Prin cererea înregistrată sub nr. X/104/2021, pe rolul Tribunalului Olt – Secţia a II-a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Comuna I, prin Primar, în contradictoriu cu SC A C SRL, prin lichidator judiciar Casa de Insolventa K IPURL, în temeiul art. 6 din O.U.G. nr. 22/2002, a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce se va pronunţa, sa dispună : eşalonarea plaţii creanţei de 95.456,18 tei si penalităţi de întârziere de 0,01%, stabilita prin sentinţa civila nr.58/30 ianuarie 2019, pronunţata de Tribunalul Olt in dosarul civil nr. X/104/2017 si prin sentinţa civila nr. X/28 noiembrie 2019, pronunţata de Tribunalul Olt in dosarul civil nr. X/104/2019 pe o perioada de 2 ani de la data rămânerii definitive a hotărârii in prezenta cauza.
În motivare, s-a arătat că prin sentinţa civila nr.X/30.01.2019, pronunţata de Tribunalul Olt in dosarul civil nr. X/104/2017, UAT comuna I jud. O a fost obligata către SC A C SRL la plata sumei de 95.456,18 lei si penalităţi de întârziere
Prin sentinţa civila nr. X/28.11.2019, pronunţată de Tribunalul Olt in dosarul civil nr. X/104/2019, s-a admis in parte contestaţia la titlu si s-a lămurit întinderea dispozitivului titlului executoriu - respectiv a sentinţei civile nr.X/30.01.2019, pronunţata de Tribunalul Olt in dosarul nr. X/104/2017, sub aspectul penalităţilor de întârziere in sensul ca se calculează de la data promovării acţiunii, respectiv 07.03.2017.
Sentinţa civila nr. X/28.11.2019, pronunţata de Tribunalul Olt in dosarul civil nr. X/104/2019 prin care s-a lămurit întinderea dispozitivului sentinţei civile nr.X/30.01.2019, pronunţata de Tribunalul 01, ca titlu executoriu, sub aspectul penalităţilor, face parte integranta din titlul executoriu definit de dispoziţiile art. 632 C.p.c.
SC A C SRL a declanşat executarea silita a sentinţei civile nr.X/30.01.2019, pronunţata de Tribunalul Olt in dosarul civil nr. X/104/2017 in cadrul dosarului de executare nr. X/E/2021 al Biroului Executorului Judecătoresc D D M.
Dispoziţiile art. 6 din OUG nr. 22/2002 prevăd ca "(l) În cazurile în care, din motive temeinice privind realizarea atribuţiilor prevăzute de lege, instituţia debitoare nu îşi poate îndeplini obligaţia de plată în condiţiile prevăzute la art. 1 alin, (1), art. 2 sau 4, aceasta va putea solicita instanţei judecătoreşti care soluţionează cauza acordarea, în condiţiile legii, a unui termen de graţie sau/şi stabilirea unor termene de plată eşalonată a obligaţiei respective.(2) în cazurile în care obligaţia de plată este stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, instituţia debitoare poate solicita instanţei care a dat această hotărâre luarea măsurilor prevăzute la alin. (1), care se aplică în mod corespunzător."
In cauza prezentă, creanţa la care reclamanta contestatoare UAT comuna I jud. O a fost obligata prin sentinţa civila nr. X/28.11.2019, pronunţata de Tribunalul Olt in dosarul civil nr. X/104/2019 si sentinţa civila nr. X/28.11.2019, pronunţata de Tribunalul Olt in dosarul civil nr. X/104/2019, este derivata din executarea contractului de lucrări nr. X/2011 privind execuţia obiectivului " Campus Ş I ".
Finanţarea execuţiei obiectivului si a contractului de lucrări nr. X/12.110.2011 s-a realizat in baza contractului de finanţare nr. X/2010 încheiat intre Unitatea Administrativ Teritoriala I, jud. O si Ministerul Dezvoltării Regionale Administraţiei Publice si Fondurilor Europene, in prezent Ministerul Lucrărilor Publice Dezvoltării Regionale - denumit M.LP.D.R.
Execuţia obiectivului si plata execuţiei lucrărilor nu s-a realizat in baza unui contract de finanţare din fonduri proprii ale UAT comuna I jud. O.
Plata creanţei si punerea in executare a sentinţei civile nr.X/30.01.2019, pronunţata de Tribunalul Olt in dosarul civil nr. X/104/2017, pentru creanţa de 95.456,18 lei si penalităţi de întârziere nu poate fi realizata de îndată de către U.A.T. comuna I jud. O având in vedere lipsa resurselor bugetare si destinaţia acestora aprobata prin hotărârea consiliului local.
Conform art. 1 alin. (2) din OUG nr. 22/2002 "Creanţele stabilite prin titluri executorii în sarcina instituţiilor şi autorităţilor publice nu se pot achita din sumele destinate potrivit bugetului aprobat pentru acoperirea cheltuielilor de organizare şi funcţionare, inclusiv a celor de personal, în scopul îndeplinirii atribuţiilor şi obiectivelor legale, pentru care au fost înfiinţate."
Pentru plata acestor creanţe, conform art. 4 din OUG nr. 22/2002 ordonatorii de credite solicita " inclusiv virări de credite bugetare, în condiţiile legii, pentru asigurarea în bugetele proprii şi ale instituţiilor din subordine a creditelor bugetare necesare pentru efectuarea plăţii sumelor stabilite prin titluri executorii.(2) Virările de credite bugetare prevăzute la alin. {1} se pot efectua pe parcursul întregului an bugetar, prin derogare de la prevederile art. 47 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările ulterioare, şi ale art. 49 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale."
De asemenea, reclamanta contestatoare U.A.T. comuna I jud. O a fost supusa executării silite declanşate de către Ministerul Finanţelor Publice, conform somaţiei nr. X/30/1/2017/1664 pentru suma de 1,969.880 lei si somaţiei nr. X/30/1/2017/1715 pentru suma de 5,834 .545 lei cu majorări de întârziere , achitate către părţile contractului de execuţie lucrări nr. X/2011, deoarece prin procesele verbale nr. X/25.08.2016 si nr. X/06.03.2017, au fost declarate neeligibile toate cheltuielile decontate aferente acestui contract de execuţie lucrări, iar ulterior a fost reziliat si contractul de finanţare nr. X/2010.
U.A.T. comuna I jud. O a formulat contestaţie ia executare silita in dosarul civil nr. X/311/2017 si dosarul civil nr. X/311/2017 pe rolul Judecătoriei Slatina , iar in acest moment, după exercitarea cailor de atac, executarea silita este suspendata definitiv, conform deciziei civile nr.X/26.10.2017 si deciziei civile nr.X/05.07.2018, pronunţate de Tribunalul Olt pana la soluţionarea acţiunilor aflate pe rolul instanţelor privind anularea proceselor verbale de creanţa nr. X/25.08.2016 si nr. X/06.03.2017 si deciziei de reziliere a contractului nr. X/2010.
U.A.T. comuna I jud. O a formulat contestaţie la executare silita si in dosarul de executare nr. X/E/2021 al Biroului Executorului Judecătoresc -B.EJ. - D D M - care a comunicat către U.A.T. comuna I, jud. O ca s-a declanşat urmărirea silita in baza titlului executoriu, constând in sentinţa nr.X din 30.01.2019, pronunţata de Tribunalul Olt in dosarul nr. X/104/2017.
Contestaţia la executare se afla înregistrata la nr. X/311/2021 pe rolul Judecătoriei Slatina.
Pentru aceste motive, având in vedere ca executarea integrala a creanţei nu se poate realiza de îndată din fonduri proprii, nefiind prevăzuta in buget a fi achitata din fonduri proprii si numai după virarea de credite bugetare conform art. 4 dm OUG nr. 22/2002, deoarece finanţarea contractului s-a realizat in baza unui contract de finanţare din fonduri europene, in temeiul in temeiul art. 6 alin. 2 din O.U.G. nr. 22/2002, reclamanta a solicitat admiterea cererii si eşalonarea plaţii creanţei de 95.456,18 lei si penalităţi de întârziere de 0, 01%, stabilita prin sentinţa civila nr.X/30.01.2019, pronunţata de Tribunalul Olt in dosarul civil nr. X/104/2017 si sentinţa civila nr. X/28 Noiembrie 2019 pronunţata de Tribunalul Olt in dosarul civil nr. X/104/2019 pe o perioada de 2 ani de la data rămânerii definitive a hotărârii in prezenta cauza.
