Omor

Hotărâre 222 din 12.08.2020


Prin rechizitoriul nr.36/P/2019 din 29.07.2019 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, inculpatul G A, pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, prev. de art. 188 An. (1) -189 An.(1)  lit.e) din C.pen. cu aplic. art. 199 An.(1) C.pen. şi art. 41 An.(1) din C.pen., rap. la art. 43 An.(5) din C.pen. (victimă F L) şi a infracţiunii de omor calificat prev. de art. 188 An.1-189 An.(1) lit. e şi d din C.pen. cu aplic. art. 41 An.(1) din C.pen. şi art. 43 An.(5) din C.pen.  (victimă G R A), ambele cu aplic. art. 38 An.(1)din C.pen.

Cauza a fost înregistrată la Tribunalul Bacău la data de 02.08.2019 sub sub nr. 2008/110/2019.

2. Datele cu privire la situaţia de fapt reţinută în actul de sesizare:

Potrivit rechizitoriului nr.36/P/2019 din 29.07.2019 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău , victima F L, se afla de aproximativ 7 ani de zile într-o relaţie de concubinaj cu inculpatul G A domiciliat în aceeaşi localitate. Din relaţiile anteriorare ale victimei F L au rezultat trei copii –  victima G R A  , persoană fără ocupaţie stabilă şi cunoscută cu afecţiuni epileptice,  T M E  ,elev şi  F A C , elev .

F L locuia împreună cu concubinul său G A în imobilul ce aparţine mamei inculpatului, G M, zona în care este situat imobilul fiind denumită în vale, în timp ce copiii numitei F L -  G R A,  T M E și  F A C locuiau în imobilul din aceeaşi localitate, casa părintească a victimei F L, zona fiind denumită în deal. Deşi locuiau separat, victima F L şi cei trei copiii ai săi se vizitau periodic, la ambele adrese.

Din analiza datelor de trafic ale terminalului mobil aparţinând victimei F L, înregistrate în perioada 20.01.2019 – 26.01.2019, rezultă că aceasta comunica zilnic, atât prin mesaje cât şi prin apeluri telefonice cu cei doi copii minori ai săi,  F A C (număr de telefon 0xx) şi  T M E (număr de telefon – abonament pe numele F L), însă începând cu data de 27.01.2019, apelurile către minorii  T M E şi  F A C au încetat brusc.

F L nu mai avea loc de muncă stabil din data de 21.05.2018, din actele de la dosar rezultând că aceasta muncea cu ziua şi era ajutată financiar de măicuţele din localitate, dar şi de mama inculpatului G A, care îi oferea produse alimentare şi articole de îmbrăcăminte.

Probele administrate în cauză au relevat faptul că inculpatul manifesta o stare de gelozie accentuată în ceea ce o priveşte pe concubina sa şi că de-a lungul timpului au existat chiar şi momente de agresivitate între cei doi concubini, inculpatul fiind cel care exercita acte de violenţă asupra victimei F L. Din actele de la dosar s-a reținut că rezultă fără dubiu faptul că inculpatul G A este o persoană extrem de violentă şi că persoanele din anturajul său resimt o stare de temere în prezenţa sa, relevante fiind declarațiile martorilor, precum și datele rezultate din Rechizitoriul nr. 2517/P/2017 din 17.05.2017 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău şi din conţinutul Rechizitoriului nr. 8247/P/2015 din 19.04.2017 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău.

În ceea ce priveşte relaţia pe care inculpatul o avea cu victima G R A, fiul cel mare al victimei F L, s-a stabilit că inculpatul apela frecvent la ajutorul acestuia pentru desfăşurarea diferitelor activităţi lucrative. Inculpatul G A nu avea o sursă de venit stabilă şi îşi asigura existenţa crescând animale în gospodărie şi totodată, deţinând atelaj hipo şi o cabalină, presta diferite munci ocazionale în favoarea celor care îi solicitau serviciile, activităţile preponderente constând în tăierea şi transportarea de material lemnos (care de cele mai multe ori era tăiat şi sustras ilegal), asigura celor interesaţi transportul diferitelor produse agricole sau de  orice altă natură (furaj) etc. A mai rezultat că între inculpat şi G R A aveau loc adeseori conflicte, generate în principal de faptul că victima consuma alcool şi atunci când era în stare de ebrietate nu mai era capabil să il ajute pe inculpat la muncă, aşa cum acesta îi impunea.

La data de 26.01.2019, inculpatul G A a consumat băuturi alcoolice împreună cu victima F L și martorii C M  și C I , la locuința inculpatului și apoi la locuința martorilor. Pe fondul consumului de alcool şi, cel mai probabil, al stării de gelozie manifestată de inculpat,  la întoarcerea acasă, între cei doi concubini a avut loc un scandal, care a degenerat în acte de violenţă fizică. Inculpatul a lovit-o în mod repetat şi cu intensitate deosebita pe victima F L cu pumnii şi picioarele, a izbit-o cu capul de tocul uşii de acces în bucătărie şi i-a aplicat lovituri inclusiv cu un topor. În urma loviturilor aplicate i-au fost provocate victimei leziuni traumatice, cu pierderi de ţesut şi sânge, care au condus ulterior la decesul acesteia.

Din probatoriul administrat în cauză a rezultat cu certitudine că începând cu data de 27.01.2019 victima F L nu a mai fost văzută şi nici nu a mai putut fi contactată la telefon.

Inculpatul nu a sesizat organele de poliţie cu privire la fapta comisă, iar în perioada imediat următoare s-a ocupat de ascunderea cadavrului victimei F L, dar şi de îndepărtarea urmelor rezultate şi a ticluit un plan menit a induce celor cunoscuţi ideea că F L a plecat de la locuinţă.

După uciderea victimei, inculpatul nu a trecut imediat la desfăşurarea activităţilor de ascundere a cadavrului, ci şi-a acordat timp pentru a chibzui asupra modalităţii şi a locului în care urma sa îl ascundă, astfel încât cadavrul să nu fie găsit de organele de urmărire penală la momentul iniţierii cercetărilor penale în cauză. Această situaţie a permis ca despre fapta săvârşită să afle victima G R A, fiul cel mare al numitei F L. G R A a luat la cunoştinţă de uciderea violentă a mamei sale de către inculpat, din actele de la dosar şi din desfăşurarea evenimentelor rezultând faptul că acesta a fost implicat activ în activităţile ulterioare de ascundere a cadavrului.

Din declaraţiile martorului  T M E a rezultat că în ziua de duminică, pe data de 27.01.2019, fratele său G R A nu a fost plecat de la locuinţă. Martorul a mai arătat că fratele său G R A a dormit în fiecare noapte acasă, cu excepţia zilei de luni, data de 28.01.2019, când G R A a lipsit de la domiciliu,  T M E întâlnindu-se cu fratele său abia în cursul serii de marţi, 29.01.2019, la locuinţa inculpatului G A.

Aceste date, coroborate cu faptul că la data de 28.01.2019 G R A a răspuns la telefonul victimei F L, după cum se va prezenta ulterior, conduc la concluzia că G R A a aflat despre uciderea mamei sale, cel mai tarziu, în ziua de 28.01.2019. În aceste condiţii, inculpatul G A a realizat că G R A ar putea oricând sa înştiinteze autorităţile cu privire la omorul savârşit asupra concubinei sale, motiv pentru care, ca să se asigure că acesta nu îl va “trăda” şi nu va divulga nimănui aspectele cunoscute, l-a atras în planul său şi i-a impus acestuia să participe la operatiunea de debarasare de cadavru.

În consecinţă, pe timp de noapte, cel mai probabil în data de 28/29.01.2019, când G R A nu a dormit la locuinţa sa, după ce s-au pus de acord cu privire la modul de acţiune, inculpatul G A împreună cu G R A au procedat la ascunderea cadavrului victimei F L. Cadavrul, dezbrăcat cel putin parţial de haine, a fost ambalat în folie de naylon lipită cu banda scotch pentru a împiedica eventualele scurgeri de sânge, după care a fost aşezat în atelajul hipo aparţinând inculpatului, tractat de calul său. Ulterior cei doi au transportat cadavrul într-o locaţie necunoscută şi l-au ascuns, până la această dată cadavrul nefiind descoperit.

Din actele de la dosar (activităţi intense de îndepărtare a urmelor faptei comise, efortul depus pentru a nu se afla de săvârşirea faptei, spălarea în mijlocul iernii a unui număr mare de rufe, refuzul de a comunica locul ascunderii cadavrului, identificarea sângelui victimei pe un topor, etc.) rezultă concluzia  că inculpatul a depesat cadavrul victimei F L pentru a fi mai uşor de ascuns şi pentru a face dificilă identificarea acestuia.

Acest aspect –anume  că trupul victimei a fost depesat anterior ascunderii -  a fost susţinut de inculpat, pentru prima şi ultima dată în cursul urmăririi penale la momentul interviului în faţa experţilor,  motiv pentru care cu privire la săvârşirea infracţiunii de profanare de cadavre sau morminte, prev. de art. 383 An.1 din C.p. s-a dispus disjungerea cauzei în vederea continuării cercetărilor.

Inculpatul G A a păstrat telefonul mobil al victimeişi număr de apel , precum şi cartea de identitate a acesteia, bunuri ce au fost identificate într-o vestă ce aparţinea inculpatului, la locuinţa martorei C E, cu prilejul efectuării percheziţiei domiciliare la această adresă. Tot în acest imobil fost depistat inculpatul la data de 17.02.2017, cu prilejul punerii în executare a mandatului de aducere cu încuviinţarea pătrunderii în domiciliu, emis de Tribunalul Bacău.

În urma efectuării percheziţiei informatice asupra dispozitivului mobil ce a aparţinut victimei, în care nu mai era inserată cartela SIM, nu au fost identificate date care să intereseze cauza, acestea fiind şterse de inculpat anterior depistării acestuia. Seria IMEI a telefonului mobil al victimei a fost stabilită în baza listing-ului obţinut pe numărul acesteia de telefon fiind identică cu seria telefonului mobil găsit la data de 17.02.2019.

În zilele ce au urmat G A şi-a continuat activităţile zilnice, fiind ajutat la muncă atât de G R A cât şi de  T M E.

În acest interval de timp nici victima G R A şi nici G A nu au relatat nimănui ce s-a întâmplat cu F L. Mai mult decât atât, păstrând  telefonul victimei asupra sa, inculpatul G A a încercat să creeze impresia, prin intermediul unor mesaje telefonice fictive, că F L este în viaţă. O parte din  mesaje le-a păstrat în memoria telefonului său mobil şi a tabletei, cu scopul vădit de a conduce organele de urmărire penală pe ipoteze eronate la momentul la care urmau să fie începute cercetările în cauză.  Inculpatul G A, iniţial, a adoptat un comportament normal în faţa copiilor minori ai victimei şi a rudelor sale, nimic din ceea ce a afirmat în prezenta acestora nefiind de natură să indice faptul că F L este decedată.

Din declaraţia martorului  T M E şi din conversaţiile supravegheate tehnic purtate de acesta cu fratele său  F A C a rezultat că la data de 27.01.2019 mama lor nu a venit să-i viziteze, iar spre seară, la locuinţa lor s-a prezentat G A care le-a adus o oală cu ciorbă. Cu acea ocazie G A a relatat că F L este acasă, că e ameţiţă şi a lăsat-o să se odihnească.

În zilele ce au urmat, într-o prima fază, inculpatul a afirmat în faţa rudelor că nu ştie unde e concubina sa, însă  realizat că absenţa victimei de la domiciliu va ridica suspiciuni, inculpatul a lansat ipoteza că F L a plecat la fratele sau F P, că urmează să ajungă în judeţul Constanţa la domiciliul unei rude sau că a plecat de acasă cu intenţia de a ajunge în Italia. După uciderea victimei G R A, inculpatul a ajuns în situaţia de a-i spune minorului  F A C că mama sa este la spital cu G R A. Aşadar, inculpatul şi-a schimbat de mai multe ori versiunea cu privire la locaţia în care s-ar putea afla F L până la data declanşării cercetărilor.

Din declaraţia martorului  T M E a reieşit că luni, pe data de 28.01.2019 fratele său G R A a fost plecat de acasă şi nu a mai revenit la locuinţă nici măcar pe parcursul nopţii.

G R A a fost împreună cu G A în cursul acelei zile, aspect ce rezultă din declaraţia martorului T C.

În urma percheziţiei informatice efectuată asupra tabletei şi din analiza datelor de trafic telefonic înregistrate pe numerele de telefon aparţinând victimei şi inculpatului ( s-a constatat existenţa unui decalaj de 2 ore între ora la care apar mesajele pe tabletă şi ora la care apar mesajele pe listing), s-a stabilit că în cursul dimineţii de 28.01.2019, inculpatul a continuat seria mesajelor fictive, simulând o conversaţie cu F L.

Din declaraţia martorului  T M E, coroborată cu analiza datelor de trafic înregistrate pe terminalul mobil al victimei, a rezultat că în data de 28.01.2019  T M E a sunat-o pe mama sa de pe telefonul fratelui său  F A C, ocazie cu care la telefon a răspuns G R A. Cu acea ocazie, G R A a comunicat că mama lor este plecată la măicuţele din sat.  T M E a mai revenit în cursul aceleiaşi zile cu un alt apel către mama sa, tot de pe telefonul minorului  F A C, însă şi de această dată a răspuns G R A, care a menţionat că mama lor este plecată la o doamnă. În urma analizării listing-ului telefonic al victimei F L, s-a stabilit că la ora 13:20, 15: 46 şi 16:38  numărul de telefon al victimei a fost apelat de numărul de telefon al minorului  F A C, ocazie cu care s-au purtat discuţii de 18, 33 şi 55 de secunde. Faptul că G R A a avut asupra sa telefonul victimei F L, la data de 28.01.2019, este confirmat şi de martora I M, care la ora 17:56, de pe numărul de telefon a sunat-o pe F L, dar nu a vorbit cu aceasta pentru că a răspuns G R A, cu care a purtat o discuţie de 43 de secunde.

La aceeaşi dată, 28.01.2019, inculpatul a invocat pentru prima dată că F L este de negăsit şi a vrut să creeze aparenţa că este interesat de dispariţia concubinei sale, scopul acestui demers fiind acela ca rudele să îşi formeze convingerea că nu este implicat în dispariţia bruscă a acesteia, dar şi să orienteze atenţia spre ipoteza unei plecări voluntare a victimei de la locuinţă. În baza acestui scop şi a planului său de a evita tragerea la răspundere penală, inculpatul G A, la data de 28.01.2019, a expediat către telefonul mobil al victimei următoarele mesaje, păstrate în memoria telefonului său .De această dată, inculpatul nu si-a mai expediat de pe telefonul victimei F L răspuns la mesajele trimise acesteia, aşa cum a procedat în data de 27.01.2019.

În acea seară de luni, 28.01.2019, G A a venit la casa din deal şi a spus că nu mai ştie nimic de F L şi nici de G R A. Conform declaraţiei martorului  T M E coroborată cu rezultatul percheziţiei informatice, în data de 28.01.2019, inculpatul G A a căutat-o pe F L împreună cu  T M E prin sat, la solicitarea minorului. În urma efectuării percheziţiei informatice asupra telefonului mobil aparţinând lui  F A C, a fost identificat un mesaj trimis de pe acest telefon către terminalul mobil al victimei F L .

La aceeaşi dată, 28.01.2019, ora reală 21:11, conform rezultatului percheziţiei informatice efectuată asupra telefonului LG aparţinând minorului  F A C, de pe acest telefon,  T M E a expediat un mesaj către numărul său de telefon. Rezultă în mod logic că cel căutat, alături de F L, nu era  T M E, ci G R A, având în vedere că la acel moment  T M E era împreună cu G A. De altfel, în data de 28.01.2019, este singura zi în care G R A nu a revenit la locuinţa sa, fiind găsit la domiciliul inculpatului în seara zilei de marţi, 29.01.2019. Din actele de la dosar a rezultat că telefonul mobil al martorului  T M E era folosit frecvent şi de G R A.

Aşa cum era de aşteptat, despre dispariţia victimei F L au aflat la scurt timp şi membrii de familie ai inculpatului G A. Mama inculpatului, martora G M, cunoscând faptul că acesta este o persoană violentă şi că în trecut a mai agresat-o pe F L,  s-a alarmat şi a început să facă propriile cercetări.De asemenea, G M, la începutul lunii februarie 2019 şi-a exprimat îngrijorarea şi în faţa martorei B C, dar şi în faţa preotului paroh din localitate.

Începând cu data de 29.01.2019 inculpatul a pus în practică o nouă strategie, invocând faptul că F L a plecat la fratele său F P, pentru a cere bani cu titlu de împrumut. Astfel, G M a declarat că în ziua de luni, data de 28.01.2019, s-a întâlnit cu vecina sa C M , ocazie cu care a aflat de la aceasta că în seara de 26.01.2019 soţii C au petrecut cu G A şi F L. Aflând că la petrecere s-a consumat alcool şi fiindu-i teamă să nu se fi întâmplat ceva, în ziua de marţi, 29.01.2019, G M s-a deplasat la locuinţa fiului său, în jurul orei 09:00-09:30,  unde nu era nimeni, însă până să părăsească imobilul şi-au făcut apariţia G A şi G R A.

Martora G M a arătat că în acea zi, 29.01.2019, când a intrat în anexa gospodăriei, folosită ca bucătărie, a constatat o serie de schimbări, care i-au ridicat suspiciuni, şi anume  -  podeaua era curăţată, deşi anterior era murdară, în dreptul geamului de lângă sobă era prinsă o folie de perete, folie ce nu exista anterior, iar patul din cameră era acoperit cu o pătură nouă. De asemenea, martora a fost surprinsă să vadă că au fost spălate foarte multe rufe – cearşafuri, prosoape, pături, haine - care erau întinse în curte la uscat, G A afirmând că L a spălat pentru că urma să vină la locuinţa lor o măicuţă. Cu ocazia acelei vizite, G A a fost întrebat de mama sa unde se află L, iar acesta a răspuns că a plecat în comuna pentru a împrumuta bani de la fratele său.

În data de 29.01.2019,  T M E i-a expediat de pe telefonul fratelui său  F A C mesaje mamei sale, în urma percheziţiei informatice efectuate pe telefonul LG aparţinând minorului  F A C fiind identificate mesajele trimise. Data şi ora expedierii mesajelor au fost stabilite în urma analizării datelor de trafic telefonic, constatându-se existenţa unui decalaj de 2 ore între ora ce apare la percheziţie şi ora reală. Scopul pentru care  T M E a expediat aceste mesaje a fost acela de a vedea dacă mama sa îi răspunde.

