Rezoluțiune contract. Rezoluțiune judiciară

Cuprins pe materii: Drept civil. Rezoluțiune contract.

Index alfabetic:

Rezoluțiune contract

Rezoluțiune judiciară

Codul civil: 1549 și urm.

Pentru a fi admisă cererea de rezoluțiune judiciară reținem, în mod punctual, sintetic, dar esențial, că rezoluțiunea poate fi invocată :

– numai în contractele sinalagmatice (bilaterale), adică în acele contracte în care părțile semnatare și-au asumat obligații reciproce și interdependente;

– numai atunci când una dintre părți nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale, iar neîndeplinirea obligațiilor este culpabilă părții care a încălcat prevederile contractuale (dacă însuși creditorul a provocat neexecutarea obligației, această cerință nu este îndeplinită);

– numai dacă partea culpabilă pentru neexecutarea obligației a fost pusă, în prealabil, în întârziere;

– doar atunci când neexecutarea obligațiilor este însemnată (în cazul rezoluțiunii), respectiv repetată (în cazul rezilierii).

Odată aceste cerințe îndeplinite, în mod cumulativ, creditorul are deschisă calea rezoluțiunii sau rezilierii contractului, demers care urmează a fi confirmat sau, dimpotrivă, poate fi infirmat de către instanța de judecată.

Dintre toate cerințele enumerate mai sus, ultima dintre acestea este cea mai importantă, din cel puțin două motive. În primul rând, este premisa specifică a căii de acțiune a creditorului care dorește desființarea contractului (celelalte trei condiții fiind comune cu celelalte căi de acțiune reglementate de art. 1516 NCC, cum ar fi, de pildă, cu executarea silită); în al doilea rând, importanța cazului de neexecutare a obligației are, pentru prima oară în legislația noastră, o reglementare clară, întemeiată pe criterii exprese. Așadar, nu vom vorbi aici despre reciprocitatea și interdependența obligațiilor, despre incidența culpei și nici despre punerea în întârziere, întrucât aceste aspecte nu sunt, cu adevărat, specifice; vom vorbi, în schimb, în cele ce urmează, despre particularitatea inedită a rezoluțiunii (rezilierii) contractului, și anume, despre caracterul însemnat sau repetat al obligației neexecutate.

Judecătoria Liești, sentinţa civilă nr. 109/17.02.2021

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 28.08.2020, reclamanţii DC şi DV au solicitat în contradictoriu cu pârâtul DI rezoluţiunea contractului de întreţinere autentificat sub numărul 16363/03.09.2012 de BNP Gaube Odrin Narcis, repunerea părţilor în situaţia anterioară şi rectificarea cărţii funciare nr. 100694 Umbrăreşti.

În motivare reclamanţii au arătat că prin contractul de întreţinere autentificat sub numărul 16363/03.09.2012 de BNP Gaube Odrin Narcis au transmis pârâtului nuda proprietate asupra imobilului situat în com. Umbrăreşti, constând din suprafaţa de 1694 mp teren curţi construcţii şi grădină, din care 877 mp teren vie şi 727 mp teren curţi construcţii, cu obligaţia pentru pârât de a asigura reclamanţilor întreţinere până la sfârşitul vieţii. După încheierea contractului, pârâtul influenţat de soţie, şi-a schimbat radical comportamentul şi nu şi-a îndeplinit deloc obligaţia de întreţinere. Acesta nu le asigură reclamanţilor nici alimente, nici lemne, nici medicamente, nu îi ajută deloc la întreţinerea gospodăriei şi nu permite nimănui să pătrundă în gospodărie să îi viziteze pe reclamanţi, nici măcar celorlalţi doi copii. Impozitele pentru imobile sunt în continuare achitate de reclamanţi.

Au mai arătat reclamanţii că în perioada 2017-2020 DC a necesitat 4 operaţii. Cu excepţia faptului că i-a dus pe reclamanţi cu maşina o singură dată la Bucureşti, pârâtul nu s-a îngrijit deloc de starea de sănătate a tatălui său, nu l-a vizitat şi nu l-a îngrijit.

