Contestaţie la executare bilet la ordin

Deliberând asupra apelului de faţă constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 04.12.2020 sub nr. 18022/196/2020, contestatorii … S.R.L. și … au formulat în contradictoriu cu … S.R.L. contestație la executare împotriva executării silite declanșate în cadrul dosarului de executare nr. 983/EP/2020 al B.E.J. …, precum și a tuturor actelor de executare subsecvente, a somațiilor emise la data de 26.11.2020 în cadrul dosarului de executare nr. 983/EP/2020, a popririlor instituite pe conturile debitorilor deschise la instituțiile bancare sau terții popriți, a încheierii din data de 26.11.2020 prin care s-au stabilit cheltuielile de executare, precum și a încheierii de încuviințare a executării silite nr. 5917 din 24.11.2020, pronunțată de Judecătoria Brăila în dosarul nr. 17086/196/2020, solicitând suspendarea executării silite până la soluționarea contestației la executare, anularea tuturor actelor de executare din dosarul de executare nr. 983/EP/2020 al B.E.J. …, anularea încheierii de încuviințare a executării silite nr. 5917 din 24.11.2020, pronunțată de Judecătoria Brăila în dosarul nr. 17086/196/2020 restituirea taxei judiciare de timbru și obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii, contestatorii au arătat că, la data de 15.06.2020, între … S.R.L. și … S.R.L. a fost încheiat Contractul nr. FCP201904, având ca obiect livrarea de către … a unei cantități de 5000 tone de porumb pentru un preț de 135 euro pe tonă, condiția de livrare fiind convenită conform INCOTERMS 2010 – FOB Brăila. Potrivit acestora, bunurile urmau a livrate la bordul navei desemnate de cumpărător în portul de expediere.

Prin Actul adițional nr. 1 din 04.09.2020 părțile au convenit modificarea perioadei de livrare de la 15.09.2020 - 30.09.2020 la 01.10.2020 – 15.10.2020. Potrivit art. 4.3 din contract, intimata avea obligația de a aviza vânzătorului nava ce urma a fi încărcată, cu 3 zile înainte de sosirea în port. Intimata a desemnat prin mail-ul din data de 25.09.2020 nava Carina, data de sosire în port fiind 08.10.2020, însă nava a ajuns în portul Brăila la data de 12.10.2020. În perioada 08-10.10.2020 dana pentru încărcare descărcare programată navei Carina a rămas neocupată. La data de 10.10.2020 societatea care operează serviciile portuare a luat decizia de a opera alte nave. În aceste condiții, contestatoarea a anunțat intimata că se află în imposibilitatea de a oferi un răspuns cu privire la încărcarea navei. A susținut contestatoarea că era pregătită oricând să procedeze la încărcarea mărfii în măsura în care nava ar fi putut intra la operare. Procesul-verbal de mostrare informativă emis de către organismul independent internațional SGS și Situația stocului de porumb justifică faptul că marfa era pregătită pentru livrare conform contractului.

În acest context intimata a început să pună presiune pe reprezentanții …, solicitându-le imperativ să anuleze programările altor nave de la operare și să înceapă încărcarea de urgență a navei Carina, în caz contrar, urmând a considera că se refuză livrarea mărfii.

La data de 14.10.2020, prin proiectul de act adițional nr. 2 transmis prin mail, intimata ar fi propus modificarea contractului în sensul majorării tarifului pentru tona de porumb, plătit condiționat de încărcarea urgentă a navei, dar și de modificarea condiției de livrare în DAP.

În condițiile în care livrarea mărfii nu s-a realizat până la data de 15.10.2020, intimata a emis la data de 16.10.2020 factura nr. FC …, în valoare de 1.500.000 lei, reprezentând daune interese pentru cantitatea nelivrată, introducând la plată în data de 26.10.2020 biletul la ordin seria RZBR3AF nr. … emis de către … S.R.L. în vederea garantării executării obligațiilor contractuale.

La data de 02.12.2020, prin somația emisă de B.E.J. …, contestatoarei i-a fost pus în vedere să achite în termen de 5 zile suma de 1.479.719,05 lei, reprezentând diferență garanție conform titlului executoriu reprezentat de biletul la ordin seria RZBR3AF nr. …, precum și cheltuieli de executare.

Au considerat contestatorii că executarea silită este nelegală, întrucât debitorii nu au fost somați în sensul dispozițiilor art. 61 alin. (5) din Legea nr. 58/1934 coroborate cu pct. 320 lit. g) din Norma - Cadru BNR nr. 6/1994, fapt ce atrage nulitatea întregii executări silite, iar debitorii nu datorează suma de 1.455.212,23 lei aferentă facturii nr. FC…/16.10.2020 pentru care a fost pus în executare Biletul la Ordin RZBR3AF nr. ….

În ceea ce privește nulitatea întregii executări silite motivat de faptul că debitoarea nu a fost somată în sensul dispozițiilor art. 61 alin. (5) din Legea nr. 58/1934 coroborate cu pct. 320 lit. g) din Noma - Cadru BNR nr. 6/1994, a considerat contestatoarea că, întrucât executarea silită în cadrul dosarului nr. 983/EP/2020 a fost declanșată în baza biletului la ordin RZBR3AF nr. …, sunt incidente dispozițiile Legii nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin și prevederile normei cadru BNR nr. 6/1994 privind comerțul făcut de instituțiile de credit cu cambii și bilete la ordin. Potrivit dispozițiilor art. 61 alin. (5) din Legea nr. 58/1934 raportat la art. 106 din același act normativ și la pct. 320 lit. g) din norma cadru a BNR 6/08.03.1994, legiuitorul a stabilit că executarea va începe printr-o somație adresată unuia sau oricăruia dintre obligații cambiali, care se va face conform regulilor de procedură în materia executării silite și care este obligatorie în contextul aplicării Codului de procedură civilă.

Chiar dacă la un moment istoric, în materie de urmărire imobiliară, primul act de executare se numea comandament, acesta îndeplinea funcțiile pe care le îndeplinește astăzi somația prevăzută de art. 668 N. C.pr.civ. (comunicată debitorului în conformitate cu art. 820 CPC). În mare măsură opiniile exprimate în doctrină și jurisprudență în legătură cu concursul între somația din vechiul Cod de procedură civilă/comandament (în materia urmăririi silite imobiliare) și somația cambială rămân valabile și astăzi. Apariția noului Cod de procedură civilă nu a adus nimic nou în problema coexistenței celor două forme de somație.

Contestația la executare prevăzută astăzi în art. 62 din Legea nr. 58/1934 se numea inițial opoziție la executare. Opoziția la executare este de fapt o opoziție la somația cambială. Dacă somația cambială ar înceta să mai existe, nu ar avea cum să curgă termenul pentru opoziția cambială, ceea ce ar presupune grava vătămare a drepturilor debitorului, prin punerea sa în imposibilitatea de a se apăra pe calea invocării excepțiilor cambiale. Cele două somații (cea cambială și, atunci când este cazul, cea prevăzută în noul Cod de procedură civilă) trebuie să coexiste, iar atunci când somația prevăzută în noul Cod de procedură civilă este suprimată de legiuitor, somația cambială continuă să fie obligatorie.