În aceeaşi zi, 29.01.2019  T M E a aflat de la fratele său  F A C că mama lor, la F P, fratele victimei. Minorul  F A C a declarat că în acea zi a primit un mesaj de pe telefonul mamei, în care scria că se află la moş P pentru a împrumuta nişte bani şi îi cerea copilului să nu îi spună lui A.  F A C a declarat că ulterior a şters mesajul primit de pe telefonul mamei sale, dar că l-a anunţat pe G A, prin mesaje, că mama sa este la fratele său P şi aceasta are bateria telefonului descărcată. În urma efectuării percheziţiilor informatice asupra telefonului mobil deţinut de inculpat şi asupra telefonului mobil marca LG, aparţinând lui  F A C, au fost identificate mesajele pe care  F A C i le-a trimis inculpatului.

Pe listing-ului telefonic al victimei F L, figurează într-adevăr că la 29.01.2019, ora 12:18 de pe acest telefon au fost trimise două mesaje către telefonul mobil al martorului  F A C, aceste mesaje fiind de altfel şi ultimele date de trafic înregistrate în data de 29.01.2019.

În schimb, tot din conţinutul datelor de trafic din data de 29.01.2019 s-a constatat că inculpatul nu a primit niciun mesaj de pe telefonul victimei şi nici nu au existat convorbiri telefonice între cei doi. Or, în condiţiile în care G A a afirmat în prezenţa mamei sale, încă din dimineaţă zilei de 29.01.2019, că F L e în comuna ca să împrumute bani, iar această variantă ar fi fost într-adevăr reală, în mod firesc inculpatul nu ar fi avut cum să cunoască acest aspect, dinainte de a primi mesajele de la  F A C, la orele 13:29 şi 13:31.

În cursul urmăririi penale a fost audiat martorul F P, fratele victimei F L, care a declarat că a văzut-o pe sora sa ultima dată în urmă cu aproximativ un an.

Din cele de mai sus, rezultă că inculpatul a fost cel care a trimis mesajele pe care  F A C le-a primit de pe telefonul mamei sale. Scopul pentru care inculpatul, în mesajul scris minorului, a făcut referire la faptul că bateria telefonului este descărcată şi nu are încărcător este evident -  în acest mod rudele victimei  puteau să îşi explice cauza pentru care F L are telefonul închis.

În aceeaşi zi de miercuri, data de 30.01.2019, pentru a verifica dacă F L este într-adevăr plecată, aşa cum a susţinut inculpatul,  martora G M a discutat cu celălalt fiu al său, G C, căruia i-a cerut să meargă să vorbească cu  T M E.

În consecinţă, după ce au căzut de acord cu privire la motivul prezenţei lor la casa părintească a victimei F L, motiv pe care să il invoce în faţa inculpatului în cazul în care s-ar fi întâlnit cu acesta, G C, concubina sa C E şi fiul acesteia I s-au deplasat la domiciliul copiilor victimei F L. În urma discuţiei avută cu  T M E au aflat că nici copiii nu s-au mai întâlnit şi nici nu au mai vorbit cu mama lor şi că aceasta ar fi plecată  , la fratele său pentru a aduce bani. Înainte de a pleca, martora C E i-a spus lui că în cazul în care G A îl va întreba despre ce au vorbit, să nu îi spună adevărul, să spună că au discutat despre cursurile de limbă maghiară.

La plecare, pe drum, cei trei s-au întâlnit cu inculpatul G A care era însoţit de G R A, prilej cu care, aşa cum s-au înţeles anterior, i-au comunicat inculpatului că au fost să discute cu despre o bursă acordată la cursurile de maghiară, fiindu-le teamă să spună motivul real al vizitei efectuate. Inculpatul şi G R A se îndreptau la momentul întâlnirii spre locuinţa părintească a victimei F L.

Membrii familiei inculpatului G A, analizând dispariţia bruscă  de la domiciliu, au ajuns la concluzia că acesteia i s-a întâmplat ceva grav, luând în calcul inclusiv ipoteza uciderii sale de către G A. Din declaraţia martorei G M a reieşit că de-a lungul timpului s-a mai întâmplat ca F L să plece o zi, două, de la locuinţă, însă aceasta a revenit mereu şi în orice caz, păstra legătura telefonică cu fiii săi, inclusiv cu G M.

Revenind la întâlnirea pe care inculpatul G A şi G R A au avut-o cu fratele său G C, cu martora C E si fiul acesteia I, pe uliţa ce coboară spre casa părintească a victimei şi având în vedere desfăşurarea evenimentelor ulterior acestei întâlniri, se extrage concluzia că în acest moment inculpatul G A a conştientizat că familia sa a început să-şi exprime public îngrijorarea cu privire la absenţa victimei F L.  În asemenea condiţii, riscul ca G R A, persoană consumatoare de alcool, să relateze adevărul cu privire la uciderea mamei sale de către inculpat a fost perceput de G A ca fiind unul ridicat.

Din declaraţia martorului  T M E a rezultat că în acea seară, miercuri 30.01.2019, când inculpatul G A şi G R A au ajuns la casa copiilor, G A prezenta o stare de nervozitate, spunând că nu o găseşte pe L. La acel moment în vizită la minorul  F A C se aflau şi martorii minori F S E A, C C şi P I.

 T M E a stat de vorbă în bucătărie cu G A şi G R A, ocazie cu care au hotârât să ia legătura, prin intermediul internetului, cu rudele victimei F L, având în vedere mesajul pe care  F A C îl primise de pe telefonul mamei sale.  La acea dată inculpatul G A i-a spus martorului  T M E că în urmă cu câteva luni, F L discutase cu naşa de botez a martorului, P L, referitor la găsirea unui loc de muncă pentru F L în Italia, sugerând că există posibilitatea ca aceasta să fi plecat în această ţară. După mai multe încercări de a discuta cu rudele, au reuşit să ia legătura, prin apel video, cu unchiul Ben – F B, fratele victimei, stabilit în Franţa. Cu acea ocazie, F B a aflat că sora sa este dispărută de mai multe zile, iar inculpatul G A i-a spus şi acestuia că F L a vorbit cu P L, cumătra sa care locuieşte în Italia, în urmă cu ceva timp cu scopul ca aceasta să găsească un loc de muncă pentru F L. F B a spus că o să verifice să vadă dacă fraţii sau cumătra din Italia au cunoştinţă de sora sa. F B l-a întrebat pe G A dacă s-a certat sau dacă a bătut-o pe F L, însă inculpatul a negat şi a spus că se înţeleg foarte bine. F B a discutat la acel moment cu toţi cei trei nepoţi ai săi  T M E, F A C şi G R A, apelul video fiind încheiat la ora 19:50.

În cursul urmăririi penale, F B, aflat în Franţa, a fost contactat de organele de cercetare penală din cadrul IPJ Bacău ocazie cu care s-a stabilit că acesta, în urma discuţiei avută în data de 30.01.2019, a făcut verificări şi a constatat că niciuna din rudele lor nu au cunoştinţă de victima F L. La data de 12.02.2019 a fost audiat F C T, frate cu victima F L, care domiciliază în Italia, care de asemenea a declarat că nu deţine nicio informaţie referitoare la sora sa şi că a discutat cu P L, iar aceasta i-a spus că ultima dată a vorbit cu F L în vara anului 2018.

Ipoteza că F L a plecat în altă ţară, fără să anunţe în prealabil plecarea, fără a-şi pregăti un minim bagaj, fără a avea bani asupra sa, fără a-şi asigura o sursă de venit şi fără a fi în posesia vreunui mijloc de comunicare la distanță, telefonul găsit asupra inculpatului fiind singurul telefon de care dispunea victima, în condiţiile în care aceasta are şi paşaportul expirat, iar cartea sa de identitate a fost găsită, de asemenea, în posesia inculpatului, nu este credibilă şi nici susţinută de vreun mijloc de probă, iar posibilitatea trecerii frauduloase a graniţei este exclusă.

La scurt timp, amicii minorului  F A C au părăsit locuinţa, pe parcursul serii în imobil rămânând aşadar inculpatul şi cei trei copii ai victimei F L.  F A C s-a retras să doarmă la un moment dat, însă acesta a declarat că a auzit când G A discuta cu G R A pe un ton ridicat şi se certau.

Victima G R A a scos de sub un pat un bidon de 2/2,5 litri cu bere şi ieşit în curte cu G A şi  T M E. Inculpatul şi victima au început să consume alcool, timp în care G A i-a spus lui G R A că în această perioadă trebuie sa vină mai des la locuinţa sa pentru a-l ajuta la treabă până o să apară L. Au continuat să bea, iar la un moment dat G A i-a interzis victimei G R A să mai consume alcool, ocazie cu care G R A i-a spus inculpatului să îl lase în pace, că bea pe plâmânii săi. G A s-a enervat şi l-a lovit pe G R A cu pumnul în zona feţei, iar în urma loviturii aplicate, victima G R A fiind în picioare, s-a dezechilibrat şi a căzut la pământ. În cădere G R A s-a lovit cu fruntea de carcasa unui frigider din curte şi a rămas inconştient.

Profitând de această împrejurare, pe fondul tensiunii psihice în care se afla, generată de iminenţa declanşării unor verificări aprofundate cu privire la dispariţia bruscă a concubinei sale de la domiciliu, exacerbată în acea seară ca urmare a întâlnirii cu fratele său C. şi a discuţiei pe care au avut-o cu F B, timp în care G R A s-a retras pentru a discuta separat cu acesta (după cum a susţinut chiar inculpatul), incupatul s-a hotârât să îl ucidă pe G R A, pentru a se asigura astfel că fapta de omor comisă asupra concubinei sale nu va fi descoperită.

 T M E s-a speriat de cele întâmplate şi s-a apropiat de fratele său, moment în care G A i-a impus, pe un ton ameninţător, să rămână acolo şi să îl ţină pe G R A de cap. G A a mers ulterior în partea laterală a casei,  unde a umplut pe jumătate o găletuşă (recipient de la smântână) cu  materii fecale existente pe sol.  T M E a precizat că excrementele erau în stare lichidă, fiind amestecate cu urină şi zăpadă. În continuare, în timp ce  T M E, ca urmare a constrângerii morale la care a fost supus, ţinea victima de cap, inculpatul a tras de mandibula victimei şi i-a turnat acesteia în cavitatea bucală şi în nas conţinutul  găletuşii. În urma acestei acţiuni, victimei G R A i-au fost obstrucţionate căile respiratorii şi a decedat la scurt timp. Din declaraţia minorului  T M E a rezultat că victima era inconştientă, dar incă respira sacadat când inculpatul a turnat excrementele în gura fratelui său.  T M E a executat întocmai cerinţele inculpatului întrucât s-a temut ca G A să nu îi facă rău lui sau fratelui cel mic. Martorul a mai arătat că după săvârşirea faptei inculpatul a spălat găletuşa şi a umplut-o cu tărâţe de porumb. Ulterior, inculpatul G A şi  T M E, la solicitarea inculpatului, l-au ascuns pe G R A sub o saltea aflată în curte, lângă scara din lemn ce făcea accesul în podul casei. Inculpatul a rămas în continuare în curte şi i-a cerut minorului  T M E să intre în casă şi să se culce.

În dimineaţa de 31.01.2019,  F A C a plecat de dimineaţă la şcoală, însă  T M E a absentat de la cursuri. În urma analizării datelor de trafic înregistrate pe terminalele mobile aparţinând inculpatului şi martorului  T M E a rezultat că în dimineaţa de 31.01.2019, G A l-a sunat pe  T M E la ora 08:23 şi au purtat o discuţie de 198 de secunde şi la ora 09:44 când au purtat o discuţie de 42 de secunde, după care, în jurul orei 11:00 inculpatul s-a prezentat la locuinţa copiilor.

Fiind văzuţi împreună de martora B I,  T M E a purtat o discuţie cu aceasta, ocazie cu care au întrebat-o dacă l-a văzut pe G R A, motivând că nu ştie unde se afla acesta şi că l-au căutat prin casele abandonate din apropiere. După acea discuţie,  T M E şi inculpatul au intrat în locuinţa copiilor.

Ulterior, în timp ce  T M E supraveghea zona pentru a nu fi observaţi, inculpatul a scos trupul victimei G R A de sub salteaua din curte şi a aşezat cadavrul pe abdomen în partea laterală dreapta a casei, între imobil şi gard, cu picioarele orientate spre curte şi cu faţa fixată în resturile de materii fecale şi noroi de pe sol. Din declaraţia martorului  T M E a rezultat că G A a spus la acel moment că treaba trebuie să fie bine făcută şi moartea lui G R A să pară accident.

Pentru a evita tragerea la răspundere penală, aşa cum a încercat şi în cazul victimei F L, inculpatul a poziţionat cadavrul victimei G R A în modalitatea descrisă anterior cu scopul de a disimula fapta comisă într-o moarte accidentală, pe fondul stării de sănătate a victimei, care suferea de epilepsie. La scurt timp, realizat că această ipoteza nu ar fi credibilă, a revenit asupra acestui plan, după cum se va prezenta în cele ce urmează.

În continuare, inculpatul şi martorul  T M E au plecat de la casa din deal şi s-au perindat prin zonele învecinate, simulând la început o activitate de căutare a lui G R A, după care au aşteptat momentul în care victima avea să fie depistată decedată în partea laterală a casei de către minorul  F A C, la întoarcerea de la şcoală.

 T M E a declarat că în acest interval de timp inculpatul G A i-a spus că vor avea probleme atât ei cât şi F L acum că este mort. De asemenea i-a spus că vor rămâne ai nimănui şi că mama lor va fi pedepsită pentru abandon de familie. Inculpatul l-a manipulat şi a exercitat continuu asupra minorului  T M E o formă de abuz emoţional cu scopul de a-l determina pe acesta să colaboreze şi să păstreze tăcerea cu privire la cele întâmplate.

În cursul urmăririi penale au fost ridicate de la SC E. SRL, magazin denumit de localnici „La E”, imaginile video înregistrate de camerele de supraveghere montate în exteriorul localului, iar în urma vizionării acestora, cu privire la data de 31.01.2019, s-au constatat următoarele:

-la ora 07:42  F A C a plecat la şcoală;

-la ora 10:47 G A apare în timp ce se deplasează spre locuinţa numitei F L (unde locuiau copiii acesteia);

-la ora 11:06 în imaginile video apar G A şi  T M E în timp ce vin din direcţia locuinţei numitei F L;

-la ora 12:02 G A şi  T M E apar în timp ce vin dinspre locuinţa numitei F L;

-la ora 12:34  F A C se întoarce de la scoală;

-în intervalul 15:32-15:37, F A C şi martora G A apar pe imagini în timp ce vin spre SC E.C. SRL şi se întorc spre locuinţa numitei F L.

Deşi minorul  F A C a ajuns acasă de la şcoală în jurul orei 13:00, cadavrul victimei a fost găsit mai târziu, abia în momentul în care  F A C şi martora G A s-au întors de la magazin, după ora 15:37, ora la care aceştia apar pe înregistrările video în timp ce se îndreaptă spre locuinţă.

În momentul în care  F A C şi martora G A au revenit la locuinţă, după ce au făcut cumpărături la magazin, l-au găsit pe G R A decedat în partea laterală a casei, în poziţia în care a fost aşezat de inculpatul G A. În consecinţă, la ora 15:44  F A C l-a contactat telefonic pe  T M E pentru a-i relata că G R A pare a fi mort, durata convorbirii fiind de 201 secunde.

G A a ieşit în fugă, speriată,  din curtea locuinţei şi i-a spus martorei B I, care locuieşte vis-a-vis, că i-a văzut picioarele victimei G R A. Martora B I s-a apropiat de gardul locuinţei victimei, ocazia cu care l-a observat căzut pe sol pe G R A, în partea dreaptă a casei, între imobil şi gardul împrejmuitor. Martora a constatat că G R A nu mişca şi nici nu scotea  sunete, realizat că s-a întâmplat ceva grav. Martora a mai arătat că a auzit când  F A C l-a sunat pe fratele său  T M E şi i-a cerut să vină la deal că A pare a fi mort şi este albastru la faţă.

În urma analizării listing –ului obţinut pe numerele de telefon aparţinând minorilor  T M E şi  F A C şi din probele rezultate în urma efectuării percheziţiei informatice asupra telefonului mobil al minorului  F A C, s-a stabilit că după ce  F A C l-a sunat pe  T M E pentru a-i spune împrejurările în care l-a găsit pe fratele său G R A, aceştia au continuat să comunice prin mesaje.

Martora B I a declarat că la scurt timp şi-a făcut apariţia  T M E, fiind urmat la câteva minute de inculpatul G A. Martora a declarat că i-a văzut pe G A,  T M E şi  F A C în timp ce se uitau la G R A, iar apoi au intrat în imobil. Martora B I a intrat ulterior în locuinţa sa, dar a aflat de la fratele său B E, audiat ca martor în cauză şi care a confirmat aceste aspecte -  că inculpatului G A şi  T M E l-au dus pe G R A în casă.

Din imaginile video ridicate de la magazinul SC E. SRL (La E)  a rezultat că la ora 16:31  T M E a coborât uliţa spre locuinţa sa, iar la ora 16:38 în imagini  apare G A care s-a îndreptat, de asemenea, spre locuinţa copiilor.

După discuţia telefonică avută cu  F A C, primul care a ajuns la locuinţa din deal a fost martorul  T M E, fiind urmat la scurt timp de inculpatul G A. Inculpatul G A  l-a asigurat pe  F A C că fratele său cel mare este bine şi că a sunat la ambulanţă, după care l-a trimis afară la joacă. Inculpatul G A şi  T M E au mutat ulterior cadavrul în casă şi au discutat ca în cursul nopţii să îl transporte pe un câmp şi să îl abandoneze.  T M E a declarat că după ce au aşezat trupul fratelui său pe pat, deşi era decedat, i-a pus nişte oţet la nas şi l-a apăsat pe piept, moment în care a constatat că a expirat o dată, fără a inspira înapoi.  Martorul  T M E a venit cu ideea ca atunci când vor abandona cadavrul să pună alături o geantă care să conţină un bidon cu alcool şi cupru, să pară că a decedat în acel loc în timp ce căuta cupru.

După ce au aşezat cadavrul pe patul din camera din partea stângă a imobilului şi l-au acoperit cu o pătură, au încuiat casa şi G A, T M A şi  F A C, care se afla în drum, au plecat la locuinţa inculpatului, din acea zi minorii rămânând să locuiască împreună cu inculpatul.

Tot din acea zi,  T M E şi-a pierdut telefonul mobil în locuinţa inculpatului, telefonul acestuia fiind găsit asupra inculpatului G A la data de 17.02.2019.

Din declaraţia martorului  T M E, coroborată cu datele de listing şi rezultatul percheziţiei informatice asupra telefonului mobil al inculpatului, a rezultat că după ce au plecat spre locuinţa inculpatului, la propunerea inculpatului, au stabilit să își trimită unul altuia mesaje din care să rezulte că AR trăiește și este doar beat, aspect concretizat într-o conversație formată din SMS- uri.