In susţinerea cererii, s-a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, sens în care a anexat, în copie: sentinţa civila nr.X/30 Ianuarie 2019, pronunţata de Tribunalul Olt in dosarul civil nr. X/104/2017 , sentinţa civila nr. X/28 noiembrie 2019 pronunţata de Tribunalul Olt in dosarul civil nr. X/104/2019, somaţia din dosarul de executare silita nr. X/E/2021, citaţia din dosarul nr. X/311/2021, decizia nr.X/26.10.2017 si decizia civila nr.X/05.07.2018 pronunţate de Tribunalul Olt, hotărârea consiliului local I jud. O privind aprobarea bugetului pentru anul 2021 si proba cu expertiza contabila pentru cuantificarea penalităţilor de întârziere pe perioada eşalonării.
In temeiul art. 30 din O.U.G. nr.80/2013 , art. 6 si 7 din OG nr. 22/2002, cererea este scutita de plata taxelor de timbru si judiciare.
La data de 28.09.2021, pârâta S.C. A C S.R.L., prin lichidator judiciar CASA DE INSOLVENŢĂ K IPURL, a formulat întâmpinare prin care solicitat respingerea cererii de eşalonare a plăţii creanţei la peste doi ani de la data pronunţării hotărârii judecătoreşti ce constituie titlul executoriu în condiţiile în care termenul de graţie acordat ex lex potrivit OG 22/2002 unei unităţi administrativ teritoriale pentru realizarea plăţii unui titlu executoriu este de şase luni de la începerea executării silite, iar în cadrul acestui termen ordonatorul principal de credite trebuie să facă dovada încercării de a obţine resurse financiare necesare plăţii creanţei
Potrivit art. 204 Cod procedură civilă a formulat întâmpinare faţă de solicitarea nefondată a UAT I de eşalonare a obligaţiei sale de plată pe o durată de 2 ani deoarece debitoarea cu rea credinţă solicită o astfel de eşalonare, deşi nu face nicio dovadă credibilă şi pertinentă că ar fi făcut demersurile necesare pentru a îşi îndeplini obligaţia de plată după cum nu aduce niciun argument în sprijinul identificării unei situaţii excepţionale care ar justifica o astfel de eşalonare motive de respingere ce nefondată a cererii.
Obligaţiile de plată stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive se aduc la îndeplinire de bună voie fără a fi necesar în cazul bunei credinţe a debitorului aportul organelor de executare silita.
Situaţia dată este una ce presupune celeritate, deoarece creditoarea este o unitate administrativ teritorială, iar creanţa este datorată unui creditor aflat în procedura lichidării judiciare ce justifică urgenţa în derularea procedurilor de recuperare a sumelor de bani datorate pentru lucrări publice efectuate în favoarea creditorului bugetar.
Prin urmare, într-o situaţie cum este cea în care se găseşte creditorul SC A C SRL, orice amânare acordată printr-un termen de graţie ori printr-o eşalonare nu prejudiciază numai creditorul prin întârzierea nejustificată a recuperării creanţei sale, ci şi persoanele înscrise pe tabelul creanţelor acestuia printre care cel mai important creditor fiind creditorul bugetar reprezentat de DGRFP C prin AJFP O.
Creditorul bugetar, fiind de altfel un creditor semnificativ înscris cu o creaţă pe tabelul creanţelor SC A C SRL, infirmă caracterul fondat al solicitării de eşalonare, întrucât sumele pe care UAT I tinde să le obţină din rectificări ori alocări bugetare toate gestionate de către DGRFP C prin AJFP O se întorc în acelaşi buget dat fiind rangul de prioritate al creanţei bugetare datorate de SC ALINMAR CONSTRCUT SRL în situaţia achitării de către UAT I a creanţei sale din suma recuperată s-ar acoperi creanţa creditorului bugetar, astfel că o eşalonare nu poate fi primită, mai ales că sumele necesare eşalonării vor proveni din alocările bugetare ale creditorului bugetar al SC A C SRL.
Textul de lege invocat de către debitoarea urmărită UAT I stabileşte situaţia de excepţie ce nu este confirmată în acest caz în care o eşalonare ori un termen de graţie pentru plată poate fi dispus întrucât creanţele stabilite prin titluri executorii în sarcina instituţiilor şi autorităţilor publice se achită din sumele aprobate cu această destinaţie prin bugetele acestora sau, după caz, de la titlurile de cheltuieli la care se încadrează obligaţia de plată respectivă.
Dacă executarea creanţei stabilite prin titluri executorii nu începe sau continuă din cauza lipsei de fonduri, instituţia debitoare este obligată ca, în termen de 6 luni, să facă demersurile necesare pentru a-şi îndeplini obligaţia de plată, iar acest termen curge de la data la care debitorul a primit somaţia de plată comunicată de organul competent de executare la cererea creditorului.
Ori, faţă de data iniţierii executării silite din dosarul de executare silită X/E/2021 al BEJ D M D şi data solicitării prezentei eşalonări au trecut peste şase luni fără ca debitoarea Unitatea Administrativ Teritorială să facă dovada demersurilor de obţinere a resurselor financiare necesare plăţii.
Mai mult, pentru a beneficia de măsura excepţională a eşalonării unei obligaţii de plată, o unitate administrativ teritorială trebuie să facă dovada existenţei unei periclitări a exercitării atribuţiilor sale publice prin obligarea la plata unei sume de bani iar în lipsa unei astfel de dovezi ce nu se regăseşte în cauza de faţă nu poate fi acordată nejustificat o eşalonare a plăţii care ar prejudicia creditorul deoarece o astfel de măsură are în vedere prioritatea interesului general faţă de cel particular, iar dacă interesul general nu este afectat nu poate fi afectat nici cel particular.
În cazurile în care, din motive temeinice privind realizarea atribuţiilor prevăzute de lege, instituţia debitoare nu îşi poate îndeplini obligaţia de plată în condiţiile prevăzute şi nauem în termen de şase luni de la începerea executării silite, aceasta va putea solicita instanţei judecătoreşti care soluţionează cauza acordarea în condiţiile legii, a unui termen de graţie sau/şi stabilirea unor termene de plată eşalonată a obligaţiei respective.
Prin urmare, executarea silită a UAT I a fost iniţiată cu mai mult de şase luni înaintea sesizării instanţei cu prezenta cerere de eşalonare, iar debitoarea nu a făcut vreo dovadă că ar fi iniţiat demersuri pentru obţinerea de alocări bugetare necesare plăţii obligaţiei de plată după cum nici dovada existenţei unor motive temeinice care constau în dificultăţi ale unităţii administrativ teritoriale în desfăşurarea activităţii sale în cazul efectuării plăţii creanţei nu au fost făcute de către UAT I, situaţie ce impune respingerea ca nefondată a cererii.
În final, s-a arătat faptul că UAT I are resurse financiare suficiente realizării plăţii fiind beneficiara unei alocări bugetare semnificative pentru finalizarea unei lucrări publice iar o suplimentare a alocării bugetare pentru plata unor lucrări deja efectuate nefiind un impediment în acest moment.
În concluzie, s-a solicitat respingerea cererii UAT I de acordare a unei eşalonări a plăţii creanţei ca fiind nefondată.
În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 1- art. 6 din OG 22/2002.
La data de 28.09.2021, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Comuna I, prin Primar, a depus la dosar precizare la cererea formulata în temeiul art. 6 din OG nr. 22/2002, în sensul că a solicitat în principal eşalonarea plăţii creanţei ce formează obiectul titlurilor executorii sentinţa civilă nr. X/30.01.2019 pronunţată de Tribunalul Olt şi sentinţa civilă nr. X/28.11.2019 pronunţată de Tribunalul Olt pe o perioadă de 2 ani după rămânerea definitivă a contestaţiei la executare ce formează obiectul dosarului civil nr. X/311/2017, aflat pe rolul Judecătoriei Slatina.
