Confirmare arestare preventivă

Prin Încheierea nr. 55/Î/26.05.2020 a Tribunalului Bacău, pronunţată în dosarul nr. 1091/110/2020, s-a dispus arestarea preventivă în lipsă a inculpatului A S M pe o perioadă de 30 de zile, cu începere de la data punerii în executare a mandatului de arestare, fiind emis mandatul de arestare preventivă nr. 27 din data de 26.05.2020, pentru săvârşirea infracţiunilor de omor calificat, prev. de art. 188 al. 1-189 al. 1 lit. d C.pen., şi tâlhărie calificată, prev. de art. 233-234 al. 1 lit. a, d C.pen., cu aplic. art. 38 al. 1 C.pen.

Mandatul de arestare preventivă a fost pus în executare la data de 16.10.2020. Judecătorul de drepturi şi libertăţi constată că organele de poliţie s-au conformat prevederilor art. 231, alin. 4 C. proc. pen. ce prevăd că „organul de poliţie procedează la arestarea persoanei arătate în mandat, căreia îi predă un exemplar al acestuia, într-una din formele prevăzute la alin. (1) sau (2), după care o conduce în cel mult 24 de ore la judecătorul de drepturi şi libertăţi care a dispus măsura arestării preventive sau, după caz, la judecătorul de cameră preliminară ori completul la care se află spre soluţionare dosarul cauzei.” În acest sens, judecătorul de drepturi şi libertăţi constată că a fost sesizat la data de 16.10.2020, cu respectarea termenului de 24 de ore prevăzut de textul de lege menţionat anterior.

În cadrul procedurii prevăzută de art. 231, alin. 7 C. proc. Pen., inculpatul A S M a fost asistat de apărător desemnat din oficiu. Acesta a refuzat să dea declaraţie în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi.

 Evaluând solicitarea inculpatului în contextul probelor administrate şi al motivelor avute în vedere la luarea măsurii, judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază că motivele ce au stat la baza luării măsurii arestării preventive faţă de inculpat continuă să subziste, motiv pentru care va dispune, potrivit art. 231 C. proc. pen. confirmarea arestării preventive a inculpatului şi executarea mandatului de arestare preventivă.

Astfel, prin Încheierea nr. 55/Î/26.05.2020 a Tribunalului Bacău, pronunţată în dosarul nr. 1091/110/2020, s-a dispus arestarea preventivă în lipsă a inculpatului A S M pe o perioadă de 30 de zile, cu începere de la data punerii în executare a mandatului de arestare, fiind emis mandatul de arestare preventivă nr. 27 din data de 26.05.2020, pentru săvârşirea infracţiunilor de omor calificat, prev. de art. 188 al. 1-189 al. 1 lit. d C.pen., şi tâlhărie calificată, prev. de art. 233-234 al. 1 lit. a, d C.pen., cu aplic. art. 38 al. 1 C.pen.pentru o perioadǎ de 30 de zile, începând cu data punerii în executare a mandatului de arestare preventivă.

Cu privire la situaţia de fapt, judecătorul de drepturi şi libertăţi a reţinut că în seara zilei de 09.03.2020 orele 20:34, organele de urmărire penală din cadrul I.P.J. Bacău au fost sesizate prin SNUAU 112, de către numita A.I. din mun. Bacău, jud. Bacău, despre faptul că în acel moment a auzit împușcături (focuri de armă) pe casa scării blocului unde locuiește, existând posibilitatea să existe o victimă.

În urma apelului 112 efectuat, la fața locului s-a deplasat un echipaj de poliție, care a stabilit că cele sesizate se confirmă, în scara blocului din mun. Bacău, existând o persoană decedată, de sex bărbătesc, prezentând plăgi împușcate la nivelul corpului, precum şi plăgi la nivelul capului, victima fiind identificată în persoana numitului O C I.

Cu ocazia efectuării activităţii de cercetare la faţa locului, au fost identificate 7 tuburi de cartușe cu lungimea de 18 mm și diametrul de 9 mm. De asemenea, cu aceeaşi ocazie au fost descoperite 6 gloanţe întregi, precum şi un rest de cămaşă glonţ, ajuns în această stare datorită impactului cu un material dur (beton).

 De asemenea, cu aceeaşi ocazie, într-un tomberon de gunoi situat în apropierea blocului în care fost găsit cadavrul victimei, au fost găsite două telefoane mobile, unul marca X şi unul marca I, având urme de sânge, despre care s-a stabilit că aparţin victimei.

Din fişa de constatări preliminare nr. A3 100/10.03.2020, emisă de S.J.M.L. Bacău, rezultă că moartea numitului O C I s-a datorat următoarelor cauze: insuficienţă cardio-respiratorie acută; hemotorax; anemie viscerală; plăgi toraco-pulmonare; împuşcare.

Din concluziile raportului de expertiză criminalistică balistică, rezultă următoarele:

1.1. Cele 6 gloanţe puse la dispoziţie nu poate fi valorificat pentru stabilirea calibrului, mărcii, modelului şi ţării de fabricaţie a cartuşului de la care provine.

 1.2. Cele 6 gloanţe puse la dispoziţie prezintă caracteristici constructive similare (dimensiuni, masă, tip de cămaşă şi miez) cu gloanţele.