La ora 17:17, în imaginile video surprinse de camerele de supraveghere de la magazinul SC E. SRL, apar G A,  F A C şi  T M E, însoţiţi de G A, în timp ce urcă împreună uliţa, dinspre locuinţa copiilor către locuinţa inculpatului, rezultând, aşa cum de altfel a declarat şi  T M E, că mesajele, redate anterior, au făcut parte din scenariul creat de inculpat pentru a scăpa de răspunderea penală, la momentul expedierii mesajelor cei doi fiind unul lângă celălalt. Se constată aşadar că inculpatul a pus în aplicare şi în cazul victimei G R A acelaşi plan, folosit şi în ceea ce priveşte fapta de omor comisă asupra concubinei sale, de a-şi preconstitui probe de nevinovăţie, pe care să le invoce la momentul la care urmau să fie declanşate cercetările penale.

În aceeaşi seară, conform susţinerilor martorului  T M E, acesta împreună cu inculpatul G A au plecat să sustragă lemne, în C, jud. Bacău, timp în care inculpatul i-ar fi spus că vor abandona cadavrul victimei G R A în această localitate, în zona unei fântâni, în cursul nopţii. Inculpatul a mai spus atunci că îi va trimite pe  el, pe A şi pe mama lor în judeţul Constanţa, la o rudă de-a lor, până se liniştesc apele, şi că ulterior va veni şi el.

La data de 01.02.2019 inculpatul G A şi minorul T M au revenit la casa din deal  şi au mutat cadavrul victimei G R A, cu ajutorul unei pături, din camera din dreapta în camera din partea stânga a holului, motivul fiind acela că în camera în care a fost iniţial depus se putea pătrunde pe o uşă de acces situată în partea din spate a imobilului sau prin podul casei. Cei doi au încercat să aşeze trupul sub pat, dar nu au reuşit, astfel că l-au lăsat pe podea, la marginea patului, înfăşurat în pătură, iar apoi l-au acoperit cu multe articole vestimentare, un sertar şi o bicicletă. În imaginile video surprinse de camerele de supraveghere de la SC E.C. SRL, în data de 01.02.2019, ora 14:21, se observă cum G A şi  T M E merg spre locuinţa numitei F L.  T M E a declarat că şi cu această ocazie a discutat cu G A să transporte cadavrul pe câmp în comuna S, în cursul acelei nopţi.

 T M E a declarat că, în seara de 02.02.2019 împreună cu G A au mers din nou la casa din deal pentru a lua găinile din curte şi a le aduce la locuinţa inculpatului. În timpul acestei activităţi G A i-a spus că dacă nu este atent, cu referire la ceea ce se întâmplase cu R, inculpatul va ajunge în puşcărie, iar de el şi de fratele său cel mic va fi vai şi amar şi vor ajunge la orfelinat. La aceeaşi dată inculpatul i-a mai spus martorului că a aflat că mama sa a plecat în Italia, dar că ulterior a revenit asupra acestei afirmaţii, spunându-i minorului că mama sa ar fi în Iugoslavia.

În data de 03.02.2019, duminică, în jurul prânzului,  T M E şi  F A C au mers la locuinţa lor pentru ca  T M E să facă curăţenie şi să pregătească bagajul său şi al fratelui său pentru a pleca la Constanţa, aşa cum a spus inculpatul, G A urmând să pregătească bagajul mamei lor. În timp ce  F A C a rămas să se joace în drum,  T M E a spălat la maşină pătura din camera în care il aşezaseră iniţial pe G R A întrucât aceasta s-a murdărit de materiile fecale în timpul manevării cadavrului, a măturat în toată casa, cu excepţia încăperii în care era ascuns cadavrul, iar la final, apelând la ajutorul fratelui său, a aşezat covoarele pe podea în camera cu televizor şi în bucătărie.  T M E a mai arătat că fratele său  F A C ştia la acel moment de la G A că mama lor F L şi fratele G R A sunt internaţi în spital.

În data de 03.02.2019, când minorii au ajuns la locuinţa lor, înainte ca  T M E să se apuce de curăţenie, s-au întâlnit cu martora B I, vecina lor, care era împreună cu I.G.. B I l-a întrebat pe  T M E unde este G R A, iar  T M E a răspuns că probabil e în casă.  T M E a intrat în locuinţă şi după puţin timp a reieşit spunându-i martorei că A nu este în casă şi nu ştie unde e, motiv pentru care  T M E s-a prefăcut că îl caută pe fratele său prin casele părăsite din vecinătate. După finalizarea căutărilor,  T M E a discutat din nou cu martora B I şi cu I.G. şi a afirmat că A se va întoarce el acasă. În discuţie a intervenit şi  F A C care a spus că A şi mama lor sunt în spital, că aşa i-a spus G A. Aceeaşi afirmaţie, că mama sa este la spital cu G R A, a fost făcută de  F A C şi într-o discuţie, purtată la aceeaşi dată, cu martorul B E.

În aceeaşi zi,  T M E s-a întâlnit cu martora G M la magazinul SC E. SRL, ocazie cu care aceasta i-a dat minorului mai multe bucăţi de parizer, pâine şi nişte bani pentru a avea ce să manânce împreună cu fraţii săi. La acel moment G M l-a întrebat pe  T M E unde este A, iar  T M E a răspuns că fratele său este acasă, că e beat criţă şi că doarme.

La data de 04.02.2019 inculpatul G A s-a deplasat la un moment dat în municipiul Bacău, revenind la domiciliu după câteva ore.

Mama inculpatului, G M, aflând de la sora sa D T că G A se afla în municipiul Bacău, a profitat de absenţa sa de la domiciliu şi a mers la locuinţa acestuia pentru a vedea dacă o găseşte pe F L. În timp ce era în curte, G M a fost strigată de  T M E şi  F A C, martora fiind surprinsă de prezenţa copiilor  la locuinţa inculpatului. Martora a aflat de la cei doi minori că inculpatul i-a adus la locuinţa lui, iar când a întrebat ce face G R A,  T M E i-a răspuns că acesta doarme. G M a mers ulterior la locuinţa sa şi a revenit după aproximativ jumătate de oră cu mâncare pentru a le o oferi copiilor, timp în care şi-a făcut apariţia şi inculpatul G A. G M i-a spus inculpatului că a adus mâncare, iar inculpatul i-a zis că nu era nevoie că a cumpărat peşte, după care mama inculpatului a plecat.

Din mijloacele de probă administrate în cauză s-a mai stabilit că inculpatul a achiziţionat din municipiul Bacău materiale de zugrăvit şi vopsit, iar în ziua de marţi, 05.02.2019, a început să desfăşoare activităţi de renovare a încăperii (bucătărie) în care locuia cu scopul evident de a îndepărta urmele de sânge rezultate în urma uciderii concubinei sale. Trebuie menţionat că primele măsuri de îndepărtare a urmelor care l-ar fi putut incrimina au fost derulate de inculpat în perioada imediat următoare uciderii concubinei sale, relevantă sub acest aspect fiind declaraţia martorei G M care a observat la data de 29.01.2019 că în bucătărie au intervenit modificări neobişnuite şi anume, a fost curăţată podeaua, a fost lipită o folie pe perete, patul era acoperit cu pătură nouă adusă din casă şi ceea ce a surpins-o cel mai mult pe martoră a fost multitudinea de haine care se aflau afară la uscat. De asemenea, aşa cum rezultă din procesul verbal de cercetare la faţa locului, inculpatul a depozitat într-un sac din rafie hainele victimei, murdare de sânge, pe care le-a ascuns în curte şi de care cel mai probabil a uitat să se debaraseze, având în vedere că au fost găsite de organele de urmărire penală la data de 06.02.2019.

Revenind la operaţiunile menite a-i asigura exonerarea de răspundere penală, la data de 05.02.2019 G A a curăţat pereţii şi tavanul bucătăriei, fragmentele de tencuială rezultate fiind cărate de  T M E pe marginea şanţului pluvial din apropierea locuinţei. Din declaraţia martorului  T M E a rezultat că inculpatul a insistat cu răzuirea pereţilor în zona colţurilor, pe peretele pe care era poziţionat patul şi în zona tavanului. Ulterior a reparat cu ipsos şi a văruit cu var alb atât pereţii cât şi tavanul, după care împreună cu minorii au curăţat podeaua, martorul  T M E precizând în declaraţia dată în data de 11.02.2019 că au şters de pe podea şi nişte pete de sânge, dar în declaraţia din data de 15.02.2019  a revenit şi a precizat că nu a observat pete de sânge pe jos la acel moment. După ce s-a uscat varul, inculpatul a montat din nou carpeta pe peretele din zona patului, pe care o înlăturase când a tencuit şi văruit, a aşezat patul la loc, scos pe timpul renovării în curte, iar apoi a şters tablourile cu benzină şi detergent de vase. De asemenea, minorul  T M E a curăţat un calorifer electric pe care îl foloseau la încălzirea camerei.

Din actele de la dosar a mai rezultat că, deşi începând cu data de 31.01.2019 minorii au locuit împreună cu inculpatul la adresa acestuia, timp în care evident F L nu s-a mai întors la locuinţă, inculpatul a continuat să simuleze discuţii telefonice cu aceasta, mesajele fictive fiind identificate in memoria telefonului mobil marca M, aparţinând inculpatului, cu prilejul efectuării percheziţiei informatice asupra acestui dispozitiv.

Mesajele fictive redate mai sus confirmă, încă o dată, caracterul simulat al convorbirilor tip SMS purtate între inculpat şi terminalul mobil al victimei F L.

În urma analizării listing-ului telefonic al victimei F L, s-a stabilit că în datele de 01.02.2019, 03.02.2019, 04.02.2019 telefonul mobil al victimei nu a înregistrat trafic, telefonul fiind închis.

S-a mai stabilit că terminalul mobil al victimei F L a mai fost activ în data de 10.02.2019, ora 16:08:27.

Întrucât demersurile desfăşurate în data de 05.02.2019 nu au fost suficiente,  activitatea de ştergere a urmelor infracţiunii comise a continuat şi în data de 06.02.2019, când inculpatul a vopsit tocul uşii de acces în bucătărie, a vopsit o porţiune de podea din dreptul sobei şi a început să vopsească şi o măsuţă din încăpere, cu grund roşu, demontând blatul de pe picioare.

În jurul prânzului, la locuinţa inculpatului G A s-au prezentat organele de urmărire penală, ocazie cu care minorii au fost găsiţi în interiorul bucătăriei,  T M E aplicând la acel moment cu o pensulă grund rosu pe blatul  măsuţei.

Cu prilejul audierilor,  T M E a arătat că în data de 06.02.2019 îşi programase să meargă la locuinţa sa pentru a face bagajul şi a lua haine şi pentru mama sa întrucât urmau să ajungă la Constanţa după cum i-a spus inculpatul G A, însă au fost demarate cercetările penale în cauză şi nu a mai plecat.

La data de 06.02.2019 organele de urmărire penală s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că numiții F L, jud. Bacău și fiul acesteia, G AR, au dispărut de la domiciliu de mai multe zile, existând date că numitul G AR a decedat în condiții suspecte.

Cu prilejul efectuării cercetării la fața locului, casa părintească a numitei F L, a fost identificat cadavrul numitului G AR .

Cadavrul a fost găsit într-un dormitor al imobilului, la marginea unui pat, întins pe podea în decubit dorsal, învelit într-o pătură și acoperit cu o multitudine de articole de vestimentație și obiecte casnice.

Cu ocazia examinării sumare a cadavrului nu au fost evidențiate urme vizibile de violență pe corp, însă în interiorul cavitații bucale și nazale, s-a putut observa prezența unei substanțe semilichide de culoare galben verzui ce pare a fi excrement, aceleaşi urme  de materie în formă uscată (crustă) fiind observate pe buze, obrazul stâng și sub bărbie.

Cadavrul a fost transportat la morga S.J.U. Bacău în vederea efectuării necropsiei şi stabilirii cauzelor decesului, fiind stabilit următorul diagnostic preliminar: insuficiență cardio respiratorie acută; asfixie mecanică prin corp străin lichid.

Cu prilejul efectuării cercetării la fața locului– locuinţa părintească a inculpatului G A, imobil în care acesta locuia împreună cu concubina sa F L, a fost identificat în curtea compartimentată pentru păsări un sac din rafie, ce conținea articole vestimentare de damă ce prezentau urme de culoare brun roşcate cu aspect de sânge. Pe timpul efectuării cercetărilor, inculpatul G A a încercat să ascundă sacul identificat de organele de urmărire penală, prin aruncarea acestuia după gard, aspect ce s-a menţionat şi în cuprinsul procesului verbal de cercetare la faţa locului.

Cu ocazia examinării sacului din rafie, au fost identificate pe suprafaţa acestuia două fragmente țesut biologic de culoare brun roșcat cu aspect de sânge, iar la bază sacul prezenta urme îmbibate de substanță de culoare brun roșcată cu aspect de sânge.

Sacul conţinea următoarele articole vestimentare: palton de culoare neagră, având la baza mânecilor blană sintetică, ce emana miros de substanţă petrolieră, pulover de culoare albastru deschis cu motive florale albe ce prezintă urme de culoare brun roșcate cu aspect de sânge, atât pe față, cât și pe partea din spate, maieu cu inscripția Holly Work de culoare alb cu scris albastru și marginea din zona gâtului și a axilei de culoare albastre, ce prezintă urme create prin ştergere de culoare brun roșcate cu aspect de sânge atât pe față cât și pe partea din spate, pantaloni tip colanți de culoare bleumarin ce par a fi spălați, pulover de culoare roz pal cu dungi albe ce pare a fi spălat, chiloți de culoare albă cu elemente florale, căciulă neagră, două perechi de șosete negre, ce emanau miros de detergent. De asemenea, tot in sac a fost găsit un smoc de păr, cel mai probabil al victimei F L, legat la mijloc cu o ață de rafie, asemănătoare sacului în care a fost găsit.

Între anexa locuinței și locuință au fost găsite o pereche de ghete de damă de culoare verde deschis, pe care s-au evidențiat cu lampa sub spectru de lumina UV urme ce par a fi de sânge.

De asemenea, în anexa imobilului cu destinaţie bucătărie au fost identificate mai multe urme de substanţă de culoare brun roşcat, ce par a fi de sânge, după cum urmează: pe suprafața sobei 5 urme de substanță de culoare brun roșcată ce par a fi de sânge ( 5 urme prelevate cu exudat recoltor), același tip de urme fiind găsite pe o mătură din paie descoperită lângă focarul sobei (urmă ridicată prin decuparea paielor), pe partea inferioară a unui blat de masă găsită poziționată în mijlocul încăperii mai mulți stropi (urme ce au fost prelevate cu un exudat recoltor), pe partea interioară a ușii de acces, sub clanța ușii  2 urme (prelevate cu exudat recoltor), de pe scheletul metalic a unei măsuțe sub televizor 2 urme (prelevate cu exudat recoltor), de pe becul ce luminează încăperea o pată ce pare a fi sânge (urmă ridicată cu tot cu suport bec), pe latura peretelui, în dreptul patului și în dreptul sobei  au fost identificate sub spectrul de lumina UV pete de culoare închisă  (au fost prelevate prin decupare  fragmente de var).

S-a constatat că tocul uşii şi pragul uşii de acces au fost acoperite proaspăt de vopsea – grund roşu închis, fiind aplicat un strat de vopsea grund roşu şi pe podea, la baza sobei. De asemenea, aşa cum s-a menţionat în procesul verbal de cercetare la faţa locului, în momentul pătrunderii în anexa bucătărie, minorul  T M E aplica cu pensula vopsea grund roşu închis pe blatul unei măsuţe din lemn, blatul fiind demontat de pe picioare.

De asemenea s-a constatat că pereţii încăperi au fost reparaţi şi văruiţi recent.

În interiorul bucătăriei, deasupra unui dulap, a fost descoperit, printre altele, un portofel din material textil ce conţinea un card de sănătate pe numele F L, un card de sănătate pe numele G R A, card bancar expirat O.T. pe numele F L, carte de identitate pe numele G R A şi un cupon de pensie pe numele G R A datat din luna decembrie 2018.

Fiind extins locul cercetării, în zona locuinței învecinate aparținând lui BP fost identificată pe malul unui șanț pluvial o grămadă de resturi de tencuială de pe perete, ce conțin var de aceeași culoare cu stratul de tencuială ce acoperă pereții din încăperea anexei locuinței numitului G A. În urma examinării sub spectru de lumină UV, au fost descoperite fragmente de tencuială pe care se evidențiază pete ce par a fi de sânge, fragmentele purtătoare fiind ridicate în vederea continuării cercetărilor.

Cu prilejul cercetării la faţa locului au fost ridicate în vederea continuării cercetărilor, printre altele, o tabletă şi un telefon aparţinând minorului  F A C.

În timpul procedurii de examinare fizică a numitului G A, efectuată la data de 06.02.2019, de la acesta a fost ridicat de asemenea un telefon , în care se afla cartela SIM cu numărul de apel 0xx.

La data efectuării cercetării la faţa locului, 06.02.2019, fiind întrebat ce cunoaşte în legăturile cu împrejurările în care concubina sa F L a dispărut de la domiciliu, G A a declarat verbal că este posibil ca F L sa fie în localitatea N, la locuinţa unui frate de-al său, sau în municipiul Medgidia la numita D F, şi că ar intenţiona să părăsească teritoriul ţării.

Aspectele declarate verbal au fost consemnate într-un proces verbal, iar ulterior au fost verificate locaţiile menţionate. Astfel, la aceeaşi dată, 06.02.2019 un lucrător de poliţie din cadrul Postului de Poliţie N B, jud. Bacău, l-a identificat pe numitul F P, fratele numitei F L, acesta relatând că nu a mai vorbit cu sora sa de mult timp şi că nu ţine legătura cu aceasta întrucât se află într-un conflict generat de moştenirea părintească. În acest sens a fost încheiat un proces verbal.

La data de 07.02.2019 a fost emis mandat de aducere pe numele F L în vederea audierii în calitate de martor cu privire la condiţiile în care a intervenit decesul fiului său G R A, mandat de aducere ce a fost înaintat şi I.P.J. Constanţa.  La data de 07.02.2019, ora 09:15, lucrători de poliţie din cadrul Poliţiei Municipiului Medgidia au identificat-o pe numita D F, care a precizat că o cunoaşte pe F L – i-a botezat unul dintre copii – dar că din anul 2016 a rupt orice legătură cu aceasta, nu s-au mai vazut şi nu mai ştie nimic de ea. D F a pus la dispoziţia organelor de poliţie un număr de telefon –  – indicând că îi aparţine numitei F L. Cu privire la aceste aspecte a fost încheiat proces verbal, care a fost ataşat la dosarul cauzei.

În vederea localizării numitei F L, s-a solicitat I.G.P.F. institutuirea măsurii consemnului la frontieră şi introducerea unei semnalări conform art. 34 din Decizia SIS II, privind pe F L, în baza de date ASF şi transmiterea acesteia in SINS şi SIS.

De asemenea, la nivelul IPJ Bacău a fost întocmit un dosar privind persoana dispărută F L.

Toate verificările efectuate în baza de date NBIS, inclusiv în luna iulie, cu privire la victima F L au dat rezultate negative.