Somația prevăzută de art. 61 din Legea nr. 58/1934 este precedentă oricărui act de executare, în timp ce somația prevăzută de art. 668 CPC reprezintă un act începător de executare. Somația prevăzută în legea cambiei și biletului la ordin, are natura unei puneri în întârziere cu scopul de a da posibilitatea celui căruia i se opune titlul de credit să invoce excepțiile pe care i le permite legea specială. Această somație este făcută pentru a consolida titlul cambial prin neinvocarea de către cel căruia i se opune a excepțiilor cambiale. Spre deosebire de aceasta, somația prevăzută în art. 668 CPC are rolul de a da o ultimă sansă debitorului să execute de bună-voie obligația cuprinsă în titlul executoriu.

Cele două somații au conținuturi diferite. Nu poate fi primită nici apărarea conform căreia este suficientă comunicarea unei singure somații care să satisfacă deopotrivă exigențele art. 61 alin. (5) din legea cambiei și biletului la ordin cât și ale art. 668 CPC. Chiar acceptând că această somație „hibrid” ar satisface cerințele de conținut impuse de art. 61 alin. (5) și (6) din legea cambiei și biletului Ia ordin, legea tot nu este respectată pentru că somația cambială se face înainte de orice act de executare. Somația prevăzută de art. 668 CPC reprezintă un act începător de executare. Prin urmare, cele două, fiind succesive, nu pot figura în cadrul aceluiași act procedural. Somația prevăzută de art. 668 NCPC se poate face numai după comunicarea somației cambiale.

În ceea ce privește efectele lipsei somației cambiale, neîndeplinirea comunicării somației atrage nulitatea acesteia, astfel încât întreaga executare silită este nulă, iar toate actele de executare din cadrul dosarului execuțional nr. 983/EP/2020, precum și încheierea de încuviințare a executării silite nr. 5917 din 24.11.2020 pronunțată de Judecătoria Brăila în dosarul nr. 17086/196/2020 se impun a fi anulate.

Au mai susținut contestatorii că nu datorează suma de 1.455.212,23 lei pentru care a fost pus în executare biletul la ordin RZBR3AF nr. ... Excepțiunile personale vor trebui să fie grabnică soluțiune și, întotdeauna, întemeiate pe o proba scrisă. Excepțiunile Cambiale trebuie propuse la primul termen de înfățișare.

Au invocat contestatorii excepții personale referitoare la raportul fundamental care a determinat crearea sau circulația cambiei, pentru a demonstra că există o executări silită abuzivă, suma menționată în cambie nefiind datorată, întrucât nu a existat o neexecutăre culpabilă din partea vânzătoarei a obligației de a livra marfa, motiv pentru care suma invocată de către creditoare cu titlu de daune interese nu este întemeiată.

Întreaga situație ce a dus la demararea executării silite are la baza interpretarea diferită dată de către părți dispozițiilor art. 4.3. din contract prin raportare la situația de fapt, potrivit cărora “cumpărătorul va aviza/nomina în scris vânzătorului unitatea fluvială cu 3 zile înainte de sosire la portul de încărcare”. Navei Carina a ajuns în portul de încărcare la data de 12.10.2020, deși fusese avizată pentru data de 08.10.2020 în vederea începerii încărcării.

În opinia vânzătorului scopul acestor dispoziții contractuale este unul dublu, ca vânzătorul să fie înștiințat cu privire la data la care se începe încărcarea astfel încât să aibă pregătită cantitatea de marfă, respectiv de a oferi vânzătorului posibilitatea de a efectua preparativele necesare pentru a fi apt pentru încărcarea navei.

În condițiile în care nava Carina fusese programată pentru încărcare în dană începând cu data de 08.10.2020, aceasta ajungând în portul Brăila abia în 12.10.2020, nava își pierduse programarea pentru încărcare, alte nave fiind programate pentru operare până la data de 15.10.2020, ultima zi în care putea fi livrată marfa conform contractului. Din aceste motive nu poate fi atrasă răspunderea contractuală, vânzătorul nefiind în culpă pentru neexecutarea obligației de livrare a mărfii.

Cumpărătorul a considerat că interesele vânzătorului sunt protejate dacă termenul de 3 zile este prelungit, fiind la dispoziție 8 zile în loc de 3 pentru a organiza livrarea mărfii agreate, interpretare considerată eronată de contestatori. Din analiza dispozițiilor contractuale ale art. 4.3. reiese faptul că exista o condiție suspensivă care condiționa nașterea obligației debitoarei de a livra marfa, de avizare a navei cu 3 zile înainte de sosirea în port. Debitoarea, ca urmare a avizării transmisă în data de 30.09.2020 pentru data de 8.10.2020, și-a îndeplinit obligația de a lua toate măsurile astfel încât să înceapă livrarea la această dată. Condiția suspensivă s-ar fi îndeplinit doar cu privire la încărcarea navei Carina începând cu data de 8.10.2020, o prelungire a termenului de livrare a mărfii neputând fi realizată unilateral de către cumpărător. O astfel de interpretare ar fi însemnat că în sarcina vânzătoarei subzistă, deși exista o avizare pentru încărcarea navei începând cu data de 08.10.2020, obligația de a ține dana liberă pentru orice dată ulterioară astfel încât să se realizeze încărcarea mărfii indiferent de data sosirii navei. O astfel de interpretare este una eronată, fiind în totală contradicție cu modalitatea de desfășurare a activității de încărcare în cadrul unui port.

În plus, condiția de livrare convenită de către părți convențional este FOB Brăila, conform INCOTERMS, deci obligația vânzătorului se reduce la pregătirea mărfii în vederea încărcării la bordul navei adusă în port de către cumpărător și de efectuare a formalităților administrative de export.

Contestatorii au considerat că ne aflăm în prezența unei nerespectări din partea creditoarei a obligației de a aviza nava cu 3 zile înainte de sosirea în port, urmată de sosirea efectivă în dana de încărcare, acesta fiind motivul pentru care nu a putut fi livrată marfa, debitoarea neavând nicio culpă în neexecutarea contractului.

În ceea ce privește suspendarea executării silite din cadrul dosarului de executare până la soluționarea contestației la executare au considerat contestatorii că există motive temeinice, cauțiunea fiind achitată.

În drept au fost invocate dispozițiile art. 62 alin. (1) din Legea nr. 58/1934, art. 668, art. 712, art. 719 , art. 880 C.pr.civ., pct. 320 lit. g), pct. 328 din Norma - Cadru BNR nr. 6/1994.

La data de 14.12.2020 contestatorii au depus note de ședință prin care au completat motivele din cadrul contestației inițiale cu excepția cambială reprezentată de completarea abuzivă a biletului la ordin în alb.

În motivare contestatorii au susținut că, potrivit doctrinei, excepţiile cambiale sunt împărțite, în principal, în excepții obiective și excepții personale.  Excepțiile obiective sunt cele care pot fi opuse oricărui creditor cambial iar excepțiile personale sunt cele care pot fi opuse numai anumitor creditori cambiali. Completarea abuzivă a cambiei în alb ar reprezenta o excepție personală.

Au arătat contestatorii că biletul la ordin a fost emis ca și garanție la contractul nr. FCP201904/15.06.2020, fiind semnat de emitent și avalist. Având în vedere că nu au fost completate suma și data scadenței obligației de plată, reiese faptul că este vorba despre bilet la ordin în alb. Fiind emis intenționat fără a cuprinde toate mențiunile obligatorii prevăzute de lege, acesta putea fi completat ulterior de către posesor potrivit punctului 72 din norma BNR, respectiv conform înțelegerilor care au avut loc anterior între semnatarii titlului, fără a mai fi necesară intervenția trăgătorului, dreptul de completare trecând la posesorii succesivi odată cu predarea titlului. Dreptul de completare nu este absolut, exercițiul acestuia fiind limitat de conținutul înțelegerii dintre emitent și primul beneficiar, completarea abuzivă putând fi invocată sub forma excepției cambiale. Excepția completării abuzive a biletului la ordin emis în alb este o excepție personală absolută, care poate fi opusă de oricare dintre debitorii cambiali anteriori completării titlului, respectiv de emitent și avalistul său, ori alți semnatari anteriori completării și avaliștii acestora, creditorului care a completat biletul la ordin.

