suferind un traumatism cranio-cerebral grav, cu hemoragie cerebrală-intraventriculară, interemisferic, hematom subdural bilateral, fracturi craniene biparietale şi dehiscenţă suturi coronală şi lambdoidă. S-a apreciat că leziunile traumatice pe care le-a prezentat ... se puteau produce prin lovire cu corp dur la nivelul vertexului, cu circa una-două săptămâni anterior intervenţiei chirurgicale din Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „...” ... Aceste leziuni traumatice cranio-cerebrale au pus în primejdie viaţa sugarului (... vol. 1 urm. penală).

La data de 11.08.2021, ora 13.30, minorul ... a decedat în timp ce era internat în Secţia ATI a Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii „...” ...

Potrivit raportului medico-legal de necropsie nr. 1106/A3/15.09.2021 moartea victimei ...  a fost violentă, aceasta datorându-se unui traumatism cranio-cerebral sever, cu fracturi craniene şi hemoragie cerebrală, complicat ulterior cu meningoencefalită acută şi abcese cerebrale. Aceste leziuni traumatice s-au putut produce prin lovire cu corp dur, între aceste leziuni şi deces existând o legătură de cauzalitate indirectă. La examenul medico-legal al cadavrului s-a mai constatat o fractură consolidată la nivelul claviculei drepte, ce s-a putut produce anterior traumatismului cranio-cerebral, prin lovire cu sau de corp dur, şi care în caz de supravieţuire, ar fi necesitat 25-30 de zile de îngrijiri medicale (vol. 1 urm. penală).

Din probele administrate în cauză în faza de urmărire penală (în privinţa cărora inculpatul şi-a manifestat acordul să fie folosite în mod exclusiv la pronunţarea hotărârii de către instanţă) reiese dincolo de orice îndoială rezonabilă şi legitimă că leziunile traumatice care au dus provocate de inculpatul ..., cel mai probabil la data de 27.04.2021, atunci când mama victimei, ... a plecat la magazinul din apropiere pentru a face nişte cumpărături, lăsându-l pe fiul său în grija inculpatului. Cu privire la aceste aspecte, pe durata întregii urmăriri penale inculpatul a prezentat mai multe variante:

la data de 20.05.2021, ... nu a precizat evenimentul care a avut loc în data de 27.04.2021, când a rămas singur acasă cu fiul său, indicând doar că în noaptea de 08-09.05.2021 l-ar fi atins involuntar cu palma la nivelul capului şi de la acel moment fiul său ar fi început să se simtă din ce în ce mai rău, ceea ce i-a determinat pe inculpat şi concubina sa să meargă cu el la spital (vol. 1 urm. penală);

în declaraţia din data de 06.06.2021, inculpatul ...  a arătat că în seara de 26.04.2021, în timp ce era împreună cu concubina sa acasă, iar fiul său era aşezat pe pat, acesta din urmă a început să sângereze, fără niciun motiv, din gură. Imediat, inculpatul l-a luat în braţe şi din acel moment acesta nu a mai sângerat, ba chiar a mâncat, deşi părea apatic. Întrucât a doua zi victima a continuat să aibă aceeaşi stare, împreună cu concubina sa l-au dus la spitalul din municipiul ... unde, cadrele medicale i-au asigurat că victima nu avea nicio problemă de sănătate. Totodată, inculpatul a mai arătat cu această ocazie că în urmă cu câteva zile înainte de a ajunge cu fiul său din nou în spital, în timp ce dormeau cu toţii în pat, l-a lovit din greşeală în cap, însă acea lovitură nu a fost aplicată cu intensitate, întrucât nou-născutul nu a plâns la acel moment (vol. 1 urm. penală);