La data de 20.02.2019, prin intermediul Biroului SIRENE, au fost înaintate datele persoanei urmărite/căutate F L, fiind solicitate efectuarea de verificări, ocazie cu care autorităţile judiciare din Italia au comunicat că: Poliţia din T a efectuat verificări şi persoana dispărută nu a fost identificată la adresa din T, viale B. Brin 168. Fratele F T C şi cumnata F R M locuiesc la această adresă, iar aceasta din urmă a declarat că nu a mai păstrat legătura cu F L de cca. 8 ani.

În scopul stabilirii existenţei vreunor semnalări în cazul numitei F L, s-au făcut verificări în evidenţa informatizată a Poliţiei Române – aplicaţiile INTERID şi SNRI, stabilindu-se că nu există menţiuni cu privire la aceasta.

Au fost efectuate verificări în evidenţa informatizată a Poliţiei Române- aplicaţiile Încarceraţi şi PMS WEB, stabilindu-se că F L nu figurează încarcerată sau deţinută în unităţi de reţinere sau detenţie. De asemenea au fost efectuate verificări în baza de date privind accidentele de circulaţie, rezultatul fiind negativ.

Au fost efectuate verificări în evidenţa informatizată a Poliţiei Române – aplicaţia Urmăriţi, stabilindu-se că F L figurează urmărită ca urmare a solicitării IPJ Bacău nr. 386336/06.02.2019.

Au fost contactate rudele victimei F G (frate), F B (frate), F M (nepoată), care au precizat că nu mai cunosc nimic legat de F L, nici ei şi nici alte rude ale lor.

Deşi la momentul sesizării victima F L a fost considerată persoană dispărută, fiind inclusă chiar în cercul de persoane bănuite de uciderea victimei G R A, mijloacele de probă administrate în cauză demonstrează că aceasta reprezintă o persoană decedată,  că a fost victima unei infracţiuni de omor calificat şi că autorul infracţiunii este inculpatul G A.

Având în vedere urmele biologice de sânge identificate cu prilejul efectuării cercetării la faţa locului în cauză s-a dispus efectuarea unei expertize genetice judiciare pentru a se stabili profilul genetic al acestora şi în consecinţă, persoana de la care provin.

Prin Raportul de Expertiză Criminalistică nr. 479421 din 09.05.2019 s-a stabilit că:

-pe maieul de culoare albă ce are în partea din faţă inscripţia Holly Work a fost identificat un fir de păr şi sânge aparţinând victimei F L;

-pe puloverul de culoare albastru a fost identificat sângele victimei F L;

-materia cu aspect de ţesut biologic prelevată de pe sacul de rafie conţine sânge uman ce aparţine victimei F L;

-pe un fragment de tencuiala ridicat de pe marginea şanţului pluvial a fost identificat profilul genetic al victimei F L.

De asemenea, s-a dispus efectuarea unei expertize genetice judiciare şi în ceea ce priveşte toporul ridicat din curtea locuinţei inculpatului G A, iar prin Raportul de Expertiză Genetică Judiciară nr. 480117 din 18.07.2019 s-a stabilit că pe coada de lemn a toporului a fost identificat sângele victimei F L.

În lipsa cadavrului, stabilirea apartenenţei urmelor de sânge s-a realizat prin compararea profilului genetic al urmelor de sânge găsite la faţa locului cu profilul genetic al  fiului natural al victimei,  T M E.

Analizând declaraţiile date de inculpat se constată, dincolo de numeroasele reveniri şi infirmări asupra celor declarate, fără a insista asupra numeroaselor contradicţii logice semnalate în expunerile sale, că acesta, începând cu data de 17.02.2019, nu a susţinut în niciun moment că victima F L ar mai fi în viaţă, declaraţiile acestuia sub acest aspect coroborându-se cu celelalte mijloace de probă  administrate în cauză. Începând cu data de 27.01.2019 victima F L nu a mai fost văzută şi nici nu a mai putut fi contactată la telefon, iar posibilitatea ca aceasta să fi plecat de la locuinţă în mod voluntar este exclusă.

Faptul că victima F L a fost ucisă de inculpatul G A rezultă din coroborarea mijloacelor de probă administrate în cauză, chiar independent de recunoaşterile acestuia.

În cursul urmăririi penale s-a stabilit că pe o parte din urmele de sânge evidenţiate la locuinţa inculpatului cu prilejul cercetării la faţa locului a fost identificat profilul genetic al victimei F L (pe haine, fragment de tencuială şi topor), iar materia cu aspect de ţesut biologic descoperită pe sacul din rafie provine de asemenea de la victimă. Prezenţa acestor urme biologice aparţinând cu certitudine victimei, dar şi a altor urme de sânge ( pe becul din tavan, uşă, scheletul metalic, partea interioară a blatului de la măsuţă) în interiorul bucătăriei inculpatului nu pot fi explicate decât prin aceea că asupra victimei au fost exercitate acte de violenţă extremă şi de intensitate deosebită.  S-a constatat fără dubiu că discuţiile telefonice vocale dintre F L şi fiii săi au încetat brusc şi definitiv începând cu data de 27.01.2019, iar din aceeaşi zi F L nu a mai fost văzută şi nimeni nu a mai aflat nicio informaţie despre aceasta. Cu ocazia depistării inculpatului, telefonul mobil al victimei şi cartea sa de identitate au fost găsite la locuinţa martorei C E, într-o vestă ce aparţinea inculpatului, în aceeaşi cameră în care inculpatul dormea,  iar în cursul cercetărilor s-a probat faptul că inculpatul, având telefonul victimei asupra sa, a creat şi pus în aplicare un plan pentru a evita tragerea sa la răspunderea penală şi inducerea în eroare a organelor judiciare. Acest plan a constat, aşa cum s-a reţinut în prezentarea situaţiei de fapt,  în acreditarea de către inculpat a unor multiple ipoteze false cu privire la locaţia în care s-ar afla F L ulterior datei de 27.01.2019, variante susţinute inclusiv prin conversaţii simulate, tip SMS, cu victima, scopul vădit fiind acela de a crea aparenţa că aceasta este în viaţă.

Toate aceste probe, coroborate cu acţiunile ulterioare ale inculpatului, care pe lângă faptul că a desfăşurat activităţi de renovare a încăperii în care a comis infracţiunea de omor asupra victimei, s-a şi sustras cercetărilor până la data de 17.02.2019, precum şi cu declaraţiile sale în care a recunoscut că victima a decedat ca urmare a acţiunii sale violente, conduc la concluzia, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că inculpatul a suprimat în mod intenţionat viata concubinei sale F L, dispunând ulterior de cadavrul acesteia într-o locaţie rămasă necunoscută.

Apărarea iniţială a inculpatului, în sensul că G R A ar fi provocat moartea violentă a mamei sale, retractată de altfel ulterior, nu este credibilă şi este lipsită de orice logică. Dacă această susţinere a inculpatului, ar fi fost reală, inculpatul G A, persoană cunoscută cu antecedente penale, nu ar fi pus în practică întreg scenariul descris în situaţia de fapt, şi ar fi sesizat de îndată fapta organelor de urmărire penală. Or, aşa cum s-a arătat în situaţia de fapt, inculpatul a depus eforturi pentru a ascunde uciderea violentă a victimei, nu pentru a-i asigura scăparea de la răspundere penală a lui G R A, faţă de care nu manifesta nicio formă de ataşament, ci pentru a evita propria tragere la răspundere penală. În final, tocmai pentru a se asigura că G R A, care cunoştea condiţiile în care a fost ucisă mama sa, nu va divulga nimărui adevărul, a luat hotărârea de a-l ucide la data de 30.01.2019, pe care a şi pus-o în practică.

În ceea ce priveşte ultima apărare a inculpatului, conform căreia i-a aplicat victimei F L doar o palmă şi că în urma loviturii aceasta a căzut de partea metalică de pe tocul uşii, suferind leziuni la nivelul tâmplei, care au dus ulterior la deces, aceasta nu este susţinută de niciunul dintre mijloacele de probă administrate în cauză. Astfel, la locuinţa inculpatului au fost identificate mai multe urme de sânge, în ciuda activităţii de îndepărtare a acestora de către inculpat, ceea ce indică faptul că asupra victimei au fost exercitate acte de violenţă de mare intensitate şi în mod repetat în interiorul bucătăriei, şi nu în curte, iar distribuţia urmelor de sânge pe suprafeţe îndepărtate una de alta, profilului genetic al victimei fiind identificat pe un fragment de tencuială înlăturat de inculpat de pe perete, confirmă faptul că actele de violenţă au fost exercitate cu intensitate deosebită, provocând victimei leziuni traumatice cu pierderi de sânge şi ţesut (găsit pe sac la cercetare la faţa locului).

Mai mult decât atât, sânge aparţinând victimei F L a fost identificat si pe coada toporului ridicat în cursul cercetărilor de la locuinţa inculpatului, prezenta sângelui pe acest topor fiind explicată prin faptul că a fost folosit în agresiunea comisă asupra victimei. De asemenea, se constată că deşi inculpatul a declarat că a lovit-o pe victimă o singură dată, sugerând că leziunea cauzată în cadere la cap i-ar fi provocat decesul, a refuzat să comunice locul în care a ascuns cadavrul, aspect ce confirmă că de fapt a exercitat asupra victimei F L acte de violenţă în mod repetat, cauzându-i multiple leziuni traumatice ce au condus la deces, ce ar fi urmat să fie constatate la momentul efectuării necropsiei, în cazul în care cadavrul ar fi fost descoperit, şi care i-ar fi infirmat susţinerile. Ascunderea cadavrului,  refuzul de a comunica locul în care l-a ascuns, întreg comportamentul adoptat ulterior de inculpat şi în final uciderea martorului G R A, denotă faptul că declaraţia inculpatului cu privire la modalitatea în care a ucis-o pe F L nu este credibilă, forma de vinovăţie fiind intenţia în raport de rezultatul letal şi nu intenţia depăşită.

În ceea ce îl priveşte pe G R A, mijloacele de probă administrate în cauză au confirmat împrejurările în care acesta a fost ucis, aşa cum s-a descris la prezentarea situaţiei de fapt. Legat de acest aspect, s-a constatat că declaraţia martorului  T M E cu privire la împrejurările în care a intervenit decesul victimei G R A sunt susţinute de concluziile medico legale.

Astfel, conform Raportului de Expertiză Medico Legală Necropsie nr. 548/A3/53 din 25.07.2019, moartea victimei a fost violentă; s-a datorat insuficienţei cardio respiratorii acute consecutive asfixiei mecanice prin ocluzia căilor respiratorii cu corp străin semilichid, ce a survenit în condiţiile stabilite de anchetă; la cadavru s-a constatat un traumatism cranio facial minor, cu echimoza și excoriații faciale și hemoragie subarahnoidiană şi subdurală minimă, focală, emisferică stanga. Raportat la intensitatea loviturilor traumatice, s-a apreciat ca acestea nu au avut caracter tanatogenerator, dar ar fi putut să inducă victimei o stare comotională, fapt care insă nu poate fi obiectivat din punct de vedere medico legal; Leziunile traumatice menţionate au putut fi produse prin lovire cu sau de corp contondent, cel mai probabil impactul fiind fronto hemifacial stang şi după aspectul lor au caracter recent în raport cu decesul victimei, putând fi produse cu putin timp înainte de deces ( contemporane, în aceiaşi zi). Alcoolemia victimei la momentul decesului a fost de 0,20 g%0. Nu a putut fi stabilită natura chimică a substanţei care ocluzează căile respiratorii, existând suspiciunea, conform descrierilor histopatologice, ca fiind de natură vegetală.

De asemenea, faptul că între G R A a a vut loc un conflict în seara de 30.01.2019 a rezultat şi din declaraţia minorului  F A C. Acesta nu a fost martor la uciderea fratelui său, dar a auzit discuţia pe o tonalitate ridicată între inculpat şi fratele său, anterior uciderii acestuia.

Referitor la cauza decesului victimei G R A trebuie reaminitit că la data de 08.02.2019, inculpatul, care conform susţinerilor sale nu ştie condiţiile în care a decedat G R A, i-a relatat mamei sale că F L l-a ucis pe fiul său prin asfixiere, după ce l-a băgat cu faţa în propriile materii fecale. Aşadar, susţinerile inculpatului, conform cărora nu cunoaşte împrejurările în care a decedat victima G R A sunt în mod cert nereale, din moment ce acesta i-a spus martorei G M, la data de 08.02.2019, că victima G R A a decedat ca urmare a asfixiei mecanice, aşa cum s-a stabilit şi cu prilejul efectuării necropsiei cadavrului aparţinând victimei G R A. Se constată că inculpatul, la data de 08.02.2019, când i-a relatat mamei sale aspectele menţionate anterior, nu  a făcut  vorbire de o moarte accidentală a victimei G R A, ci a expus o acţiune violentă exercitată asupra victimei, atribuind însă acţiunea violentă victimei F L.

S-a stabilit că a doua zi, pe data de 31.01.2019, inculpatul a procedat  la poziţionarea cadavrului victimei G R A cu faţa în stratul de noroi şi materii fecale din partea laterală a casei, cu scopul evident de a disimula fapta comisă într-o moarte accidentală, cadavrul victimei fiind observat în această poziţie de martorii  F A C, G A, B I şi B E.

De asemenea, s-a stabilit faptul că discuţiile simulate prin mesaje avute cu  T M E la data de 31.01.2019 au făcut parte din acelaşi scenariu aplicat şi în cazul victimei F L, scopul acestora fiind acela de a lăsa impresia  eventualilor cititori,  că G R A este doar beat sau dispărut, nicidecum decedat, şi că nu este implicat în uciderea acestuia.

Delaraţia lui G A conform căreia, la data de 31.01.2019, a ajuns la locuinta copiilor după vreo 4 ore de la plecare lui este contrazisă de declaraţiile martorilor  T M E,  F A C şi B I, precum şi de imaginile video ridicate de la magazinul mixt din sat, din care rezultă că cei doi au ajuns la scurt timp unul după celălalt (conform imaginilor, cei doi coboară uliţa care duce la locuinţă  la o diferentă de 7 minute,  T M E fiind primul care se deplasează în direcţia casei).

De asemenea, susţinerile inculpatului conform cărora atunci cand a ajuns, G R A era în casă, pe pat acoperit cu plapumă de către  T M E, sunt infirmate de declaraţiile martorilor  T M E,  F A C şi B I Diana şi B E, din declaraţiile coroborate ale acestora rezultând că  T M E şi G A l-au mutat pe G R A din curte în interiorul casei.

De altfel, dacă decesul victimei ar fi intervenit în mod accidental, este inexplicabil  de ce inculpatul nu a anunţat decesul acestuia şi motivul pentru care l-a constrâns pe  T M E să nu divulge nimănui că fratele său e decedat.

S-a constatat de asemenea că, dacă în cazul victimei F L aceasta a fost ucisă pe fondul unui conflict spontan, în cazul uciderii victimei G R A inculpatul a acţionat în baza unui mobil, acela de a ascunde, prin dispariţia martorului, săvârşirea infracţiunii de omor comisă asupra victimei F L.

Se obsevă că în cazul ambelor infracţiuni comise, inculpatul a menţinut o constantă în modalitatea de operare. Astfel, acesta a implicat persoane din nucleul familial restrâns în acţiunile sale pentru a disimula omorurile comise în plecare de la locuinţă, respectiv moarte acidentală, inducând celor doi fii ai concubinei sale temerea că vor răspunde penal, inculpatul fiind convins că în acest mod nici G R A şi nici  T M E nu vor denuţa infracţiunile comise.

Aşa cum rezultă din actele de la dosar, după sesizarea organelor de urmărire penală, au fost efectuate ample căutări în vederea descoperirii cadavrului victimei F L, fiind angrenaţi în această activitate personal din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, câini dresaţi în depistarea cadavrelor şi echipaje de pompieri din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Bacău, însă rezultatul a fost negativ.

Au fost verificate toate variantele susţinute de inculpat precum şi toate locaţiile comunicate de martorul  T M E  ca pretabile pentru ascunderea cadavrului de către inculpat, iar în luna iunie, pentru a fi epuizate toate posibilităţile de căutare şi găsire a cadavrului victimei F L, în cauză s-a utilizat inclusiv dispozitivul ADE cu lucrători din cadrul Serviciului de Protecţie şi Pază, însă cadavrul victimei nu a fost descoperit.

În perioada ianuarie 2019 la zi, pe raza judeţului Bacău a fost descoperit un singur cadavru aparţinând unei persoane de sex feminin cu identitate necunoscută. Cadavrul a fost găsit la data de 13.03.2019, în municipiul Oneşti, pe malul drept al râului Trotuş în apropierea zonei P.B.C. Oneşti, însă prin Raportul de Expertiză Medico Legală Examen ADN din data de 22.03.2019 s-a stabilit că este exclus ca persoana cu identitate necunoscută găsită decedată la data de 13.03.2019  să fie mama biologică a numitului  T M E.

Potrivit rechizitoriului, faptele descrise în acuzarea inculpatului sunt dovedite cu următoarele probe şi mijloace de probă, aflate după cum urmează în dosarul de urmărire penală.

3. Prin încheierea pronunțată la data de 10.09.2019 de judecătorul de cameră preliminară în dosarul nr. 2008/110/2019/a1, s-a constatat competenţa Tribunalului Bacău, sub aspect funcţional, material şi teritorial în soluţionarea cauzei, s-a constatat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr.36/P/2019 din 29.07.2019 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău,  a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală în cauza privind pe inculpatul, aflat în stare de arest preventiv, G A, pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, prev. de art. 188 An.1-189 An.1 lit. e din C.pen. cu aplic. art. 199 An.1 C.pen. şi art. 41 An.1 din C.pen. rap. la art. 43 An.5 din C.pen. (victimă F L) şi a infracţiunii de omor calificat prev. de art. 188 An.1-189 An.1 lit. e şi d din C.pen. cu aplic. art. 41 An.1 din C.pen. şi art. 43 An.5 din C.pen.  (victimă G R A), ambele cu aplic. art. 38 An.1 din C.pen. şi s-a dispus începerea judecăţii cauzei privind pe  inculpat.

4. În cursul judecăţii, inculpatul G A s-a prevalat de dreptul de a nu da declaraţie. În cauză au fost audiaţi toţi martorii din faza de urmărire penală (G M; I G; B C; F P , D T; C E; G C; S L; T C; B I; G A V; P I C; P P O; C M ; C I ; F S E A, C C; P I; BLarisa; B E; I M; B A; S T), cu excepţia martorului F C T, care nu a fost identificat la domiciliul şi reşedinţa din Romania, fiind citat şi la domiciliul din Italia şi a martorului P I C, acesta fiindplecat la muncă în Ungaria , fără a i se cunoaşte adresa . Declaraţiile din faza de urmărire penală a acestor martori au fost citite în şedinţa publică.

Instanţa reţine că, la data de 06.02.2019 organele de urmărire penală din cadrul I.P.J Bacău s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că numiții F L, născută la data de 30.03.1971, domiciliată în sat/com. L, jud. Bacău și fiul acesteia, G AR, au dispărut de la domiciliu de mai multe zile, existând date că numitul G AR a decedat în condiții suspecte.

