Constatare nulitate act

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 08.08.2019 sub nr. 18078/281/2019, reclamantele ... şi ... au solicitat, în contradictoriu cu pârâţii .... şi ...., sistarea stării de indiviziune cu privire la cota de ½ din imobilul situat în ..., care este compus din teren intravilan categoria curţi construcţii în suprafaţă de ... mp, amplasat în  tarlaua ..., parcela ... şi construcţia formată din P+1 cu o suprafaţă de ... mp, rămase de pe urma defunctului ...., decedat la data de 01.04.2012. De asemenea, reclamantele au solicitat să le fie atribuite bunurile deduse judecăţii, precum şi obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată efectuate în cauză şi a tuturor actelor premergătoare.

În motivare, reclamantele au arătat, în esenţă, că reclamanta ... a fost căsătorită cu defunctul ..., iar din mariajul lor au rezultat trei copii: ..., .. şi ..., părţi în prezenta cauză.

Au mai arătat reclamantele că la data de 01.04.2012 a decedat autorul lor, după care au procedat la deschiderea procedurii succesorale în cadrul căreia a fost emis certificatul de moştenitor nr. .... de către BNP Anton Georgeta, iar la aceeaşi dată a fost încheiat şi actul de lichidare a regimului comunităţii legale de bunuri autentificat de acelaşi notar sub nr. .....

De asemenea, reclamantele au învederat că au promovat prezenta acţiune din cauza stării de tensiune existentă între reclamanta .... şi pârâtul ...., provocată de comportamentul agresiv al celui din urmă, înainte de iniţierea demersului judiciar părţile purtând discuţii, dar fără a ajunge la un rezultat concret.

În continuare, reclamantele au menţionat că au încheiat un contract de întreţinere cu uzufruct viager autentificat sub nr. .... de către BNP Anton Georgeta, motivat de faptul că reclamanta ..... a fost cea care şi-a ajutat părinţii şi a renovat întreaga casă.

În plus, reclamantele au mai învederat că reclamanta .... locuieşte în casa dedusă judecăţii, care nu poate fi comod partajabilă în natură şi că de îngrijirea imobilului în discuţie se ocupă în exclusivitate reclamanta .....

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 983 şi 990 C.p.c. şi cele ale art. 670 şi 1143 C.civ.

În dovedire, s-a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, a probei testimoniale şi a probei cu raport de expertiză de specialitate.

Pârâţii au formulat întâmpinare (fila 150 vol. I) prin care au solicitat admiterea în parte a cererii principale şi obligarea reclamantelor la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare, pârâţii au arătat, în esenţă, că pârâtul .... nu mai locuieşte în imobilul dedus judecăţii din septembrie 2014 şi că s-a îngrijit de acest imobil atât înainte, cât şi după decesul tatălui său ...., iar pe perioada iernii, atunci când mama sa pleca la Bucureşti să locuiască împreună cu sora sa, achita toate cheltuielile casei părinteşti.

Au mai arătat pârâţii că nu este reală susţinerea reclamantelor referitoare la renovarea întregii case de către reclamanta ..., ci aceasta a renovat numai partea de casă care i-a revenit în urma decesului tatălui lor, iar ajutorul pe care i-l acordă mamei sale nu este unul dezinteresat, ci este realizat cu scopul obţinerii întregului imobil, condiţii în care a fost încheiat şi contractul de întreţinere menţionat în cererea introductivă, despre care nu au avut cunoştinţă şi care constituie, de fapt, o donaţie deghizată care are ca obiect toate drepturile pe care mama lor le are asupra imobilului şi care încalcă rezerva succesorală cuvenită pârâţilor.

Au mai precizat pârâţii că în anul 2008 pârâtul-reclamant a suportat în integralitate cheltuielile pentru înlocuirea întregului acoperiş, atât la casă, cât şi la anexe, la efectuarea lucrărilor fiind ajutat şi de cumnatul său, .....