2. Cele 6 gloanţe puse la dispoziţie au fost trase cu aceeaşi ţeavă de armă de foc. Fragmentul metalic de cămaşă de glonţ pus la dispoziţie nu poate fi valorificat în scopul identificării armei.

3.1. Cele 6 gloanţe puse la dispoziţie au fost trase cu o armă de foc.

 3.2. Arme de foc fabricate industrial, posibile a crea urme existente pe cele 6 gloanţe puse la dispoziţie, sunt pistoalele semiautomate.

 4. În evidenţele I.G.P.R.-I.N.C. nu există alte gloanţe provenite de la infracţiuni comise cu arme de foc necunoscute, care să fi fost trase cu arme cu care au fost trase cele 6 gloanţe puse la dispoziţie.

 5. Cele 6 gloanţe puse la dispoziţie provin de la acelaşi tip, calibru şi marcă de muniţie trasă de la care provin cele 7 tuburi de cartuş ridicate cu ocazia cercetării la faţa locului privind omorul asupra victimei O C I.

Din concluziile raportului de expertiză criminalistică balistică rezultă următoarele:

1. Cele 7 tuburi de cartuş puse la dispoziţie.

 2. Cele 7 tuburi de cartuş supuse examinării au fost trase cu aceeaşi armă de foc.

 3. Cele 7 tuburi de cartuş puse la dispoziţie au fost trase cu o armă de foc .Deoarece nu deţinem bază de date cu caracteristici generale (de clasă) ale urmelor create pe tuburile de cartuş trase, nu avem posibilitatea de a determina marca, modelul şi ţara de fabricaţie a armei folisite la tragerea celor 7 tuburi de cartuş puse la dispoziţie.

 4. În evidenţele I.G.P.R.- I.N.C. nu există alte tuburi de cartuş provenite de la infracţiuni comise cu arme de foc necunoscute, care să fi fost trase cu arma cu care au fost trase tuburile de cartuş puse la dispoziţie.

Aşa cum reiese din materialul probator administrat în cauză, judecătorul de drepturi şi libertăţi constată că victima O C I era pasionat de domeniul IT, sens în care, era administratorul S.C.  M Y  SRL, ce avea ca obiect de activitate crearea de site-uri web şi promovarea unor business-uri în mediul online.

În vederea cunoaşterii anturajului victimei O C I, a fost solicitat sprijin din partea U.T.A.I. Bacău, care au procedat la investigarea victimei în surse deschise de informaţii.

  Din analiza acestora, a rezultat faptul că victima O C I era un membru activ în cadrul R , având id-ul ‚”J”, un forum ai cărui membri erau formaţi din persoane cu abilităţi şi îndeletniciri în domeniul informatic.

În cadrul forumului R  victima O C I relaţiona foarte mult cu 2 membri având ID-urile „B ” şi „A”.

  Ca urmare a investigării în surse deschise a persoanelor având ID-urile „B ” şi „A”, s-a stabilit faptul că ID-ul „B ” aparţine numitului O V F, din mun. Bucureşti, iar  ID-ul „A” aparţine numitului  L A, din mun. Galaţi.

În perioada 06.11 – 08.11.2019, în municipiul Bucureşti a fost organizată Conferinţa ‘’  ’’, conferinţă cu aplicabilitate în domeniul informatic şi în cadrul căreia au participat O C I, O V F şi L A.

Existenţa unei legături între victima O C I, pe de o parte, O V F şi L A, pe de altă parte, este confirmată şi de rezultatul percheziţiei informatice efectuate asupra device-urilor ridicate cu ocazia cercetării la faţa locului din imobilul unde locuia victima.

  Astfel, în folderul destinat contactelor telefonice din agenda postului telefonic mobil marca X, contactul „B ” este asociat numărului de telefon 07xxx, iar contactului „A”  îi este asociat nr. de telefon 07xxx.

  De altfel, aşa cum rezidă din raportul apelurilor efectuate de la postul telefonic mobil cu numărul 07xxx, aparţinând victimei O C I, acesta are mai multe contacte de tip voce cu numerele 07xxx, respectiv 07xxx, în perioada 06.11 – 08.11.2019 pe durata desfăşurării Conferinţei ‘’  ’’.

  În perioada următoare, din datele rezultate ca urmare a exploatării percheziţiei informatice, a rezultat faptul că O C I împreună cu numitul O V F au iniţiat un proiect, constând în crearea unui site, ce ar avea ca obiect de activitate promovarea și optimizarea website-urilor clienților în motoarele de căutare/browsere (SEO).

În baza mandatului de percheziţie domiciliară a fost efectuată o percheziţie domiciliară  la locuinţa numitului O V F, ocazie cu care, având în vedere ordonanța provizorie de acces la un sistem informatic, din unitatea centrală a susnumitului, au fost extrase arhivele discuțiilor purtate de acesta pe R F (RST) și D.

La data de 22.02.2020, A  (suspecta A G) se deplasează în mun. Bacău, în timp ce discută pe forum cu J (victima O C I), stabilind o întâlnire pentru a-i achita acestuia suma de 500 euro pentru achiziționarea software-ului solicitat, întâlnirea având loc în parcarea din fața Stadionului Municipal Bacău. Victima nu primește banii, însă îi dă suspectei un cont online unde să depună banii . Plata este efectuată la data de 02.03.2020, dar ulterior victima nu i-a livrat suspectei software-ul cerut, chiar dacă a primit suma de 500 euro în Bitcoin.

