Procedura de evaluare a functionarilor publici

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Olt – Secţia a II-a Civilă de Contencios Administrativ şi Fiscal la nr. X/104/2021, reclamantul B V F, în contradictoriu cu pârâta ANS a formulat contestaţie împotriva adresei - răspuns cu nr. X/05.05.2021 întocmita de parata si a raportului de evaluare de asemenea emis de parata si comunicat in data de 15.04.2021, solicitând admiterea şi anularea actelor atacate ca nelegale si netemeinice.

In fapt, având in vedere raportul de evaluare întocmit, pentru activitatea desfăşurată începând cu ianuarie 2020, in temeiul OUG nr. 57/2019, in raport de dispoziţiile art. 20 alin. (1) din Anexa nr. 6 Cap. 3 la OUG nr. 57/2019 prin coroborare cu dispoziţiile legi nr. 554/2004, reclamantul a inţeles sa formuleze contestaţie împotriva adresei răspuns nr X/05.05.2021 prin care s-a respins contestaţia in procedura prealabila dar si împotriva raportului de evaluare comunicat in data de 15.04.2021, solicitând admiterea contestaţiei si anularea raportului de evaluare si a concluziilor acestuia ca nelegale si netemeinice.

In fapt, arată reclamantul că prin raportul contestat, s-a făcut evaluarea activităţii in calitate de Director Executiv al DSVSA O pentru perioada 01.01.2020-12.07.2020, respectiv 14.08.2020-31.12.2020.

S-a acordat, in fine, calificativul „Bine" in urma notarii rezultate din raport, mai precis, a fost acordata nota de 4.39.

Reclamantul a iniţiat contestaţie in procedura prealabila împotriva acestui raport, iar prin adresa răspuns i s-a comunicat ca se respinge contestaţia întrucât s-a respectat procedura de evaluare potrivit codului administrativ.

A) Cu privire la adresa răspuns contestata înţelege sa invoce nulitatea ei pe lipsa motivării mai precis, nu cuprinde absolut nici o motivare cu privire la aspectele susţinute in contestaţie, emitentul neindicând motivele pentru care a considerat că sunt neîntemeiate apărările. Forma scrisă a actului administrativ este o condiţie de validitatea acestuia, iar de forma scrisă a actului administrativ se leagă şi o altă condiţie de concretizare exterioară a actului, respectiv motivarea acestuia. Autorităţile care emit acte administrative au obligaţia de a motiva aceste acte deoarece în acest mod se fundamentează temeiurile de legalitate ale actului administrativ. Puterea discreţionară conferită unei autorităţi nu poate fi privită, într-un stat de drept, ca o putere absolută şi fără limite, căci exercitarea dreptului de apreciere prin încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor prevăzute de Constituţie ori de lege constituie exces de putere, în contextul în care Constituţia României prevede în art. 31 alin. 2 obligaţia autorităţilor publice de a asigura informarea corectă a cetăţeanului asupra treburilor publice, dar şi asupra problemelor de interes personal. Obligativitatea motivării actului administrativ reprezintă o garanţie a respectării legii şi a ocrotirii drepturilor cetăţeneşti.

Prin urmare, orice act administrativ de natură a produce efecte privind drepturile şi libertăţile fundamentale trebuie motivat nu doar din perspectiva competenţei de a emite acel act, ci şi din perspectiva posibilităţii persoanei şi a societăţii de a aprecia asupra legalităţii măsurii, respectiv asupra respectării graniţelor dintre puterea discreţionară şi arbitrariu, fiindcă a accepta teza potrivit căreia autoritatea nu trebuie să-şi motiveze deciziile sau motivarea acestora poate fi una evazivă, subînţeleasă sau dedusă echivalează cu golirea de conţinut a esenţei democraţiei şi a statului de drept bazat pe principiul legalităţii.