la momentul audierii din data de 17.08.202, inculpatul ... şi-a schimbat poziţia procesuală, arătând că la data de 27.04.2021, în jurul prânzului, când concubina sa era plecată la magazin, a rămas singur cu fiul său (de trei săptămâni) care dormea pe marginea patului. Inculpatul a ieşit din cameră aproximativ 5-10 minute, iar când s-a întors l-a găsit pe fiul său, jos, lângă pat. Acesta plângea şi sângera de la nivelul gurii. Imediat, inculpatul l-a luat în braţe încercând să-l liniştească, iar când a venit concubina sa şi i-a găsit, acesteia nu i-a povestit că victima căzuse din pat. A mai arătat inculpatul că, deşi fiul său avea doar trei săptămâni când a căzut, acesta era foarte energic şi se mişca singur prin pat. Această ultimă variantă nu poate fi credibilă, întrucât potrivit rapoartelor de expertiză medico-legală efectuate în cauză fracturile craniene pe care le prezenta victima au fost produse în zona vertexului capului (creştet), ceea ce nu ar fi putut fi posibil în varianta prezentată de inculpat. Mai mult decât atât, apare ca fiind imposibil ca un copil de aproximativ o lună să se poată deplasa prin forţe proprii oricât de „energic” s-ar mişca acesta.

De asemenea, convorbirile telefonice interceptate de organele de urmărire penală în baza autorizaţiei prealabile a judecătorului de drepturi şi libertăţi arată că că inculpatul şi partea civilă ... au stabilit ce atitudine să adopte în raport de organele judiciare:

„(...)

...: Nu ti şiudi la detectorul de şimiuni, că poate să ne facă probleme, nu te şiudi, când spunem să te şiudi, nu, dom’le nu mai germem, nu germ. Că dacă te-ai dus acolo, îmi cafi uăr mie.

(...)”

vol. 1 urm. penală

„(...)

...: Da’ când ai făcut ce ai făcut, atunci nu te-ai gândit?

...: Băi, ..., vorbeşte frumos, mă, te-am rugat săp vorbeşti frumos, te rog frumos, din sufletul meu, că sunt disatrus aici, te rog frumos să vorbeşti frumos.

(...)

...: Serios, sau ai ceva la cap? Că, altfel, nu-mi dau seama ce simţ ai. Ai ceva la cap dacă în capul tău spui că nu i-ai făcut nimica. Copilul are fractură peste fractură.

...: Doamne, Maica Domnului, băi, te-am rugat, nu mai vorbi mă, de aşa ceva (...)”

vol. 1 urm penală.

De asemenea, situaţia de fapt anterior expusă rezultă şi din restul probelor administrate în faza de urmărire penală, respectiv:

proces verbal de cercetare la faţa locului şi planşă fotografică;

certificat medical constatator al născutului viu;

certificat de naştere;

raport de expertiză medico-legală şi planşe planşă fotografică;

acte medicale emise de Spitalul Clinic de Urgenţă „...”;

raport medico-legal de necropsie 1106/A3/2021 şi planşă fotografică;

proces verbal încheiat cu ocazia necropsiei;

declarații martoră ...;

raport de evaluare psihologică pentru ... şi documente anexate;

declarații martoră ...;

declarație martoră ...;

declarație martoră ...;

declarații martoră ...;

declarație martoră ...;

declarație martoră ...;

declarație martoră ...;

declarație martoră ...;

declaraţie martoră ...;

declaraţie martor ...;

declaraţie martoră ...;

declaraţie martor ...;

declaraţie martor ...;

declaraţie martoră ...;

procese-verbale de redare a convorbirilor interceptate;

declarații suspect/inculpat ...

Fapta inculpatului ... care, în data de 27.04.2021, în timp ce se afla în locuinţa sa din sat ... comuna ... judeţul ..., împreună cu victima ... (fiul său), în vârstă de 22 zile, l-a lovit pe acesta în zona capului, la nivelul vertex-ului, cauzându-i un traumatism cranio-cerebral grav, cu hemoragie cerebrală-intraventriculară, interemisferic, hematom subdural bilateral, fracturi craniene biparietale şi dehiscenţă suturi coronală şi lambdoidă, peste care s-au suprapus în perioada 10.05.2021 – 11.08.2021 o meningoencefalită acută şi abcese cerebrale, astfel că la data de 11.08.2021 a survenit decesul victimei, urmare pe care inculpatul a prevăzut-o şi urmărit-o prin raportare la vârsta extrem de fragedă a victimei, a zonei vitale vizate şi a intensităţii loviturii/loviturilor aplicate, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor, prevăzută de art. 188(1) Cod Penal, în referire la art. 199 (1) Cod Penal, cu aplicarea art. 77 (e) Cod Penal.