Din verificările și investigațiile efectuate, a rezultat că persoana cu care s-a întâlnit victima în ziua de 20.02.2020 și folosea User-ul A  se numește A G, având în istoric domiciliul în orașul F. are nr. de telefon 07xxx şi trăiește în concubinaj cu inculpatul A S M, domiciliat în București, , cu care are doi copii minori.

Inculpatul A S M este fost luptător în Legiunea Străină, a deținut legal o armă neletală,în perioada 13.09.2006 – 10.06.2011, fiindu-i retras avizul, a participat la numeroase competiții de tip K-1 Local Combat și este cunoscut cu cazier judiciar pentru comiterea de infracțiuni pe teritoriul Franței, dar a făcut obiectul cercetărilor în numeroase dosare penale privind infracțiuni comise cu violență.

Din mijloacele de probă administrate în cauză, s-a stabilit faptul că suspecta A G este utilizatoarea postului telefonic mobil cu numărul 07xxx, activat la data de 07.10.2014, iar inculpatul A S M este utilizatorul postului telefonic mobil cu numărtul 07xxx, activat la data de 17.11.2018.

Aşa cum rezidă din analiza listingurilor celor două posturi telefonice susmenţionate, în data de 01.03.2020, utilizatorii acestora pleacă din localitatea unde locuiesc în fapt, respectiv oraşul F, judeţul Călăraşi, deplasându-se spre municipiul Bacău, unde ajung la orele 13:48, fiind preluaţi de către releu. În cursul zilei de 01.03.2020, posturile telefonice utilizate de către cei doi sunt preluate de releele din municipiul Bacău, zona centrală pentru ca mai apoi, în intervalul orar 16:52 – 19:04 să fie preluaţi de către releele „ relee aferente imobilului în care locuia victima O C I.

În dimineaţa zilei de 02.03.2020, cele două posturi telefonice sunt preluate, din nou, de către releele aferente imobilului în care locuia persoana vătămată O C I în intervalul orar 07:59 – 09:57, când este preluat de către releul după care, se deplasează spre judeţul Călăraşi, ajungând în localitatea F la orele 18:30.

Cu ocazia efectuării cercetării la faţa locului, după cum s-a arătat anterior, într-o ghenă de gunoi amplasată în imediata apropiere a locului comiterii faptelor, a fost identificat un telefon mobil marca X şi un telefon mobil marca I, ambele device-uri aparţinând victimei.

Tot cu această ocazie s-a stabilit faptul că locul comiterii faptelor este delimitat geografic de coordonatele situație faţă de care, prin încheierea judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Bacău, din data de 10.03.2020, s-a obținut traficul telefonic înregistrat în data de 09.03.2020 în arealul mai sus amintit.

Fiind efectuată percheziţia informatică a celor 2 posturi telefonice aparţinând victimei O C I, în postul telefonic marca Xa fost identificată o conversaţie iniţiată pe platforma WhatsApp, purtată în data de 09.03.2020 între victimă şi postul telefonic cu numărul 07xxx, al cărei utilizator se prezintă ca fiind A.

În cadrul acestei conversaţii, „A.” îi solicită victimei sprijinul pentru crearea reţelei informatice aferentă unui studio de videochat, sens în care i-a propus victimei să se deplaseze chiar în aceeaşi zi, respectiv 09.03.2020, în municipiul Buzău pentru a discuta mai multe detalii. Această conversaţie se termină brusc la orele 13.05 printr-un ultim mesaj transmis de către victima O C I, mesaj având conţinutul „Câtă lipsă de originalitate”.

Acestă conversaţie prezintă importanţă din considerentele ce vor fi expuse în continuare, mai ales că, aşa cum va fi exemplificat, la momentul conversaţiei purtate pe platorma WhatsApp între victimă şi utilizatorul postului telefonic mobil cu nr. 07xxx, inculpatul A S M se afla deja în municipiul Buzău.

Fiind obţinut listingul postului telefonic mobil cu numărul 07xxx, s-a stabilit faptul că acesta a fost activat pe data de 04.03.2020 în localitatea F, jud. Călăraşi, localitate unde locuiesc A G şi A S M, ultim utilizare a acestui număr fiind în data de 09.03.2020, orele 16.30.

Se remarcă în urma analizării listingului faptul că, acest număr a fost activat la data de 04.03.2020 și se închide definitiv la data de 09.03.2020, folosind terminalul mobil și în ziua de 09.03.2020 apelează numerele 07xxx aparținând numitei T C, 07xxx, aparținând numitei S D și 07xxx, aparținând numitului F V, persoana ce folosea postul telefonic mobil cu nr. 07xxx fiind o persoană de sex femeiesc și care se interesa de închirierea unei garsoniere pe raza mun. Bacău, toate aceste persoane având spre închiriere imobile în acest oraş.

Cu ocazia audierii numitului F V, acesta declară că în data de 09.03.2020 a fost apelat de către nr. 07xxx, folosit de către o femeie care s-a recomadat E  și care era interesată de închirierea unei garsoniere pe care F V o postase pe O., în urma discuțiilor stabilind că va fi contactat de ”șoferul” acesteia pentru a stabili detaliile închirierii, însă F V nu a mai fost căutat.