Cu alte cuvinte, în condiţiile în care autorităţile publice sunt obligate să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra problemelor de interes personal ale acestora şi în condiţiile în care deciziile acestor autorităţi sunt supuse controlului judecătoresc pe calea contenciosului administrativ, nu se poate susţine că este permisă absenţa motivării explicite a actului administrativ. În lipsa motivării explicite a actului administrativ, posibilitatea atacării injustiţie a actului respectiv este iluzorie, de vreme ce judecătorul nu poate specula asupra motivelor care au determinat autoritatea administrativă să ia o anumită măsură şi absenţa acestei motivări favorizează emiterea unor acte administrative abuzive, de vreme ce absenţa motivării lipseşte de orice eficienţă controlul judecătoresc al actelor administrative.

Prin urmare, motivarea reprezintă o obligaţie generală, aplicabilă oricărui act administrativ, ea reprezintă o condiţie de legalitate externă a actului, care face obiectul unei aprecieri in concreto, după natura acestuia şi contextul adoptării sale, iar obiectivul său este prezentarea într-un mod clar şi neechivoc a raţionamentului instituţiei emitente a actului. Motivarea urmăreşte o dublă finalitate: îndeplineşte, în primul rând, o funcţie de transparenţă în profitul beneficiarului actului, care va putea, astfel, să verifice daca actul este sau nu întemeiat; şi permite, de asemenea, instanţei să realizeze controlul său jurisdictional, deci în cele din urmă, în cazul dispunerii măsurii detaşării, permite reconstituirea raţionamentului efectuat de autorul actului pentru a ajunge la adoptarea acestuia fără luarea în considerare a refuzului explicit al funcţionarului public cu privire la detaşare exprimat anterior emiterii ordinului de detaşare.

Desigur ea trebuie să figureze chiar în cuprinsul actului şi să fie realizată de autorul său.

Amploarea şi detalierea motivării depind de natura actului adoptat, iar cerinţele pe care trebuie sa le îndeplinească motivarea depind de circumstanţele fiecărui caz, iar o motivare insuficientă, sau greşită, este considerată a fi echivalentă cu o lipsă a motivării actelor. O detaliere a motivelor este necesară şi atunci când instituţia emitentă dispune de o largă putere de apreciere, căci motivarea conferă actului transparenţă, particularii putând verifica dacă actul este corect fundamentat şi, în acelaşi timp, permite exercitarea de către instanţă a controlului jurisdictional.

 Mai mult decât atât, insuficienţa motivării sau nemotivarea atrage nulitatea sau nevalabilitatea actului administrativ. Motivarea actului administrativ este menită a evita dobândirea de către autoritatea administrativă a unei puteri discreţionare, precum şi a asigura exercitarea de către subiectul de drept căruia i se adresează a dreptului la apărare şi a celui la un proces echitabil, reglementat prin art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, condiţie a cărui nesocotire atrage anulabilitatea actului. Instituţia pârâtă, ca instituţie publică beneficiază în temeiul legii de o marjă largă de apreciere a oportunităţii luării unor măsuri de mobilitate a propriilor funcţionari, dar se reţine că oportunitatea, ca dimensiune a legalităţii actului administrativ, poate afecta validitatea actului atunci când nu se justifică, doar în măsura în care are la bază un exces de putere publică, exercitat astfel încât să încalce dispoziţii legale imperative şi să conducă la o vătămare reparabilă doar prin anulare, pentru funcţionarul public vizat.

B)Apreciază reclamantul că raportul de evaluare este nelegal, din următoarele motive:

I. Cu privire la perioada evaluata, se observă, din înscrisul contestat, ca perioada analizata, pentru anul 2020, cuprinde doua etape, mai precis, o prima etapa care se refera la perioada 01.01.2020-12.07.2020, însa, de notat, este superficialitatea privind analiza criteriilor de performanta, deoarece in perioada 14.01.2020-31.03.2020 se afla in incapacitate temporara de munca, fiind in concediu medical iar, in perioada 01.04.2020-25.05.2020, era in concediu de odihna, ceea ce înseamnă ca evaluarea individuală nu poate privi aceasta perioada pentru simplul fapt ca era, pe de-o parte, in concediu medical iar, pe de alta parte, in concediu de odihna, acest lucru reprezentând o evaluare făcuta fără consultarea dosarului de personal si acordarea unor note si pentru situaţii ce nu puteau fi evaluate.