În continuare, pârâţii au susţinut că după decesul tatălui lor au convenit ca fiecare dintre fraţi să ocupe câte o cameră din imobil, cu acces la dependinţe, restul urmând să revină mamei lor, pe durata vieţii acesteia, iar după ce a fost făcută pomenirea de 7 ani pentru defunct, pârâtul Covrig Bogdan şi-a manifestat intenţia de a ceda partea sa în favoarea unuia dintre fraţi şi, având în vedere că reclamanta .... nu şi-a exprimat intenţia de a prelua partea sa, a încheiat cu pârâtul .... o convenie sub semnătură privată atestată sub nr. ....., prin care s-a obligat să vândă fratelui său .... cota de proprietate care i-a revenit în baza certificatului de moştenitor nr. ...., primind de la acesta şi contravaloarea cotei de proprietate pe care a cedat-o.

De asemenea, pârâţii au mai învederat că prin convenţia sub semnătură privată atestată sub nr. .... pârâtul ..... şi-a manifestat nemulţumirea cu privire la încheierea contractului de întreţinere de către reclamante a contractului de întreţinere nr. ....  şi l-a mandatat pe fratele său, Covrig Ionel să acţioneze în vederea anulării acestui contract, pe care îl consideră o donaţie care le încalcă drepturile.

În continuare, pârâţii au precizat că nu se opun sistării stării de indiviziune, dar nu sunt de acord cu atribuirea bunurilor către reclamantele-pârâte, ci solicită partajarea acestora în natură, proporţional cu cota parte cuvenită fiecăruia.

Prin acelaşi act procedura pârâţii au formulat şi cerere reconvenţională (fila 150 vol. I) prin care au solicitat constatarea nulităţii absolute a contractului de întreţinere autentificat sub nr. .... de către BNP Anton Georgeta, acesta având o cauză ilicită şi imorală.

În motivare, pârâţii-reclamanţi au arătat în esenţă, că mama lor, .... a încheiat acest contract cu reclamanta-pârâtă ... fără cunoştinţa lor, contractul având o cauză ilicită deoarece a fost încheiat prin fraudarea legii, întrucât reprezintă o donaţie deghizată făcută de mama lor în favoarea surorii lor.

Au mai arătat pârâţii-reclamanţi că prin încheierea acestui act sora lor nu a urmărit decât golirea patrimoniului mamei lor înainte de decesul acesteia, cu unicul scop de a-şi înlătura fraţii de la moştenire şi de a încălca rezerva succesorală care li se cuvine acestora, iar obligaţia de întreţinere asumată prin contractul defăimat de sora lor nu este respectată.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 205, 209 şi 676 C.p.c. şi ale art. 1179 alin. 1 pct. 4, art. 1235, art. 1236, art. 1237 şi art. 1238 alin. 2 C.civ.

În dovedire, s-a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri şi a probei testimoniale.

Reclamantele-pârâte au formulat răspuns la întâmpinare şi întâmpinare la cererea reconvenţională (fila 88 vol. I), prin care au invocat excepţia netimbrării cererii reconvenţionale, în situaţia în care timbrajul nu este complet, iar pe fond au solicitat respingerea cererii reconvenţionale şi a susţinerilor din cuprinsul întâmpinării, ca neîntemeiate.

În motivare, reclamantele-pârâte au arătat, în esenţă, că susţinerile pârâţilor-reclamananţi din cuprinsul întâmpinării nu corespund realităţii, că acordul părţilor pentru încheierea contractului de întreţinere dintre reclamante a existat dar, oricum, nu era necesar un astfel de acord şi că acest contract nu este o donaţie, iar obligaţia de întreţinere asumată de reclamanta-pârâtă ..... este îndeplinită de aceasta.

Au mai arătat-reclamantele-pârâte că pârâtul-reclamant ..... a ştiut tot timpul de lucrările de renovare efectuate la casă de către reclamanta-pârâtă ..... şi de contractul de întreţinere, dar nu a fost de acord pentru că el considera că mama sa trebuie să plece şi să-i rămână lui tot, iar pârâtul-reclamant ...... a ştiut şi a fost de acord.

Întâmpinarea nu a fost întemeiată în drept şi nu au fost propuse probe în apărare.