Aşa cum am  precizat anterior, inculpatul A S M este utilizatorul postului telefonic mobil cu numărul 07xxx, post telefonic mobil care în dimineaţa zilei de 09.03.2020 a fost preluat la orele 09:49 de releul din com. B, judeţul Călăraşi, după care, se constată că se află în mişcare, fiind preluat succesiv de releele pentru ca mai apoi să ajungă în municipiul Buzău la orele 12:07, unde este preluat de releul.

Între orele 12:07 – 13.01, postul telefonic cu numărul 07xxx este static în municipiul Buzău, acest interval orar curespunzând cu intervalul orar în care este purtată conversaţia pe platforma WhatsApp între victima O C I şi utilizatoarea postului telefonic mobil cu numărul 07xxx, care s-a prezentat cu numele de A, persoană care, în urma interpretării datelor obţinute, ( listing post telefonic 07xxx; locaţie activare, respectiv com. F; relee preluate în perioada 04.03 – 09.03.2020, respectiv com. Fşi municipiul Bucureşti, Calea Victoriei, unde inculpatul şi concubina sa deţin un spaţiu comercial), s-a stabilit că este de fapt, suspecta A G.

Din municipiul Buzău, la orele 13:01, postul telefonic cu numărul 07xxx se deplasează spre municipiul Bacău, ajungând în zona releului aferent imobilului unde locuia victima O C I la orele 15.50, fiind preluat de releul .

Acest post telefonic rămâne static, fiind preluat succesiv de releele până la orele 20:38, (actul material de ucidere a victimei prin împuşcare având loc în intervalul 20:30-20:34), astfel încât, în intervalul orar 15:50 – 20:38, postul telefonic cu numărul 07xxx iniţiază mai multe contacte de tip „trafic date” în timp ce era preluat de celula emisie- recepţie aferentă arealului georgrafic în care este situat imobilul în care locuia victima.

Aşa cum s-a menţionat anterior, uciderea victimei a fost sesizată prin SNUAU 112 la orele 20.34, postul telefonic cu numărul 07xxx iniţiind un ultim apel la orele 20:38 din zona releului, după care se pune în mişcare părăsind municipiul Bacău şi deplasându-se spre municipiul Bucureşti, unde ajunge la orele 23:55, fiind preluat de releul, locaţie în care, aşa cum am precizat inculpatul şi concubina sa deţin un spaţiu comercial.

Din studierea listing-ului telefonic pus la dispoziție de către U.T.A.I. Bacău, se constată că în data de 09.03.2020 până la orele 14.27, victima O C I s-a aflat la domiciliu, postul telefonic cu nr. 07xxx fiind preluat de către releul . La orele 14.38 este preluat de un alt releu,  aspect ce denotă o deplasare a acestuia, ce continuă până la orele 16.46, când conform depoziției martorului U C M, victima se reîntorcea la locuința sa, postul telefonic fiind preluat de releul din mun. Bacău.

Tot din cercetări a mai rezultat faptul că victima s-a întâlnit cu o persoană necunoscută în după-amiaza zilei de 09.03.2020, orele 16.50, în fața imobilului cu care ar fi intrat în locuinţă şi care o aştepta, iar la ora 17:04, victima  şi-a închis ambele telefoane, acestea rămânând apoi închise (cu excepţia celui marca X, deschis în intervalul orar aproximativ 20:24 – 20:26, după care din nou închis) şi fiind ulterior găsite aruncate în tomberonul de gunoi din apropierea blocului (victima a fost împuşcată până la ora 20:34).

Din coroborarea mijloacelor de probă administrate până în prezent, a rezultat că fiind instigat anterior de către concubina sa A G, suspectul A S M s-a deplasat la data de 09.03.2020 în mun. Bacău, iar în seara aceleiaşi zile, în jurul orelor 20:30-20:34, în timp ce se afla la parterul blocului a ucis-o pe victima O C I, în vârstă de 21 de ani, prin executarea mai mulor focuri de armă asupra sa (pistol de cal. 9 mm, astfel cum rezultă din rapoartele de expertiză criminalistică balistică la care s-a făcut referire anterior). Cu aceeaşi ocazie, suspectul i-a sustras victimei mai multe bunuri, respectiv: 2 telefoane mobile (unul marca X, celălalt marca I- abandonate la scurt timp de la comiterea faptelor într-un tomberon de gunoi situat în apropierea locului faptelor; un laptop marca L., un portmoneu conţinând diverse acte şi valori, precum şi cheile autoturismului victimei – aceste bunuri, cu excepţia celor două telefoane, nu au fost găsite nici asupra victimei, nici în locuinţa sa).

 Rezultă, aşadar, că persoana cu care victima s-a întâlnit în faţa blocului în care aceasta din urmă a locuit, în după-amiaza zilei de 09.03.2020, orele 16.50, este inculpatul A S M.

Din probele administrate, se constată că mobilul principal al omorului comis asupra victimei îl constituie neonorarea de către aceasta a înţelegerii cu suspecta A G, respectiv de a nu-i oferi respectivul program  de tip „K”, deşi primise suma de 500 de euro. Această atitudine a victimei a dat naştere la reacţii de nemulţumire şi de orgoliu din partea suspectei şi a inculpatului, rezoluţia finală fiind cea de ucidere a victimei şi de sustragere a unor bunuri care îi aparţineau. Este posibilă şi existenţa altor motive care au condus la uciderea victimei, cercetările urmând a continua, în acest sens. Luând în considerare şi faptul că atât inculpatul, cât şi suspecta s-au aflat în zilele de 01, respectiv 02.03.2020, în mun. Bacău, în zona locuinţei victimei, coroborat cu celelalte elemente rezultate în cauză, rezultă şi implicarea suspectei A G în planul de ucidere a victimei. 