Cea de-a doua etapa supusa evaluării, are, de asemenea, inexactităţile, deoarece, in perioada 06.11.2020-19.11.2020, se afla in concediu medical si, probabil, evaluatorul a dorit si o evaluare a activităţii când era in incapacitate temporara de munca si fără sa mai reia deja motivele invocate, aceste aspecte constituie ele însele, fie si luate separat, motiv de nulitate a actului contestat.

II. Sub aspectul procedurii legale, pe care legea o prevede, invocă nulitatea raportului de evaluare, întocmit cu nesocotirea dispoziţiilor art. 16 alin.(l) si (4) din Anexa 6 Cap. 3 al OUG 57/2019.

Se înţelege, din redactarea textului de lege, obligativitatea stabilita in sarcina organismului superior de a aduce la cunoştinţa funcţionarului supus evaluării ulterioare a tuturor obiectivelor individuale si a indicatorilor de performanta, la începutul perioadei evaluate.

Aceste norme au caracter de dispoziţie obligatorie, nefiind lăsat la atitudinea organului superior, daca sa aducă sau nu la cunoştinţa funcţionarului aceste obiective si indicatori, fiind, deci, o obligaţie si nu un drept, astfel ca, in lipsa acestor informări sau aduceri la cunoștința, funcţionarul este ţinut sa îndeplinească numai ceea ce prevede in mod expres legea.

In cazul in care este evaluat pe anumite criterii, pe care nu le cunoaşte, sau, in raport de anumite obiective care nu i-au fost făcute cunoscute si nici impuse, evident ca nu se poate vorbi de lipsa unei performante sau de o performanta, fie mai redusa, fie mai eficienta, deoarece este pus in situaţia de a nu avea anumite criterii sau obiective pe care sa le îndeplinească.

Cu alte cuvinte, lipsa aducerii la cunoştinţa a unor asemenea criterii si obiective, la începutul perioade evaluate, atrage, dupa sine, nulitatea raportului de evaluare deoarece vătămarea care i se aduce in lipsa unei asemenea comunicări, este atât de mare si de neînlăturat si care poate fii îndreptata numai prin anularea actului de evaluare.

Prejudicierea funcţionarului public fiind evidenta si creând un dezechilibru de echitate si de egalitate in fata legii, făcând imposibil, pe de o parte, ca funcţionarul public sa se poată apara in fata unui raport de evaluare întocmit pe criterii care nu i-au fost comunicate niciodată si chiar instanţa investita cu motivul de nulitate nu poate da decât o soluţie de admitere a acestei nulităţi deoarece, pe de-o parte, nu poate aprecia asupra motivelor pentru care una sau alta dintre părți nu are dreptate si, pentru egalitatea de arme care trebuie acordate părţilor intr-un dosar litigios, nu poate sa ii asigure o poziţie privilegiata emitentului actului care, pe poziţie de forţa, întocmește un înscris cu nesocotirea unor dispoziţii legale, dispoziţii cu caracter imperativ de la care nu poate abdica si nu le poate ignora întrucât tocmai emitentul este cel care trebuie sa respecte legea, atâta timp cat i se cere funcţionarului public sa respecte aceasta lege.

Fie si sub aspect formal, lipsa acestei informări, deşi aparent ar reprezenta o cauza de nulitate relativa a actului, in esenţa ei, este, de fapt, o condiţie de fond a legalităţii raportului de evaluare, motiv pentru care, s-ar impune admiterea contestaţiei si anularea raportului, fără alte verificări, fiind suficient numai acest aspect.