Au considerat contestatorii că intimata nu poate  invoca în apărarea sa buna-credință ori lipsa de greșeală în dobândirea titlului în alb direct de la emitent din moment ce a completat biletul cunoscând acordul de completare dar completându-l  abuziv.

În ceea ce privește conținutul înțelegerii dintre emitent și primul beneficiar privind completarea biletului la ordin, contestatorii au invocat dispozițiile art. 8.4 din contractul nr. FCP201904/ 15.06.2020. Conform art. 4.1., astfel cum a fost modificat prin Actul adițional nr. 1/04.09.2020  părțile au convenit modificarea perioadei de livrare de la 15.09.2020-30.09.2020 la 01.10.2020-15.10.2020. Coroborând dispozițiile art. 8.4. și art. 4.1. din Contractul nr. FCP201904/ 15.06.2020 reiese faptul că biletul la ordin seria RZBR3AF nr. … a avut scadența la data de 30.10.2020. Intimata a completat la rubrica privind scadența data de 26.10.2020, deși părțile au convenit ca scadența să fie la data de 30.10.2020. motiv pentru care excepția completării abuzive a cambiei în alb este fondată.

În drept au fost invocate dispozițiile art. 104 pct. 2 și 3, art. 106  din Legea nr. 58/1934, punctul 323 din  Norma BNR  nr. 6/1994.

La data de 19.01.2021 intimata a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de suspendare a executării silite în principal ca lipsită de obiect iar în subsidiar ca lipsită de interes, ca inadmisibilă în raport de dispozițiile Legii nr. 58/1934, respectiv ca neîntemeiată. Intimata a solicitat respingerea contestației la executare în principal ca inadmisibilă, iar în subsidiar ca neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată.

În motivare a arătat că, la data de 15.06.2020, a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr. FCP201904 având ca obiect vânzarea-cumpărarea a 5000 de tone metrice de porumb. Potrivit dispozițiilor art. 2.1 din contract, prețul mărfii stabilit contractual a fost de 135 euro pe tonă metrică pentru o cantitate de 5000 de tone metrice de porumb vrac. Părțile au agreat contractual ca marfa să fie livrată în perioada dintre 15.09.2020 și 30.09.2020 , la opțiunea intimatei.

La data de 25.09.2020 intimata a nominat nava Carina ca fiind unitatea fluvială pentru încărcarea mărfii, iar ta data de 30.09.2020 nava a fost acceptată de către operatorul portuar. Intimata a avizat vânzătorului nava în discuție pentru încărcare la 08.10.2020, aceasta fiind prezentă la rada portului Brăila, aptă din toate punctele de vedere pentru a fi încărcată, în data de 12.10.2020.

În scopul garantării executării obligației de livrare în termen a întregii cantități contractate la calitatea specificată a mărfii contestatoarea ... a emis un bilet la ordin pentru 100% din valoarea contractului, bilet la ordin avalizat în nume propriu de administratorul societății.

Prin actul adițional nr. 1/04.09.2020 părțile au agreat modificarea prețului contractului și modificarea perioadei de livrare de la 15.09.2020 - 30.09.2020 la 01.10.2020 - 15.10.2020. Intimata a fost informată prin corespondență electronică despre faptul că deși în următoarea zi avea să se împlinească termenul de livrare, contestatoarea nu avea să procedeze la încărcarea navei avizate întrucât susținea că existau alte ambarcațiuni la rând. Dispoziția contractuală privind avizarea cu 3 zile înainte de sosire avea drept scop avizarea vânzătorului cu suficient timp înainte, termenul de 3 zile fiind unul minim acordat în beneficiul vânzătorului.

A susținut intimata că părțile au agreat contractual și asupra reparării prejudiciului în caz de neexecutare a obligației de livrare a mărfii conform dispozițiilor contractuale, conform prevederilor art. 4.11. din contract. Ca urmare a neexecutării contractuale de către contestatoare, intimata a emis factura în valoare de 1.500.000 lei, comunicată la data de 16.10.2020.

Conform condițiilor prevăzute în Protocolul de utilizare a garanțiilor intimata a introdus la plată biletul la ordin dar nu înainte de a încerca soluționarea diferendului pe cale amiabilă, ulterior procedând la executarea acestuia.

Cu privire la suspendarea executării silite intimata a solicitat respingerea cererii în principal ca lipsită de obiect iar în subsidiar ca lipsită de interes, ca inadmisibilă în raport de dispozițiile Legii nr. 58/1934, respectiv ca neîntemeiată. A arătat intimata că, urmare a consemnării de către contestatoare în contul executorului judecătoresc, cu afectațiune specială, a sumei de 1.479.719,05 lei, executorul judecătoresc a dispus suspendarea de drept a executării silite în temeiul art. 721 Cod procedură civilă.

Pe fondul contestației, a susținut intimata că eventuala contestație a executării biletului la ordin, ca și garanție autonomă, nu poate fi întemeiată pe raportul contractual preexistent, ci trebuie să se limiteze la contestația titlului executoriu raportându-se la dispozițiile Legii nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin. Biletul la ordin este constituit ca și garanție autonomă, obligație autonomă, iar nu una accesorie și subsidiară, având ca obiect plata unei sume de bani. Autonomia unei garanții presupune faptul că emitentul biletului la ordin nu poate opune beneficiarului excepțiile întemeiate pe raportul obligațional preexistent.

A arătat intimata că excepțiile personale referitoare la raportul fundamental care a determinat crearea sau circulația cambiei/biletului la ordin presupun dovedirea existenței unei cauze de nulitate ale acestui raport. Eventuala demonstrație a inexistenței unui caz de neexecutare culpabilă din partea acesteia nu poate susține formularea unei excepții cambiale personale.

A susținut intimata că orice apărare relativă la executarea privind raportul contractual care a generat constituirea garanției autonome (biletul la ordin) este inadmisibilă în prezenta contestație la executare.

Contestatoarea nu a făcut dovada vreunui caz de nulitate a contractului dintre părți, nici dovada stingerii obligației contractuale într-un alt mod, nici dovada folosirii biletului la ordin de către intimată într-un alt scop decât cel privind garantarea executării la termen a obligației, astfel încât apărările privind existența unui cauze justificative de neexecutare sunt inadmisibile.

A mai susținut intimata că și-a executat întocmai obligațiile contractuale. Data de 08.10.2020, fiind data la care nava a fost avizată spre încărcare, cu cel puțin 3 zile înainte de a ajunge la rada portului. Contestatoarea a fost de acord și ținută la curent cu acest parcurs, pentru ca la momentul la care nava trebuia să fie încărcată să nu-și mai îndeplinească obligația contractuală de încărcare a mărfii.