După comiterea faptelor, inculpatul A S M a părăsit mun. Bacău la volanul autoturismului marca X , culoare neagră, an fabricaţie 1999 (acelaşi autoturism cu care venise la locul faptelor), şi s-a întors în mun. Bucureşti. La data de 11.03.2020, susnumitul a părăsit teritoriul României, deplasându-se în Franţa, ţară unde se află şi în prezent.

Din comunicările avute loc între I.G.P. Române şi I.G.P. Republicii Moldova, a mai rezultat că la data de 07.03.2020, ora 12:25, inculpatul A S M a fost înregistrat la intrare în Rep. Moldova, PTF Leuşeni-Albiţa Auto, la bordul autoturismului menţionat în paragraful anterior, deplasarea făcând-o singur. În aceeaşi zi, ora 15:49, inculpatul a fost înregistrat la bordul aceluiaşi autoturism, la ieşire din Rep. Moldova, prin acelaşi punct de trecere a frontierei. În perioada 01.01.2020-prezent nu au mai fost înregistrate alte vizite ale inculpatului în Rep. Moldova.

În urma exploatării mandatului de supraveghere tehnică (aparţinând suspectei A G), a rezultat că la data de 21.05.2020, ora 09:49:06, suspecta A G, aflată în mun. Bucureşti, a luat legătura cu mama sa A F, căreia i-a adus la cunoştinţă faptul că se va deplasa la un oficiu poştal situat în aceeaşi localitate, în spatele Sălii Palatului, unde va expedia un colet care conţine medicamente şi o poliţă de asigurare. Mama sa îi atrage atenţia să „aibă grijă cu poşta p-acolo, toți, că intră toți...”.

Din coroborarea aspectelor rezultate din convorbirea susmenţionată cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză, au rezultat indicii că suspecta A G şi-a exprimat intenţia de a expedia respectivul colet inculpatului A S M, direct sau prin intermediari, aflat pe teritoriul Franţei.

Din verificările efectuate în cursul zilei de 22.05.2020, s-a constatat că respectivul colet s-ar afla depus la sediul unui depozit de coletărie din mun. Bucureşti, aparţinând C.N. P.R. S.A., urmând a fi expediat în scurt timp către destinatar.

În cauză, prin ordonanţă provizorie dispusă de procuror, s-a procedat la reţinerea, predarea şi percheziţionarea coletului. Astfel, a fost identificat un plic de culoare albă, format A4, sigilat de către P.R. – Oficiul Poștal 15 .

În continuare, s-a procedat la deschiderea plicului, ocazie cu care în interior a fost găsit un alt plic de aceleași dimensiuni și culoare cu cel inițial, nesigilat, îndoit, în interiorul căruia au fost găsite următoarele bunuri:

- o asigurare auto;

- 240 (douăsutepatruzeci) de pastile de culoare albă aflate într-o punguță de plastic transparentă·”.

Bunurile menționate mai sus au fost fixate prin fotografiere, fiind reintroduse în plicurile descrise mai sus, după care s-a procedat la sigilarea plicului și predarea către reprezentanta B.S.I. București, M B pentru continuarea procedurilor de expediție.

Coroborând informaţiile susmenţionate referitoare la autoturismul utilizat, marca , , în ultima perioadă, de către inculpat, rezultă că acesta a folosit acelaşi autoturism şi ocazia deplasării în/din mun. Bacău anterior şi ulterior comiterii faptelor pentru care este cercetat.

 De asemenea, în cauză rezultă date că inculpatul s-ar ascunde la adresa menţionată pe colet, a fost emis un ordin european de anchetă către autorităţile judiciare franceze.

La data de 21.05.2020, ofiţeri de poliţie din cadrul I.G.P.R. – Direcţia de Investigaţii Criminale, desemnaţi de procuror prin ordonanţă, s-au deplasat în apropierea locuinţei numitei M S, jud. Călăraşi, ocazie cu care au observat că în jurul orelor 10:30, aceasta a ieşit din blocul în care locuieşte şi s-a deplasat la un magazin din apropiere, de unde a cumpărat o cafea.

În continuare, aceasta s-a aşezat pe o bancă, în dreptul unei mese, ambele situate în apropierea blocului, unde a băut cafeaua şi a fumat două ţigări. Mucurile de ţigară şi paharul în care s-a aflat cafeaua au rămas abandonate pe masă. Precizăm că pe masă nu se mai aflau alte asemenea bunuri abandonate.

 Ofiţerii de poliţie menţionaţi anterior au ridicat, cu ajutorul unei pense sterile, unul dintre mucurile de ţigară, pe care l-au ambalat într-un plic de hârtie sigilat cu bandă autocolantă având inscripţia “Poliţia Română”.

Prin ordonanţa din 21.05.2020, s-a dispus efectuarea unei expertize genetice judiciare de către experţi din cadrul I.G.P.R. – Institutul de Criminalistică – Laboratorul de Analize Genetice, obiectivele fiind următoarele:

1. Stabilirea profilului genetic al numitei MS

 2. Să se stabilească dacă există o legătură de rudenie, şi în caz afirmativ, natura acesteia, între numita  M S  şi posesorul profilului genetic al unei persoane de sex masculin, necunoscută, menţionat în raportul de expertiză genetică judiciară întocmit de I.G.P.R.