În ceea ce priveste pedeapsa principală, instanta a ţinut cont la stabilirea acestora de criteriile generale prevazute de art. 74 Cod Penal referitoare la gravitatea infracţiunii săvârșite ori la periculozitatea inculpatului, respectiv împrejurările şi modul de comitere a infracţiunilor, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunilor, motivul săvârşirii acesteia şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa eventualelor antecedente penale, conduita inculpatului după săvârşirea infracţiunilor şi în cursul procesului penal, nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

Raportat la criteriile anterior expuse, Tribunalul a constatat că în favoarea inculpatului ...  poate fi reţinut ca element circumstanţial favorabil doar împrejurarea că acesta nu era cunoscut cu antecedente penale la momentul săvârşirii infracţiunii. Analiza restului criteriilor legale duc către necesitatea aplicării unei pedepse orientate către maximul special prevăzut de lege (maxim redus cu o treime de la cel prevăzut de lege de 25 de ani închisoare la cel de 16 ani şi 8 luni închisoare ca urmare a procedurii simplificate reglementate de art. 375 Cod Procedură Penală). În sprijinul acestei modalităţi de individualizare instanţa de judecată identifică următoarele elemente şi împrejurări:

victima ... avea vârsta de doar 22 zile la momentul agresiunii, fiind în mod evident în imposibilitate fizică de a se apăra în vreun fel;

inculpatul a negat în mod constant comiterea infracţiunii pe întreaga durată de urmăririi penale, prezentând în mod succesiv mai multe versiuni a faptelor, în încercarea de a scăpa de răspunderea penală. Această poziţie procesulă s-a menţinut şi după sesizarea instanţei cu rechizitoriu, până la exprimarea consimţământului în privinţa procedurii simplificate;

totodată, pe durata urmăririi penale inculpatul a încercat în mod constant să o determine pe concubina sa, partea civilă ... să dea declaraţii care să ajute la exonerarea sa, cu scopul evident de a îngreuna activitatea de aflare a adevărului.

Pentru aceste motive, Tribunalul a dispus condamnarea inculpatului ... la o pedeapsă de 16 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de omor, prevăzută de art. 188 alin. 1 Cod Penal, în referire la art. 199 alin. 1 Cod Penal, cu aplicarea art. 77 lit. e) Cod Penal. De asemenea, a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii exercitării pe o durată de 5 ani a drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a) – dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, lit. b) – dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, lit. d) – dreptul de a alege, lit. e) – drepturile părinteşti  şi lit. h) Cod Penal – dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme, precum şi pedeapsa accesorie a interzicerii aceloraşi drepturi.

De asemenea, a dedus din pedeapsa principală durata reţinerii şi a arestării preventive de la 06.06.2021 la zi.

Pe latură civilă, Tribunalul a constatat că până la acest moment au fost formulate următoarele constituire de parte civilă:

Spitalul Clinic Județean de Urgență pentru Copii „...” ... s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 3.508,6 lei, reprezentând cuantumul cheltuielilor privind spitalizarea și îngrijirile medicale acordate victimei minore ...  (vol. 1 urm. penală).

Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „... ” ... s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 251.825,51 lei, reprezentând cuantumul cheltuielilor privind spitalizarea și îngrijirile medicale acordate victimei minore ...  (dosar asociat a1).

... s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 100.000 euro, reprezentând daune morale şi 5.000 lei, reprezentând daune materiale, contravaloarea cheltuielilor de înmormântare (vol. 1 urm. penală).

Potrivit art. 320 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, „cheltuielile efective ocazionate de asistenţa medicală acordată de furnizorii de servicii medicale, aflaţi în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, persoanelor cărora le-au fost aduse daune sănătăţii prin fapta altor persoane sunt recuperate de către furnizorii de servicii medicale de la persoanele care răspund potrivit legii şi au obligaţia reparării prejudiciului produs”, sumele urmând a fi recuperate de către furnizorii de servicii medical, care în acest sens se subrogă în toate drepturile şi obligaţiile procesuale ale caselor de asigurări de sănătate şi dobândesc calitatea procesuală a acestora, în toate procesele şi cererile aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti, indiferent de faza de judecată. Având în vedere că spitalizarea victimei ... s-a datorat agresiunii suferite din partea inculpatului ..., instanta îl va obliga pe acesta la plata contravalorii serviciilor medicale ocazionate de perioadele de spitalizare la cele două unităţi medicale natwerior menţionate.