Obligațiile contestatoarei, în calitate de vânzător FOB, erau de a vinde marfa, de a o pregăti din punct de vedere calitativ pentru a fi livrată, de a o transporta până la locul de destinație agreat, de a pregăti încărcarea mărfii în unitatea nominată, de a informa operatorul portuar cu privire la data sosirii navei în port, de a găsi o dană liberă pentru a încărca marfa, de a încărca efectiv marfa în unitatea de transport fluvial/maritim. Condiția de livrare presupune că riscul de pierdere sau deteriorare a bunurilor trece la cumpărător atunci când mărfurile sunt la bordul navei, iar cumpărătorul suportă toate costurile începând din acel moment. Atât timp cât marfa ce făcea obiectul contractului nu a trecut balustrada navei vânzătorul nu avea cum să fie exonerat de executarea obligației de livrare.

A mai susţinut intimata că toate aspectele necesar a fi fost comunicate debitorului cu privire la executarea biletului la ordin, cât și la începerea executării silite au fost învederate prin intermediul Somației BEJ … din data de 26.11.2020, comunicată la data de 02.12.2020. Executare silită îndeplinește toate condițiile prevăzute de lege.

În ceea ce priveşte susţinerile contestatorilor conform cărora nu datorează suma ce se execută, a considerat intimata că acestea sunt contradictorii. Întrucât intimata a nominat nava Carina pentru a fi încărcată începând cu data de 08.10.2020, iar la data de 30.09.2020 nava a fost acceptată de către operatorul portuar, rezultă că vânzătoarea a fost de acord cu nominarea navei cu 8 zile înainte de a ajunge în portul Brăila pentru fi încărcată. Voinţa reală a părţilor a fost ca termenul să fie unul minim agreat vânzătorului pentru a organiza livrarea mărfii. Dispozițiile art. 4.3. din Contract au fost respectate de intimată.

În ceea ce priveşte excepția completării abuzive a biletului la ordin intimata a solicitat respingerea ca neîntemeiată întrucât susținerile contestatorilor privind scadența biletului la ordin nu corespund voinței reale a părților.

Voința reală a părților în scopul garantării executării obligației de livrare asumate de către vânzătoare, a fost ca executarea biletului la ordin să respecte termenele stabilite de acest din urmă protocol. Scopul încheierii protocolului de utilizare a garanțiilor a fost reglementarea în detaliu a condițiilor în care urma să fie executată garanția, stabilind în mod expres, prevalența acestuia raportat la dispozițiile contractului. Părțile au agreat expres ca sumele care reprezintă penalități de neexecutare sunt creanțe certe, lichide și exigibile, iar pentru executarea obligației de livrare, conform art. 4.11. din contract, vânzătorul este de drept în întârziere începând cu prima zi de după expirarea perioadei de livrare. De la rămânerea de drept în întârziere intimata avea dreptul la emiterea facturii de penalități și obligația de a aviza în scris vânzătorul cu 5 zile calendaristice înainte de introducerea în circuitul bancar a biletului la ordin, obligație îndeplinită prin notificarea nr. 16129/20.10.2020. Biletul la ordin a fost completat conform înțelegerii părților, fiind valabil și legal executat silit, data scadentei fiind completată în acord cu înțelegerile dintre părți.

În drept cererea a fost motivată conform dispozițiilor art. 1280 și urm. C.Civ., art. 61, art. 62, art. 63 și urm. din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului ta ordin, art. 712 și urm. C.pr.civ.

În susținere au fost depuse înscrisuri.

La data de 18.02.2021 contestatorii au depus răspuns la întâmpinare prin care au solicitat să se ia act de renunțarea la cererea având ca obiect suspendarea executării silite în cadrul dosarului execuțional nr. 983/EP/2020 al B.E.J. …, au solicitat respingerea excepției inadmisibilității contestației la executare ca nefondată şi admiterea contestației astfel cum a fost modificată.

În motivare au arătat că, având în vedere încheierea din data de 11.12.2020 prin care B.E.J. … a dispus suspendarea de drept a executării silite pornită în cadrul dosarului execuțional nr. 983/EP/2020 în temeiul dispoziţiilor art. 721 coroborate cu art. 784 C.pr.civ., înțeleg să renunțe la cererea având ca obiect suspendarea executării silite. Excepțiile privind lipsa de obiect, lipsa de interes și inadmisibilitatea cererea având ca obiect suspendarea executării silite rămân fără obiect.

 Cu privire la respingerea excepției inadmisibilității contestației la executare ca nefondată au arătat că prin contestația formulată au înțeles să invoce, în susținerea anulării executării silite, următoarele apărări: debitorii nu au fost somați în sensul dispozițiilor art. 61 alin. (5) din Legea nr. 58/1934 coroborate cu pct. 320 lit. g) din Norma - Cadru BNR nr. 6/1994, fapt ce atrage nulitatea întregii executări silite; debitorii nu datorează suma de 1.455.212,23 lei aferentă facturii nr. FC130000854/16.10.2020 pentru care a fost pus în executare Biletul la Ordin RZBR3AF nr. …; completarea abuzivă a cambiei în alb.

Critica cu privire la nelegala executare silită vizează apărări privind fondul raporturilor dintre părți, respectiv inexistența unei neexecutări culpabile a contestatoarei, excepție personală  referitoare la raportul fundamental care a determinat crearea sau circulația cambiei. Practica instanțelor de judecată este una constantă în sensul că prin contestația specială prevăzută de Legea nr. 58/1934 se pot invoca apărări privind fondul raporturilor dintre părți, instanța putând fi investită cu excepția de neexecutare a contractului, apărări prin care se invocă culpa celeilalte părți contractante în neexecutarea contractului. Apărarea privind culpa creditoarei în nefinalizarea contractului reprezintă o excepție personală prevăzută de pct. 328 din Norma – cadru BNR nr. 6/1994 ce poate fi invocată în cadrul contestație la executare prevăzută de legea specială.

În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri.

Prin încheierea nr. 387/08.04.2021, Judecătoria Brăila a respins contestaţia la executare formulată de contestatorii ... şi ... în contradictoriu cu intimata ....

Pentru a se pronunța astfel, prima instanţă a reţinut că între contestatoarea ... şi intimata ... a fost încheiat la data de 15.06.2020 contractul de vânzare-cumpărare nr. FCP201904 (filele 57-65) având ca obiect vânzarea-cumpărarea a 5000 de tone metrice de porumb vrac origine România, modificat prin actul adițional nr. 1 din data de 04.09.2020 (fila 66) prin care părțile au convenit modificarea prețului contractului și modificarea perioadei de livrare. Tot la data de 15.06.2020 părţile au încheiat şi un protocol de utilizare a garanţiilor.

Potrivit art. 8.4 din contract, pentru a garanta executarea obligaţiei de livrare la termen a întregii cantităţi contractate la calitatea specificată, vânzătorul (contestatoarea ...) se obliga să emită un cec sau un bilet la ordin pentru 100% din valoarea contractului, avalizat în nume propriu de administrator, scadent la 15 zile după după ultima zi de livrare agreată.

Potrivit art. 3 şi art. 4 din protocol părţile au convenit ca sumele din facturile emise de cumpărător (intimata) pentru despăgubiri şi penalităţi să fie considerate creanţe certe, lichide şi exigibile, precum şi ca prevederile protocolului să prevaleze faţă de prevederile contractului.

La data de 25.09.2020 intimata a nominalizat nava pe care urma să fie încărcată marfa, indicând ca data de ajungere în portul Brăila 08.10.2020, nava ajungând în portul Brăila la data de 12.10.2020. Perioada de livrare a mărfii a fost stabilită de părţi prin actul adițional nr. 1 din data de 04.09.2020 ca fiind 01.10.2020 - 15.10.2020, condiţia de livrare fiind FOB Brăila.