Cu prilejul efectuării cercetării la fața locului, în interiorul imobilului nr. 315 din sat/com. L, casa părintească a numitei F L, a fost identificat cadavrul numitului G AR.

Cadavrul a fost găsit într-un dormitor al imobilului, la marginea unui pat, întins pe podea în decubit dorsal,  învelit într-o pătură și acoperit cu o multitudine de articole de vestimentație și obiecte casnice.

Cu ocazia examinării sumare a cadavrului nu au fost evidențiate urme vizibile de violență pe corp, însă în interiorul cavitații bucale și nazale, s-a putut observa prezența unei substanțe semilichide de culoare galben verzui ce pare a fi excrement, aceleaşi urme  de materie în formă uscată (crustă) fiind observate pe buze, obrazul stâng și sub bărbie.

Cadavrul a fost transportat la morga S.J.U. Bacău în vederea efectuării necropsiei şi stabilirii cauzelor decesului, fiind stabilit următorul diagnostic preliminar: insuficiență cardio respiratorie acută; asfixie mecanică prin corp străin lichid.

Cu prilejul efectuării cercetării la fața locului, – locuinţa părintească a inculpatului G A, imobil în care acesta locuia împreună cu concubina sa F L, a fost identificat în curtea compartimentată pentru păsări un sac din rafie, ce conținea articole vestimentare de damă ce prezentau urme de culoare brun roşcate cu aspect de sânge. Pe timpul efectuării cercetărilor, inculpatul G A a încercat să ascundă sacul identificat de organele de urmărire penală, prin aruncarea acestuia după gard, aspect ce s-a menţionat şi în cuprinsul procesului verbal de cercetare la faţa locului.

Cu ocazia examinării sacului din rafie, au fost identificate pe suprafata acestuia două fragmente țesut biologic de culoare brun roșcat cu aspect de sânge, iar la bază sacul prezenta urme îmbibate de substanță de culoare brun roșcată cu aspect de sânge.

Sacul conţinea următoarele articole vestimentare: palton de culoare neagră, având la baza mânecilor blană sintetică, ce emana miros de substanţă petrolieră, pulover de culoare albastru deschis cu motive florale albe ce prezintă urme de culoare brun roșcate cu aspect de sânge atât pe față cât și pe partea din spate, maieu cu inscrirpția Holly Work de culoare alb cu scris albastru și marginea din zona gâtului și a axilei de culoare albastre, ce prezintă urme create prin ştergere de culoare brun roșcate cu aspect de sânge atât pe față cât și pe partea din spate, pantaloni tip colanți de culoare bleumarin ce par a fi spălați, pulover de culoare roz pal cu dungi albe ce pare a fi spălat, chiloți de culoare albă cu elemente florale, căciulă neagră, două perechi de șosete negre, ce emanau miros de detergent. De asemenea, tot in sac a fost găsit un smoc de păr, cel mai probabil al victimei F L, legat la mijloc cu o ață de rafie, asemănătoare sacului în care a fost găsit.

Între anexa locuinței și locuință au fost găsite o pereche de ghete de damă de culoare verde deschis, pe care s-au evidențiat cu lampa sub spectru de lumina UV urme ce par a fi de sânge.

De asemenea, în anexa imobilului cu destinaţie bucătărie au fost identificate mai multe urme de substanţă de culoare brun roşcat, ce par a fi de sânge, după cum urmează: pe suprafața sobei 5 urme de substanță de culoare brun roșcată ce par a fi de sânge ( 5 urme prelevate cu exudat recoltor), același tip de urme fiind găsite pe o mătură din paie descoperită lângă focarul sobei (urmă ridicată prin decuparea paielor), pe partea inferioară a unui blat de masă găsită poziționată în mijlocul incaperii mai mulți stropi (urme ce au fost prelevate cu un exudat recoltor), pe partea interioară a ușii de acces, sub clanța ușii  2 urme (prelevate cu exudat recoltor), de pe scheletul metalic a unei măsuțe sub televizor 2 urme (prelevate cu exudat recoltor), de pe becul ce luminează încăperea o pată ce pare a fi sânge (urmă ridicată cu tot cu suport bec), pe latura peretelui, în dreptul patului și în dreptul sobei  au fost identificate sub spectrul de lumina UV pete de culoare închisă  (au fost prelevate prin decupare  fragmente de var).

S-a constatat că tocul uşii şi pragul uşii de acces au fost acoperite proaspăt de vopsea – grund roşu inchis, fiind aplicat un strat de vopsea grund roşu şi pe podea, la baza sobei. De asemenea, aşa cum s-a menţionat în procesul verbal de cercetare la faţa locului, în momentul pătrunderii în anexa bucătărie, minorul  T M E aplica cu pensula vopsea grund roşu închis pe blatul unei măsuţe din lemn, blatul fiind demontat de pe picioare.

De asemenea s-a constatat că pereţii încăperi au fost reparaţi şi văruiţi recent.

În interiorul bucătăriei, deasupra unui dulap, a fost descoperit, printre altele, un portofel din material textil ce conţinea un card de sănătate pe numele F L, un card de sănătate pe numele G R A, card bancar expirat O.T. pe numele F L, carte de identitate pe numele G R A şi un cupon de pensie pe numele G R A datat din luna decembrie 2018.

Fiind extins locul cercetării, în zona locuinței învecinate aparținând lui BP a fost identificată pe malul unui șanț pluvial o grămadă de resturi de tencuială de pe perete, ce conțin var de aceeași culoare cu stratul de tencuială ce acoperă pereții din încăperea anexei locuinței numitului G A. În urma examinării sub spectru de lumină UV, au fost descoperite fragmente de tencuială pe care se evidențiază pete ce par a fi de sânge, fragmentele purtătoare fiind ridicate în vederea continuării cercetărilor.

Cu prilejul cercetării la faţa locului au fost ridicate în vederea continuării cercetărilor, printre altele, o tabletă şi un telefon aparţinând minorului  F A C.

În timpul procedurii de examinare fizică a numitului G A, efectuată la data de 06.02.2019, de la acesta a fost ridicat de asemenea un telefon , în care se afla cartela SIM cu numărul de apel 0xx.

La data efectuării cercetării la faţa locului, 06.02.2019, fiind întrebat ce cunoaşte în legăturile cu împrejurările în care concubina sa F L a dispărut de la domiciliu, G A a declarat verbal că este posibil ca F L sa fie în localitatea N B, la locuinţa unui frate de-al său, sau în municipiul Medgidia la numita D F, şi că ar intenţiona să părăsească teritoriul ţării.

Aspectele declarate verbal au fost consemnate într-un proces verbal, iar ulterior au fost verificate locaţiile menţionate. Astfel, la aceeaşi dată, 06.02.2019 un lucrător de poliţie din cadrul Postului de Poliţie N B, jud. Bacău, l-a identificat pe numitul F P, fratele numitei F L, acesta relatând că nu a mai vorbit cu sora sa de mult timp şi că nu ţine legătura cu aceasta întrucât se află într-un conflict generat de moştenirea părintească. În acest sens a fost încheiat un proces verbal.

La data de 07.02.2019 a fost emis mandat de aducere pe numele F L în vederea audierii în calitate de martor cu privire la condiţiile în care a intervenit decesul fiului său G R A, mandat de aducere ce a fost înaintat şi I.P.J. Constanţa.  La data de 07.02.2019, ora 09:15, lucrători de poliţie din cadrul Poliţiei Municipiului Medgidia au identificat-o pe numita D F, care a precizat că o cunoaşte pe F L – i-a botezat unul dintre copii – dar că din anul 2016 a rupt orice legătură cu aceasta, nu s-au mai vazut şi nu mai ştie nimic de ea. D F a pus la dispoziţia organelor de poliţie un număr de telefon – indicând că îi aparţine numitei F L. Cu privire la aceste aspecte a fost încheiat proces verbal, care a fost ataşat la dosarul cauzei.

În vederea localizării numitei F L, s-a solicitat I.G.P.F. institutuirea măsurii consemnului la frontieră şi introducerea unei semnalări conform art. 34 din Decizia SIS II, privind pe F L, în baza de date ASF şi transmiterea acesteia in SINS şi SIS.

De asemenea, la nivelul IPJ Bacău a fost întocmit un dosar privind persoana dispărută F L.

Toate verificările efectuate în baza de date NBIS, inclusiv în luna iulie, cu privire la victima F L au dat rezultate negative.

Au fost contactate rudele victimei F G (frate), F B (frate), F M (nepoată), care au precizat că nu mai cunosc nimic legat de F L, nici ei şi nici alte rude ale lor.

Deşi la momentul sesizării victima F L a fost considerată persoană dispărută, fiind inclusă chiar în cercul de persoane bănuite de uciderea victimei G R A, mijloacele de probă administrate în cauză demonstrează că aceasta reprezintă o persoană decedată,  că a fost victima unei infracţiuni de omor calificat şi că autorul infracţiunii este inculpatul G A.

Prin Raportul de Expertiză Criminalistică nr. 479421 din 09.05.2019 dispuse în cursul urmăririi penale (având în vedere urmele biologice de sânge identificate cu prilejul efectuării cercetării la faţa locului în cauză s-a dispus efectuarea unei expertize genetice judiciare pentru a se stabili profilul genetic al acestora şi în consecinţă, persoana de la care provin)  s-a stabilit că: - pe maieul de culoare albă ce are în partea din faţă inscripţia Holly Work a fost identificat un fir de păr şi sânge aparţinând victimei F L; -pe puloverul de culoare albastru a fost identificat sângele victimei F L; -materia cu aspect de ţesut biologic prelevată de pe sacul de rafie conţine sânge uman ce aparţine victimei F L; -pe un fragment de tencuiala ridicat de pe marginea şanţului pluvial a fost identificat profilul genetic al victimei F L.

Mai mult, potrivit Raportului de Expertiză Genetică Judiciară nr. 480117 din 18.07.2019  ( expertiză genetică judiciară în ceea ce priveşte urmele biologice ridicate de pe toporul ridicat din curtea locuinţei inculpatului G A) s-a stabilit că pe coada de lemn a toporului a fost identificat sângele victimei F L. În lipsa cadavrului, stabilirea apartenenţei urmelor de sânge s-a realizat prin compararea profilului genetic al urmelor de sânge găsite la faţa locului cu profilul genetic al  fiului natural al victimei,  T M E. Din probatoriul administrat în cauză a rezultat cu certitudine că începând cu data de 27.01.2019 victima F L nu a mai fost văzută şi nici nu a mai putut fi contactată la telefon.

Cu privire la derularea faptelor instanţa reţine că:

La data de 26.01.2019, martora C M  din sat/com. L, jud. Bacău, s-a deplasat la locuinţa inculpatului G A pentru a-i remite acestuia suma de 20 de lei, sumă pe care martora o datora inculpatului ca urmare a faptului că în urmă cu 2-3 zile G A montase un robinet la locuinţa familiei C.. Pentru că la momentul efectuării reparaţiei martora nu a avut bani, a stabilit de comun acord cu inculpatul ca suma solicitată de acesta pentru serviciul prestat să îi fie adusă inculpatului la locuinţa sa atunci când aceasta va avea posibilitatea.

Martora C M  a plecat de la locuinţa sa împreună cu soţul său C I , pe amurgite, dar pe drum s-au separat întrucât C I  a rămas la un magazin pentru a face cumpărături, în timp ce C M  şi-a continuat deplasarea către locuinţa inculpatului. În momentul în care martora a ajuns la destinaţie, în curtea locuinţei inculpatului se afla victima F L, astfel că martora C M  a intenţionat să îi remită acesteia suma de 20 de lei. F L nu a fost de acord să primească banii spunând că nu ea a fost cea care a muncit, motiv pentru care martora a fost invitată în locuinţă. Martora C M  a fost condusă într-o anexă a imobilului, cu destinaţie bucătărie, amplasată în partea dreaptă a curţii, unde se afla inculpatul G A, care la acel moment curăţa porumb.

Conform declaraţiei martorei, înainte de a intra în casă, F L i-a spus să nu stea prea mult pentru că este certată cu G A, dar că ulterior, pe parcursul şederii sale,  L i-a comunicat prin semne să mai rămână, martora presupunând că F L se temea că urma să se certe cu G A după plecarea sa.

Cei trei au început să stea de vorbă şi să consume rachiu, iar la un moment dat, după ce afară se întunecase, la locuinţa inculpatului s-a prezentat şi martorul C I , aflat deja sub influenţa băuturilor alcoolice. În continuare, G A a adus un bidon cu vin şi au început să consume toţi, până ce au terminat întreaga cantitate, timp în care au ascultat muzică şi au dansat. Martora a menţionat că în acea noapte, cei doi concubini nu au avut discuţii contradictorii, păreau că se înţeleg bine şi au dansat împreună, C M  amintindu-şi faptul că în timpul petrecerii G A a fost cel care a pus muzică la casetofon, în special melodia intitulată L. Cu acea ocazie, C I  şi C M  au stabilit că îi vor cununa pe G A şi F L atunci când se vor căsători.

În urma consumului de alcool, martorul C I  a ajuns într-o stare avansată de ebrietate, motiv pentru care, când soţii Cau hotărât să plece la domiciliul lor, F L şi G A s-au oferit să îl ajute pe martor  să se deplaseze până la locuinţa sa. După ce au ajuns toţi patru la locuinţa familiei C., aceştia au continuat să consume alcool – vin, iar după ce au terminat de băut, inculpatul G A şi victima F L au revenit la locuinţa lor.

Pe fondul consumului de alcool şi, pe fondul cel mai probabil al stării de gelozie manifestată de inculpat, la întoarcerea acasă, între cei doi concubini a avut loc un scandal, care a degenerat în acte de violenţă fizică. Inculpatul a lovit-o în mod repetat şi cu intensitate deosebita pe victima F L cu pumnii şi picioarele, a izbit-o cu capul de tocul uşii de acces în bucătărie şi i-a aplicat lovituri inclusiv cu un topor. În urma loviturilor aplicate i-au fost provocate victimei leziuni traumatice, cu pierderi de ţesut şi sânge, care au condus ulterior la decesul acesteia.

Inculpatul nu a sesizat organele de poliţie cu privire la fapta comisă, iar în perioada imediat următoare s-a ocupat de ascunderea cadavrului victimei F L, dar şi de îndepărtarea urmelor rezultate şi a ticluit un plan menit a induce celor cunoscuţi ideea că F L a plecat de la locuinţă.

După uciderea victimei, inculpatul nu a trecut imediat la desfăşurarea activităţilor de ascundere a cadavrului, ci şi-a acordat timp pentru a chibzui asupra modalităţii şi a locului în care urma sa îl ascundă, astfel încât cadavrul să nu fie găsit de organele de urmărire penală la momentul iniţierii cercetărilor penale în cauză. Această situaţie a permis ca despre fapta săvârşită să afle victima G R A, fiul cel mare al numitei F L. G R A a luat la cunoştinţă de uciderea violentă a mamei sale de către inculpat, din actele de la dosar şi din desfăşurarea evenimentelor rezultând faptul că acesta a fost implicat activ în activităţile ulterioare de ascundere a cadavrului.

Din declaraţiile  date în calitate de  martor  T M E a rezultat că în ziua de duminică, pe data de 27.01.2019, fratele său G R A nu a fost plecat de la locuinţă. Martorul a mai arătat că fratele său G R A a dormit în fiecare noapte acasă, cu excepţia zilei de luni, data de 28.01.2019, când G R A a lipsit de la domiciliu,  T M E întâlnindu-se cu fratele său abia în cursul serii de marţi, 29.01.2019, la locuinţa inculpatului G A.

Aceste date, coroborate cu faptul că la data de 28.01.2019 G R A a răspuns la telefonul victimei F L, după cum se va prezenta ulterior, conduc la concluzia că G R A a aflat despre uciderea mamei sale, cel mai tarziu, în ziua de 28.01.2019. In aceste condiţii, inculpatul G A a realizat că G R A ar putea oricând sa înştiinteze autorităţile cu privire la omorul savârşit asupra concubinei sale, motiv pentru care, ca să se asigure că acesta nu îl va “trăda” şi nu va divulga nimănui aspectele cunoscute, l-a atras în planul său şi i-a impus acestuia să participe la operatiunea de debarasare de cadavru.

În consecinţă, pe timp de noapte, cel mai probabil în data de 28/29.01.2019, când G R A nu a dormit la locuinţa sa, după ce s-au pus de acord cu privire la modul de acţiune, inculpatul G A împreună cu G R A au procedat la ascunderea cadavrului victimei F L. Cadavrul, dezbrăcat cel putin parţial de haine, a fost ambalat în folie de naylon lipită cu banda scotch pentru a împiedica eventualele scurgeri de sânge, după care a fost aşezat în atelajul hipo aparţinând inculpatului, tractat de calul său. Ulterior cei doi au transportat cadavrul într-o locaţie necunoscută şi l-au ascuns,  până la această dată cadavrul nefiind descoperit.

Din actele de la dosar (care reliefează activităţi intense de îndepărtare a urmelor faptei comise, efortul depus pentru a nu se afla de săvârşirea faptei, spălarea în mijlocul iernii a unui număr mare de rufe, refuzul de a comunica locul ascunderii cadavrului, identificarea sângelui victimei pe un topor, etc.) rezultă concluzia  că inculpatul a depesat cadavrul victimei F L pentru a fi mai uşor de ascuns şi pentru a face dificilă identificarea acestuia.

Acest aspect, anume acela  că trupul victimei a fost depesat anterior ascunderii -  a fost susţinut de inculpat, pentru prima şi ultima dată în cursul urmăririi penale la momentul interviului în faţa experţilor din cadrul Serviciului de Analiză Comportamentală,  motiv pentru care cu privire la săvârşirea infracţiunii de profanare de cadavre sau morminte, prev. de art. 383 An.(1) C.pen. la finalizarea urmăririi penale în prezenta cauză a fost dispusă disjungerea cauzei în vederea continuării cercetărilor.

Inculpatul G A a păstrat telefonul mobil al victimei, precum şi cartea de identitate a acesteia, bunuri ce au fost identificate într-o vestă ce aparţinea inculpatului, la locuinţa martorei C E, imobil nr. 524 din sat/com. L, cu prilejul efectuării percheziţiei domiciliare la această adresă. Tot în acest imobil fost depistat inculpatul la data de 17.02.2017, cu prilejul punerii în executare a mandatului de aducere cu încuviinţarea pătrunderii în domiciliu, emis de Tribunalul Bacău.

În urma efectuării percheziţiei informatice asupra dispozitivului mobil ce a aparţinut victimei, în care nu mai era inserată cartela SIM, nu au fost identificate date care să intereseze cauza, acestea fiind şterse de inculpat anterior depistării acestuia.

Seria IMEI a telefonului mobil al victimei a fost stabilită în baza listing-ului obţinut pe numărul acesteia de telefon fiind identică cu seria telefonului mobil găsit la data de 17.02.2019.