La data de 28.09.2021, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Comuna I, prin Primar, a formulat cerere de suspendare a executării silite privind creanţa de 95.456,18 lei si penalităţi de întârziere de 0, 01%, stabilita prin sentinţa civila nr.58/30 ianuarie2019, pronunţata de Tribunalul Olt in dosarul civil nr. X/104/2017 si prin sentinţa civila nr. X/28 noiembrie 2019 , pronunţata de Tribunalul Olt in dosarul civil nr. X/104/2019 până la soluţionarea definitiva a cauzei nr. X/104/2021 având ca obiect eşalonare plată - termen de gratie.
În motivare, s-a arătat că SC A C S.R.L. a declanşat executarea silita in dosarul de executare nr. X/E/2021 al Biroului Executorului Judecătoresc D D privind sentinţa civila nr.X/30 ianuarie 2019, pronunţata de Tribunalul Olt in dosarul civil nr. X/104/2017.
Reclamanta U.A.T. comuna I jud. O este supusa executării silite si in cadrul dosarului de executare silita nr. X/03.10.2017- in care Ministerul Finanţelor Publice a emis somaţia nr. X/30/1/2017/1664 pentru suma de 1,969.880 lei si somaţia nr. X/30/1/2017/1715 pentru suma de 5,834.545 lei cu majorări de întârziere pentru cauze referitoare la executarea lucrărilor contractului nr. X/2011 din care a fost stabilita creanţa prin titlul executoriu in prezenta cauza.
Conform art. 220 alin. 15 Cod procedura fiscala „ Dacă asupra aceloraşi bunuri ale debitorului au fost pornite executări silite de către un executor judecătoresc şi un organ fiscal de executare silită, la cererea persoanei interesate sau a oricăruia dintre executori, instanţa judecătorească competentă dispune conexarea executării silite, în condiţiile prezentului articol. Dispoziţiile art. 654 alin. (2) - (4} din Codul de procedură civilă, republicat, sunt aplicabile în mod corespunzător".
Prin urmare, executarea silita este declanşata de Ministerul Finanţelor Publice in baza unei legi speciale , iar in acest caz executorul judecătoresc nu mai are competenta de a continua executarea silita in dosarul nr. X/E/2021.
Împotriva executării silite, reclamanta U.A.T. comuna I jud. O a formulat contestaţie la executare, înregistrata la nr. X/311/2021 pe rolul Judecătoriei Slatina , iar până in prezent nu s-a dispus conexarea, conform dispoziţiilor art. 220 alin. 15 Cod procedura fiscala.
De asemenea, in cauza civila nr. X/104/2015/a6, U.A.T. comuna I jud. O a solicitat compensarea creanţei ce formează obiectul executării silite derivate din sentinţa civila nr.58/30 ianuarie 2019, pronunţata de Tribunalul Olt in dosarul civil nr. X/104/2017 si a depus si plângere penală - dosar nr.X/P/2021- referitor la conţinutul expertizei tehnice efectuate in cauza civila nr. X/104/2017.
Lucrările contractului de execuţie nr. X/2011, in baza căruia a fost stabilita creanţa prin titlul executoriu, au fost finanţate din contractul de finanţare nr. 640/2010, încheiat de U.A.T. comuna I jud. O cu Ministerul Dezvoltării Regionale si Administraţiei Publice si nu din fonduri proprii. Pentru aceste creanţe nu au fost alocate fonduri proprii.
In vederea aplicării art. 4 din OG nr. 22/2002, U.A.T. comuna I jud. O a luat toate masurile, inclusiv solicitarea de „virări de credite bugetare, în condiţiile legii, pentru asigurarea în bugetele proprii şi ale instituţiilor din subordine a creditelor bugetare necesare pentru efectuarea plăţii sumelor stabilite prin titluri executorii".
Pentru aceste motive temeinice, având in vedere dispoziţiile art. 6 alin. 4 din OG nr. 22/2002, reclamanta a solicitat admiterea cererii si dispunerea suspendării executării titlului privind creanţa de 95.456,18 lei si penalităţi de întârziere de 0, 01%, stabilita prin sentinţa civila nr.X/30 ianuarie 2019, pronunţata de Tribunalul Olt in dosarul civil nr. X/104/2017 si prin sentinţa civila nr. X/28 noiembrie 2019, pronunţata de Tribunalul Olt in dosarul civil nr. X/104/2019 până la soluţionarea definitiva a cauzei nr, X/104/2021 având ca obiect eşalonare plată - termen de gratie.
In susţinerea cererii, s-a depus, în copie, adresa nr.3581/2021, emisa de U.A.T. comuna I, jud. O către Consiliul Judeţean O, actele de executare in dosarul de executare nr. X/E/2021, încheierea din data de 07 iunie 2021, pronunţata de Judecătoria Slatina in dosarul civil nr. X/311/2021, somaţia nr. X/30/1/2017/1664 si somaţia nr. X/30/1/2017/1715, emise de Ministerul Finanţelor Publice, listare portal instanţe - cauza civila nr. X/104/2015 si cauza civila nr. X/311/2021.
Pârâta SC A C SRL a formulat întâmpinare la precizarea cererii de chemare in judecată, respectiv împotriva cererii de suspendare a executării silite, solicitând instanţei de judecată să respingă ca nelegale şi nefondate:
a. Cerea de eşalonare a plăţii pentru un interval de doi ani întrucât nu este Fondată neexistând vreo dovadă că unitatea administrativ teritorială a întreprins începând cu data lămuririi titlului executoriu 28.11.2019 vreun demers pentru a obţine fondurile bugetare necesare achitării obligaţiilor de plată după cum unitatea administrativ teritorială nu face nicio dovadă şi nu propune nicio probă în sensul în care funcţionarea aparatului acesteia sau că îndeplinirea obligaţiilor UAT I ca autoritate publică locală ar fi influenţată de plata obligaţiei iar din perspectiva existenţei fondurilor necesare achitării creanţelor acestea nu s-au regăsit în rectificările bugetare anuale situaţie ce denotă lipsa de diligentă a reclamantei care avea obligaţia de a solicita suplimentarea bugetului însă aşa cum este întocmit bugetul aferent cel puţin anului 2020 existau resurse în secţiunea dezvoltare suficiente achitării obligaţiei;
b. Cererea de suspendare a executării este lipsită de interes dar şi nefondată neexistând nicio aparenţă a dreptului UAT I în ceea ce priveşte cererea de acordare a termenului de graţie/eşalonare a plăţii după cum nici urgenţa nu poate fi reţinută cată vreme de la data pronunţării hotărârii judecătoreşti ce constituie titlul executoriu au trecut aproape trei ani perioadă în care ordonatorul principal de credite nu face dovada îndeplinirii demersurilor obligatorii potrivit art. l, art.2 şi art. 4 din OG22/2002 fiind practic în situaţia unei cereri motivate prin pasivitatea şi culpa reclamantei.
Potrivit normei invocate în sprijinul cererii de acordare a unui termen de graţie/ eşalonare a plăţii în cazul în care instituţiile publice nu îşi îndeplinesc obligaţia de plată în termenul prevăzut de şase luni prev. de art. 2 din OG 22/2002 creditorul va putea solicita efectuarea executării silite potrivit Codului de procedură civilă şi/sau potrivit altor dispoziţii legale aplicabile in materie.
Termenul de şase luni în care dreptul creditorului este de a iniţia executarea silită împotriva instituţiei publice debitoare este suspendat obligă instituţia publică să îşi îndeplinească de bunăvoie obligaţia de plată iar numai în cazul de excepţie în care din lipsă de fonduri nu poate iniţia plata instituia publică beneficiază de drept de un termen de graţie de şase luni în care executarea silită nu începe sau nu continuă.
Cu toate acestea, în cadrul termenului de graţie de şase luni de care instituţia publică de bună credinţă beneficiază potrivit textului de lege invocat în situaţia în care nu deţine resurse financiare necesare achitării obligaţiilor de plată, aceasta are obligaţia prev. de art. 4 din OG 22/2002 de a dispune toate măsurile ce se impun, inclusiv virări de credite bugetare, în condiţiile legii, pentru asigurarea în bugetele proprii şi ale instituţiilor din subordine a creditelor bugetare necesare pentru efectuarea plăţii sumelor stabilite prin titluri executorii iar virările de credite bugetare pentru achitarea obligaţiilor stabilite prin titluri executorii se pot efectua pe parcursul întregului an bugetar, prin derogare de la prevederile art. 47 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările ulterioare, şi ale art. 49 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale.