La data de 16.10.2020 intimata a emis şi comunicat factura în valoare de 1.500.000 lei (fila 73), reprezentând, potrivit celor menţionate în cuprinsul său, „daune interese pentru cantitatea nelivrată cf. ctr. nr. FCP201904/15.06.2020, art. 4.11 b)”. Prin răspunsul nr. 122 din 16.10.2020 (fila 86), contestatoarea a adus la cunoştinţa intimatei că nu poate accepta factura de penalităţi întrucât a respectat întocmai clauzele contractuale. La data de 20.10.2020 intimata a emis o nouă notificare, înregistrată sub nr. 16129 (fila 155), prin care a arătat că va introduce la plată garanţia în termen de 5 zile în caz de neplată a facturii emise. Biletul la ordin a fost introdus la plată la data de 26.10.2020 şi refuzat la plată la data de 27.10.2020 (fila 2 dosar executare).

La data de 03.11.2020 intimata … a formulat cerere de executare silită în baza titlului executoriu reprezentat de biletul la ordin seria RZBR3AF nr. …împotriva contestatorilor …. şi …, fiind format dosarul de executare nr. 983/EP/2020 al B.E.J. …

Prin încheierea nr. 5917 din data de 24.11.2020, pronunţată de Judecătoria Brăila în dosarul nr. 17086/196/2020 a fost încuviințată executarea silită a titlului executoriu reprezentat de bilet la ordin seria RZBR3AF nr. … emis de către …. la data de 15.06.2020, in favoarea lui …., scadent la data de 26.10.2020, avalizat de către …, pentru realizarea creanței având ca obiect suma de 1.455.212,23 Lei reprezentând debit, la care se adaugă cheltuielile de executare silita.

La data de 26.11.2020 B.E.J. … a emis somaţie către contestatori în dosarul de executare nr. 983/EP/2020, comunicată acestora la data de 02.12.2020. La data de 04.12.2020 contestatorii au formulat cererea ce formează obiectul prezentului dosar.

Instanţa reţine că biletul la ordin este un titlu de credit, formal şi complet, care încorporează o obligaţie abstractă, autonomă şi necondiţionată de plată a unei sume de bani de către emitent şi avalistul acestuia, ţinuţi solidar pentru executarea obligaţiei.

Potrivit art.713 alin. 2 Cod procedură civilă „în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească, se pot invoca în contestaţia la executare şi motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală pentru desfiinţarea lui, inclusiv o acţiune de drept comun.”

Conform art. 106 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin „sunt aplicabile biletului la ordin, în măsura în care nu sunt incompatibile cu natura acestui titlu, dispoziţiunile relative la cambie, privind (….) regresul în caz de neplată (art. 48 - 55 şi 57 - 65)”. „Sunt de asemenea aplicabile biletului la ordin dispoziţiunile privitoare la aval (art. 33-35) (… )„

Conform art. 62 din Legea nr. 58/1934, „în termen de 5 zile de la comunicarea somaţiunii, debitorul poate face contestaţie la executare”.

În ceea ce priveşte contestaţia la executare formulată de către contestatorul avalist …, instanţa reţine autonomia obligaţiei avalistului, prevăzută de art. 35 din Legea 58/1934 şi pct. 207 din Norma-cadru B.N.R. nr. 6/1994.

Potrivit art. 35 din Legea nr. 58/1934 (aplicabil şi biletului la ordin în temeiul art. 106 din acelaşi act normativ, citat mai sus), obligaţiunea sa (a avalistului) este valabilă chiar dacă obligaţiunea pe care a garantat-o ar fi nulă din orice altă cauză decât un viciu de formă, iar potrivit punctului 207 din Norma-cadru B.N.R. nr. 6/1994, ”obligaţia avalistului este o obligaţie cambială autonomă, în sensul că avalistul se poate servi în contra posesorului de excepţiile derivând din raporturile sale personale cu posesorul, dacă ele există, dar în niciun caz nu se poate servi de excepţiile personale ale persoanei pentru care a dat avalul faţă de posesorul cambiei. Posesorul poate să se îndrepte direct în contra avalistului fără a mai fi respectată ordinea din dreptul civil, căci obligaţia acestuia este o obligaţie autonomă şi solidară”.

Prin urmare, avalistul care garantează prin semnarea unui bilet la ordin în această calitate executarea unei creanţe a debitorului nu poate invoca nevalabilitatea obligaţiei sale datorită nevalabilităţii obligaţiei pe care a garantat-o (cu excepţia nevalabilităţii întemeiată pe un viciu de formă a obligaţiei principale).

În ceea ce priveşte contestaţia la executare formulată de către Ezean Grain S.R.L., instanţa a reţinut că subiectele raportului cambial derivând din emiterea biletului la ordin seria RZBR3AF nr… sunt: emitentul …., care are calitatea de debitor cambial şi prin emiterea titlului se obligă să plătescă o sumă de bani la scadenţă şi beneficiarul …., care are calitatea de creditor cambial şi la ordinul căreia se face plata.

Pe lângă raportul cambial, mai sus menţionat, există şi raportul juridic preexistent, fundamental, care a fost avut în vedere la emiterea biletului la ordin şi care în speţă este reprezentat de raporturile contractuale expuse cu ocazia prezentării situaţiei de fapt.

Prin urmare, beneficiarul biletului la ordin – intimata ... S.R.L. - are atât calitatea de creditor cambial, cât şi cea de creditor in cadrul raporturilor fundamentale, iar emitentul biletului la ordin – contestatoarea ... - are atât calitatea de debitor cambial, cât şi cea de debitor principal in cadrul raporturilor fundamentale.

Cum în speţă creditoarea .... a ales calea executării nemijlocite a biletului la ordin, debitoarea cambială are la îndemână doar calea contestaţiei la executare speciale, pe calea căreia poate invoca atât excepţiile obiective (legea are in vedere sub aceasta denumire apărările de drept substanţial care pot îmbrăca în plan procesual doar forma apărărilor de fond) - ce privesc titlul cambial, obligaţia cambială şi condiţiile cerute pentru exercitarea mijloacelor cambiale, cât şi cele subiective, care privesc persoana beneficiarului ori raportul fundamental (având in vedere că debitorul cambial este şi debitor principal).

Prin contestaţia la executare formulată, contestatoarea .... a invocat absenţa ori neregularitatea somaţiei, excepţia ce rezultă din raportul fundamental privind neexecutarea obligaţiilor contractuale de către intimată (neprezentarea navei pe data de 08.10 pentru încărcare), precum şi excepţia completării abuzive a cambiei în alb).