Pârâtul are un comportament violent faţă de reclamanţi, aceştia din urmă fiind nevoiţi să apeleze la organele de poliţie.

În probaţiune, s-a solicitat administrarea probei cu înscrisuri şi a probei testimoniale cu martorii DM şi BD.

În drept, au fost invocate disp. 907-908, 2263 alin. 3 C.civ.,  art. 35 din Legea 7/1996.

Cererea a fost timbrată cu taxă de timbru în cuantum de 1400 lei (f. 7).

Pârâtul, legal citat, nu a formulat întâmpinare în cauză.

Sub aspectul probatoriului, la termenul de judecată din data de 08.12.2020 instanţa a încuviinţat pentru reclamanţi proba cu înscrisuri şi proba testimonială cu martorii Bobocea Dumitru şi Dănăilă Mihalache. Martorul Bobocea Dumitru a fost audiat la acelaşi termen. La termenul de judecată din data de 12.01.2021 reclamanţii au renunţat la proba testimonială cu martorul Dănăilă Mihalache.

Analizând actele si lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

În fapt, prin Contractul de întreţinere încheiat între reclamanţii Dănăilă Costache şi Dănăilă Vasilica, în calitate de întreţinuţi şi pârâtul Dănăilă Ionel în calitate de întreţinător, autentificat sub nr. 1636/03.09.2012 de BNP Gaube Odrin Narcis, reclamanţii au transmis fiului lor nuda proprietate asupra imobilului situat în intravilanul com. Umbrăreşti, jud. Galaţi, intabulat în Cartea Funciară nr. 100694 a localităţii Umbrăreşti, identificat în cvartal 186 parcela 3 constând din suprafaţa de 1694 mp teren curţi construcţii şi grădină, suprafaţă real măsurată faţă de suprafaţa de 1603 mp prevăzută în actul de proprietate şi din construcţiile amplasate pe acest teren (10-12).

Martorul Bobocea Dumitru a declarat că pârâtul locuieşte în aceeaşi curte cu reclamanţii, dar de când i-au făcut acte nu se îngrijeşte de ei. Acesta nu îşi ajută părinţii cu nimic, nici cu mâncare, nici cu curăţenie sau lemne. Pârâtul este violent cu părinţii şi a sărit cu securea să le ia gâtul. Acesta le cere să nu primească pe nimeni în curte, motivând că el este stăpân acolo. Reclamanţii au nevoie de ajutor, Dănăilă Costache fiind operat de 6 ori.

Din înscrisurile medicale ataşate la dosar rezultă că reclamantul a fost internat în spital în repetate rânduri, acesta suferind de mai multe afecţiuni (f. 38-61).

 Din adresa emisă de Secţia 3 de Poliţie Lieşti rezultă că la data de 14.12.2020 reclamanta a sunat la 112 pentru a sesiza un conflict cu fiul său.

În drept, art. 2263 alin. (2)-() Cod civil prevede că atunci când comportamentul celeilalte părţi face imposibilă executarea contractului în condiţii conforme bunelor moravuri, cel interesat poate cere rezoluţiunea. În cazul prevăzut la alin. (2), precum şi atunci când se întemeiază pe neexecutarea fără justificare a obligaţiei de întreţinere, rezoluţiunea nu poate fi pronunţată decât de instanţă, dispoziţiile art. 1552 nefiind aplicabile. Orice clauză contrară este considerată nescrisă. Dacă rezoluţiunea a fost cerută pentru unul dintre motivele prevăzute la alin. (2) sau (3), oferta de întreţinere făcută de debitorul pârât după introducerea acţiunii nu poate împiedica rezoluţiunea contractului. În cazul în care rezoluţiunea se pronunţă pentru unul dintre motivele prevăzute la alin. (2) sau (3), debitorul în culpă nu poate obţine restituirea prestaţiilor de întreţinere deja executate. Dreptul la acţiunea în rezoluţiune se transmite moştenitorilor. Rezoluţiunea contractului de întreţinere nu se poate cere pentru motivele prevăzute la art. 2.261 alin. (1).