La termenul de judecată din data de 22.06.2020 instanţa a dispus disjungerea cererii reconvenţionale având ca obiect „anulare act”, formându-se astfel dosarul nr. 11728/281/2020 înregistrat pe rolul acestei instanţe la data de 22.06.2020, pentru motivele expuse în încheierea de şedinţă de la acea dată (fila 138 vol. I).

La termenul de judecată din data de 09.11.2020 instanţa a respins excepţia netimbrării cererii, invocată de pârâte, ca neîntemeiată, pentru motivele expuse în încheierea de şedinţă de la acea dată (fila 179 vol. I).

La solicitarea părţilor, în cauză a fost administrată proba cu înscrisuri, instanţa respingând ca neutile cauzei proba testimonială şi interogatoriul propuse de părţi.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

În fapt, între pârâtele ...., în calitate de întreţinută-creditoare a obligaţiei de întreţinere şi ...., în calitate de întreţinătoare-debitoare a obligaţiei de întreţinere a fost încheiat contractul de întreţinere autentificat sub nr. .... de către BNP Anton Georgeta (fila 10 vol. I), prin care cea dintâi a transmis celeilalte părţi cota de ¼ din terenul în suprafaţă totală măsurată de .. mp, din acte ...mp situat în intravilanul oraşului ...., tarlaua ..., parcela ...., judeţul Prahova şi cota parte de 5/8 din următoarele construcţii: locuinţa identificată pe schiţa de plan cu simbolul C1, în suprafaţă construită la sol de ....mp, locuinţa P+1 identificată pe schiţa de plan cu simbolul C2 în suprafaţă construită la sol de ... mp, în suprafaţă desfăşurată de .... mp şi anexa identificată pe schiţa de plan cu simbolul C3, în suprafaţă construită la sol de ... mp, aflate pe terenul menţionat.

În schimbul bunurilor primite, pârâta .... şi-a asumat obligaţia de a o întreţine pe mama sa, ...., pe toată durata vieţii acesteia, iar prin acelaşi înscris cea din urmă şi-a rezervat dreptul de uzufruct viager asupra cotei părţi de ¼ din teren şi a cotei părţi de 5/8 din construcţii.

Prin cererea de chemare în judecată reclamanţii au solicitat să se constate nulitatea absolută a contractului de întreţinere anterior menţionat, invocând drept motive de nulitate frauda la lege, întrucât reclamanţii nu au avut cunoştinţă de încheierea acestui contract, care le încalcă rezerva succesorală, precum şi cauza ilicită a acestui contract, constând în aceea că actul juridic defăimat reprezintă, în realitate, o donaţie deghizată. De asemenea, reclamanţii au mai invocat drept motiv de nulitate a contractului de întreţinere, neexecutarea de către pârâta ..... a obligaţiei de întreţinere asumată faţă de mama părţilor.

În drept, potrivit art. 1179 alin. 1 pct. 4 C.civ., una dintre condiţiile esenţiale pentru validitatea contractului este cauza licită şi morală, iar conform art. 1236 C.civ.: (1) Cauza trebuie să existe, să fie licită şi morală. (2) Cauza este ilicită când este contrară legii şi ordinii publice. (3) Cauza este imorală când este contrară bunelor moravuri.

Potrivit art. 1237 C.civ., cauza este ilicită şi atunci când contractul este doar mijlocul pentru a eluda aplicarea unei norme legale imperative.

Referitor la sancţiunea aplicabilă actului juridic a cărui cauză nu îndeplineşte condiţiile legale mai sus redate, art. 1238 C.civ. prevede următoarele: (1) Lipsa cauzei atrage anulabilitatea contractului, cu excepţia cazului în care contractul a fost greşit calificat şi poate produce alte efecte juridice. (2) Cauza ilicită sau imorală atrage nulitatea absolută a contractului dacă este comună ori, în caz contrar, dacă cealaltă parte a cunoscut-o sau, după împrejurări, trebuia s-o cunoască.