Referitor la motivul privind absenţa ori neregularitatea somaţiei instanţa a constatat caracterul neîntemeiat al acestuia, pentru următoarele considerente:

Conform art. 61 din Legea nr. 58/1934, somaţia cambială trebuie să cuprindă transcrierea exactă a cambiei sau a protestului, precum şi a celorlalte acte din care rezultă suma datorată, iar conform lit. g şi j ale punctului 320 din Norma-cadru B.N.R. nr. 6/1994 „executarea va începe printr-o somaţie adresată unuia sau oricăruia dintre obligaţii cambiali. Somaţia se va face conform regulilor de procedură în materia executării silite. Ea cuprinde: transcrierea exactă a cambiei, precum şi a celorlalte acte din care rezultă suma datorată. (…) somaţia pentru executare se va comunica debitorului căruia îi este adresată conform normelor de procedură respective. Neîndeplinirea comunicării somaţiei conform cu aceste norme atrage nulitatea acesteia, cu toate consecinţele care decurg atât în ceea ce priveşte formele de executare pe baza unei astfel de somaţii, cât şi în ceea ce priveşte durata prescripţiei, care se întrerupe numai printr-o executare valabilă”

În speţă, somaţiile comunicate contestatorilor (filele 33-36 dosar de executare) conţin transcrierea exactă a biletului la ordin, se indică numărul, seria biletului la ordin, menţionarea actelor din care rezultă suma datorată, data emiterii, scadenţa, avalistul, suma de plata, fiind îndeplinite exigenţele legii speciale cu privire la conţinutul somaţiei şi la comunicarea acesteia. Susţinerile contestatorilor în sensul că emiterea somaţiei după momentul încuviinţării executării silite de către instanţă ar atrage nulitatea sau inexistenţa acesteia nu pot fi reţinute. Potrivit art. 175 Cod procedură civilă „actul de procedură este lovit de nulitate dacă prin nerespectarea cerinței legale s-a adus părții o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin desființarea acestuia”. În speţă, din înscrisurile de la  dosar rezultă că nu există o astfel de vătămare, întrucât somaţiile comunicate îndeplinesc exigenţele legii speciale şi ale art. 668 din Codul de procedură civilă, rolul acestora fiind atins, contestatorii formulând cererea prin care au învestit instanţele de judecată cu judecarea prezentului dosar, în cadrul căruia sunt analizate excepţiile cambiale invocate.

În ceea ce priveşte apărarea ce rezultă din raportul fundamental privind neexecutarea obligaţiilor contractuale de către intimată, instanţa a constatat caracterul neîntemeiat al acesteia, pentru următoarele considerente.

Potrivit art. 4.1 din contractul încheiat între părţi, astfel cum acesta a fost modificat prin actul adiţional nr. 1 din 04.09.2020, perioada de livrare pentru întreaga cantitate menţionată la art. 2.1 era 01.10 – 15.10.2020, iar potrivit art. 2.1 din contract condiţia de livrare a fost stabilită de părţi FOB Brăila, conform INCOTERMS 2010. Potrivit acestor clauze, contestatoarea .... şi-a asumat obligaţia contractuală de a livra marfa „free on board”, deci de a o îmbarca pe nava nominalizată de intimată, suportând riscurile până în momentul îmbarcării.

Contestatorii au susţinut că, urmare a anunţului intimatei în sensul că nava nominalizată va sosi la data de 08.10.2020 în portul Brăila, coroborat cu dispoziţiile art. 4.3 din contract, potrivit cărora cumpărătorul va aviza în scris unitatea fluvială cu 3 zile înainte de sosire în portul de încărcare, faptul că nava a sosit la data de 12.10.2020 ar reprezenta o încălcare a contractului de către intimată, în timp ce neîndeplinirea de către contestatoare a obligaţiei de livrare a mărfii ar fi cauzată de către conduita culpabilă a cumpărătoarei.

Aceste susţineri nu pot fi reţinute de către instanţă. Cumpărătoarea a adus în port nava nominalizată la data de 12.10.2020, în perioada contractuală stabilită pentru livrarea mărfii (01.10 – 15.10.2020). Întrucât vânzătoarea avea obligaţia de livrare a mărfii prin îmbarcarea pe nava nominalizată de intimată în perioada 01.10 – 15.10.2020, rezultă că aceasta avea obligaţia de a crea condiţiile de încărcare în toată această perioadă, până pe data de 15.10.2020 şi nu doar până de pe data de 11.10.2020. Mai mult decât atât, din actele existente la dosar nu rezultă dovada că vânzătoarea contestatoare ar fi depus diligenţe faţă de autorităţile portuare începând cu data de 12.10.2020 pentru eliberarea spaţiului necesar încărcării navei nominalizate de cumpărătoarea intimată în perioada stabilită contractual.

Din interpretarea clauzelor contractuale rezultă că perioada de livrare a mărfii a reprezentat o condiţie esenţială la încheierea contractului, acesta fiind motivul pentru care vânzătoarea a garantat potrivit art. 8.4 din contract obligaţia de livrare la termen a întregii cantităţi contractate la calitatea specificată, respectiv au fost stabilite sancţiunile corelative neîndeplinirii obligaţiei de livrare în termen la art. 4.11 din contract. În acelaşi timp, părţile nu au prevăzut o sancţiune corelativă nerespectării dispoziţiilor art. 4.3 din contract privind termenul de nominalizare a navei de către cumpărătoare, din coroborarea acestui articol cu prevederile art. 4.1 rezultând că voinţa părţilor a fost aceea de nominalizare a navei cu cel puţin 3 zile înainte de a ajunge în port, astfel încât îmbarcarea mărfii să poată fi realizată în perioada stabilită contractual.

Potrivit celor arătate, din înscrisurile existente la dosar rezultă că intimata şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale, în timp ce contestatoarea .... nu şi-a îndeplinit obligaţia de livrare a mărfii în perioada stabilită, fără a putea invoca în mod întemeiat forţa majoră sau vreun alt caz de exonerare de răspundere.

Şi în ceea ce priveşte excepţia completării abuzive a cambiei în alb instanţa a constatat caracterul neîntemeiat al acesteia, pentru considerentele ce urmează.

Potrivit art. 8.4 din contract, pentru a garanta executarea obligaţiei de livrare la termen a întregii cantităţi contractate la calitatea specificată, vânzătorul (contestatoarea ...) s-a obligat să emită un cec sau un bilet la ordin pentru 100% din valoarea contractului, avalizat în nume propriu de administrator, scadent la 15 zile după după ultima zi de livrare agreate.

Potrivit art. 3 şi art. 4 din protocolul de utilizare a garanţiilor, însă, părţile au convenit ca sumele din facturile emise de cumpărător (intimata) pentru despăgubiri şi penalităţi să fie considerate creanţe certe, lichide şi exigibile, precum şi ca prevederile protocolului să prevaleze faţă de prevederile contractului.

Din interpretarea acetor prevederi contractuale rezultă că, prin semnarea protocolului de utilizare a garanţiilor, vânzătorul a renunţat la beneficiul termenului de scadenţă a biletului la ordin care fusese prevăzut la art. 8.4 din contract, acesta devenind scadent de la momentul neîndeplinirii obligaţiei de livrare a mărfii în perioada agreată. Obligaţia cumpărătorului de a aviza vânzătorul cu 5 zile înainte de introducerea în circuitul bancar a ordinului de plată, prevăzută la art. 5.4 din protocol, a fost îndeplinită.

 Instanţa a reţinut şi că, potrivit pct. 335 din  norma-cadru B.N.R. nr. 6/1994, „dacă scadenţa obligaţiei rezultând din raportul fundamental este mai mică decât aceea decurgând din titlul cambial, posesorul cambiei nu va putea acţiona pe calea raportului fundamental la prima scadenţă. Dacă însă situaţia este inversă, debitorul, care a acceptat titlul cambial pentru un termen mai scurt, renunţă la scadenţa raportului fundamental.”

Ca urmare a tuturor acestor considerente instanţa va respinge contestaţia la executare formulată de contestatorii ... şi ... în contradictoriu cu intimata ...