Prin urmare, cum titlul executoriu pus în executare de către SC A C SRL este pronunţat la data de 30.01.2019, creanţa solicitată născându-se în anii 2013 – 2015, iar instanţa de judecată ce a pronunţat titlu fiind sesizată la data de 07.03.2017, dacă reclamanta UAT I era de bună credinţă trebuia să dovedească îndeplinirea obligaţiilor legale şi anume de a depune toate diligentele începând cu luna ianuarie 2019 sau cel mai târziu cu 28.11.2019 când a fost admisă contestaţia la titlu şi clarificată perioada de percepere a penalităţilor de întârziere şi de a realiza plata din resursele bugetare disponibile.
UAT I ar fi fost de bună credinţă doar în cazul în care ar fi încercat obţinerea de viramente bugetare şi plata creanţei în termenul de şase luni de la data titlului executorii dar numai din lipsa resurselor bugetare - în pofida solicitărilor de obţinere - nu a fost posibilă efectuarea plăţii.
Diligentele pe care UAT I avea obligaţia de a le depune - dar pe care nu le dovedeşte constau în principal în solicitarea unor viramente de credite bugetare din partea DGRFP C AJFP O - cote defalcate de TVA sau impozit pe profit - pentru a obţine resursele de bani necesare valoarea obligaţiei de plată de 95.456.18 lei fiind neglijabilă faţă de bugetul de dezvoltare al comunei din anul 2020.
Mai mult, reaua credinţă şi caracterul vădit nefondat al cererii de eşalonare respectiv de suspendare a executării silite se pot constata din observarea HCL 24 din 20.05.2020 a CONSILIULUI LOCAL I din care reiese pe de o parte existenţa resurselor bugetare suficiente plăţii obligaţiei stabilite în titlu iar pe de altă parte lipsa oricărei solicitări şi diligente ale ordonatorului principal de credite al UAT I de a obţine viramente bugetare pentru asigurarea sumelor necesare deoarece d rectificare bugetară constituia posibilitatea de a obţine sumele de bani în cazul în care prin bugetul comunei pentru anul 2020 votat în primul trimestru al anului UAT I din culpă şi lipsa diligentei nu ar fi inclus suma în capitolul dezvoltare.
Rectificarea bugetară votată de către CONSILIUL LOCAL I prin HCL 24 din 20.05.2020 dovedeşte lipsa de diligenţă a ordonatorului principal de credite şi reaua credinţă a reclamantei deoarece şi în ipoteza în care viramentul bugetar nu ar fi fost făcut din motive independente solicitării UAT I suma reprezentând obligaţia de plată către SC A C SRL trebuia evidenţiată în capitolul influenţe/modificări ale cheltuielilor bugetare incluse în bugetul votat situaţie care însă nu se regăseşte în acest act.
Pin urmare, numai culpa şi atitudinea caracterizată de rea credinţă a reprezentanţilor reclamantei au condus la iniţierea executării silite în cursul anului 2021 de către SC A C SRL iar lipsa oricărei preocupări a ordonatorului de credite de obţinere a viramentelor necesare nu pot justifica nici acordarea unui termen suplimentar de graţie celui de şase luni pe care oricum UAT I l-a avut la dispoziţie.
In plus, pentru a contura subiectivismul şi arbitrariul reclamantei s-a comunicat instanţei de judecată un extras de pe portalul achiziţiilor publice SEAP din care reiese existenţa unei achiziţii publice recente iniţiată în cadrul sectorului de dezvoltare de către UAT I la data de 07.09.2021 în care licitează un rest de lucrări în valoare de 3.667.218,72 lei iar finanţarea acestor lucrări urmează a fi făcută din resursele proprii ale comunei situaţie în care este exclusă vreo perturbare a activităţii UAT I prin plata unei sume de 95.456,18 lei datorată tot sectorului de dezvoltare.
Celelalte argumente invocate în cadrul cererii de suspendare a executării silite sunt confuze, contradictorii şi nefondate deoarece pe de o parte o unitate administrativ teritorială nu poate face obiectul unei executări silite de către MINSTERUL FINANŢELOR PUBLICE a resurselor bugetare sau a patrimoniului unităţii administrativ teritoriale singura sancţiune, chiar în ipoteza unei finanţări din fonduri europene utilizată nejudicios - ce atestă tot culpa UAT I materializându-se în lipsa viramentelor bugetare necesare altor proiecte din secţiunea dezvoltare ori din documentele achiziţiei publice invocate anterior se poate deduce contrariul.
De asemenea, textul de lege invocat de către UAT I şi anume art. 220 Cod procedură fiscală nu este aplicabil cauzei de faţă deoarece are în vedere executarea unei creanţe fiscale în concurs cu una chirografară sau garantată asupra aceloraşi bunuri situaţie neregăsită în cauza de faţă.
În cazul în care sumele alocate de către MDRAP bugetului UAT I au fost folosite într-o altă destinaţie decât cea dată de contractul de finanţare potrivit art. 2 alin. 1 lit. c şi d din HG 759 din 2007 alin.2 iar potrivit OUG 66/2011art. 28 alin. 19 a fost emis un procesul verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţei bugetare care este act administrativ în sensul Legii contenciosului administrativ MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE sesizat de către MDLPA poate sista sistarea alimentării atât cu cote defalcate din impozitul pe venit, cât şi cu sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrare dar în niciun caz nu va fi iniţiată o executare silită fiscală a UAT I potrivit art. 220 Cod procedură fiscală creanţa neavând calitatea unei creanţe fiscale, UAT I nefiind subiect de drept fiscal - pentru a fi pusă în executare silită fiscală iar UAT I nu are calitatea de contribuabil ce poate fi executat silit cum nelegal acreditează aceasta întrucât potrivit art. 38 din OUG 66/2011 stingerea creanţelor fiscale se face în modurile prevăzute de lege în cauză fiind aplicabile reglementările legii finanţelor publice şi a finanţelor publice locale care prevăd procedura de stingere a unei astfel de creanţe ce exclude procedura de executare silită fiscală potrivit Ordonanţei 92/2003 privind Codul de procedură fiscală sau potrivit Legii 227/2015.
Prin urmare, ambele cereri sunt nefondate şi vor putea fi respinse de către instanţa investită potrivit OG 22/2002.
Reclamanta Unitatea Administrativ Teritoriala comuna I, prin Primar, a depus la dosar răspuns la întâmpinarea formulată de SC A C SRL, solicitând respingerea apărărilor ca nefondate pentru următoarele motive :
1. Plata facturii ce formează titlul executoriu este aferentă contractului de achiziţie nr. X/2011 pentru obiectivul de investiţii Campus Şcolar şi cheltuielile de investiţii sunt prevăzute numai in secţiunea bugetului denumita dezvoltare .
In cererea formulată, reclamanta a arătat ca împotriva U.A.T. comuna I, jud. O s-a declanşat executarea silita, conform Codului de procedura fiscală de către Ministerul Finanţelor Publice, în baza somaţiei nr.X/30/1/7017/X/30.05.2017 si somaţiei nr. X/30/1/2017/1715/03.10.2017, în dosarul de executare nr X/03.10.2017, emise de Direcţia Regionala a Finanţelor Publice C - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice ca urmare a constatării neeligibilităţii cheltuielilor achitate către părţile contractului de execuţie , inclusive către SC A C SRL. Actele administrative au fost contestate de către U.A.T. comuna I jud. O, însă în prezent investiţia si finanţarea sunt fost blocate.
Plata creanţelor din titlul executoriu urmează procedura prevăzuta de dispoziţiile O.U.G. nr. 22/2002, iar conform art. 1 din acest act normativ „(1) Creanţele stabilite prin titluri executorii in sarcina instituţiilor şi autorităţilor publice se achită din sumele aprobate cu această destinaţie prin bugetele acestora sau, după caz, deja titlurile de cheltuieli la care se încadrează obligaţia de plată respectivă."
Veniturile si cheltuielile pentru investiţii se asigura de la secţiunea dezvoltare prevăzută la alin. (1) pct. 51 din Legea ni. 273/2006 .Veniturile secţiunii de dezvoltare sunt prevăzute la art. 2 alin. 4, iar cheltuielile secţiunii de dezvoltare sunt prevăzute la art. 2 alin. 5 din Legea nr. 273/2006.