Revenind la datele speţei, instanţa reţine că reclamanţii au invocat, în esenţă, faptul că respectivul contract de întreţinere încheiat între pârâte este lovit de nulitate absolută deoarece reprezint, în realitate, o donaţie deghizată făcută de pârâta .... în favoarea pârâtei ...., iar prin încheierea acestui contract cea din urmă „nu a urmărit decât golirea patrimoniului mamei lor înainte de decesul acesteia, cu unicul scop de a-şi înlătura fraţii de la moştenire şi de a încălca rezerva succesorală care li se cuvine acestora”.

Analizând, aşadar, valabilitatea contractului de întreţinere în discuţie prin raportare la motivele de fapt şi de drept invocate de reclamanţi, instanţa apreciază că încheierea acestui contract de către pârâte fără cunoştinţa reclamanţilor nu constituie, în sine, un motiv de nulitate absolută a contractului, întrucât pârâta .... era prezumată la momentul încheierii actului ca având deplină capacitate de exerciţiu, fiind liberă să dispună de bunurile sale, în conformitate cu art. 1169 C.civ., potrivit căruia părţile sunt libere să încheie orice contracte şi să determine conţinutul acestora, în limitele impuse de lege, de ordinea publică şi de bunele moravuri.

Instanţa nu poate valida susţinerea reclamanţilor potrivit căreia prin încheierea contractului de întreţinere dintre pârâte s-a urmărit încălcarea rezervei lor succesorale ce li s-ar cuveni din moştenirea pârâtei ......., deoarece analizarea existenţei unei rezerve succesorale cuvenite unor moştenitor rezervatari înainte de deschiderea succesiunii este prohibită de lege (respectiv de art. 956 C.civ.). Cu alte cuvinte, reclamanţii nu pot invoca în susţinerea prezentului demers judiciar calitatea lor de moştenitor rezervatari ai pârâtei ....., atâta vreme cât succesiunea acesteia nu a fost deschisă încă (în conformitate cu prevederile art. 954 alin. 1 C.civ.).

De asemenea, instanţa apreciază ca fiind neîntemeiată susţinerea reclamanţilor în sensul că acel contract de întreţinere încheiat între pârâte are o cauză ilicită deoarece ar reprezenta o donaţie deghizată făcută în favoarea pârâtei ......, întrucât simulaţia nu este sancţionată cu nulitatea actului public (după cum reiese din prevederile art. 1289 C.civ.), ci cu inopozabilitatea contractului secret faţă de terţii de bună-credinţă.

Oricum, pentru a se constata că părţile unui act juridic au recurs la o simulaţie prin deghizare (existând două acte juridice  - unul public şi unul secret) este necesar ca persoana care se consideră vătămată în drepturile sale să introducă acţiune în simulaţie (care se analizează în lumina prevedrilor art. 1289 şi urm. C.civ.), însă reclamanţii din prezenta cauză nu au înţeles să întreprindă un astfel de demers.

În fine, instanţa apreciază că neexecutarea de către pârâta ...... a obligaţiei de întreţinere asumată faţă de pârâta ....... prin contractul de întreţinere disputat nu constituie un motiv de nulitate a contractului, căci potrivit art. 1246 alin. 1 C.civ., nulitatea este sancţiunea care intervine în cazul încălcării condiţiilor cerute de lege pentru încheierea sa valabilă,  astfel că neexecutarea obligaţiei de către o parte a contractului poate atrage altfel de sancţiuni, neinvocate însă în cauză.

Faţă de considerentele expuse în precedent, instanţa va respinge cererea dedusă judecăţii, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge cererea formulată de reclamanţii .... cu domiciliul în .... şi ..... cu domiciliul în ...... şi cu reşedinţa în ..... 3 şi ambii cu domiciliul procesual ales în ...... in contradictoriu cu pârâtele ..... cu domiciliul în ...... şi ...... cu domiciliul în ....... şi ambele cu sediul procesual ales în ....... ca neîntemeiată.

Cu drept de apel, care se depune la Judecătoria Ploieşti, în termen de 30 de zile de la comunicare.

Pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei azi, 08.02.2021.

Domenii speta

Spete similare