III. Dintr-o alta perspectiva, invocă nesocotirea, in continuare, de catre emitent, a dispoziţiilor procedurale privind procedura evaluării, ocolite cu nonşalanta, ba chiar ignorate de emitent astfel:

Cu privire la etape, in considerarea art. 17 alin. (1) lit. b) cu trimitere la alin. (3), (4) si (5) din acelaşi act normativ invocat mai sus, să se aibă in vedere aspectele de procedura eludate in evaluarea sa:

„Art. 17.-

(1) Evaluarea performanţelor profesionale individuale se realizează în următoarele etape:

b) interviul;

(3) Interviul este o discuţie între evaluator şi funcţionarul public evaluat în cadrul căreia se aduce la cunoştinţa funcţionarului public evaluat conţinutul raportului de evaluare, se discută aspectele cuprinse în acesta, având ca finalitate semnarea şi datarea raportului, de către evaluator şi de către funcţionarul public evaluat.

(4) în cazul în care între funcţionarul public evaluat şi evaluator există diferenţe de opinie asupra conţinutului raportului de evaluare se procedează astfel:

a) în situaţia în care se ajunge Ia un punct de vedere comun, evaluatorul poate modifica raportul de evaluare;

b) în situaţia în care nu se ajunge la un punct de vedere comun, funcţionarul public consemnează comentariile sale în raportul de evaluare, în secţiunea dedicată.

(5) In situaţia în care funcţionarul public evaluat refuză să semneze raportul de evaluare, acest aspect se consemnează într-un proces-verbal întocmit de către evaluator şi semnat de către acesta şi un martor. Refuzul funcţionarului public evaluat de a semna raportul de evaluare nu împiedică producerea efectelor juridice ale acestuia."

Fără sa intereseze pe cineva, etapa interviului, deşi obligatorie, a fost pur si simplu eludată, lipsindu-l de mijloacele legale conferite de instituţia interviului si, pentru aceeaşi motivaţie pentru care la punctul II, din prezenta contestaţie, a socotit nul raportul de evaluare, se impune ca, in raport de aceasta noua apărare, sa fie anulat raportul de evaluare.

Desigur, interviul, deşi la nivel perceptiv, apare ca o posibilitate a părţii pe care o poate ignora cealaltă parte care nu este interesata de ascultarea interviului, ea reprezintă, totuşi, o etapa obligatorie care conferă titularului dreptului posibilitatea de exprimare a poziţiei sale, mai precis, posibilitatea pe care ar fi avut-o de a discuta si a-şi exprima opinia fata de conţinutul raportului de evaluare iar evaluatorul, constatând diferențele de opinie, ar fi trebuit sa se conformeze la ceea ce legea îl obliga prin alineatele (4) si (5).

Procedând, însa, de maniera de a ignora aceasta etapa obligatorie a interviului, i-au fost încălcate drepturile, drepturi care nu pot fi reparate decât prin anularea raportului.

IV. Nu lipsit de interes este punctajul acordat, modalitatea de calcul a notei care a fost făcută aleatoriu, cu nesocotirea aritmeticii elementare, lucru care nu poate fi reproşat neapărat ca un viciu formal, ci ca unul intenţionat, astfel încât, in speranţa ca o persoana mai puţin avizata si lipsita de un banal calculator de mana, va trece peste calculul notei si nu va observa ca, in loc de 4.39, nota obţinută, pe criterii ştiute numai de evaluator, de fapt, ar fi trebuit sa obţină o nota de 4.45, nota care oricum nu reflecta realitatea întrucât esenţa evaluării o reprezintă performanta sa în raport cu anumite criterii si obiective comunicate anticipat, mai precis la începutul anului ce se doreşte a fi evaluat, pentru ca, numai in situaţia in care având aceasta avizare comunicata apriori, numai aşa se poate stabili ce anume a făcut sau nu a făcut din ceea ce i s-a trasat.

V. Analizând modul de stabilire a obiectivelor si criteriilor de performanta prin raportul de evaluare, se constata ca nu exista posibilitatea de cuantificare.

Arată reclamantul că nu i se poate imputa vreo activitate la care sa nu fi participat, astfel încât evaluatorul sa poată demonstra, pe baza unor criterii preexistente, lipsa sa de performanta.

De asemenea, pârâta avea obligaţia sa demonstreze organizarea pregătirii profesionale la nivelul instituţiei si refuzul său de a participa sau de a performa in legătura cu o anumita activitate impusa sau care nu a fost îndeplinita.