Conform art. 1 alin. (2) din O.U.G. nr. 22/2002 „ Creanţele stabilite prin titluri executorii în sarcina instituţiilor şi autorităţilor publice nu se pot achita din sumele destinate potrivit bugetului aprobat pentru acoperirea cheltuielilor de organizare şi funcţionare, inclusiv a celor de personal, în scopul îndeplinirii atribuţiilor şi obiectivelor legale, pentru care au fost înfiinţate."
Reclamanta a efectuat toate demersurile pentru îndeplinirea obligaţiei, sens in care a depus la dosar si adresa nr. X/05.08.2021, însă in condiţiile in care sumele destinate obiectivului de investiţii au fost prevăzute din contractul de finanţare nr. X/2010 - secţiunea dezvoltare, raportat la dimensiunea venit urilor bugetului unităţii administrative, aprobat, având in vedere executarea silita a prezentului titlu dar si alte executări silite, in temeiul art. 6 din O.U.G. nr. 22/2002, eşalonarea plaţii si acordarea termenului de gratie este un drept prevăzut de lege.
Conform art. 6 din O.U.G. nr. 22/2002 „(1) În cazurile in care, din motive temeinice privind realizarea atribuţiilor prevăzute de lege, instituţia debitoare nu îşi poate îndeplini obligaţia de plată în condiţiile prevăzute la art. 1 alin. (1), art. 2 sau 4, aceasta va putea solicita instanţei judecătoreşti care soluţionează cauza acordarea, în condiţiile legii, a unui termen de graţie sau/şi stabilirea unor termene de plată eşalonată a obligaţiei respective (2) In cazurile în care obligaţia de plată este stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă si irevocabila, instituţia debitoare poate solicita instanţei care a dat această hotărâre luarea măsurilor prevăzute la alin. (1), care se aplică în mod corespunzător."
Nu este de omis faptul ca pe rolul Judecătoriei Slatina se afla înregistrată cauza civila nr. X/311/2021-contestatie la executare - in care sunt contestate actele de executare in dosarul de executate nr. X/E/2021- inclusiv încheierea de încuviinţare silita din data de 15.02.2021, pronunţata de Judecătoria Slatina pun care s-a încuviinţat executarea silita a sentinţei civile nr.X/30.01.2019 ce formează obiectul cererii de eşalonare pentru creanţa de 98.456,18 lei cu titlu de penalităţi in condiţiile in care este evident ca in conţinutul titlului executoriu creanţa de 98.456,18 lei nu reprezintă penalităţi.
In dispozitivul sentinţei civile nr. X/30.01.2019 se menţionează creanţa de 95 456,18 lei ( parţial factura nr. X/23.07.2013). Deci suma de 95.456,18 lei nu reprezintă penalităţi.
Executarea silita in aceasta modalitate ar însemna o plata pentru o creanţa care nu este prevăzuta in titlu , astfel ca in prezenta cauza reclamanta este îndreptăţită la eşalonarea creanţei din titlul executoriu, respectiv sentinţa civila nr. X/30.01.2019 si sentinţa civila nr. X/28.11.2019 , pronunţate de Tribunalul Olt si nu a creanţei din actele de executare silita.
Mai mult, sentinţa civila nr. X/28.11.2019, pronunţata de Tribunalul Olt nu formează obiectul executării silite.
La data de 25.10.2021, reclamanta Unitatea Administrativ Teritoriala comuna I, a depus la dosar răspuns la întâmpinarea formulata de intimata SC A C SRL.
Contrar susţinerilor pârâtei, cererea având ca obiect termen de gratie/eşalonare este prevăzuta de dispoziţii legale - art. 6 din O.U.G. nr. 22/2002 astfel ca o cererea al cărei drept afirmat este prevăzut de lege nu poate fi considerata nelegala.
Termenul de 6 luni de la data emiterii somaţiei este un termen special prevăzut de art. 2 din O.U.G. nr. 22/2002 in faza de executare silita , iar procedura civila prevăzuta de art. 6 din O.U.G. nr. 22/2002 , data in competenta instanţei care a pronunţat hotărârea nu se confunda cu termenul specific fazei de executare silita.
Această procedura a fost instituita ca urmare a faptului ca art. 1 alin. 2 din O.U.G. nr. 22/2002 exceptează de la executare "sumele destinate potrivit bugetului aprobat pentru acoperirea cheltuielilor de organizare şi funcţionare, inclusiv a celor de personal."
Executarea titlurilor se realizează de la capitolul la care au fost prevăzute cheltuielile, conform Legii nr. 273/2006. Deoarece creanţa este aferenta contractului de execuţie lucrări nr. X/2011 pentru obiectivul de investiţii Campus Ş comuna I jud. O cheltuielile pentru investiţii se asigura de la secţiunea dezvoltare a bugetului-art. 2 alin. 5 din Legea nr. 273/2006.
Referitor la contestarea creanţei, după pronunţarea sentinţei civile nr. 58/2019 , a fost necesar ca reclamanta sa formuleze contestaţie privind lămurirea si întinderea dispozitivului sentinţei si cerere in compensare creanţa, deoarece prin aceeaşi sentinţă, pe baza expertizei tehnice efectuate in cauza, s-a constata ca U.A.T. comuna I a achitat o creanţa excedentara către SC A C SRL aferenta facturii nr. 12/2015.
Totodată, reclamanta a considerat ca SC A C SRL datorează despăgubiri pentru modul in care a executat lucrările aferente facturilor emise in aceeaşi data, 23.07.2013, care au fost verificate in derularea contractului de finanţare nr. X/2010 de către ADRSV O.
Prin sentinţa civila nr.X/2019, pronunţata in cauza civila nr. X/104/2019, s-a motivat ca cererea in compensare se poate formula in cadrul executării silite.
In cadrul executării silite s-a formulat contestaţie la executare-dosar civil nr. X/311/2021- in care s-a solicitat, inclusiv anularea încheierii de executare silita, deoarece instanţa de executare a încuviinţat executarea sentinţei civile nr. 58/2019 pronunţata de Tribunalul Olt pentru creanţa de 9 8.456,18 lei cu titlu de penalităţi - in condiţiile in care creanţa principala din titlul executoriu nu reprezintă penalităţi.
In această situaţie executarea hotărârii cu titlu de penalităţi este nelegala, iar UAT comuna I este in imposibilitatea juridică de a achita creanţa din actele de executare deoarece nu exista un titlu executoriu pentru creanţa de 9 8.456,18 lei cu titlu de penalităţi.
Având in vedere că SC A C SRL încă de la data pronunţării încheierii de încuviinţare executare silita a cunoscut conţinutul actului de executare si a continuat executarea silita, U.A.T. comuna I nu are nicio culpa in emiterea unor acte de executare silita nelegale si este îndreptăţită a solicita atât anularea executării silite si actelor de executare, conform art. 712 C.proc.civ. dar si eşalonare/termen de gratie, conform art. 6 din O.U.G. nr. 22/2002.
In ce priveşte acţiunea in despăgubiri si compensare creanţe formulata in procedura insolventei, reclamantei U.A.T. comuna I jud. O nu i se poate atribui culpa in pronunţarea unor hotărâri judecătoreşti contradictorii care au vizat analiza contractului de execuţie lucrări nr. X/2011, actele emise de lichidatorul judiciar si compensarea creanţelor.
Contrar susţinerilor intimatei parate, executarea silită, conform Codului de procedura civila, nu înlătura aplicarea dispoziţiilor art. 6 din O.U.G. nr. 22/2002 cu atât mai mult cu cat este evident ca executare silita declanşata de către Ministerul Finanţelor Publice deriva din titlurile de creanţa emise de către Ministerul Dezvoltării Regionale si Administraţiei Publice, referitor la acelaşi contract de execuţie lucrări nr. X/2011, in baza căruia a fost pronunţata sentinţa civila nr. X/2019-titlul executoriu in prezenta cauza.
Intimata îşi prezintă numai propria opinie in legătura cu executarea silita conform Codului de procedura fiscala, deşi avea posibilitatea sa conteste actele de executare silita având interesul de a-si satisface creanţa din titlul executoriu. Cu toate acestea achitarea acestor tipuri de cheltuieli se realizează de la secţiunea dezvoltare care nu poate forma obiect al rectificării bugetare decât in baza altor alocări de fonduri cu aceeaşi destinaţie sau prin vărsăminte de la secţiunea de organizare si funcţionare - art. 2 alin. 4 lit. a) din Legea nr. 273/2006- numai in situaţia in care exista resurse disponibile care depăşesc cheltuielile acestei secţiuni.