În ceea ce priveşte pretenţiile formulate de partea civilă ..., Tribunalul a reţinut că potrivit art. 1357 alin. 1 Cod Civil „cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare”. Din analiza probelor depuse la dosar de partea civilă (înscrisuri la dosar instanţă), instanţa a apreciat că pretenţiile civile cu caracter de daune materiale (cheltuieli de înmormântare) sunt întemeiate, fiind dovedite de documentele justificative de plată (facturi şi bonuri fiscale) care atestă cumpărarea de bunuri specifice unei înmormântări. Prin urmare, acest capăt de cerere a fost admis.

Referitor la capătul de cerere privind obligarea inculpatului la plata daunelor morale, Tribunalul a apreciat că şi acest capăt de cerere este întemeiat, însă doar în parte. Apare ca evident că decesul propriului copil la scurt timp de la naştere are potenţialul de a avea un efect negativ profund asupra psihicului mamei, mai ales că aceasta avea o vârstă foarte tânără la momentul respectiv. La acest lucru se mai adaugă şi modalitatea în care s-a produs decesul şi anume faptul că victima a decedat ca urmare a unei/unor agresiuni venite din partea tatălui său, concubinul părţii civile. Totodată, s-a avut în vedere că la stabilirea cuantumului despăgubirilor morale trebuie să se aibă în vedere, pe de o parte, dreptul părţii civile de a primi o compensație materială echitabilă şi proporţională față de prejudiciul moral suferit, iar pe de altă parte, această compensație materială să nu ducă la o îmbogățire fără justă cauză întrucât suma acordată cu titlu de despăgubiri pentru daune morale nu trebuie să constituie nici o amendă nejustificată pentru autorul daunei, nici venituri nejustificate pentru victima daunei. Pe cale de consecinţă, instanţa apreciază că suma de 100.000 lei reprezintă o reparaţie echitabilă şi suficientă a prejudiciului moral suferit.

În temeiul art. 274 alin. 1 Cod Procedură Penală instanţa a obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cursul urmăririi penale şi a judecăţii.

Totodată, instanţa a reţinut că potrivit art. 7 alin. 1 din Legea nr. 76/2008, în cazul condamnării pentru una din infracțiunile din Anexa la lege, instanța va dispune prelevarea de probe biologice de la persoana condamnată în vederea introducerii în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare. Având în vedere că infracţiunea de omor se regăseşte la pct. 1 al anexei menționate, instanța a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpatul ..., operațiune ce se va realiza potrivit procedurii prevăzute de art. 7 alin. 2 din lege, la momentul introducerii în penitenciar, de către personalul medical al penitenciarului, cu sprijinul personalului de pază şi în prezenţa unui poliţist, fără nicio altă notificare prealabilă din partea instanţei de judecată.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel inculpatul ... şi partea civilă Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „...”.

În motivele de apel formulate potrivit dispoziţiilor art. 412 Cod procedură penală, inculpatul a solicitat:

- schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina sa, din infracţiunea de omor asupra unui membru de familie prevăzută de art. 188 (1) Cod penal, raportat la art. 199 (1) Cod penal, în cea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, prevăzută de art. 195 Cod penal. S-a susţinut că victima a decedat la un interval destul de lung de la momentul săvârșirii faptelor, iar rezultatul mai grav produs nu se datorează formei de vinovăție a intenției, întrucât inculpatul nu a acționat cu scopul de a-şi ucide fiul. Inculpatul a afirmat că există doar o legătură de cauzalitate indirectă între decesul victimei și loviturile aplicate, fapt rezultat și din raportul medico-legal de autopsie. S-a mai precizat că inculpatul este o persoană tânără, cu un nivel al pregătirii destul de scăzut, astfel încât nu a fost în măsură să prevadă rezultatul mai grav ce s-a produs. Nu în ultimul rând, a fost invocată atitudinea pe care inculpatul a avut-o ulterior săvârșirii faptei, acesta deplasându-se la spital pentru a verifica starea de sănătate a bebelușului; 

- în subsidiar, s-a solicitat aplicarea unei pedepse într-un cuantum mai redus, apreciindu-se că prima instanţă a manifestat o asprime exagerată.