Concluzionând, fără a întră in alte discuţii si consideraţii, pentru informitate, pe de o parte, pentru nesocotirea drepturilor conferite de lege, pe de alta parte, nu in ultimul rând, pentru superficialitatea acordata evaluării, si pentru toate motivele invocate in cuprinsul prezentei contestaţii, cu referire la fiecare situaţie punctuala, se impune admiterea contestaţiei, neputând sa nu indice ca, in ceea ce priveşte anul 2020, intr-un litigiu existent intre acesta si unitatea ANS, aceasta instituţie a apreciat necesar ca se impune detaşarea sa, având in vedere situaţia epidemiologica existenta, la DSVSA Mureş, in sensul ca a fost nevoie de desemnarea „ unei persoane cu experienţa profesionala, manageriala si funcţie de conducere pentru gestionarea si îmbunătăţirea situaţiei pentru o perioada determinata", apreciindu-se in continuare ca necesitatea unei asemenea masuri se impune pentru a evita un grav prejudiciu adus bugetului de stat, precum si pentru stoparea evoluţiei bolilor si a gestionarii focarelor de boala.

Deşi in anul 2020 a fost considerat o persoana cu o vasta experienţă profesionala si managerială, apta sa evite prejudicierea bugetului de stat si, de asemenea, datorita performantelor profesionale, sa determine stoparea evoluţiei bolilor si gestionarea focarelor de boala, fiind, deci, propus pentru detaşare ca si o recunoaştere a acestor calităţi in scopul descris mai înainte, a aflat, in anul 2021, prin raportul de evaluare, ca, de fapt, performanta sa este de „Bine", deși, in luna iulie 2020, era un profesionist desăvârşit.

Solicita proba cu înscrisuri.

AUTORITATEA NAŢIONALĂ SANITARĂ VETERINARĂ ŞI PENTRU SIGURANŢA ALIMENTELOR (A.N.S.V.S.A.) prin Preşedinte – Secretar de Stat a depus întâmpinare prin care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a cererii de chemare în judecată formulată de către reclamant.

1. În ceea ce priveşte capătul de cerere privind anularea Adresei nr. X/05.05.2021. emisă de către A.N.S.V.S.A., solicită respingerea, în principal ca inadmisibil şi, în subsidiar ca neîntemeiat, din următoarele considerente:

În conformitate cu dispoziţiile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările şi completările ulterioare: „(1) Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât şi public."

Prevederile art. 2 alin. (1) lit. c) din acelaşi act normativ dispun că actul administrativ este ..actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, CARE DĂ NAŞTERE. MODIFICĂ SAU STINGE RAPORTURI JURIDICE."

Aşadar, din interpretarea textelor de lege mai sus citate rezultă că se poate face acţiune la instanţa de contencios administrativ DOAR ÎMPOTRIVA UNUI ACT ADMINISTRATIV INDIVIDUAL VĂTĂMĂTOR.

Subliniază faptul că, înscrisul emis de către A.N.S.V.S.A., respectiv adresa nr. X/05.05.2021 NU ARE CARACTERUL UNUI ACT ADMINISTRATIV în sensul Legii nr. 554/2004, întrucât aceasta NU dă naştere, NU modifică şi NU stinge raporturi juridice, motiv pentru care contestarea acestuia în faţa instanţei de contencios administrativ este INADMISIBILĂ.

Precizează instanţei de judecată că adresa nr. X/05.05.2021 NU este un act administrativ în sensul textului de lege mai sus citat, întrucât acest înscris NU dă naştere. NU modifică si NU stinge raporturi juridice, fiind un document prin care subscrisa a formulat un răspuns cu privire la solicitările reclamantului din adresa înregistrată la Cabinet Preşedinte sub nr. X/23.04.2021.

Învederează pârâta că, prin adresa nr. X/05.05.2021. instituţia i-a comunicat reclamantului faptul că „procedura de evaluare a fost desfăşurată în conformitate cu prevederile Anexei nr. 6 - «METODOLOGIA pentru realizarea procesului de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici aplicabilă pentru activitatea desfăşurată începând cu 1 ianuarie 2020, precum şi pentru realizarea, procesului de evaluare a activităţii funcţionarilor publici debutanţi numiţi în funcţia publică1 ulterior datei de 1 ianuarie 2020» din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare."