În ceea ce priveşte cheltuielile de judecată, instanţa va obliga în temeiul art. 453 Cod procedură civilă contestatorii la plata către intimată a sumei de 1739,59 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat. Instanţa reţine că intimata a depus o factură în cuantum de 1739,59 lei şi un extras de cont în cuantum de 3479,18 lei, legătura dintre plată şi prezentul dosar fiind dovedită doar în ceea ce priveşte factura, potrivit datelor existente în aceste înscrisuri.

Conform art. 62 din Legea nr. 58/1934 hotărârea pronunţată asupra contestaţiei va putea fi atacată numai cu apel în termen de 15 zile de la pronunţare.

Împotriva acestei încheieri, au declarat apel contestatorii … și …

Au solicitat admiterea apelului, anularea hotărârii atacate, trimiterea spre rejudecare şi admiterea acţiunii în fond, aşa cum a fost formulată, precum şi restituirea taxei de timbru de 1500 lei achitată în cauză.

În motivare s-a arătat în esenţă că, în primă înstanţă nu s-a pus în discuţia părţilor incidenţa art. 35 din L. nr. 58/1934. Astfel, lipsa somaţiei reprezintă o excepţie privitoare la exercitarea acţiunii, iar nu o excepţie personală a celui avalizat. Mai mult, chiar şi plata nedatorată poate fi invocată de avalist, în temeiul art. 662 NCPC. Dacă se constată că obligaţia celui avalizat nu există, nici obligaţia avalistului nu poate exista, întrucât ei răspund solidar. Avalistul poate de asemenea să invoce completarea abuzivă a cambiei în alb (viciu de formă), respectiv menţionarea eronată a scadenţei, potrivit disp. pct. 205, 206 din Norma BNR. La data de 11.08.2014 creanţa nu era exigibilă.

Referitor la lipsa somaţiei cambiale, prima instanţă nu a reţinut nulitatea expresă prevăzută de lege – referitoare la faptul că vătmarea este prezumată. Textul de lege arată implicit că este incidentă nulitatea absolută. Vătămarea constă în lipsa posibilităţii formulării contestaţiei pe calea specială şi întreruperea termenului de prescripţie.

S-a mai arătat că suma înscrisă în biletul la ordin nu este datorată, culpa în neexecutarea contractului fiind a creditoarei care deşi a avizat nava pentru încărcare pentru data de 08.10.2020, aceasta a ajuns la data de 12.10.2020, când dana era ocupată.

S-au reluat restul apărărilor invocate în prima instanţă.

Intimata creditoare ... S.R.L. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului, cu cheltuieli de judecată.

În motivare, intimata a arătat în esenţă că prima instanţă a făcut în mod corect aplicarea 35 din Legea nr. 58/1934 şi punctului 207 din Norma-cadru B.N.R. nr. 6/1994. Marfa nu a fost livrată în perioada contractată, obligaţia vânzătorului, potruivit condiţiilor FOB, fiind îndeplinită după trecerea mărfii peste bordul navei. Potrvit pct. 335 din  norma-cadru B.N.R. nr. 6/1994, „dacă scadenţa obligaţiei rezultând din raportul fundamental este mai mică decât aceea decurgând din titlul cambial, posesorul cambiei nu va putea acţiona pe calea raportului fundamental la prima scadenţă. Dacă însă situaţia este inversă, debitorul, care a acceptat titlul cambial pentru un termen mai scurt, renunţă la scadenţa raportului fundamental.”

Intimata a repuat apărările invocate în prima instanţă.

În susţinere a depus înscrisuri.

În apel a fost administrată proba cu înscrisuri.

Examinând sentinţa atacată prin prisma motivelor de apel potrivit art. 476 C.pr.civ. şi din oficiu potrivit art. 479 C.pr.civ., tribunalul va constata că cererea de apel este fondata pentru următoarele considerente:

1.Excepţiile personale invocate de avalist.

Întrucât biletul la ordin avalizat a fost emis în alb, excepţia completării abuzive a biletului la ordin (în privinţa sumelor datorate) nu poate fi analizată decât împreună cu apărarea ce rezultă din raportul fundamental privind neexecutarea obligaţiilor contractuale de către intimată.

Instanţa de fond în mod eronat a stabilit că avalistul ... nu poate invoca excepţia completării abuzive a biletului la ordin de către beneficiarul ..., (respectiv nevalabilitatea obligaţiei sale datorită nevalabilităţii obligaţiei pe care a garantat-o.) pentru următoarele considerente:

Avalistul nu poate garanta o obligație nedeterminabilă, iar atunci când garantează obligația cambială a emitentului care a emis titlul cambial în alb, avalistul are în vedere faptul că determinarea ulterioară a întinderii acesteia urmează a se face ținând cont de limitele dreptului de completare conferit de emitent beneficiarului titlului în alb.

Inopozabilitatea excepțiilor personale potrivit punctului 207 din Norma-cadru B.N.R. nr. 6/1994, își are rațiunea în protecția terților care nu pot ști în ce împrejurări s-a născut titlul cambial și nici ce aranjamente au avut loc în urmă, nefiind logic a se proteja cei ce au cunoscut aceste împrejurări și totuși au speculat asupra unui atare titlu.

Or, beneficiarul biletului la ordin în alb are în mod evident cunoștință de înțelegerea de completare încheiată cu emitentul, știind deci limitele exercitării dreptului său de completare a titlului cambial emis în alb, astfel încât nu ar putea pretinde și opune avalistului emitentului o astfel de inopozabilitate a acordului de completare. Aceste limite de exercitare a dreptului de completare a beneficiarului privesc deci și raportul avut de beneficiar cu avalistul.

Trebuie observat și că excepția de completare abuzivă nu este enumerată de pct. 328 din Norma nr. 6/1994 printre excepțiile personale despre care pct. 207 teza a II-a face vorbire și pe care acest text le interzice avalistului.

Apare astfel ca fiind greșită soluția primei instanţe în sensul că - fiind interzisă de pct. 207 din Norma nr. 6/1994 ca excepție personală a persoanei pentru care a fost dat avalul față de beneficiarul posesor al titlului - excepția de completare abuzivă nu poate fi invocată de avalist. Această soluție nu ține cont de faptul că excepția de completare abuzivă este o excepție subiectivă (personală anumitor posesori ai titlului cambial) absolută ce poate fi opusă de oricare dintre debitorii cambiali anteriori posesorului titlului în alb care a făcut abuziv completarea ori care l-a dobândit completat, dar a fost de rea-credință sau a săvârșit o greșeală gravă în dobândirea lui.

Chiar inserată în raportul fundamental, înțelegerea de completare trebuie raportată în mod necesar la titlul cambial emis în alb căruia îi este inerentă și nu la raportul juridic care a generat emiterea acestuia.

Dar chiar dacă s-ar trece peste toate aceste considerente, pct. 207 prima teză din Norma nr. 6/1994, prevede că „obligaţia avalistului este o obligaţie cambială autonomă, în sensul că avalistul se poate servi în contra posesorului de excepţiile derivând din raporturile sale personale cu acesta, dacă ele există.”.

Tribunalul constată că art. 8.4 din contract prevede obligaţia administratorului de a avaliza biletul la ordin. Cum contractul priveşte şi obligaţia acestuia – executată de altfel, care este şi însuşită prin semnătură, reiese că părţi în contract sunt: ..., ... şi ....

În acest context, nu se poate reţine că, invocând contractul, avalistul ... ar invoca o excepţie personală a debitorului .... Avalistul invocă excepţia personală ce derivă chiar raporturile sale personale cu debitorul – acelaşi contract, în temeiul pct. 207 prima teză din Norma nr. 6/1994.