Partea civilă Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „...” a criticat omisiunea primei instanţe de acordare a dobânzii legale, aferentă despăgubirilor materiale, calculată de la data externării şi până la data plăţii efective.

În cursul cercetării judecătoreşti în apel părţile au fost citate potrivit dispoziţiilor art. 420 alin. 1 Cod procedură penală.

Instanţa de apel a procedat la ascultarea inculpatului potrivit dispoziţiilor art. 420  alin. 4 Cod procedură penală, acesta menţinând declaraţiile anterioare.

Nu a fost solicitată readministrarea probelor administrate la prima instanță și nici administrarea unor probe noi.

Inculpatul a fost asistat de apărător desemnat din oficiu.

Examinând hotărârea atacată din oficiu, sub toate aspectele de fapt şi de drept, conform art. 417 alin. 2 Cod procedură penală, Curtea constată că apelurile declarate în cauză de inculpat şi de partea civilă Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „...” ... sunt fondate, pentru motivele ce vot fi arătate în continuare.

În urma efectuării propriei analize a materialului probator administrat, Curtea constată că situaţia de fapt şi vinovăţia inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii deduse judecăţii au fost corect stabilite de prima instanţă, prin probele administrate în cauză, dând încadrarea juridică corespunzătoare faptei comise de acesta.

Din actele de la dosarul cauzei rezultă că la data de 27.04.2021, în timp ce se afla în locuinţa sa din satul ... comuna ... judeţul ... doar împreună cu victima  ... (fiul său), în vârstă de 22 zile, inculpatul ... a lovit-o în zona capului, la nivelul vertex-ului, cauzându-i iniţial un traumatism cranio-cerebral grav, cu hemoragie cerebrală-intraventriculară, interemisferic, hematom subdural bilateral, fracturi craniene biparietale şi dehiscenţă suturi coronală şi lambdoidă, peste care s-au suprapus, în perioada 10.05.2021 - 11.08.2021, o meningoencefalită acută şi abcese cerebrale, iar pe acest fond, la data de 11.08.2021, a survenit decesul acesteia.

1. Criticile inculpatului referitoare la încadrarea juridică dată faptelor deduse judecăţii nu vor putea fi primite de instanţa de apel, întrucât acesta nu a acţionat cu intenția generală de a o vătăma pe victima ...

În literatura juridică s-a susţinut, în mod unanim, că omorul se deosebeşte de loviturile sau vătămările cauzatoare de moarte numai sub aspectul laturii subiective. Dacă în cazul acestei ultime infracţiuni făptuitorul acţionează cu intenţia generală de vătămare (rezultatul mai grav - decesul persoanei - fiind imputat acestuia pe baza culpei) în cazul omorului acesta acţionează cu intenţia de a suprima viaţa unei persoane (animus necandi). Ceea ce deosebeşte intenţia directă de cea indirectă în cazul infracțiunii de omor este elementul volitiv. În timp ce la intenţia directă, făptuitorul are o atitudine fermă faţă de rezultatul constând în moartea victimei, voind să se producă acel rezultat şi nu altul, la intenţia indirectă făptuitorul are în vedere o pluralitate de efecte posibile, dintre care unul este moartea victimei, fiindu¬-i indiferent care dintre aceste rezultate se va produce.

În cazul infracţiunii de omor actele de punere în executare a omorului trebuie să releve - prin natura lor și împrejurările în care au fost săvârșite - că infractorul a avut intenţia specifică de omor, iar nu intenţia generală de a vătăma.

Intenţia de a ucide (animus necandi) trebuie stabilită în raport de toate împrejurările cauzei (dolos ex re), cum sunt: instrumentul folosit de făptuitor, regiunea corpului vizată, intensitatea și numărul loviturilor aplicate, raporturile dintre făptuitor şi victimă, atitudinea făptuitorului după comiterea faptei (I.C.C.J., Secţia penală, decizia nr. 4526 din 14 decembrie 2010). Cu alte cuvinte, criteriul subiectiv pentru sancţionarea unor fapte ca omor sau ca loviri sau vătămări cauzatoare de moarte trebuie dedus din elemente obiective, cum ar fi, de exemplu, împrejurările concrete în care a fost comisă fapta.