La o simplă lecturare a Raportului de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici, a cărui anulare o solicită reclamantul, se poate, lesne observa, că acesta a deţinut în perioada evaluată cuprinsă între 01.01.2020-12.07.2020 şi 14.08.2020-31.12.2020. funcţia publică de conducere de DIRECTOR EXECUTIV al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor O, evaluarea performanţelor profesionale individuale ale reclamantului fiind realizată, în conformitate cu dispoziţiile art. 11 din Anexa nr. 6 la O.U.G. nr. 57/2019 mai sus citate, de către Preşedintele A.N.S.V.S.A.. în calitate de EVALUATOR.

Actul normativ mai sus menţionat cuprinde, la art. 20, dispoziţii cu privire la condiţiile şi termenele de contestare a rezultatului evaluării performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici, precum şi dispoziţii referitoare la termenele de soluţionare a contestațiilor şi la condiţiile în care poate fi sesizată instanţa de contencios administrativ.

În perioada evaluată cuprinsă între 01.01.2020-12.07.2020 şi 14.08.2020-31.12.2020, reclamantul a exercitat funcţia publică de conducere de DIRECTOR EXECUTIV al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor O, evaluarea performanţelor profesionale individuale ale acestuia fiind realizată de către Preşedintele A.N.S.V.S.A., în calitate de EVALUATOR.

Având în vedere dispoziţiile art. 4 alin. (1) din H.G. nr. 1415/2009, A.N.S.V.S.A. este condusă de un PREŞEDINTE cu rang de secretar de stat, medic veterinar, numit prin decizie a prim-ministrului, pentru o perioadă de 5 ani şi ţinând seamă de faptul că acesta numeşte, prin ordin, DIRECTORII EXECUTIVI/DIRECTORII EXECUTIVI ADJUNCŢI ai Direcţiilor Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti (fiind persoana care are competenţa legală de numire în funcţia publica), rezultă, fără putinţă de tăgadă, ca evaluarea performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici care sunt în subordinea directă a Preşedintelui A.N.S.V.S.A. se realizează de către acesta.

Prin urmare, reclamantul a fost evaluat direct de către CONDUCĂTORUL A.N.S.V.S.A. care, în calitate de EVALUATOR, a semnat Raportul de evaluare a performanţelor profesionale, a cărui anulare o solicită reclamantul.

În lumina considerentelor mai sus prezentate, învederează instanţei de judecată faptul că adresa A.N.S.V.S.A. nr. X/05.05.2021 NU este un act administrativ în sensul dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, pe care le-am citat mai sus, că acest înscris NU dă naştere, NU modifică şi NU stinge raporturi juridice, fiind un document prin care subscrisa a formulat un răspuns cu privire la „contestaţia" reclamantului, înregistrată la Cabinet Preşedinte sub nr. X/23.04.2021.

Subliniem încă o dată faptul că, potrivit legii, se poate face acţiune la instanţa de contencios administrativ DOAR ÎMPOTRIVA UNUI ACT ADMINISTRATIV INDIVIDUAL VĂTĂMĂTOR.

În contextul celor mai sus arătate rezultă, fără putinţă de tăgadă, că ÎNSCRISUL CARE PRODUCE EFECTE JURIDICE cu privire la raportul de serviciu al funcţionarului public ESTE RAPORTUL DE EVALUARE a performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici, acesta fiind documentul care cuprinde calificativul final al evaluării (respectiv calificativul „nesatisfăcător", „satisfăcător", „bine" şi „foarte bine").

Or, adresa A.N.S.V.S.A. nr. X/05.05.2021, a cărei anulare o solicită reclamantul, NU este un act administrativ în sensul art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, întrucât aceasta nu dă naştere, nu modifică si nu stinge raporturi juridice, fiind un document emis în cadrul corespondentei purtate între instituţia noastră şi reclamant, neproducând efecte juridice prin el însăşi, motiv pentru care contestarea acestuia în faţa instanţei de contencios administrativ ESTE INADMISIBILĂ.