2.Executarea obligaţiilor contractuale.

Potrivit art. 5.3 din protocolul de utilizare a garanţiilor, părţile au convenit ca intimata să nu introducă biletul la ordin în circuitul bancar decât în cazul în care vânzătorul nu îşi va asuma obligaţiile asumate prin contract.

Pentru neexecutarea obligaţiei de livrare a mărfurilor, cumpărătorul invocă culpa cumpărătorului, respectiv că nava Carina nu s-a aflat la dana de încărcare, deşi marfa era pregătită de încărcare. Pe de altă parte, cumpărătorul arată în esenţă că nava Carina s-a aflat în port în perioada stabilită prin contract, vânzătorul fiind avizat chiar cu mai multe zile înainte de sosirea acesteia, şi cu toate acestea, nu a luat măsurile necesare pentru ca nava să fie adusă la o dană pentru încărcare.

În aceste condiţii, tribunalul este chemat să aprecieze cui îi incumbă culpa în neexecutarea contractului, respectiv faptului că nava Carina nu s-a aflat la dană, pregătită de încărcare.

Contractul încheiat între părţi nu stabileşte partea contractuală care şi-a însuşit această obligaţie, iar potrivit art. 4.1, condiţia de livrare a fost stabilită de părţi FOB Brăila, conform INCOTERMS 2010, respectiv că vanzatorul îşi indeplieşte obligatia de livrare cand marfa trece balustrada vasului, in portul de încărcare convenit.

Că livrarea mărfii nu s-a făcut, este cert. Niciuna dintre părţi nu pretinde altfel. Disputa poartă numai asupra culpei acestei neexecutări.

Obligaţia de livrare cuprinde de fapt două obligaţii: obligaţia de predare a vânzătorului (art. 1672 alin. 1 lit. b NCC) şi obligaţia cumpărătorului de preluare a bunului vândut (art. 1719 alin. 1 lit. a NCC).

De remarcat că în condiţiile FOB nu se regăseşte obligaţia de andocare a navei, ci doar se stabileşte momentul în care obligaţia de livrare se consideră îndeplinită (respectiv când marfa trecee peste bord), precum şi momentul transferării riscurilor (acelaşi moment).

De fapt, principala consecinţă a unei vânzări FOB este că vânzătorul trebuie să suporte costul operaţiunilor de încărcare a navei, dar în niciun caz nu trece în sarcina vânzătorului, obligaţia de preluare a bunului vândut.

Din art. 4 alin. 1 din HG nr. 1335/2000 se reţine că agentul navei este singura persoană juridică care realizează legătura dintre navă, reprezentată de comandantul acesteia şi autorităţile publice şi care reprezintă interesele şi responsabilităţile navei în raport cu acestea.

Potrivit art. 11 din HG nr. 1335/2000, agentul navei va obţine, înainte de sosirea navei, acceptul administraţiei portului pentru sosirea în port şi alocarea danei/danelor de operare.

În acest context, numai agentul navei (cu care numai cumpărătorul are o relaţie contractuală) este responsabil de relaţia cu autorităţile publice portuare, respeciv cu manevrele portuare.

Orice discuţie pe care ar fi iniţiat-o vânzătorul cu autorităţile portuare, în favoarea intrării navei Carina, cu prioritate, la încărcare, ar fi fost făcută cu încălcarea dispoziţiilor imperative ale HG nr. 1335/2000, câtă vreme în privinţa manevrelor protuare, vânzătorul care îşi desfăşoară activitatea în port nu are nicio competenţă.

De altfel, şi operatorul protuar Romanel (fila 90 dosar) a arătat explicit că ordinea de acostare în dană o stabileşte în funcţie de avizările primite de la nave (sau agenţii lor), şi în niciun caz în funcţie de solicitările sau intervenţiile agenţilor economici care activează în port, aşa cum eronat susţine intimata creditoare.

Este nerelevant că Portul Brăila cuprinde 25 de dane şi 6 operatori portuari, atâta timp cât manevra de acostare nu era, şi nici nu putea fi pusă în sarcina vânzătoarei.

Faptul că nava Carina a ajuns în port, dar nu a fost pusă la dispoziţia vâzătorului pentru încărcare, nu echivalează cu îndeplinirea condiţiilor contractuale de către cumpărătoarea creditoare. Aşa cum s-a arătat, obligaţiile în privinţa manevrelor din port aparţin în principal agentului navei (prepusul armatorului), în baza legii, şi în niciun caz agenţilor economici (vânzătorilor) care activează în port.

În aceste condiţii, este de aseemenea nerelevant că vânzătorul a încărcat o altă navă în perioada contractuală.

În consecinţă, debitoarea nu numai că nu şi-a asumat obligaţia ca nava Carina să fie andocată la dana de operare în perioada de încărcare, dar o astfel de obligaţie nici nu şi-ar fi putut-o asuma, dat fiind că obligaţiile în privinţa manevrelor protuare sunt stabilite prin lege, şi sunt impuse autorităţilor portuare, agenţilor navelor şi comandanţilor.

Astfel, cumpărătoarea nu şi-a îndeplinit obligaţia contractuală de a se afla andocată în portul Brăila în perioada contractată, culpa pentru nelivrarea mărfii în perioada contractată aparţinând prepusului cumpărătorului (agentului), şi în niciun caz apelantei debitoare.

Pentru aceste motive, tribunalul constată că apelanta debitoare era în imposibilitate de a-şi îndeplini propria obligaţie contractuală (de predare), imposibilitate creată chiar de creditoarea intimată care nu şi-a îndeplinit propria obligaţie de preluare, respectiv aceea e a se afla cu nava la dană, pregătită pentru încărcare.

Debitoarea şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale, a avut marfa pregătită pentru încărcare în Portul Brăila, însă cumpărătoarea nu a pus nava la dispoziţia acesteia, la chei, făcând astfel imposibilă livrarea mărfii.

Este nerelevant a fi discutată modificarea actului adiţional propusă de cumpărătoare câtă vreme nu s-a încheiat contractul.

Şi în fine, art. 1726 NCC invocat de cumpărătoare lasă facultatea vânzătorului de a depozita marfa, dar nu instituie o obligaţie în acest sens.

Întrucât, sub aspectul completării abuzive a biletului la ordin, tribunalul constată că excepţia este fondată, este de prisos a mai fi analizate şi celelalte excepţii invocate de apelantă.

Pentru toate aceste motive, tribunalul va admite apelul formulat de către apelanţii contestatorii …. și … împotriva încheierii nr. 387/08.04.2021 pronunţată de Judecătoria Brăila în dosarul nr. 18022/196/2020, în contradictoriu cu intimata …. Va schimba în tot încheierea apelată şi în rejudecare va admite contestația la executare împotriva executării silite declanșate în cadrul dosarului de executare nr. 983/EP/2020 al B.E.J. …, va dispune anularea tuturor actelor de executare din dosarul de executare nr. 983/EP/2020 al B.E.J. … şi anularea încheierii de încuviințare a executării silite nr. 5917 din 24.11.2020, pronunțată de Judecătoria Brăila în dosarul nr. 17086/196/2020.

În temeiul art. 45 alin. 1 lit. f şi alin. 2 din OUG 80/2013, tribunalul va dispune restituirea taxei judiciare de timbru de 1500 lei achitată de apelanta contestatoare în cele două faze procesuale.

Domenii speta

Spete similare