În speța de față ne aflăm într-o astfel de situație. La stabilirea atitudinii psihice a inculpatului față de potențialul rezultat al faptei sale (moartea unei persoane) vom avea în vedere următoarele aspecte:

- zona vizată de lovitură – zona capului – zonă vitală a corpului, cu atât mai mult cu cât victima era un copil de doar 22 zile, a cărui cutie craniană nu este pe deplin dezvoltată şi prin urmare este mult mai vulnerabilă;

- intensitatea loviturii aplicate – victima a prezentat un traumatism cranio-cerebral sever, cu fracturi craniene şi hemoragie cerebrală. Potrivit Raportului medico-legal de necropsie Leziunile traumatice cerebrale s-au putut produce prin lovire cu corp dur. Între leziunile traumatice cerebrale şi deces există o legătură de cauzalitate indirectă;

- comportamentul ulterior al inculpatului – contrar susţinerilor acestuia, instanţa de apel va reţine că inculpatul s-a străduit să ascundă urmele faptei sale şi, deşi a dus copilul la un cabinet medical şi mai apoi la spital, nu a explicat cu sinceritate cele întâmplate şi nici împrejurarea că fiului său i-a curs sânge din zona gurii – fapt ce a întârziat acordarea unor îngrijiri medicale adecvate.

Acţiunile inculpatului denotă aşadar o agresivitate crescută, iar modul în care acesta a acţionat asupra unei persoane aflată în imposibilitate de a se apăra (un copil de doar 22 zile), care nu era capabilă să riposteze fizic şi faptul că după agresarea victimei, deşi a conştientizat starea gravă în care aceasta se afla, a încercat să denatureze realitatea – demonstrează că acesta a prevăzut rezultatul faptelor sale (că victima ar putea deceda) şi, chiar dacă nu a urmărit acest rezultat, a acceptat posibilitatea producerii lui.

2. Cât priveşte criticile de netemeinicie, Curtea apreciază că pedeapsa aplicată inculpatului a fost just individualizată în raport cu criteriile de individualizare prevăzute de art. 74 din Codul penal, instanţa ţinând seama de circumstanțele personale ale inculpatului, dar și circumstanțele reale ale săvârșirii faptei, apreciindu-se că reinserţia socială se poate realiza doar prin aplicarea unei pedepse cu închisoarea, într-un cuantum orientat spre maximul special prevăzut de lege. În mod corect prima instanţă a ţinut seama de faptul că inculpatul a manifestat o agresivitate nejustificată faţă de o persoană nevinovată, lipsită complet de apărare, de numai 22 zile, care era chiar fiul său. Niciun motiv nu poate justifica agresarea unei fiinţe atât de fragile, care are nevoie doar de afecţiune şi îngrijire.

Prin urmare nu se impune reducerea pedepsei, aşa cum a solicitat inculpatul. Pentru a-şi putea îndeplini funcţiile care-i sunt atribuite în vederea realizării scopului său şi al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii şi duratei, atât gravităţii faptei şi potenţialului de pericol social pe care îl prezintă, în mod real persoana infractorului, cât şi aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influenţa pedepsei.

Pe de altă parte, cuantumul pedepsei aplicate (mai mare de 3 ani) face imposibilă alegerea unei alte modalități de executare a pedepsei decât cea efectivă.

4. Apelul inculpatului urmează însă a fi admis sub aspectul netemeiniciei pedepselor complementare şi accesorii aplicate de prima instanţă.

Față de natura şi gravitatea infracţiunii deduse judecăţii, împrejurările cauzei şi persoana inculpatului Curtea apreciază că nu este necesară aplicarea faţă de acesta și a pedepselor complementare a interzicerii exercitării dreptul de a alege prevăzută de art. 66 alin. 1 lit. d) Cod penal, respectiv de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme prevăzută de art. 66 alin. 1 lit. h) Cod penal.