 La dispoziţia experţilor a fost pus un plic nenumerotat, sigilat cu bandă autocolantă având inscripţia “Poliţia Română”, conţinând un muc de ţigară”,  provenind de la o ţigară fumată de numita M S.

În drept, potrivit art. 202 alin. (1) C. proc. pen., „măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârşit o infracţiune şi dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni.”

Potrivit alin. (3) al art. 202 C. proc. pen., “orice măsură preventivă trebuie să fie proporţională cu gravitatea acuzaţiei aduse persoanei faţă de care este luată şi necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia”.

Potrivit art. 223, alin. 1 C. proc. pen. „măsura arestării preventive poate fi luată de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, în cursul urmăririi penale, de către judecătorul de cameră preliminară, în procedura de cameră preliminară, sau de către instanţa de judecată în faţa căreia se află cauza, în cursul judecăţii, numai dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârşit o infracţiune şi există una dintre următoarele situaţii:

a) inculpatul a fugit ori s-a ascuns, în scopul de a se sustrage de la urmărirea penală sau de la judecată, ori a făcut pregătiri de orice natură pentru astfel de acte;

b) inculpatul încearcă să influenţeze un alt participant la comiterea infracţiunii, un martor ori un expert sau să distrugă, să altereze, să ascundă ori să sustragă mijloace materiale de probă sau să determine o altă persoană să aibă un astfel de comportament;

c) inculpatul exercită presiuni asupra persoanei vătămate sau încearcă să realizeze o înţelegere frauduloasă cu aceasta;

d) există suspiciunea rezonabilă că, după punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva sa, inculpatul a săvârşit cu intenţie o nouă infracţiune sau pregăteşte săvârşirea unei noi infracţiuni.”

Conform alin. 2 al aceluiaşi articol, măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârşit o infracţiune intenţionată contra vieţii, o infracţiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracţiune contra securităţii naţionale prevăzută de Codul penal şi alte legi speciale, o infracţiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, şantaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscală, ultraj, ultraj judiciar, o infracţiune de corupţie, o infracţiune săvârşită prin mijloace de comunicare electronică sau o altă infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare şi, pe baza evaluării gravităţii faptei, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acesteia, a anturajului şi a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale şi a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

Aşa cum s-a reţinut în mod constant în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (Cauza N.C. contra Italiei, Cauza Campbell şi Hartley contra Marii Britanii), în cadrul examinării propunerii de arestare preventivă nu trebuie stabilită vinovăţia inculpatului, ci trebuie să se stabilească dacă există sau nu date, informaţii, de natură să convingă un observator obiectiv şi imparţial că persoana pentru care s-a solicitat arestarea preventivă a comis o faptă prevăzută de legea penală.

În acelaşi sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis în cauze precum Brogan s.a. contra Marii Britanii, O”Hara contra Marii Britanii că prevederile art. 5 paragraf 1, lit. c din Convenţie fac referire la noţiunea de suspiciuni întrucât nu este necesar ca la momentul arestării anchetatorii să aibă suficiente probe care să justifice o condamnare.

Analizând dispoziţiile legale invocate, judecătorul de drepturi şi libertăţi a apreciat că în cauză există probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul A S M a săvârşit infracţiunea de omor calificat, prev. de art. 188 al. 1-189 al. 1 lit. d C.pen., şi tâlhărie calificată, prev. de art. 233-234 al. 1 lit. a, d C.pen., cu aplic. art. 38 al. 1 C.pen., iar măsura arestării preventive este necesară în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni.

În ceea ce priveşte existenţa unor date şi indicii temeinice în sensul dispoziţiilor art 223 C. proc. pen., ca o condiţie prealabilă pentru a justifica arestarea preventivă a unei persoane şi totodată ca o garanţie împotriva unei privări arbitrare de libertate, judecătorul de drepturi şi libertăţi reţine că, în interpretarea art. 5, par.1, lit.c din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, Curtea a considerat că existenţa unor motive verosimile de a bănui că inculpatul a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală, presupune existenţa unor fapte sau informaţii de natură a convinge un observator obiectiv că persoana în cauză a putut comite infracţiunea pentru care este arestată.

În cauză este îndeplinită condiţia prevăzută de art. 223, alin. 2 C. proc. pen. în sensul că pedeapsa stabilitǎ de lege pentru infracţiunea de omor calificat, prev. de art. 188 al. 1-189 al. 1 lit. d C.pen., şi tâlhărie calificată, prev. de art. 233-234 al. 1 lit. a, d C.pen. în legătură cu care a fost formulată propunerea de arestare preventivă, este de 5 ani închisoare sau mai mare, iar pe baza evaluării gravităţii faptei, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acesteia şi a altor împrejurări privitoare la persoana inculpatului, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

De asemenea, prin raportare la situaţia de fapt expusă, în ceea ce îl priveşte pe inculpat sunt incidente şi prevederile art. 223, alin. 1, lit. a C. proc. pen., întrucât după săvârşirea infracţiunii, acesta a părăsit domiciliul, încercând să se sustragă de la urmărirea penală.