Creanţa nu rezulta din contracte de prestări servicii sau alte servicii de organizare si funcţionare, ci dintr-un contract de achiziţie - execuţie lucrări ale cărui cheltuieli au fost prevăzute in secţiunea dezvoltare din surse de finanţare cu destinaţie precisă - contract finanţare.
Prin referire la HCL nr. 24/2020 intimata prezintă opinii incorecte si confuze, deoarece in detalierea resurselor bugetare se poate constata ca la secţiunea dezvoltare nu au fost alocate credite cu aceasta destinaţie, deoarece anterior a existat in derulare contractul de finanţare nr. X/2010.
Referitor la finalizarea lucrărilor de execuţie pentru alt obiectiv de investiţii - Alimentare cu Apa - in baza unui alt contract de finanţare nr. 9101/2015, susţinerea intimatei nu are fundament legal sau legătura cu prezenta cauza.
Astfel cum s-a precizat, resursele bugetare alocate in baza unui contract de finanţare sunt destinate, exclusiv, acelui obiectiv de investiţii pentru care a fost încheiat contractul de finanţare si nicio plata nu poate fi efectuata de către U.A.T. comuna I jud. O, ca ordonator de credite, din fonduri proprii, deoarece fondurile sunt exclusiv la dispoziţia Ministerului Dezvoltării Lucrărilor Publice si Administraţiei din alt contract de finanţare.
Referitor la inadvertenţele privind executarea silita declanşata de către Ministerul Finanţelor Publice, pârâta înlătură nefondat caracterul si natura juridica a actelor de executare silita , emise in baza dispoziţiilor art. 40 din OUG nr. 66/2011 si Codului de procedura fiscala, aspect care rezulta, fără dubiu, din actele de procedura efectuate in cauzele civile privind contestaţia la executare.
Împotriva reclamantei s-a declanşat executarea silita si de către SC B N E C SRL, societate având acelaşi administrator al Sc A C SRL- dosarul de executare nr. X/E/2021 al aceluiaşi executor judecătoresc. De asemenea, la Biroul Executorului Judecătoresc D D M a înregistrat o cerere de executare silita si SC C P SRL, parte la contractul de execuţie lucrări nr. X/2011, iar in conformitate cu dispoziţiile art. 654- art. 65S C.proc. Civ. si art. 220 alin, 13 si 15 C.proc, fiscala, U.A.T. comuna I jud. O a solicitat conexarea .
In situaţia conexării, instanţa de executare stabileşte si cheltuielile de executare silita.
Având in vedere dispoziţiile art. 6 din O.U.G nr.22/2002, exista motive temeinice pentru eşalonarea creanţei din titlul executoriu : desfăşurarea mai multor cereri de executarea silita împotriva UAT comuna I jud. O; existenta pe rolul instanţelor a cererilor in contestaţie la executare - cauzele civile nr. X/311/2017,nr. X/311/2021, nr. X/311/2021, nr. X/311/2021 ce vizează titlurile executorii in care U.A.T. comuna I jud. O a invocat atât nelegalităţi ale actelor de executare , dar si conexarea executării; incidenţa dispoziţiilor art. 1 alin. 2 din O.U.G. nr. 22/2002 care exceptează de la executare "sumele destinate potrivit bugetului aprobat pentru acoperirea cheltuielilor de organizare şi funcţionare, inclusiv a celor de personal." incidenţa dispoziţiilor art. 2 alin. din Legea nr. 273/2006- privind asigurarea unor venituri suficiente in secţiunea dezvoltare ţinând seama de existenta altor executări silite in care au fost solicitate si cheltuieli de executare; inexistenta unor resurse suficiente de la secţiunea organizare si funcţionare aprobate anual pentru efectuarea de vărsăminte de la secţiunea de organizare si funcţionare - la secţiunea dezvoltare art. 2 alin. 4 lit. a) din Legea nr. 273/2006- având in vedere dimensiunea bugetului unităţii administrativ teritoriale.
Pentru aceste motive, reclamanta a solicitat respingerea apărărilor ca nefondate.
Au fost anexate acte de procedura din cauza civila nr. X/311/2021, cauza civila nr. X/311/2021, dosarele de executare silita nr. X/E/2021, nr. X/E/2021, nr. X/E/2021.
La data de 01.11.2021, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Comuna I, prin Primar şi pârâta SC A C SRL, au depus la dosar concluzii scrise.
Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:
În fapt, prin sentinţa civilă nr. X/30.01.2019 pronunţată de Tribunalul Olt în dosarul nr. X/104/2017 reclamanta UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ COMUNA I a fost obligată să achite pârâtei S.C. A C S.R.L. suma de 95.456,18 lei şi penalităţi de întârziere aferente în sumă echivalentă cu o cotă de 0,01% din plata neefectuată până la îndeplinirea obligaţiei (filele nr. 10-18).
Ulterior, prin sentinţa civilă nr. X/28.11.2019 pronunţată de Tribunalul Olt în dosarul nr. X/104/2019 a fost admisă contestaţia la titlu formulată de contestatoarea UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ COMUNA I şi a fost lămurită întinderea dispozitivului sentinţei nr. X/30.01.2019 sub aspectul penalităţilor de întârziere datorate de pârâta UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ COMUNA I stabilindu-se că acestea se calculează începând cu data promovării acţiunii, respectiv 07.03.2017 până la îndeplinirea obligaţiei (filele nr. 21-29).
Întrucât sentinţa civilă nr. X/30.01.2019 nu a fost executată de reclamantă, pârâta a formulat cerere de executare silită împotriva acesteia fiind înregistrat dosarul de executare silită nr. X/E/2021 al Biroului executorului Judecătoresc D D M în care au fost emise la data de 09.03.2021 înţtiinţarea şi somaţia prin care i s-a pus în vedere reclamantei ca în termen de 6 luni să achite debitul de 95.456,18 lei şi penalităţile de 0,01% pe zi de întârziere până la îndeplinirea obligaţiei conform titlului executoriu (filele nr. 96-98).
Prin cererea de chemare în judecată reclamanta UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ COMUNA I, PRIN PRIMAR, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună eşalonarea plăţii creanţei în cuantum de 95.456,18 lei şi penalităţilor de întârziere stabilite prin senntinţele civile nr. X/30.01.2019 şi nr. X/28.11.2019 pronunţate de Tribunalul Olt, pe o perioadă de 2 ani de la data rămânerii definitive a hotărârii din prezenta cauză.
La data de 28.09.2021, reclamanta şi-a precizat cererea de chemare în judecata în sensul că eşalonării plăţii creanţei pe o perioadă de doi ani după rămânerea definitivă a contestaţiei la executare ce formează obiectul dosarului civil nr. X/311/2017 aflat pe rolul Judecătoriei Slatina (fila nr. 86).
La aceeaşi dată aceasta a solicitat şi suspendarea executării silite în dosarul de executare silită nr. X/E/2021 al Biroului executorului Judecătoresc D D M până la soluţionarea definitivă a cauzei pendinte (filele nr. 87-89).
Prin încheierea din data de 07.06.2021 pronunţată de Judecătoria Slatina în dosarul nr. X/311/2021 s-a dispus suspendarea executării silite ce face obiectul dosarului de executare nr. X/E/2021 până la soluţionarea contestaţiei la executare ce face obiectul dosarului nr. X/311/2021 (filele nr. 90-92).
În drept, creanţele stabilite prin titluri executorii în sarcina instituţiilor şi autorităţilor publice se achită din sumele aprobate cu această destinaţie prin bugetele acestora sau, după caz, de la titlurile de cheltuieli la care se încadrează obligaţia de plată respectivă [art. 1 alin. (1) din O.G. nr. 22/2002].
Creanţele stabilite prin titluri executorii în sarcina instituţiilor şi autorităţilor publice nu se pot achita din sumele destinate potrivit bugetului aprobat pentru acoperirea cheltuielilor de organizare şi funcţionare, inclusiv a celor de personal, în scopul îndeplinirii atribuţiilor şi obiectivelor legale, pentru care au fost înfiinţate [art. 1 alin. (2) din O.G. nr. 22/2002].