Din dispoziţiile legale mai sus citate rezultă că acţiunea în rezoluţiunea contractului de întreţinere poate fi admisă doar în două ipoteze, limitativ prevăzute de lege.

Prima vizează situaţia când oricare dintre părţile contractante adoptă, în executarea contractului, o conduită care face ca obligaţia de întreţinere să nu mai poată fi executată în condiţii compatibile cu bunele moravuri. Pentru reuşita acţiunii, reclamantul este obligat să probeze, prin orice mijloc de probă, că pârâtul are un comportament care nu permite executarea obligaţiei de întreţinere în condiţii normale, conforme standardelor morale ale societăţii. Acţiunea în rezoluţiunea contractului va putea fi promovată, în această primă ipoteză, fie de către creditorul, fie de către debitorul întreţinerii.

Cea de a două situaţie care justifică rezoluţiunea contractului de întreţinere este neexecutarea fără justificare a obligaţiei de întreţinere, ipoteza presupunând că debitorul întreţinerii refuză să îşi execute obligaţia asumată contractual, fără a fi incidente vreuna dintre ipotezele ce reprezintă, potrivit art. 1555-1557 NCC, cauze justificate de neexecutare. Calitatea procesuală activă în acest caz incumbă creditorului întreţinerii. Dacă prestarea sau primirea în natură a întreţinerii nu mai poate continua din motive obiective sau dacă debitorul întreţinerii decedează şi nu intervine o înţelegere între părţi, persoana interesată nu poate cere rezoluţiunea contractului, ci doar înlocuirea întreţinerii prin rentă, dreptul de opţiune între cele două acţiuni fiind exclus expres prin prevederile alin. (7).

Dacă instanţa de judecată constată că sunt îndeplinite condiţiile de fond şi de formă pentru admisibilitatea acţiunii în rezoluţiune, va dispune desfiinţarea contractului şi  la cerere, obligarea debitorul întreţinerii să restituie dreptul transmis de către creditor la data contractării.

Condiţiile generale care trebuie întrunite cumulativ pentru ca rezoluţiunea unui contract sinalagmatic să fie admisibilă sunt: să existe o neexecutare a obligaţiilor asumate prin contract din partea unei părţi contractante, neexecutarea obligaţiilor să îi fie imputabilă acesteia şi să fie pusă în întârziere.

În practica judecătorească s-a considerat că refuzul de a primi întreţinerea cuvenită, fără un motiv temeinic, constituie un abuz al întreţinutului, acesta neputând obţine rezoluţiunea contractului, prevalându-se de propria-i culpă.

Potrivit dispoziţiilor art. 249 C. pr.civ., cel care face o propunere în faţa instanţei trebuie să o dovedească, astfel încât sarcina probei îndeplinirii tuturor cerinţelor pentru a opera rezoluţiunea contractului de întreţinere aparţine reclamantei.

Cu privire la condiţia neexecutării obligaţiilor contractuale, instanţa reţine din proba testimonială administrată că pârâtul nu a prestat întreţinere creditorilor de la momentul încheierii contractului.

Referitor la condiţia ca neexecutarea obligaţiei de întreţinere să fie imputabilă debitorului acestei obligaţii, art. 1548 C.civ. instituie în materia răspunderii contractuale o prezumţie de culpă în sarcina pârâtului, prezumţie relativă, care  poate fi răsturnată. Contractul de întreţinere urmează a fi desfiinţat pe calea rezoluţiunii numai dacă neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligaţiei de întreţinere nu este imputabilă întreţinutului.

Din probele administrate nu s-a probat o lipsă de culpă a pârâtului, din contră, martorul audiat a arătat că acesta este violent cu părinţii săi, care fiind bolnavi, ar avea nevoie mare de ajutor.

Cu privire la punerea în întârziere instanţa reţine că pârâtul este de drept în întârziere, potrivit dispoziţiilor art. 1523 alin. 2 lit. c teza a IIa C.c.