Astfel, în aprecierea gradului de pericol pentru ordinea publică pe care îl prezintă lăsarea în libertate a inculpatului A S M, trebuie avute în vedere regulile de principiu stabilite prin jurisprudenţa constantă a Curţii Europene a Drepturilor Omului care a statuat că în măsura în care dreptul naţional o recunoaşte, prin gravitatea deosebită şi prin reacţia particulară a opiniei publice, anumite infracţiuni pot suscita o „tulburare a societăţii” de natură să justifice o detenţie preventivă.

Potrivit practicii Curţii Europene a Drepturilor Omului (cauza Labita contra Italiei sau Neumeister contra Austria) arestarea preventivă poate fi justificată atâta timp cât există indicii precise cu privire la un interes public real care, fără a fi adusă atingere prezumţiei de nevinovăţie, are o pondere mai mare decât cea a regulii generale a cercetării în stare de libertate. Ori, în această cauză, un asemenea interes este evident. În plus, principiul proporţionalităţii (cauza Ambruszkiewicz contra Poloniei) impune ca atunci când se ia o măsură privativă de libertate, să se aibă în vedere necesitatea realizării unui echilibru între necesitatea într-o societate democratică de apărarea interesului public şi importanţa dreptului la libertate.

În continuare, judecătorul de drepturi şi libertăţi a apreciat că dreptul la viață este un drept fundamental, iar respectarea acestuia reprezintă o premisă pentru respectarea tuturor celorlalte drepturi. Societatea percepe ca fiind neadecvată punerea în libertate sau sub măsuri preventive mai ușoare a unor persoane suspectate că ar fi vinovate de moartea unei alte persoane ca urmare a exercitării de violențe.  Mai mult, prin fapta presupusă a fi comisă au fost vătămate valori deosebit de importante ocrotite de legea penală, cu impact social deosebit, iar asemenea fapte neurmate de o ripostă fermă a societăţii, prin lăsarea în libertate a inculpatului, s-ar induce un puternic sentiment de temere în rândul comunităţii, de insecuritate socială, de nesiguranţă, ce ar întreţine climatul infracţional şi ar crea făptuitorilor impresia că pot persista în sfidarea legii, ceea ce practic ar echivala cu încurajarea tacită a acestora şi la săvârşirea unor fapte similare şi cu scăderea încrederii populaţiei în capacitatea de ripostă a justiţiei şi protecţiei a statului, fapt care în final s-ar repercuta negativ asupra finalităţii actului de justiţie.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a precizat, în cauza Tarău împotriva României, că instanţele interne, atunci când optează pentru luarea măsurii arestării preventive trebuie să precizeze motive concrete în sprijinul argumentului privind „pericolul pentru ordinea publică” şi care să justifice necesitatea luării măsurii. Totodată, este necesar să se invoce probe faptice referitoare la riscurile invocate. În cauza Calmanovici împotriva României, s-a stabilit că autorităţile trebuie să ofere motive „relevante şi suficiente” pentru a justifica necesitatea de a priva o persoană de libertate, trebuie să ţină cont de măsurile alternative, să analizeze individual situaţia inculpatului.

Având în vedere modalitatea concretă a săvârşirii infracţiunii, astfel cum a fost descrisǎ în actul de sesizare, neluarea mǎsurii arestǎrii preventive prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, în sensul că s-ar genera un sentiment de insecuritate în rândul societăţii, s-ar produce temerea că justiţia nu acţionează suficient de ferm, cu atât mai mult cu cât în ultima perioadǎ se constatǎ o creştere alarmantǎ a cazurilor de violenţă în familie, ce conduc la decesul unor persoane.

În ceea ce priveşte împrejurarea că privarea de libertate trebuie să fie necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică şi că măsura trebuie să fie proporţională cu gravitatea acuzaţiei aduse persoanei faţă de care este luată şi necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia, se are vedere că pentru infracţiuni cum sunte cele pentru care este cercetat inculpatul A S M, probele referitoare la existenţa şi la identificarea autorului constituie tot atâtea probe cu privire la pericolul concret pentru ordinea publică întrucât, prin natura lor, acestea au rezonanţă şi implicaţii negative şi asupra siguranţei colective.

Dispoziţiile mai sus indicate şi reţinute de către judecătorul de drepturi şi libertăţi trebuie coroborate cu prevederile art. 5, alin. 1, lit. c şi alin. 3 din Convenţia europeană a drepturilor omului, care permite privarea de libertate a inculpatului.

Astfel, în cauza Calmanovici împotriva României (paragraful 93), Curtea reiterează din jurisprudenţa sa, cele patru motive fundamentale acceptabile pentru arestarea preventivă a unui acuzat suspectat că a comis o infracţiune: pericolul ca acuzatul să fugă (Stögmuller împotriva Austriei, Hotărârea din 10 noiembrie 1969, seria A nr. 9, paragraful 15); riscul ca acuzatul, odată repus în libertate, să împiedice aplicarea justiţiei (Wemhoff împotriva Germaniei, Hotărârea din 27 iunie 1968, seria A nr. 7, paragraful 14), să comită noi infracţiuni (Matzenetter împotriva Austriei, Hotărârea din 10 noiembrie 1969, seria A nr. 10, paragraful 9) sau să tulbure ordinea publică (Letellier împotriva Franţei, Hotărârea din 26 iunie 1991, seria A nr. 207, paragraful 51 şi Hendriks împotriva Olandei (Hotărârea), nr. 43701/04, 5 iulie 2007).