Dacă executarea creanţei stabilite prin titluri executorii nu începe sau continuă din cauza lipsei de fonduri, instituţia debitoare este obligată ca, în termen de 6 luni, să facă demersurile necesare pentru a-şi îndeplini obligaţia de plată (art. 2 din O.G. nr. 22/2002). Acest termen curge de la data la care debitorul a primit somaţia de plată comunicată de organul competent de executare, la cererea creditorului, stabilindu-se astfel, prin acest act normativ, un regim special, derogatoriu de la regimul comun instituit de Codul de procedură civilă în ceea ce priveşte executarea silită a instituţiilor bugetare, derogare care este însă, conform deciziilor Curţii Constituţionale prin care a fost respinsă excepţia de neconstituţionalitate a acestor dispoziţii, conformă cu art. 1 din Protocolul adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, întrucât ordonanţa nu reglementează refuzul de a executa hotărârile judecătoreşti împotriva statului, nici întârzierea nejustificată în executare, ci numai instaurarea unui climat de ordine financiar-bugetară, care nu scuteşte, ci, dimpotrivă, obligă ordonatorii de credite la demersuri pentru a obţine prevederi în bugetul pentru satisfacerea obligaţiilor înscrise în titluri executorii.
Ordonatorii principali de credite bugetare au obligaţia să dispună toate măsurile ce se impun, inclusiv virări de credite bugetare, în condiţiile legii, pentru asigurarea în bugetele proprii şi ale instituţiilor din subordine a creditelor bugetare necesare pentru efectuarea plăţii sumelor stabilite prin titluri executorii [art. 4 alin. (1) din O.G. nr. 22/2002].
Virările de credite bugetare prevăzute la alin. (1) se pot efectua pe parcursul întregului an bugetar, prin derogare de la prevederile art. 47 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările ulterioare, şi ale art. 49 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale [art. 4 alin. (2) din O.G. nr. 22/2002].
În cazurile în care, din motive temeinice privind realizarea atribuţiilor prevăzute de lege, instituţia debitoare nu îşi poate îndeplini obligaţia de plată în condiţiile prevăzute la art. 1 alin. (1), art. 2 sau 4, aceasta va putea solicita instanţei judecătoreşti care soluţionează cauza acordarea, în condiţiile legii, a unui termen de graţie sau/şi stabilirea unor termene de plată eşalonată a obligaţiei respective [art. 6 alin. (1) din O.G. nr. 22/2002].
În cazurile în care obligaţia de plată este stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, instituţia debitoare poate solicita instanţei care a dat această hotărâre luarea măsurilor prevăzute la alin. (1), care se aplică în mod corespunzător [art. 6 alin. (2) din O.G. nr. 22/2002].
Instanţa sesizată potrivit alin. (1) - (3), la cererea instituţiei debitoare, prin încheiere executorie, când este cazul, va putea suspenda începerea ori continuarea executării silite până la soluţionarea prin hotărâre definitivă şi irevocabilă a cererii privind acordarea termenului/termenelor de plată a sumei datorate. Suspendarea se dispune fără plata unei cauţiuni. Încheierea poate fi atacată cu recurs, în mod separat [art. 6 alin. (4) din O.G. nr. 22/2002].
Din analiza art. 1 din O.G. nr. 22/2002 rezultă că aceasta este aplicabilă instituţiilor şi/sau autorităţilor publice, fără a se distinge dacă acestea sunt finanţate din bugetul de stat sau din venituri publice. Noţiunea de instituţii publice este definită în art. 2 pct. 30 din Legea nr. 500/2002 astfel "instituţii publice - denumire generică ce include Parlamentul, Administraţia Prezidenţială, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice, alte autorităţi publice, instituţiile publice autonome, precum şi instituţiile din subordinea/coordonarea acestora, finanţate din bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2)".
Este neîndoielnic faptul că debitoarea UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ COMUNA I este o instituţie publică care are îndatorirea, ca reprezentantă a autorităţii statului, de a veghea la respectarea principiului legalităţii şi de a executa de bună voie o hotărâre judecătorească ce îi este opozabilă.
Totuşi, pentru motive temeinice, această instituţie poate solicita instanţei acordarea, în condiţiile legii, a unui termen de graţie şi eşalonare a plăţii creanţei stabilită prin titlul executoriu, iar motivele temeinice se apreciază în funcţie de circumstanţele particulare ale cauzei.
Cronologia procedurii prevăzute de O.U.G. nr. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice stabilite prin titluri executorii este următoarea: obţinerea unui titlu executoriu, intenţia instituţiei publice de a executa de bună-voie obligaţia, constatarea lipsei de fonduri pentru executarea benevolă a obligaţiei, somaţia de plată comunicată prin executor judecătoresc, la cererea creditorului, termenul de 6 luni în care debitorul urmează să facă demersuri pentru obţinerea fondurilor, demararea procedurii de executare silită într-una din formele prevăzute de Codul de procedură civilă, mobiliară, imobiliară sau poprire.
Astfel, se constată că beneficiul acordării unei eşalonări sau unui termen de graţie în favoarea instituţiilor publice este condiţionat de dovada neexecutării benevole a obligaţiei din cauza lipsei de fonduri, dar şi de dovada demersurilor făcute pentru obţinerea fondurilor necesare achitării obligaţiilor.
O atare interpretare este în concordanţă cu dispoziţiile art. 11 alin. (2) şi 20 alin. (2) din Constituţia României, care atrag prioritatea în soluţionarea cauzei de faţă a Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului în această materie, în ceea ce priveşte respectarea art. 6 din Convenţie şi a art. 1 din Protocolul 1 la Convenţie.
Astfel, debitoarea UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ COMUNA I, în considerarea calităţii sale de instituţie publică, are îndatorirea, ca reprezentantă a autorităţii statului, de a veghea la respectarea principiului legalităţii şi de a executa de bună-voie o hotărâre judecătorească care îi este opozabilă.
Or, în cauză, deşi sentinţa civilă nr. X/30.01.2019 pronunţată de Tribunalul Olt în dosarul nr. X/104/2017, a devenit executorie încă din anul 2019, se constată că, între acest moment şi data formulării de către creditoarea S.C. A C S.R.L., prin lichidator judiciar CASA DE INSOLVENŢĂ K IPURL, a cererii de executare silită, nu a existat absolut niciun demers din partea debitoarei pentru achitarea benevolă a obligaţiei stabilite prin titlul executoriu, iar, în lipsa demersurilor necesare pentru obţinerea fondurilor, simpla lipsă de lichidităţi nu o poate scuti pe debitoare de executarea silită (în acelaşi sens a se vedea şi jurisprudenţa instanţei supreme I.C.C.J. –Secţia a II a civilă – deciziile nr. X/2013, nr. X/2012, nr. X/2012).
De asemenea, simpla trimitere pe care reclamanta debitoare o face la dispoziţiile art. 6 alin. (1) din O.G. nr. 22/2002 se dovedeşte a fi astfel lipsită de fundament.
În concluzie, dispoziţiile legale cuprinse în O.G. nr. 22/2002 prevăd doar posibilitatea instanţei de a acorda un termen de graţie, respectiv a unei eşalonări la plată şi nu a unei obligaţii, fără ca prin aceasta să se aducă vreo atingere dreptului conferit de lege, exercitarea acestuia neputându-se face decât în condiţiile prevăzute de actul normativ anterior menţionat. Având în vedere că reclamanta nu a înscris creanţa în bugetul său nici în anul 2020 şi nici în anul 2021 pentru a putea fi achitată şi nici nu a întreprins vreun demers pentru achitarea acesteia nu se impune stabilirea unor termene pentru plata eşalonată a creanţei.
Susţinerile reclamantei UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ COMUNA I referitoare la faptul că nu există resurse disponibile în buget pentru achitarea acestei creanţe la capitolul de cheltuieli corespunzător, conform legii nr. 273/2006, nu pot fi reţinute de instanţă întrucât prin aceste argumente pentru a obţine beneficiul eşalonării la plată reclamanta îşi invocă propria culpă, aceea de a rămâne în pasivitate, de a nu înscrie creanţa în bugetul local şi de a nu aloca fondurile necesare pentru achitarea acesteia, or, conform principiului nemo auditur propriam turpitudinem allegans, nimănui nu îi este îngăduit a se prevala de propria culpă pentru a obţine protecţia unui drept. Se observă, totodată, că, potrivit art. 2 alin. (4) din Legea nr. 273/2006, veniturile secţiunii dezvoltare pot fi constituite din: a) vărsăminte din secţiunea de funcţionare; b) sume rezultate din valorificarea unor bunuri, sume reprezentând amortizarea mijloacelor fixe şi sume aferente depozitelor speciale pentru construcţia de locuinţe; c) subvenţii pentru cheltuieli de capital; d) sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru finanţarea cheltuielilor de capital; e) sume primite de la Uniunea Europeană şi/sau alţi donatori în contul plăţilor efectuate şi prefinanţări. Aşadar, reclamanta avea posibilitatea de a asigura sumele necesare pentru achitarea debitului inclusiv din vărsăminte de la secţiunea de funcţionare.