Faţă de aceste considerente, instanţa va admite cererea şi va dispune rezoluţiunea Contractului de întreţinere încheiat între reclamanţii Dănăilă Costache şi Dănăilă Vasilica, în calitate de întreţinuţi şi pârâtul Dănăilă Ionel în calitate de întreţinător, autentificat sub nr. 1636/03.09.2012 de BNP Gaube Odrin Narcis.

***

Conform art. 1554 C.civ. contractul desfiinţat prin rezoluţiune se consideră că nu a fost niciodată încheiat. Dacă prin lege nu se prevede altfel, fiecare parte este ţinută, în acest caz, să restituie celeilalte părţi prestaţiile primite. Rezoluţiunea nu produce efecte asupra clauzelor referitoare la soluţionarea diferendelor ori asupra celor care sunt destinate să producă efecte chiar în caz de rezoluţiune.

Ca urmare a intervenirii rezoluțiunii, convenția părților se desființează cu efect retroactiv și părțile trebuie repuse în situația anterioară încheierii contractului, restituindu-și una alteia tot ceea ce și-au prestat în temeiul contractului desființat.

Aşa fiind instanţa va dispune repunere părţilor în situaţia anterioară prin obligarea pârâtului să restituie în deplină proprietate şi posesie nuda proprietate asupra imobilului situat în intravilanul com. Umbrăreşti, jud. Galaţi, intabulat în Cartea Funciară nr. 100694 a localităţii Umbrăreşti, identificat în cvartal 186 parcela 3 constând din suprafaţa de 1694 mp teren curţi construcţii şi grădină, suprafaţă real măsurată faţă de suprafaţa de 1603 mp prevăzută în actul de proprietate şi din construcţiile amplasate pe acest teren (10-12).

Instanţa va dispune totodată, rectificarea Cărţii Funciare nr. 100694 a localităţii Umbrăreşti, la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, în sensul că se va reveni la situaţia de carte funciară anterioară încheierii contractului de întreținere, astfel cum prevăd disp. art. 907 C.civ.

Conform art. 907 C.civ.  când o înscriere făcută în cartea funciară nu corespunde cu situaţia juridică reală, se poate cere rectificarea acesteia. Prin rectificare se înţelege radierea, îndreptarea sau corectarea oricărei înscrieri inexacte efectuate în cartea funciară. Situaţia juridică reală trebuie să rezulte dintr-o recunoaştere făcută de titularul înscrierii a cărei rectificare se solicită, prin declaraţie dată în formă autentică notarială, ori dintr-o hotărâre judecătorească definitivă pronunţată împotriva acestuia, prin care s-a admis acţiunea de fond. Acţiunea de fond poate fi, după caz, o acţiune în anulare, rezoluţiune, reducţiune sau orice altă acţiune întemeiată pe o cauză de ineficacitate a actului juridic.

***

Cu privire la cheltuielile de judecată instanța reține că potrivit art. 453 C.pr.civ., partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.

Instanța constată că reclamanții au efectuat următoarele cheltuieli de judecată: au achitat taxă judiciară de timbru în cuantum de 1400 lei şi onorariu apărător în cuantum de 1500 lei.  Cu privire la taxa de timbru achitată, instanţa constată că se impune obligarea pârâtului la plata parţială a acesteia (doar a sumei de 50 lei pentru capătul trei de cerere), primele două capete de cerere fiind scutite de la plata taxei judiciare în temeiul art. 29 alin. 1 lit. c din OUG 80/2013, reclamanții putând solicita restituirea sumei achitate eronat.

Reţinând că reclamanții a făcut cheltuieli de judecată în cuantum de 1550 de lei şi că cererea lor a fost admisă în tot, instanţa îl va obliga pe pârâtul Dănăilă Ionel la plata către reclamanţi a sumei de 1550 lei reprezentând cheltuieli de judecată (50 lei taxă judiciară de timbru pentru cel de-al treilea capăt de cerere, primele două capete de cerere fiind scutite de la plata taxei judiciare şi 1500 lei onorariu apărător).

Domenii speta

Spete similare