Pericolul de a împiedica buna derulare a procesului penal nu poate fi invocat în mod abstract de autorităţi, ci trebuie să se bazeze pe probe faptice (Beccies împotriva Moldovei, nr. 9190/03, paragraful 59, 4 octombrie 2005), însă în cauză acest risc a fost identificat în cele ce preced prin conduita inculpatului A S M, care s-a sustras de la cercetări.

La fel se întâmplă în cazul tulburărilor aduse ordinii publice: dacă un asemenea motiv poate fi luat în calcul potrivit art. 5 CEDO în circumstanţe excepţionale şi în măsura în care dreptul intern recunoaşte această noţiune, acesta nu poate fi considerat relevant şi suficient decât dacă se bazează pe fapte de natură să indice că eliberarea acuzatului ar tulbura cu adevărat ordinea publică (Letellier, citată anterior, paragraful 51), condiție îndeplinită prin probe în prezenta speță, ținând cont că fapta săvârşită de inculpat a avut un puternic ecou în societate prin raportare la modul de comitere, împuşcarea victimei.

Interpretând noţiunea de „suspiciuni rezonabile”, în jurisprudenţa sa constantă, Curtea a precizat că aceasta nu presupune necesitatea existenţei unui probatoriu amplu, similar cu cel necesar pentru a justifica o condamnare sau chiar pentru a aduce o acuzaţie.  Nu este necesar, aşadar, să fie probată vinovăţia unei persoane în acest stadiu, acesta fiind scopul ulterior al urmăririi penale (cauzele Brogan şi alţii c. Marii Britanii; Murray c. Marii Britanii).

În consecinţă, având în vedere cele reţinute mai sus în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, în legătură cu gravitatea presupusei fapte, a modului şi a circumstanţelor concrete de comitere a acesteia, se constată încă o dată faptul că privarea de libertate a inculpatului este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol concrete pentru ordinea publică.

De altfel, judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază că prin modul de comitere a faptei inculpatul prezintă pericol deosebit pentru societate. Această concluzie se impune cu atât mai mult cu cât inculpatul este un profesionist în materia folosirii armelor (fost luptător în Legiunea Străină) dar şi a implicării acestuia în fapte violente precum şi a participării acestuia în competiţii sportive de contact (Local Kombat).

Existând indicii precise cu privire la un interes public real ca autorităţile statului, prin măsurile dispuse, să asigure protecţia cetăţenilor împotriva comiterii unor astfel de fapte antisociale, interes care, fără a aduce atingere prezumţiei de nevinovăţie, are o pondere mai mare decât cea a judecării în stare de libertate şi considerând necesară privarea de libertate a inculpatului în vederea asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, judecătorul de drepturi şi libertăţi consideră întemeiată propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău de arestare preventivă a inculpatului A S M.

Având în vedere aceste aspecte, confirmarea luării măsurii arestării preventive se dovedeşte a fi necesară pentru buna desfăşurare a procesului penal şi a împiedicării inculpatului de a se sustrage de la urmărirea penală.

În stadiul iniţial al detenţiei, Curtea Europeană acordă instanţelor naţionale o marjă mai mare de apreciere cu privire la luarea unei măsuri alternative, în analizarea proporţionalităţii măsurii luate.

În acest sens, judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază că nicio altă măsură preventivă nu este suficientă pentru a se înlătura riscul săvârşirii unei noi infracţiuni şi pentru a se asigura împiedicarea sustragerea inculpatului de la urmărire penală. Niciuna dintre celelalte măsuri preventive prevăzute de art. 202 alin. 4 C. proc. pen. nu ar fi în măsură să protejeze în mod eficient interesul public.

Măsura arestării preventive se impune a fi confirmată întrucât lăsarea în libertate a inculpatului, după săvârşirea unei infracţiuni atât de grave, poate genera un sentiment de insecuritate în rândul comunităţii locale şi neîncredere în buna desfăşurare a actului de justiţie. În condiţiile înmulţirii acestui gen de fapte, lipsa unei riposte ferme a societăţii, ar putea întreţine un climat de nesiguranţă şi, în plus, ar crea inculpatului impresia că poate persista în sfidarea legii.

Faţă de cele reţinute, în baza art. 231 alin. 7 C. proc. pen., judecătorul de drepturi şi libertăţi va dispune confirmarea măsurii arestării preventive luată faţă de inculpatul A S M, cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor de omor calificat, prev. de art. 188 al. 1-189 al. 1 lit. d C.pen., şi tâlhărie calificată, prev. de art. 233-234 al. 1 lit. a, d C.pen., cu aplic. art. 38 al. 1 C.pen., prin Încheierea nr. 55/Î/26.05.2020 a Tribunalului Bacău, pronunţată în dosarul nr. 1091/110/2020, şi executarea mandatului de arestare preventivă nr. 27 din data de 26.05.2020, emis în baza acestei Încheieri. Urmează a se constata că durata măsurii arestării preventive este de 30 de zile, începând cu data de 16.10.2020 şi până la data de 14.11.2020, inclusiv.

În temeiul art. 275, alin. 6 C. proc. Pen., onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul A S M, în cuantum de 313 lei, se avansează din fondurile Ministerului Justiţiei şi rămâne în sarcina statului, iar în baza art. 275 alin. 3 C. proc. pen. cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.

Domenii speta

Spete similare