În zilele următoare inculpatul G A şi-a continuat activităţile zilnice, fiind ajutat la muncă atât de G R A cât şi de  T M E.

În acest interval de timp nici victima G R A şi nici G A nu au relatat nimănui ce s-a întâmplat cu F L.

Mai mult decât atât, păstrând  telefonul victimei asupra sa, inculpatul G A a încercat să creeze impresia, prin intermediul unor mesaje telefonice fictive, că F L este în viaţă. O parte din  mesaje le-a păstrat în memoria telefonului său mobil marca M şi a tabletei  , cu scopul vădit de a conduce organele de urmărire penală pe ipoteze eronate la momentul la care urmau să fie începute cercetările în cauză.

Inculpatul G A, iniţial, a adoptat un comportament normal în faţa copiilor minori ai victimei şi a rudelor sale, nimic din ceea ce a afirmat în prezenta acestora nefiind de natură să indice faptul că F L este decedată.

Astfel, martora G M a declarat că în data de 27.01.2019, duminică, în timp ce se întorcea acasă de la biserică s-a întâlnit cu fiul său G A, care fusese la magazin să îşi cumpere pâine şi ţigări. G A avea un aspect neîngrijit şi emana un miros neplăcut, motiv pentru care martora chiar i-a reproşat faptul că nu a îmbrăcat haine curate, mai ales că era o zi de duminică. G A i-a spus atunci că a cumpărat pâine ca să mănânce cu L şi că aceasta urma să plece la casa copiilor pentru a face curat. Martora a declarat că, ajungând acasă, a sunat-o pe F L pentru a-i cere să îi cumpere brânză dacă tot merge la locuinţa copiilor, magazinul de unde ar fi trebuit să cumpere fiind situat pe strada care duce la casa părintească a victimei. Martora a precizat că F L nu a răspuns, deşi telefonul a sunat. În urma analizării datelor de trafic înregistrate pe telefonul victimei în data de 27.01.2019, s-a constatat că nu există niciun apel de pe numărul , folosit de G M, către telefonul mobil al victimei. Această  neconcordanţa între declaraţia martorei şi datele de trafic se poate justifica prin timpul scurs de la data  încercării de a o contacta pe victimă şi data audierii, interval de timp în care martora nu a reţinut motivul pentru care nu a mai reuşit să vorbească la acel moment cu F L – victima nu a răspuns sau  victima avea telefonul închis. Martora susţine însă, fără echivoc, că a sunat-o pe victimă cu un anumit scop la data de 27.01.2019, dar că nu a vorbit cu ea, situaţie în care, concluzia logică ce se impune este aceea că G M a sunat-o pe victimă, dar aceasta avea la acel moment telefonul închis. În acea zi de duminică, G A s-a deplasat la scurt timp la locuinţa mamei sale, ocazie cu care a primit o sumă de bani pentru achiziţionarea unei cantităţi de brânză. G A a revenit ulterior la locuinţa mamei pentru a-i restitui banii întrucât nu a găsit produsul căutat, G M aflând de la fiul său că a mers personal la magazin, L fiind deja plecată la copii. În acea zi G M nu a mai încercat să ia legătura telefonică cu F L, având convingerea că aceasta se afla la casa copiilor, însă în zilele ce au urmat a mai încercat să o contacteze, fără rezultat.

Datele de ancheta au stabilit că pe data de 27.01.2019, victima F L nu a mers la locuinţa copiilor săi.

La aceeaşi dată, 27.01.2019, având în vedere discuţia despre brânză avută cu mama sa, pentru a-şi preconstitui probe din care să rezulte aparenţa că F L este în viaţă, inculpatul a simulat o discuţie cu aceasta prin intermediul unor mesaje, ce au fost descoperite la momentul efectuării percheziţiei informatice asupra telefonului mobil al inculpatului marca M . Realizarea discuţiei a fost posibilă, aşa cum s-a arătat mai sus, pentru că inculpatul a păstrat telefonul mobil al concubinei sale, telefon ce a fost folosit atât de inculpat cât şi de G R A, după cum se va prezenta în cele ce urmează.

Din declaraţia martorului  T M E şi din conversaţiile supravegheate tehnic purtate de acesta cu fratele său  F A C a rezultat că la data de 27.01.2019 mama lor nu a venit să-i viziteze, iar spre seară, la locuinţa lor s-a prezentat G A care le-a adus o oală cu ciorbă. Cu acea ocazie G A a relatat că F L este acasă, că e ameţiţă şi a lăsat-o să se odihnească.

În zilele ce au urmat, într-o prima fază, inculpatul a afirmat în faţa rudelor că nu ştie unde e concubina sa, însă  realizat că absenţa victimei de la domiciliu va ridica suspiciuni, inculpatul a lansat ipoteza că F L a plecat în localitatea N B, jud. Bacău, la fratele sau F P, că urmează să ajungă în judeţul Constanţa la domiciliul unei rude sau că a plecat de acasă cu intenţia de a ajunge în Italia. După uciderea victimei G R A, inculpatul a ajuns în situaţia de a-i spune minorului  F A C că mama sa este la spital cu G R A. Aşadar, inculpatul şi-a schimbat de mai multe ori versiunea cu privire la locaţia în care s-ar putea afla F L până la data declanşării cercetărilor.

Din declaraţia martorului  T M E a reieşit că luni, pe data de 28.01.2019 fratele său G R A a fost plecat de acasă şi nu a mai revenit la locuinţă nici măcar pe parcursul nopţii.

G R A a fost împreună cu G A în cursul acelei zile, aspect ce rezultă din declaraţia martorului T C, care a declarat că la data de 28.01.2019, ora 10:34 a încercat să îl sune pe inculpat, însă probabil acesta nu a avut semnal la telefon şi nu a reuşit să discute cu acesta. Martorul s-a deplasat la locuinţa inculpatului ulterior, însă nici acasă nu era nimeni, dar când a plecat, după parcurgerea unei distanţe scurte, s-a întâlnit cu inculpatul G A. Martorul T C a discutat cu inculpatul despre vânzarea de către acesta din urmă a unei cantităţi de lucernă, inculpatul cerându-i martorului să vină a doua zi să ia lucerna, pentru că la acel moment se grăbea să plece la pădure cu G R A. Martorul l-a condus cu autoturismul pe inculpat până la magazinul La E, unde inculpatul a coborât pe uliţă, către locuinţa victimei G R A. După aproximativ 10 minute inculpatul şi G R A au revenit la magazin, iar martorul T C i-a dus pe cei doi cu maşina până în apropierea locuinţei inculpatului, după care a plecat, urmând ca a doua zi să revină la locuinţa inculpatului pentru a încărca lucerna.

În urma percheziţiei informatice efectuată asupra tabletei şi din analiza datelor de trafic telefonic înregistrate pe numerele de telefon aparţinând victimei şi inculpatului ( s-a constatat existenţa unui decalaj de 2 ore între ora la care apar mesajele pe tabletă şi ora la care apar mesajele pe listing), s-a stabilit că în cursul dimineţii de 28.01.2019, inculpatul a continuat seria mesajelor fictive, simulând o conversaţie cu F L.

Din declaraţia martorului  T M E, coroborată cu analiza datelor de trafic înregistrate pe terminalul mobil al victimei, a rezultat că în data de 28.01.2019  T M E a sunat-o pe mama sa de pe telefonul fratelui său  F A C, ocazie cu care la telefon a răspuns G R A. Cu acea ocazie, G R A a comunicat că mama lor este plecată la măicuţele din sat.  T M E a mai revenit în cursul aceleiaşi zile cu un alt apel către mama sa, tot de pe telefonul minorului  F A C, însă şi de această dată a răspuns G R A, care a menţionat că mama lor este plecată la o doamnă Tereza. În urma analizării listing-ului telefonic al victimei F L, s-a stabilit că la ora 13:20, 15: 46 şi 16:38  numărul de telefon al victimei a fost apelat de numărul de telefon al minorului  F A C, ocazie cu care s-au purtat discuţii de 18, 33 şi 55 de secunde.

Faptul că G R A a avut asupra sa telefonul victimei F L, la data de 28.01.2019, este confirmat şi de martora I M, care la ora 17:56, de pe numărul de telefon a sunat-o pe F L, dar nu a vorbit cu aceasta pentru că a răspuns G R A, cu care a purtat o discuţie de 43 de secunde. Din declaraţia martorei I M a rezultat că la data de 28.01.2019, când la telefonul victimei F L a răspuns cu certitudine G R A, l-a întrebat pe acesta unde este mama sa, moment în care, a auzit pe fundal, în şoaptă o voce feminină, care a întrebat cine e, iar A a răspuns acelei persoane că e tanti C.M. -  porecla martorei în limba maghiară şi care în limba română înseamnă găină. Deranjată de faptul că G R A a jignit-o, i-a cerut acestuia să o dea pe mama lui la telefon, însă imediat apelul a fost întrerupt. Martora a presupus că pe fundal s-a auzit vocea L, însă nu a putut afirma cu certitudine acest aspect, susţinând însă că era o voce de femeie. Având în vedere că persoana care se afla alături de G R A a vorbit în şoaptă şi că martora a sunat pe telefonul L,  aşteptându-se în mod firesc ca aceasta să răspundă, aprecierea acesteia cu privire la faptul că vocea de pe fundal părea a fi a victimei F L nu poate fi reală, martora fiind în eroare cu privire la acest aspect. Probatoriul administrat în cauză exclude de asemenea posibilitatea ca o altă persoană de sex feminin să se fi aflat în proximitatea lui G R A la momentul acelui apel, singura ipoteză, întemeiată pe raţiuni de ordin logic, fiind aceea că G R A se afla cu inculpatul G A şi că acesta i-a impus victimei G R A ce anume să spună atunci când a răspuns la telefonul victimei F L.. Faptul că inculpatul G A şi G R A au fost văzuţi împreună în acea zi a rezultat, aşa cum s-a arătat mai sus, şi din declaraţia martorului T C.

Aceeaşi concluzie -  că G R A a folosit telefonul mamei sale la data de 28.01.2019, se desprinde şi din rezultatul percheziţiei informatice asupra telefonului mobil LG aparţinând minorului  F A C coroborat cu analiza datelor de trafic telefonic (s-a constatat un decalaj de 2 ore între ora mesajelor asa cum apare la percheziţie şi ora reală). Astfel, la data de 28.01.2019, ora reală 16:02 de pe numărul de telefon aparţinând minorului a fost expediat către F L mesajul Am primit o factură 54,53 lei valabilă până mâine, iar la ora reală 16:04 de pe telefonul mobil al victimei F L a fost expediat către  F A C mesajul Ai spun lui mama.

La aceeaşi dată, 28.01.2019, inculpatul a invocat pentru prima dată că F L este de negăsit şi a vrut să creeze aparenţa că este interesat de dispariţia concubinei sale, scopul acestui demers fiind acela ca rudele să îşi formeze convingerea că nu este implicat în dispariţia bruscă a acesteia, dar şi să orienteze atenţia spre ipoteza unei plecări voluntare a victimei de la locuinţă.

În baza acestui scop şi a planului său de a evita tragerea la răspundere penală, inculpatul G A, la data de 28.01.2019, a expediat către telefonul mobil al victimei următoarele mesaje, păstrate în memoria telefonului său marca M.

De această dată, inculpatul nu si-a mai expediat de pe telefonul victimei F L răspuns la mesajele trimise acesteia, aşa cum a procedat în data de 27.01.2019.

Despre dispariţia victimei F L au aflat la scurt timp şi membrii de familie ai inculpatului G A. Mama inculpatului, martora G M, cunoscând  faptul că acesta este o persoană violentă şi că în trecut a mai agresat-o pe F L,  s-a alarmat şi a început să facă propriile cercetări.

De asemenea, G M, la începutul lunii februarie 2019 şi-a exprimat îngrijorarea şi în faţa martorei B C, dar şi în faţa preotului paroh din localitate.

Dacă în ziua de 28.01.2019 inculpatul doar a susţinut că nu o găseşte pe Lşi că nu ştie unde s-ar putea afla, începând cu data de 29.01.2019 a pus în practică o nouă strategie, invocând faptul că F L a plecat  , la fratele său F P, pentru a cere bani cu titlu de împrumut.

Astfel, G M a declarat că în ziua de luni, data de 28.01.2019, s-a întâlnit cu vecina sa C M , ocazie cu care a aflat de la aceasta că în seara de 26.01.2019 soţii C au petrecut cu G A şi F L. Aflând că la petrecere s-a consumat alcool şi fiindu-i teamă să nu se fi întâmplat ceva, în ziua de marţi, 29.01.2019, G M s-a deplasat la locuinţa fiului său, în jurul orei 09:00-09:30,  unde nu era nimeni, însă până să părăsească imobilul şi-au făcut apariţia G A şi G R A, care tocmai vânduse fân.

De precizat că în cursul acelei dimineţi, 29.01.2019, la locuinţa inculpatului s-a deplasat şi martorul T C ( CH) pentru a cumpăra fân, din declaraţia acestui martor, coroborată cu datele de trafic telefonic,  rezultând faptul că a fost sunat de inculpat la ora 08:31 pe numărul său, ocazie cu care inculpatul l-a întrebat dacă are vreo căruţă disponibilă, motivând că nu se poate deplasa cu a sa pentru că are pană. T C l-a sunat la scurt timp pe inculpat şi i-a spus că îi poate aduce o roată pentru căruţă, însă inculpatul i-a adus la cunoştinţă că a rezolvat problema cu pana. Martorul a mers ulterior la locuinţa inculpatului, unde se afla şi victima G R A, ocazie cu care a achiziţionat o cantitate de fân, ce a fost încărcată în căruţa inculpatului.

 Martora G M a arătat că în acea zi, 29.01.2019, când a intrat în anexa gospodăriei, folosită ca bucătărie, a constatat o serie de schimbări, care i-au ridicat suspiciuni, şi anume - podeaua era curăţată, deşi anterior era murdară, în dreptul geamului de lângă sobă era prinsă o folie de perete, folie ce nu exista anterior, iar patul din cameră era acoperit cu o pătură nouă. De asemenea, martora a fost surprinsă să vadă că au fost spălate foarte multe rufe – cearşafuri, prosoape, pături, haine - care erau întinse în curte la uscat, G A afirmând că La spălat pentru că urma să vină la locuinţa lor o măicuţă. Cu ocazia acelei vizite, G A a fost întrebat de mama sa unde se află L, iar acesta a răspuns că a plecat pentru a împrumuta bani de la fratele său.

În consecinţă, după ce au căzut de acord cu privire la motivul prezenţei lor la casa părintească a victimei F L, motiv pe care să il invoce în faţa inculpatului în cazul în care s-ar fi întâlnit cu acesta, G C, concubina sa C E şi fiul acesteia I s-au deplasat la domiciliul copiilor victimei F L. În urma discuţiei avută cu  T M E au aflat că nici copiii nu s-au mai întâlnit şi nici nu au mai vorbit cu mama lor şi că aceasta ar fi plecată  , la fratele său pentru a aduce bani. Înainte de a pleca, martora C E i-a spus lui că în cazul în care G A il va întreba despre ce au vorbit, să nu îi spună adevărul, să spună că au discutat despre cursurile de limbă maghiară.

La plecare, pe drum, cei trei s-au întâlnit cu inculpatul G A care era însoţit de G R A, prilej cu care, aşa cum s-au înţeles anterior, i-au comunicat inculpatului că au fost să discute cu despre o bursă acordată la cursurile de maghiară, fiindu-le teamă să spună motivul real al vizitei efectuate. Inculpatul şi G R A se îndreptau la momentul întâlnirii spre locuinţa părintească a victimei F L.

Membrii familiei inculpatului G A, analizând dispariţia bruscă a  de la domiciliu, au ajuns la concluzia că acesteia i s-a întâmplat ceva grav, luând în calcul inclusiv ipoteza uciderii sale de către G A. Din declaraţia martorei G M a reieşit că de-a lungul timpului s-a mai întâmplat ca F L să plece o zi, două, de la locuinţă, însă aceasta a revenit mereu şi în orice caz, păstra legătura telefonică cu fiii săi, inclusiv cu G M.

În ceea ce priveşte întâlnirea pe care inculpatul G A şi G R A au avut-o cu fratele său G C, cu martora C E si fiul acesteia I, pe uliţa ce coboară spre casa părintească a victimei şi având în vedere desfăşurarea evenimentelor ulterior acestei întâlniri, conduce la  concluzia că în acest moment inculpatul G A a conştientizat faptul că familia sa a început să-şi exprime public îngrijorarea cu privire la absenţa victimei F L. În asemenea condiţii, riscul ca G R A, persoană consumatoare de alcool, să relateze adevărul cu privire la uciderea mamei sale de către inculpat a fost perceput de G A ca fiind unul ridicat.

Din declaraţia martorului  T M E a rezultat că în acea seară, miercuri 30.01.2019, când inculpatul G A şi G R A au ajuns la casa copiilor, G A prezenta o stare de nervozitate, spunând că nu o găseşte pe L.  La acel moment, în vizită la minorul  F A C se aflau şi martorii minori F S E A, C C şi P I.

 T M E a stat de vorbă în bucătărie cu G A şi G R A, ocazie cu care au hotârât să ia legătura, prin intermediul internetului, cu rudele victimei F L, inclusiv cu cele din comuna N B, având în vedere mesajul pe care  F A C îl primise de pe telefonul mamei sale, prin care îl încunoştiinţa că este  .  La acea dată inculpatul G A i-a spus martorului  T M E că în urmă cu câteva luni, F L discutase cu naşa de botez a martorului, P L, referitor la găsirea unui loc de muncă pentru F L în Italia, sugerând că există posibilitatea ca aceasta să fi plecat în acestă ţară. După mai multe încercări de a discuta cu rudele, au reuşit să ia legătura, prin apel video, cu unchiul Ben – F B, fratele victimei, stabilit în Franţa. Cu acea ocazie, F B a aflat că sora sa este dispărută de mai multe zile, iar inculpatul G A i-a spus şi acestuia că F L a vorbit cu P L, cumătra sa care locuieşte în Italia, în urmă cu ceva timp cu scopul ca aceasta să găsească un loc de muncă pentru F L. F B a spus că o să verifice să vadă dacă fraţii sau cumătra din Italia au cunoştinţă de sora sa. F B l-a întrebat pe G A dacă s-a certat sau dacă a bătut-o pe F L, însă inculpatul a negat şi a spus că se înţeleg foarte bine. F B a discutat la acel moment cu toţi cei trei nepoţi ai săi  T M E, F A C şi G R A, apelul video fiind încheiat la ora 19:50.

În cursul urmăririi penale, F B, aflat în Franţa, a fost contactat de organele de cercetare penală din cadrul IPJ Bacău ocazie cu care s-a stabilit că acesta, în urma discuţiei avută în data de 30.01.2019, a făcut verificări şi a constatat că niciuna din rudele lor nu au cunoştinţă de victima F L. La data de 12.02.2019 a fost audiat F C T, frate cu victima F L, care domiciliază în Italia, care de asemenea a declarat că nu deţine nicio informaţie referitoare la sora sa şi că a discutat cu P L, iar aceasta i-a spus că ultima dată a vorbit cu F L în vara anului 2018.