5. Considerăm că hotărârea primei instanţe suportă critici şi sub aspectul modalităţii de soluţionare a laturii civile.

Potrivit art. 320 alin. 1 teza I din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, „cheltuielile efective ocazionate de asistența medicală acordată de furnizorii de servicii medicale, aflați în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate, persoanelor cărora le-au fost aduse daune sănătății prin fapta altor persoane sunt recuperate de către furnizorii de servicii medicale de la persoanele care răspund potrivit legii și au obligația reparării prejudiciului produs.” Textul de lege este imperativ în privința obligației furnizorului de servicii medicale de a recupera cheltuielile de spitalizare ocazionate de asistența medicală de la persoanele care prin fapta lor aduc daune sănătății altei persoane, și nicidecum de la persoanele agresate.

În speță, Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „...” ... s-a constituit parte civilă în cursul urmăririi penale, depunând la dosarul cauzei adresa nr. 16108/27.09.2021 și decontul de cheltuieli justificativ, întocmit conform Ordinului nr. 1100/2005 al ministrului sănătății (dosar urm. pen.).

Cum în cauză s-a făcut dovada, mai presus de orice îndoială, că inculpatul se face vinovat de săvârşirea infracţiunii de omor asupra unui membru de familie – victima ...  - care a avut nevoie de îngrijiri medicale, fiind internat la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „...” ..., iar partea civilă a făcut dovada incontestabilă a faptului că pentru îngrijirea victimei au fost efectuate cheltuieli în sumă de 3.508,6 lei, Curtea constată că sunt întrunite condițiile prevăzute de lege pentru atragerea răspunderii civile delictuale a acestuia.

Deşi prima instanţă a obligat inculpatul la plata cheltuielilor de spitalizare, a omis însă acordarea dobânzii legale solicitate prin cererea de constituire de parte civilă.

 Curtea va reţine însă că aceasta este datorată de la data rămânerii definitive a sentinţei penale – când inculpatul cunoaşte atât existenţa debitului, cât şi cuantumul acestuia. Astfel, considerăm că obligarea inculpatului la plata despăgubirilor materiale, aferente cheltuielilor de spitalizare, deci implicit şi la plata dobânzii, se naşte şi devine obligatorie la momentul stabilirii cu caracter definitiv a vinovăţiei acestuia (aspect ce intră în puterea lucrului judecat la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti). Nu trebuie omisă împrejurarea că obligarea inculpatului la plata despăgubirilor materiale derivă în mod direct din soluţia de stabilire a vinovăţiei pe latură penală.

Faţă de cele mai sus arătate, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a Cod de procedură penală, urmează a fi admise apelurile declarate de inculpatul ... şi de partea civilă Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „...” ... împotriva sentinţei penale nr. 76/02.05.2022 a Tribunalului Galați. 

Va fi desfiinţată în parte sentinţa penală apelată şi, în rejudecare:

Va înlătura aplicarea în sarcina inculpatului ... a pedepselor complementare şi accesorii prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. d şi h Cod penal.

Va admite în totalitate acţiunea civilă  şi, în temeiul art. 19, art. 25 şi 397 din Codul de procedura penală, în referire la art. 1349, 1357-1358, 1381, 1385, 1387 şi 1392 Cod Civil şi art. 320 alin. 1 din Legea nr. 95/2006 republicată, va obliga inculpatul ... la plata către partea civilă Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „...” ... a sumei de 3.508,6 lei, la care se adaugă dobânda legală calculată de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri şi până la plata efectivă, reprezentând contravaloarea îngrijirilor medicale acordate victimei ... 

Vor fi menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate, care nu contravin prezentei decizii.

În temeiul art. 424 alin. 3 Cod procedură penală, va fi menţinută starea de arest a  inculpatului.

În temeiul art. 424 alin. 3 Cod procedură penală, în referire la art. 404 alin. 4 lit. a Cod procedură penală şi art. 72 alin. 1 Cod penal va fi dedusă din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi a arestării preventive cu începere de la 06.06.2021 la zi.

În temeiul art. 272 alin. 1 Cod procedură penală și art. 275 alin. 6 Cod procedură penală, onorariul apărătorului desemnat din oficiu va fi virat către Baroul ..., din fondurile Ministerului Justiţiei.

În temeiul art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.

Domenii speta

Spete similare