În continuare instanţa reţine jurisprudenţa relevantă a Curţii Europene a Drepturilor Omului aplicabilă materiei.
Astfel, începând cu cauza Hornsby contra Greciei, Curtea a decis că dreptul de acces la justiţie protejează şi punerea în executare a hotărârilor definitive, care într-un stat care respectă preeminenţa dreptului nu pot rămâne fără efect în defavoarea unei părţi, în caz contrar, accesul la justiţie fiind iluzoriu. Pe cale de consecinţă, s-a decis că executarea unei hotărâri judecătoreşti nu poate fi împiedicată, anulată sau amânată pe o perioadă lungă de timp. Mai mult, în ce priveşte creanţele stabilite împotriva statului ori a autorităţilor publice, s-a reţinut că administraţia constituie un element al statului de drept, interesul său fiind identic cu cel al bunei administrări a justiţiei.
În cauza Şandor împotriva României, Curtea a subliniat că executarea unei sentinţe sau a unei decizii, indiferent de instanţa care o pronunţă, trebuie considerată ca făcând parte integrantă din ,,proces", în sensul art. 6 alin. (1) din Convenţie, iar dreptul de acces la justiţie ar fi iluzoriu dacă ordinea juridică internă a unui stat contractant ar permite ca o hotărâre definitivă şi obligatorie să rămână fără efect în detrimentul unei părţi. Totodată, dacă statul, debitor în baza unei hotărâri judecătoreşti, refuză sau omite să o execute ori întârzie în executarea acesteia, garanţiile art. 6 de care a beneficiat justiţiabilul în faţa instanţelor judecătoreşti îşi pierd orice raţiune de a fi. Totodată, s-a subliniat că nu este oportun să-i ceri unei persoane, care în urma unei proceduri judiciare a obţinut o creanţă împotriva statului, să recurgă la procedura de executare silită pentru a obţine satisfacere.
În acelaşi sens, instanţa aminteşte şi Cauza Burdov contra Rusiei, în care Curtea a stabilit că o autoritate a statului nu ar putea invoca lipsa resurselor financiare pentru a nu onora o datorie rezultată dintr-o hotărâre judecătorească, arătând că reclamantul nu trebuie să fie pus, din cauza dificultăţilor financiare ale statului, în imposibilitate de a beneficia de rezultatul favorabil al unei proceduri, imposibilitate care să afecteze însăşi substanţa dreptului său.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului aminteşte că nu este oportun să-i ceri unei persoane, care în urma unei proceduri judiciare a obţinut o creanţă împotriva statului, să recurgă la procedura de executare silită pentru a obţine satisfacţie (Cauza Metaxas împotriva Greciei).
De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a concluzionat, în numeroase alte cauze, că prin refuzul de a executa sentinţa, precum şi prin refuzul plăţii cheltuielilor de judecată dispuse de către instanţele judecătoreşti, autorităţile naţionale au lipsit partea de un acces efectiv la justiţie în privinţa executării unei hotărâri definitive pronunţate în favoarea sa, fapt ce conduce la încălcarea art. 6 alin. (1) din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
Curtea a statuat, totodată, că refuzul autorităţilor de a aloca sumele necesare plăţii debitorului constituie o atingere adusă drepturilor intimaţilor ce decurg din art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie, în acest sens fiind emise mai multe hotărâri (ex. Cauza Sanglier împotriva Franţei, cauza Shmalko c. Ucrainei etc.).
Aşa cum rezultă din cele arătate anterior, art. 6 parag. 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, în maniera în care a fost interpretat de către Curtea Europeană, impune statului (şi instituţiilor publice) obligaţia pozitivă de a se "plia" la hotărârile judecătoreşti definitive şi obligatorii prin care a fost obligat la plata unor sume de bani, nefiind oportun ,,să se ceară unei persoane, care a obţinut o creanţă contra statului, în urma unei proceduri judiciare, să trebuiască apoi să iniţieze procedura executării pentru satisfacerea creanţei sale".
În consecinţă, statul nu poate să refuze, să omită sau să întârzie într-un mod nerezonabil executarea unor asemenea hotărâri, lipsa fondurilor nefiind considerată un motiv justificat pentru întârziere.
Aşa fiind, raportând caracterul duratei întârzierii în executarea obligaţiei la circumstanţele concrete ale speţei (debitoarea fiind o societate aflată în procedura falimentului), instanţa constată că, în condiţiile în care reclamanta UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ COMUNA I avea posibilitatea de a executa de bună-voie obligaţia stabilită prin titlul executoriu sau de a întreprinde demersurile pentru dobândirea fondurilor necesare pentru plata creanţei încă din anul 2019, solicitarea acesteia de acordare a unei eşalonări a plăţii creanţei pe o perioadă de doi ani de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri nu poate fi admisă întrucât intervalul de timp estimat pentru executare este unul nerezonabil, contrar jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului în această materie.
De asemenea, faptul că reclamanta este supusă şi unor alte executări silite la cererea altor creditori este un aspect care ţine de conduita acesteia, nefiind în sarcina creditoarei să identifice sursele financiare prin care debitoarea şi-ar putea achita obligaţiile de plată.
Criticile reclamantei referitoare la actele de executare silită nu pot fi analizate în această procedură ci în cadrul procedurii contestaţiei la executare, contestaţie pe care, de altfel, reclamanta a şi formulat-o.
În ceea ce privește cererea de suspendare a executării silite, instanța reține că, potrivit art. 6 alin. (4) din O.G. nr. 22/2002, instanța poate dispune suspendarea începerii ori continuării executării silite până la soluţionarea prin hotărâre definitivă a cererii privind acordarea termenului/termenelor de plată a sumei datorate.
Având în vedere că cererea de eşalonare la plată a debitului datorat urmează a fi respinsă, reclamanta nefăcând dovada existenţei unor motive temeinice pentru care nu a procedat la executarea obligaţiei din titlul executoriu, instanţa urmează a respinge ca neîntemeiată şi cererea de suspendare a continuării executării silite în dosarul de executare silită nr. X/E/2021. Mai mult decât atât se observă că suspendarea executării silite a fost deja dispusă prin încheierea din data de 07.06.2021 pronunţată de Judecătoria Slatina în dosarul nr. X/311/2021 până la soluţionarea contestaţiei la executare ce face obiectul dosarului nr. X/311/2021 (filele nr. 90-92), dosar a cărui judecare la rândul său a fost suspendată până la soluționarea cauzei pendinte (conform încheierii din data de 11.10.2021 - fila nr. 123), fiind astfel şi lipsită de interes cererea de suspendare a continuării executării silite formulată de reclamantă.
În raport de cele ce precedă se vor respinge ca neîntemeiate atât cererea de stabilire a unor termene de plată eșalonată formulată de reclamanta UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ COMUNA I în contradictoriu cu pârâta S.C. A C S.R.L., prin lichidator judiciar Casa de Insolvență K IPURL, cât și cererea reclamantei de suspendare a continuării executării silite.
Data publicarii pe portal: 02.05.2022
Curtea de Apel Constanța
Interpretarea O.U.G. nr. 158/2005. Obligarea pârâtei Casa de Asigurări de Sănătate Constanţa să plătească reclamantei indemnizaţia de maternitate.
Judecătoria Strehaia
Prin cererea înregistrată la nr. 1425/313/2010 reclamantii G.G. si G.G.G. au chemat în judecată pe pârâtul E.M. pentru pretentii.
Tribunalul Gorj
Contestaţie decizie de concediere
Tribunalul Gorj
Anulare act administrativ
Tribunalul Bihor
litigiu cu profesioniştii - Ordonanţă de plată