Instanţa a exclus ipoteza că F L a plecat în altă ţară, fără să anunţe în prealabil plecarea, fără a-şi informa copii, fără a-şi pregăti un minim bagaj, fără a avea bani asupra sa, fără a-şi asigura o sursă de venit şi fără a fi în posesesia vreunui mijloc de comunicare la distantă (telefonul găsit asupra inculpatului fiind singurul telefon de care dispunea victima), în condiţiile în care aceasta are şi paşaportul expirat, iar cartea sa de identitate a fost găsită, de asemenea, în posesia inculpatului, nu este credibilă şi nici susţinută de vreun mijloc de probă, iar posibilitatea trecerii frauduloase a graniţei .

La scurt timp, colegii şi prietenii minorului  F A C au părăsit locuinţa, pe parcursul serii în imobil rămânând inculpatul şi cei trei copii ai victimei F L.  F A C s-a retras să doarmă la un moment dat, însă acesta a declarat că a auzit când G A discuta cu G R A pe un ton ridicat şi se certau.

Victima G R A a scos de sub un pat un bidon de 2/2,5 litri cu bere şi ieşit în curte cu G A şi  T M E. Inculpatul şi victima au început să consume alcool, timp în care G A i-a spus lui G R A că în această perioadă trebuie sa vină mai des la locuinţa sa pentru a-l ajuta la treabă până o să apară L. Au continuat să bea, iar la un moment dat G A i-a interzis victimei G R A să mai consume alcool, ocazie cu care G R A i-a spus inculpatului să îl lase în pace, că bea pe plâmânii săi. G A s-a enervat şi l-a lovit pe G R A cu pumnul în zona feţei, iar în urma loviturii aplicate, victima G R A fiind în picioare, s-a dezechilibrat şi a căzut la pământ. În cădere G R A s-a lovit cu fruntea de carcasa unui frigider din curte şi a rămas inconştient.

Profitând de această împrejurare, pe fondul tensiunii psihice în care se afla, generată de iminenţa declanşării unor verificări aprofundate cu privire la dispariţia bruscă a concubinei sale de la domiciliu, exacerbată în acea seară ca urmare a întâlnirii cu fratele său C. şi a discuţiei pe care au avut-o cu F B, timp în care G R A s-a retras pentru a discuta separat cu acesta (după cum a susţinut chiar inculpatul), incupatul s-a hotârât să îl ucidă pe G R A, pentru a se asigura astfel că fapta de omor comisă asupra concubinei sale nu va fi descoperită.

 Minorul  T M E s-a speriat în mod vizibil de cele întâmplate şi s-a apropiat de fratele său, moment în care G A i-a impus, pe un ton ameninţător, să rămână acolo şi să îl ţină pe G R A de cap. G A a mers ulterior în partea laterală a casei,  unde a umplut pe jumătate o găletuşă (recipient de la smântână) cu  materii fecale existente pe sol.  T M E a precizat că excrementele erau în stare lichidă, fiind amestecate cu urină şi zăpadă. În continuare, în timp ce  T M E, ca urmare a constrângerii morale la care a fost supus, ţinea victima de cap, inculpatul a tras de mandibula victimei şi i-a turnat acesteia în cavitatea bucală şi în nas conţinutul  găletuşii. În urma acestei acţiuni, victimei G R A i-au fost obstrucţionate căile respiratorii şi a decedat la scurt timp. Din declaraţia minorului  T M E a rezultat că victima era inconştientă, dar incă respira sacadat când inculpatul a turnat excrementele în gura fratelui său.  T M E a executat întocmai cerinţele inculpatului întrucât s-a temut ca G A să nu îi facă rău lui sau fratelui cel mic. Martorul a mai arătat că după săvârşirea faptei inculpatul a spălat găletuşa şi a umplut-o cu tărâţe de proumb. Ulterior, inculpatul G A şi  T M E, la solicitarea inculpatului, l-au ascuns pe G R A sub o saltea aflată în curte, lângă scara din lemn ce făcea accesul în podul casei. Inculpatul a rămas în continuare în curte şi i-a cerut minorului  T M E să intre în casă şi să se culce.

În dimineaţa de 31.01.2019,  F A C a plecat de dimineaţă la şcoală, însă  T M E a absentat de la cursuri. În urma analizării datelor de trafic înregistrate pe terminalele mobile aparţinând inculpatului şi martorului  T M E a rezultat că în dimineaţa de 31.01.2019, G A l-a sunat pe  T M E la ora 08:23 şi au purtat o discuţie de 198 de secunde şi la ora 09:44 când au purtat o discuţie de 42 de secunde, după care, în jurul orei 11:00 inculpatul s-a prezentat la locuinţa copiilor.

Fiind văzuţi împreună de martora B I,  T M E a purtat o discuţie cu aceasta, ocazie cu care au întrebat-o dacă l-a văzut pe G R A, motivând că nu ştie unde se afla acesta şi că l-au căutat prin casele abandonate din apropiere. După acea discuţie,  T M E şi inculpatul au intrat în locuinţa copiilor.

Ulterior, în timp ce  T M E supraveghea zona pentru a nu fi observaţi, inculpatul a scos trupul victimei G R A de sub salteaua din curte şi a aşezat cadavrul pe abdomen în partea laterală dreapta a casei, între imobil şi gard, cu picioarele orientate spre curte şi cu faţa fixată în resturile de materii fecale şi noroi de pe sol. Din declaraţia martorului  T M E a rezultat că G A a spus la acel moment că treaba trebuie să fie bine făcută şi moartea lui G R A să pară accident.

Pentru a evita tragerea la răspundere penală, aşa cum a încercat şi în cazul victimei F L, inculpatul a poziţionat cadavrul victimei G R A în modalitatea descrisă anterior cu scopul de a disimula fapta comisă într-o moarte accidentală, pe fondul stării de sănătate a victimei, care suferea de epilepsie. La scurt timp, realizat că această ipoteza nu ar fi credibilă, a revenit asupra acestui plan, după cum se va prezenta în cele ce urmează.

În continuare, inculpatul şi martorul  T M E au plecat de la casa din deal şi s-au perindat prin zonele învecinate, simulând la început o activitate de căutare a lui G R A, după care au aşteptat momentul în care victima avea să fie depistată decedată în partea laterală a casei de către minorul  F A C, la întoarcerea de la şcoală.

 T M E a declarat că în acest interval de timp inculpatul G A i-a spus că vor avea probleme atât ei cât şi F L acum că R este mort. De asemenea i-a spus că vor rămâne ai nimănui şi că mama lor va fi pedepsită pentru abandon de familie. Inculpatul l-a manipulat şi a exercitat continuu asupra minorului  T M E o formă de abuz emoţional cu scopul de a-l determina pe acesta să colaboreze şi să păstreze tăcerea cu privire la cele întâmplate.

Chiar dacă  minorul  F A C a ajuns acasă de la şcoală în jurul orei 13:00, cadavrul victimei G. R a fost găsit mai târziu, abia în momentul în care  F A C şi martora G A s-au întors de la magazin, după ora 15:37, ora la care aceştia apar pe înregistrările video în timp ce se îndreaptă spre locuinţă.

În momentul în care  F A C şi martora G A au revenit la locuinţă, după ce au făcut cumpărături la magazin, l-au găsit pe G R A decedat în partea laterală a casei, în poziţia în care a fost aşezat de inculpatul G A. În consecinţă, la ora 15:44,  F A C l-a contactat telefonic pe  T M E pentru a-i relata că G R A pare a fi mort, durata convorbirii fiind de 201 secunde.

Martora G A a ieşit speriată, în fugă,  din curtea locuinţei şi i-a relatat martorei B I, care locuieşte vis-a-vis, că i-a văzut picioarele victimei G R A. Martora B I s-a apropiat de gardul locuinţei victimei, ocazia cu care l-a observat căzut pe sol pe G R A, în partea dreaptă a casei, între imobil şi gardul împrejmuitor. Martora a constatat că G R A nu mişca şi nici nu scotea  sunete, realizat că s-a întâmplat ceva grav. Martora a mai arătat că a auzit când  F A C l-a sunat pe fratele său  T M E şi i-a cerut să vină la deal că A pare a fi mort şi este albastru la faţă.

În urma analizării listing-ului obţinut pe numerele de telefon aparţinând minorilor  T M E şi  F A C şi din probele rezultate în urma efectuării percheziţiei informatice asupra telefonului mobil al minorului  F A C, s-a stabilit că după ce  F A C l-a sunat pe  T M E pentru a-i spune împrejurările în care l-a găsit pe fratele său G R A, aceştia au continuat să comunice prin mesaje.

Martora B I a declarat că la scurt timp şi-a făcut apariţia  T M E, fiind urmat la câteva minute de inculpatul G A. Martora a declarat că i-a văzut pe G A,  T M E şi  F A C în timp ce se uitau la G R A, iar apoi au intrat în imobil. Martora B I a intrat ulterior în locuinţa sa, dar a aflat de la fratele său B E, audiat ca martor în cauză şi care a confirmat aceste aspecte -  că inculpatului G A şi  T M E l-au dus pe G R A în casă.

Din imaginile video ridicate de la magazinul SC E. SRL (La E)  a rezultat că la ora 16:31  T M E a coborât uliţa spre locuinţa sa, iar la ora 16:38 în imagini  apare G A care s-a îndreptat, de asemenea, spre locuinţa copiilor.

După discuţia telefonică avută cu  F A C, primul care ajunge la locuinţa din deal a fost martorul  T M E, fiind urmat la scurt timp de inculpatul G A. Inculpatul G A  l-a asigurat pe  F A C că fratele său cel mare este bine şi că a sunat la ambulanţă, după care l-a trimis afară la joacă. Inculpatul G A şi  T M E au mutat ulterior cadavrul în casă şi au discutat ca în cursul nopţii să îl transporte pe un câmp şi să îl abandoneze.  T M E a declarat că după ce au aşezat trupul fratelui său pe pat, deşi era decedat, i-a pus nişte oţet la nas şi l-a apăsat pe piept, moment în care a constatat că a expirat o dată, fără a inspira înapoi.  Martorul  T M E a venit cu ideea ca atunci când vor abandona cadavrul să pună alături o geantă care să conţină un bidon cu alcool şi cupru, să pară că a decedat în acel loc în timp ce căuta cupru.

După ce au aşezat cadavrul pe patul din camera din partea stângă a imobilului şi l-au acoperit cu o pătură, au încuiat casa şi G A, T M A şi  F A C, care se afla în drum, au plecat la locuinţa inculpatului, din acea zi minorii rămânând să locuiască împreună cu inculpatul.

Tot din această zi,  T M E şi-a pierdut telefonul mobil în locuinţa inculpatului, telefonul acestuia fiind găsit asupra inculpatului G A la data de 17.02.2019.

Din declaraţi martorului  T M E coroborată cu datele de listing şi rezultatul percheziţiei informatice asupra telefonului mobil al inculpatului, a rezultat că după ce au plecat spre locuinţa inculpatului, la propunerea inculpatului, au stabilit să își trimită unul altuia mesaje din care să rezulte că AR trăiește și este doar beat, aspect concretizat într-o conversație formată din SMS- uri.

În imaginile video surprinse de camerele de supraveghere de la magazinul SC E. SRL la ora 17:17, apar G A,  F A C şi  T M E, însoţiti de G A, în timp ce urcă împreună uliţa, dinspre locuinţa copiilor către locuinţa inculpatului, rezultând, aşa cum de altfel a declarat şi  T M E, că mesajele, redate anterior, au făcut parte din scenariul creat de inculpat pentru a scăpa de răspunderea penală, la momentul expedierii mesajelor cei doi fiind unul langă celalalt. Se constată aşadar că inculpatul a pus în aplicare şi în cazul victimei G R A acelaşi plan, folosit şi în ceea ce priveşte fapta de omor comisă asupra concubinei sale, de a-şi preconstitui probe de nevinovăţie, pe care să le invoce la momentul la care urmau să fie declanşate cercetările penale.

În aceeaşi seară, conform susţinerilor martorului  T M E, acesta împreună cu inculpatul G A au plecat să sustragă lemne, în comuna S, jud. Bacău, timp în care inculpatul i-ar fi spus că vor abandona cadavrul victimei G R A în această localitate, în zona unei fântâni, în cursul nopţii. Inculpatul a mai spus atunci că îi va trimite pe  el, pe Aşi pe mama lor în judeţul Constanţa, la o rudă de-a lor, până se liniştesc apele, şi că ulterior va veni şi el.

La data de 01.02.2019 inculpatul G A şi minorul T M au revenit la casa din deal  şi au mutat cadavrul victimei G R A, cu ajutorul unei pături, din camera din dreapta în camera din partea stanga a holului, motivul fiind acela că în camera în care a fost iniţial depus se putea pătrunde pe o uşă de acces situată în partea din spate a imobilului sau prin podul casei. Cei doi au încercat să aşeze trupul sub pat, dar nu au reuşit, astfel că l-au lăsat pe podea, la marginea patului, înfăşurat în pătură, iar apoi l-au acoperit cu multe articole vestimentare, un sertar şi o bicicletă. În imaginile video surprinse de camerele de supraveghere de la SC E.C. SRL, în data de 01.02.2019, ora 14:21, se observă cum G A şi  T M E merg spre locuinţa numitei F L.  T M E a declarat că şi cu această ocazie a discutat cu G A să transporte cadavrul pe câmp în comuna S, în cursul acelei nopţi.

În cursul urmăririi penale , T M E a declarat că, în seara de 02.02.2019 împreună cu G A au mers din nou la casa din deal pentru a lua găinile din curte şi a le aduce la locuinţa inculpatului. În timpul acestei activităţi G A i-a spus că dacă nu este atent, cu referire la ceea ce se întâmplase cu R, inculpatul va ajunge în puşcărie, iar de el şi de fratele său cel mic va fi vai şi amar şi vor ajunge la orfelinat. La aceeaşi dată inculpatul i-a mai spus martorului că a aflat că mama sa a plecat în Italia, dar că ulterior a revenit asupra acestei afirmaţii, spunându-i minorului că mama sa ar fi în Iugoslavia.

În data de 03.02.2019, duminică, în jurul prânzului,  T M E şi  F A C au mers la locuinţa lor pentru ca  T M E să facă curăţenie şi să pregătească bagajul său şi al fratelui său pentru a pleca la Constanţa, aşa cum a spus inculpatul, G A urmând să pregătească bagajul mamei lor. În timp ce  F A C a rămas să se joace în drum,  T M E a spălat la maşină pătura din camera în care il aşezaseră iniţial pe G R A întrucât aceasta s-a murdărit de materiile fecale în timpul manevării cadavrului, a măturat în toată casa, cu excepţia încăperii în care era ascuns cadavrul, iar la final, apelând la ajutorul fratelui său, a aşezat covoarele pe podea în camera cu televizor şi în bucătărie.  T M E a mai arătat că fratele său  F A C ştia la acel moment de la G A că mama lor F L şi fratele G R A sunt internaţi în spital.

În data de 03.02.2019, când minorii au ajuns la locuinţa lor, înainte ca  T M E să se apuce de curăţenie, s-au întâlnit cu martora B I, vecina lor, care era împreună cu I.G.. B I l-a întrebat pe  T M E unde este G R A, iar  T M E a răspuns că probabil e în casă.  T M E a intrat în locuinţă şi după puţin timp a reieşit spunându-i martorei că A nu este în casă şi nu ştie unde e, motiv pentru care  T M E s-a prefăcut că îl caută pe fratele său prin casele părăsite din vecinătate. După finalizarea căutărilor,  T M E a discutat din nou cu martora B I şi cu I.G. şi a afirmat că A se va întoarce el acasă. În discuţie a intervenit şi  F A C care a spus că A şi mama lor sunt în spital, că aşa i-a spus G A. Aceeaşi afirmaţie, că mama sa este la spital cu G R A, a fost făcută de  F A C şi într-o discuţie, purtată la aceeaşi dată, cu martorul B E.

În aceeaşi zi,  T M E s-a întâlnit cu martora G M la magazinul SC E. SRL, ocazie cu care aceasta i-a dat minorului mai multe bucăţi de parizer, pâine şi nişte bani pentru a avea ce să manânce împreună cu fraţii săi. La acel moment G M l-a întrebat pe  T M E unde este A, iar  T M E a răspuns că fratele său este acasă, că e beat criţă şi că doarme.

La data de 04.02.2019 inculpatul G A s-a deplasat la un moment dat în municipiul Bacău, revenind la domiciliu după câteva ore.

Mama inculpatului, G M, aflând de la sora sa D T că G A se afla în municipiul Bacău, a profitat de absenţa sa de la domiciliu şi a mers la locuinţa acestuia pentru a vedea dacă o găseşte pe F L. În timp ce era în curte, G M a fost strigată de  T M E şi  F A C, martora fiind surprinsă de prezenţa copiilor  la locuinţa inculpatului. Martora a aflat de la cei doi minori că inculpatul i-a adus la locuinţa lui, iar când a întrebat ce face G R A,  T M E i-a răspuns că acesta doarme. G M a mers ulterior la locuinţa sa şi a revenit după aproximativ jumătate de oră cu mâncare pentru a le o oferi copiilor, timp în care şi-a făcut apariţia şi inculpatul G A. G M i-a spus inculpatului că a adus mâncare iar inculpatul i-a zis că nu era nevoie că a cumpărat peşte, după care mama inculpatului a plecat.

Din mijloacele de probă administrate în cauză s-a mai stabilit că inculpatul a achiziţionat din municipiul Bacău materiale de zugrăvit şi vopsit, iar în ziua de marţi, 05.02.2019, a început să desfăşoare activităţi de renovare a încăperii (bucătărie) în care locuia cu scopul evident de a îndepărta urmele de sânge rezultate în urma uciderii concubinei sale. Trebuie menţionat că primele măsuri de îndepărtare a urmelor care l-ar fi putut incrimina au fost derulate de inculpat în perioada imediat următoare uciderii concubinei sale, relevantă sub acest aspect fiind declaraţia martorei G M care a observat la data de 29.01.2019 că în bucătărie au intervenit modificări neobişnuite şi anume, a fost curăţată podeaua, a fost lipită o folie pe perete, patul era acoperit cu pătură nouă adusă din casă şi ceea ce a surpins-o cel mai mult pe martoră a fost multitudinea de haine care se aflau afară la uscat. De asemenea, aşa cum rezultă din procesul verbal de cercetare la faţa locului, inculpatul a depozitat într-un sac din rafie hainele victimei, murdare de sânge, pe care le-a ascuns în curte şi de care cel mai probabil a uitat să se debaraseze, având în vedere că au fost găsite de organele de urmărire penală la data de 06.02.2019.

Instanţa observă că pentru a preveni  tragerea la răspunderea sa penală, la data de 05.02.2019 G A a curăţat pereţii şi tavanul bucătăriei, fragmentele de tencuială rezultate fiind cărate de  T M E pe marginea şanţului pluvial din apropierea locuinţei. Din declaraţia martorului  T M E a rezultat că inculpatul a insistat cu răzuirea pereţilor în zona colţurilor, pe peretele pe care era poziţionat patul şi în zona tavanului. Ulterior a reparat cu ipsos şi a văruit cu var alb atât pereţii cât şi tavanul, după care împreună cu minorii au curăţat podeaua, martorul  T M E precizând în declaraţia dată în data de 11.02.2019 că au şters de pe podea şi nişte pete de sânge, dar în declaraţia din data de 15.02.2019  a revenit şi a precizat că nu a observat pete de sânge pe jos la acel moment. După ce s-a uscat varul, inculpatul a montat din nou carpeta pe peretele din zona patului, pe care o înlăturase când a tencuit şi văruit, a aşezat patul la loc, scos pe timpul renovării în curte, iar apoi a şters tablourile cu benzină şi detergent de vase. De asemenea, minorul  T M E a curăţat un calorifer electric pe care îl foloseau la încălzirea camerei.

Din actele de la dosar a mai rezultat că, deşi începând cu data de 31.01.2019 minorii au locuit împreună cu inculpatul la adresa acestuia, timp în care evident F L nu s-a mai întors la locuinţă, inculpatul a continuat să simuleze discuţii telefonice cu aceasta, mesajele fictive fiind identificate in memoria telefonului mobil marca M, cu numărul de telefon 0xx aparţinând inculpatului, cu prilejul efectuării percheziţiei informatice asupra acestui dispozitiv. 

S-a mai stabilit că terminalul mobil al victimei F L a mai fost activ în data de 10.02.2019, ora 16:08:27.

Întrucât operaţiunile desfăşurate în data de 05.02.2019 nu au fost suficiente,  activitatea de ştergere a urmelor infracţiunii comise a continuat şi în data de 06.02.2019, când inculpatul a vopsit tocul uşii de acces în bucătărie, a vopsit o porţiune de podea din dreptul sobei şi a început să vopsească şi o măsuţă din încăpere, cu grund roşu, demontând blatul de pe picioare.

În jurul prânzului, la locuinţa inculpatului G A s-au prezentat organele de urmărire penală, ocazie cu care minorii au fost găsiţi în interiorul bucătăriei,  T M E aplicând la acel moment cu o pensulă grund rosu pe blatul  măsuţei.

Cu prilejul audierilor,  T M E a arătat că în data de 06.02.2019 îşi programase să meargă la locuinţa sa pentru a face bagajul şi a lua haine şi pentru mama sa întrucât urmau să ajungă la Constanţa după cum i-a spus inculpatul G A, însă au fost demarate cercetările penale în cauză şi nu a mai plecat.

Este clară determinarea inculpatului în încercarea sa de a ascunde organelor judiciare reAtate ori de a prezenta o alta (una favorabilă lui, care să-l disculpe , în cursul urmăririi penale) decât cea faptică.

Nu există echivoc în ceea ce priveşte convingerea instanţei cu privire la agresarea fizică a victimei F L de către inculpatul G A  în noaptea de în noaptea de 26/27.01.2019 şi că din agresiunea inculpatului exercitată asupra victimei a rezultat  decesul victimei, urmat de depesarea şi ascunderea cadavrului, fiind exclusă posibilitatea ca victima F L să mai fie în viaţă după acel moment.

Instanţa constată probată fapta inculpatului G A, care în noaptea de 26/27.01.2019, în timp ce se afla la locuinţa sa, pe fondul unui conflict spontan şi, cel mai probabil al stării de gelozie, a exercitat multiple acte de violenţă asupra concubinei sale F L, folosind în timpul agresiunii inclusiv un topor,  provocându-i victimei leziuni traumatice grave cu pierderi de ţesut şi sânge, ce au determinat decesul său, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de omor calificat, prev. de art. 188 An.(1)- art.189 An.(1) lit. e) din C.pen. cu aplic. art. 199 An.(1) C.pen. şi art. 41 An.(1) C.pen. rap. la art. 43 An.(5) C.pen.

Totodată, instanţa constată ca fiind probată fapta inculpatului G A, care în seara de 30.01.2019, în timp ce se afla în curtea locuinţei victimei G R A, cu ajutorul şi prin constrângerea psihică a martorului minor  T M E, i-a turnat victimei G R A excremente în stare semilichidă  în cavitatea bucală şi în nas, obturându-i căile respiratorii,  acţiune ce a avut drept rezultat decesul victimei prin asfixiere mecanică, uciderea victimei G R A având drept scop ascunderea săvârşirii infracţiunii de omor comisă de inculpat asupra victimei F L, faptă despre care G R A avea cunoştinţa şi pe care o putea denunţa oricând, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de omor calificat prev. de art. 188 An.(1) –art. 189 An.(1) lit. e) şi d) din C.pen. cu aplic. art. 41 An.(1) C.pen. rap. la art. 43 An.(5) C.pen.

La încadrarea juridică a faptei comise împotriva victimei F L au fost reţinute  disp. art. 189 An.1 lit. e) din C.pen.- omorul săvârşit de către o persoană care a mai comis anterior o infracţiune de omor sau o tentativă de omor - întrucât aşa cum rezultă din fişa de cazier judiciar inculpatul a mai fost anterior condamnat pentru săvârşirea unei infracţiuni de tentativă de omor. De asemenea au fost reţinute disp. art. 199 din C.pen. referitoare la violenţa în familie, victima F L fiind concubina inculpatului, cu care  a stabilit de ani de zile o relaţie asemănătoare acelora dintre soţi, iar la data săvârşirii faptei aceştia convieţuiau.

La încadrarea juridică a faptei comise împotriva victimei G R A au fost reţinute dispoziţiile art. 189 An.(1) lit. e) din C.pen.-omorul săvârşit de către o persoană care a mai comis anterior o infracţiune de omor sau o tentativă de omor–întrucât aşa cum rezultă din fişa de cazier judiciar inculpatul a mai fost anterior condamnat pentru săvârşirea unei infracţiuni de tentativă de omor, dar şi pentru că, anterior uciderii acestuia, a mai săvârşit o infracţiune de omor calificat împotriva victimei F L. De asemenea, au fost reţinute disp. art. 189 An.(1) lit.d) C.pen.– pentru a înlesni sau a ascunde săvârşirea altei infracţiuni, omorul  asupra victimei G R A fiind săvârşit pentru a ascunde săvârşirea infracţiunii de omor calificat comis împotriva concubinei sale, cu reţinerea circumstanţei agravante prevăzute de art. 77 lit.d) C.pen., fapta fiind săvârşită cu minorul  T M E .

Având în vedere fişa de cazier judiciar a inculpatului G A, la încadrarea juridică a faptelor au fost reţinute şi disp. art. 41 An.1 din C.p. şi art. 43 An.5 din C.p. referitoare la starea de recidivă - în raport cu pedeapsa închisorii de 3 ani şi 6 luni aplicată inculpatului prin S.P. nr. 2035 din 28/11/2012 a Judecătoriei Bacău, def. prin D.P. 376 din 04.04.2013 a Curţii de Apel Bacău, liberat condiţionat la data de 10.12.2014, rest rămas de executat 361 de zile.

Totodată, având în vedere că inculpatul a săvârşit cele două infracţiuni reţinute în sarcina sa la interval de câteva zile, la încadrarea juridică au fost reţinute şi disp. art. 38 An.(1) C.pen. referitoare la concursul de infracţiuni.

Referitor la profilul moral şi de personalitate al inculpatului, este cunoscut cu antecedente penale, conform fişei de cazier judiciar, fiind condamnat inclusiv pentru săvârşirea unei infracţiuni de tentativă de omor, la pedeapsa închisorii de 10 ani.

Cu privire la atitudinea manifestată de inculpat de la iniţierea cercetărilor în cauză şi pe parcursul urmăririi penale ( în cursul  cercetării judecătoreşti acesta a refuzat să dea declaraţii), se remarcă următoarele: 

G A a fost identificat la locuinţa sa cu prilejul efectuării cercetării la faţa locului din data de 06.02.2019, iar la un moment dat, profitând de împrejurarea că organele de urmărire penală desfăşurau activităţi în curtea locuinţei sale, a aruncat peste gard sacul din rafie descoperit de organele de urmărire penală, cu tot ce conţinea – mijloace materială de probă care l-au incriminat după cum s-a stabilit ulterior – cu scopul evident de a înlătura urmele faptei comise. Cu prilejul audierii sale, când a fost întrebat de ce a aruncat sacul peste gard a răspuns că de frică.

Ulterior, inculpatul s-a sustras cercetărilor până la data de 17.02.2019.

Astfel, deşi a fost citat la data de 07.02.2019, ora 17:30, în vederea audierii sale,  fiindu-i înmânată personal citaţia la sediul IPJ Bacău, acesta nu s-a prezentat şi a părăsit sediul poliţiei fără a anunţa plecarea.

Până la data de 17.02.2019, când inculpatul a fost depistat la locuinţa martorei C E, concubina fratelui său, în urma localizării certe a acestuia şi punerii în aplicare a mandatului de aducere cu pătrundere în domiciliu emis de Tribunalul Bacău, inculpatul a stat ascuns atât la locuinţele membrilor familiei , cât şi într-o groapă săpată în pământ de către acesta, pe care o acoperea cu folie de plastic, situată pe culmea unui deal, loc din care avea vizibilitate spre locuinţa sa şi putea observa dacă este căutat de echipajele de poliţie.

După data depistării şi cu prilejul audierilor sale, inculpatul a prezentat aproape de fiecare dată o situaţie de fapt diferită, declaraţiile date fiind expuse la secţiunea Susţinerile inculpatului din cadrul prezentării situaţiei de fapt,  motiv pentru care constatările exprimate, nu vor fi reluate.

De asemenea, inculpatul a condus organele de urmărire penală în 3 locaţii diferite, afirmând de fiecare dată că în locul indicat este ascuns cadavrul victimei F L, însă în urma verificărilor efectuate s-a constatat că susţinerile inculpatului nu au reale.

În conţinutul Raportului de constatare privind detecţia comportamentului simulat nr. 420836 din 13.06.2019, au fost consemnate o serie de observaţii asupra comportamentului inculpatului G A, şi anume:

-heteroagresivitatea intervine spontan, pe fondul unei slabe toleranţe la frustrare;

-în privinţa L, conduitele heteroagresive căpătau două forme: atunci când Lera suspectată că ar fi acordat mai multă atenţie altui bărbat era dezbrăcată (rupându-i hainele de pe ea) şi apoi lovită, iar în momentele când comenta era pur şi simplu lovită instantaneu;

-răspunde sentimentului de teamă pe care oamenii îl încearcă în prezenţa lui, în diferite contexte, prin ironii menite să accentueze teama acestora dar şi sentimentul său de control asupra lor prin dominanţă de tip manipulativ;

-atent la replicile primite îşi construieşte cu rapiditate răspunsurile, menţinându-şi în atitudine ca şi constantă, satisfacţia pentru confuzia celorlalţi sau pentru iritarea lor;

-în momentele interviului, recunoaşterea verbală a faptei dar şi atitudinea faţă de materialul probator este însoţită de o paletă de manifestări mimico faciale şi verbale, cum ar fi: alungirea uşoară a musculaturii faciale, schimbarea expresivităţii privirii, aceasta devenind bruscă tulbure-sticloasă, tonalitate scăzută şi constantă a vocii, aplecarea corpului în faţă din poziţia şezut, manifestări care au fost vizibile şi atunci când i s-au adus la cunoştinţă rezultatele testelor vârf de tensiune, referitoare la presupusa locaţie unde s-ar afla cadavrul.

Cu prilejul testării poligraf, inculpatul G A a declarat că în data de 26.01.2019, ajunşi acasă de la familia C., a început un conflict între acesta şi L şi i-a dat o palmă, s-a lovit cu capul de tocul uşii, iar apoi a decedat. A susţinut că a ţinut peste noapte cadavrul în curte, după care l-a cărat cu căruţa împreună cu R. Aceste aspecte au fost consemnate în procesul verbal de recunoaştere anexat raportului.

Infracţiunile de omor comise de inculpat aduc atingere celei mai importante valori ocrotite de legea penală, în lipsa vieţii neputând fi considerate ca protejate alte drepturi şi libertăţi fundamentale, cu impact social deosebit, iar asemenea fapte neurmate de o ripostă pe măsură a societăţii ar întreţine climatul infracţional şi ar crea făptuitorilor impresia că pot persista în sfidarea legii, echivalând cu încurajarea tacită a acestora şi a altora la săvârşirea unor fapte de violenţă. Un alt efect ar fi scăderea încrederii populaţiei în capacitatea de ripostă a justiţiei şi de protecţie a persoanelor vulnerabile din partea statului.

Faţă de aceste constatări, în ceea ce priveşte acţiunea penală, instanţa în baza art. 188 An.(1) – art.189 An.(1) lit. e) C.pen. cu aplicarea art. 199 An.(1) C.pen. şi art. 41 An.(1) C.pen. rap. la art. 43 An.(5) C.pen., va condamna inculpatul G A la pedeapsa de 25 de ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, sub forma violenţei în familie (victimă F L).

În baza art.66 An.(1) C.pen. va interzice inculpatului G A, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor prev. de dispoziţiile art. 66 An.(1) lit. a) si b) C.pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe  o perioadă de 5 ani, (pe durata maximă).

În baza art.65 An.(1) C.pen. interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prev. de art. 66 An.(1) lit. a) si b) C.pen., de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe  şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 188 An.(1) - art.189 An.(1) lit.e) şi d) din C.pen. cu aplicarea art. 199 An.(1) C.pen., cu aplicarea art. 77 lit.d) C.pen. totul cu aplicarea art. 41 An.(1) C.pen., raportat la art.43 An.(5) C.pen., va condamna inculpatul G A, la pedeapsa de detenţiunii pe viaţă pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, sub forma violenţei în familie (victimă G R A).

În baza art. 66 An.(1) C.pen. va interzice inculpatului G A, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor prev. de dispoziţiile art. 66 An.(1) lit. a) si b) C.pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe  o perioadă de 5 ani (pe durata maximă, ca urmare a încarcerării pe durata vieţii).

În baza art.65 An.(1) C.pen. va interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prev. de art. 66 An.(1) lit. a) si b) C.pen., de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe  şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art.39 An.(1) lit.a)  C.pen. raportat la art. 38 An.(1) C.pen.,va  aplica inculpatului G A pedeapsa cea mai grea ,  a detenţiunii pe viaţă.

În baza art.66 An.(1) C.pen. va  interzice inculpatului G A, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor prev. de dispoziţiile art. 66 An.(1) lit. a) si b) C.pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe  o perioadă de 5 ani, conform. art.68 An.(1) lit.c) C.pen.

În baza art.65 An.(1) C.pen. va interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prev. de art. 66 An.(1) lit. a) si b) C.pen., de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe  şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art.72 C.pen. va scădea din durata pedepsei aplicate perioada deja executată ca urmare a  reținerii şi a arestului preventiv, respectiv de la data de 17.02.2019, la zi.

În baza art. 399 An. (1) C.proc.pen. va  menține măsura arestului preventiv  faţă de inculpatul G A.

În ceea ce priveşte acţiunea civilă, instanţa constată că D.G.P.C. Bacău care exercită, în  plasament în regim de urgenţă  ,  drepturile şi obligaţiile părinteşti pentru minorii  T M E  F A C ,copiii victimei F L şi fraţii victimei G. R, s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 100.000 lei daune materiale şi 100.000 lei daune morale pentru fiecare copil.

Instanţa constată ca fiind justificate daunele morale prin pierderea iremediabilă a mamei de către copii şi lipsirea acestora de afecţiunea şi grija acesteia, precum şi prin pierderea fratelui. În ceea ce priveşte daunele materiale, în lipsa unor mijloace de probă care să susţină aceste pretenţii, instanţa apreciază că o sumă minimă, de 300 lei pentru fiecare dintre minore este acoperitoare nevoilor acestora în condiţiile în care nici victima (mama acestora ) nu realiza venituri, iar de hrana, adăpostirea, serviciile medicale şi educaţia acestora se ocupă D.G.P.C. Bacău.

Faţă de acestea , în baza art.19 C.proc.pen., raportat la art. 397An.(1) C.proc.pen.  coroborat cu art.1349 An.(1) şi (2), art.1357 şi urm. din Codul civil, va admite în parte  acţiunea civilă promovată de  D.G.P.C. Bacău cu sediul în Bacău, în numele persoanei vătămate / parte civilă minore  T M E şi va  obliga inculpatul G A la plata sumei de 100.000 lei cu titlul de  daune morale şi a unei prestaţii lunare în sumă de 300 lei cu titlu de daune materiale, începând cu data de 28.01.2019 şi până la împlinirea de către  T M E a vârstei de 18 ani, ori, dacă se află în continuarea studiilor, până la împlinirea de către acesta a vârstei de 26 de ani,  sume actuAzate în raport cu indicele de inflaţie la data plăţii efective.

În baza art.19 C.proc.pen., raportat la art. 397An.(1) C.proc.pen.  coroborat cu art.1349 An.(1) şi (2), art.1357 şi urm. din Codul civil, va admite în parte  acţiunea civilă promovată de  D.G.P.C.Bacău cu sediul în Bacău, strada Condorilor, nr. 2 , jud. Bacău  în numele persoanei vătămate / parte civilă minore  F A C şi va  obliga inculpatul G A la plata sumei de 100.000 lei cu titlul de  daune morale şi a unei prestaţii lunare în sumă de 300 lei cu titlu de daune materiale începând cu data de 28.01.2019 şi până la împlinirea de către  F A C a vârstei de 18 ani, ori, dacă se află în continuarea studiilor, până la împlinirea de către acesta a vârstei de 26 de ani,  sume actuAzate în raport cu indicele de inflaţie la data plăţii efective.

În baza art. 249 An.(1), (5) şi (7) C.proc.pen. va institui un sechestru asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpatului în vederea reparării pagubelor,  până la concurenţa prejudiciilor stabilite şi pentru garantarea executării cheltuielilor judiciare.

Va conststa că inculpatul a fost asistat de avocat  desemnat din oficiu. În baza art.272 An.(1) şi (2) C.proc.pen. dispune plata onorariului avocatului desemnat din oficiu în faza judecăţii din fondul Ministerului Justiţiei

Va conststa că persoanele vătămate/părţi civile minore  T M E şi  F A C  au fost asistate de avocaţi desemnaţi din oficiu. În temeiul art.272 An.(1) şi (2) C.proc.pen., dispune plata onorariilor avocaților desemnați din oficiu din fondul Ministerului Justiţiei.

În baza art.274 An.(1), (2)  C.proc.pen. , va obliga inculpatul G A la plata sumei de 23.500 lei - cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat (suma de 17.000 lei - cheltuielile judiciare efectuate pe parcursul urmării penale şi suma de 6.500 lei cheltuieli efectuate în cursul procedurii de cameră preliminară şi a judecăţii).