În considerarea celor expuse anterior, raportat la faptul că excepţia de inadmisibilitate a acţiunii este una de fond, peremptorie şi absolută, rugăm onorata instanţă SĂ ADMITĂ excepţia invocată de subscrisa şi, pe cale de consecinţă, SĂ RESPINGĂ capătul de cerere prin care reclamantul contestă adresa nr. X/05.05.2021 emisă de către A.N.S.V.S.A. ca fiind INADMISIBIL.

2. Pe fondul cauzei, solicită respingerea ca neîntemeiată a acţiunii reclamantului pentru următoarele considerente:

Potrivit Regulamentului de organizare şi funcţionare ale direcţiilor sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, aprobat prin Ordin al Preşedintelui A.N.S.V.S.A., Direcţiile Sanitare Veterinare si pentru Siguranţa Alimentelor judeţene si a municipiului Bucureşti sunt organizate şi funcţionează ca instituţii publice cu personalitate juridică în subordinea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare si pentru Siguranţa Alimentelor, finanţate din subvenţii acordate de la bugetul de stat şi din venituri proprii, fiind conduse de un DIRECTOR EXECUTIV, medic veterinar şi de un director executiv adjunct, medic veterinar, numiţi prin ORDIN al preşedintelui A.N.S.V.S.A.

Având în vedere dispoziţiile art. 4 alin. (1) din H.G. nr, 1415/2009, A.N.S.V.S.A. este condusă de un PREŞEDINTE cu rang de secretar de stat, medic veterinar, numit prin decizie a prim-ministrului, pentru o perioadă de 5 ani, şi ţinând seamă de faptul că acesta numeşte, prin ordin, DIRECTORII EXECUTIVI/DIRECTORII EXECUTIVI ADJUNCŢI ai Direcţiilor Sanitare Veterinare si pentru Siguranţa Alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti (fiind persoana care are competenţa legală de numire în funcţia publică), rezultă, fără putinţă de tăgadă, că evaluarea performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici care sunt în subordinea directă a Preşedintelui A.N.S.V.S.A. se realizează de către acesta.

Prin urmare, reclamantul a fost evaluat direct de către CONDUCĂTORUL A.N.S.V.S.A. care, în calitate de EVALUATOR, a semnat Raportul de evaluare a performanţelor profesionale, a cărui anulare o solicită reclamantul.

La o simplă lecturare a Raportului de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici a cărui anulare o solicită reclamantul, se poate, lesne observa, ca acesta a deţinut. în perioada evaluată, cuprinsă între 01.01.2020-12.07.2020 si 14.08.2020-31.12.2020. funcţia publică de conducere de DIRECTOR EXECUTIV al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor O, evaluarea performanţelor profesionale individuale ale reclamantului fiind realizată, în conformitate cu dispoziţiile art. Anexei nr. 6 la O.U.G. nr. 57/2019 mai sus citate, de către Preşedintele A.N.S.V.S.A.. în calitate de EVALUATOR.

► Consideră că sunt neîntemeiate şi trebuie respinse susţinerile reclamantului în sensul că „la adresa răspuns contestată înţelegem să invocăm nulitatea ei pe lipsa motivării mai precis nu cuprinde absolut nicio motivare cu privire la aspectele susţinute de noi în contestaţie, emitentul neindicând motivele pentru care a considerat că sunt neîntemeiate apărările mele", raportat la următoarele aspecte:

Este neîntemeiată această critică a reclamantului întrucât, prin adresa nr. X/05.05.2021, instituţia a răspuns contestaţiei formulate de acesta, comunicându-i că „procedura de evaluare a fost desfăşurată în conformitate cu prevederile Anexei nr. 6 - «METODOLOGIA pentru realizarea procesului de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici aplicabilă pentru activitatea desfăşurată începând cu 1 ianuarie 2020, precum şi pentru realizarea procesului de evaluare a activităţii funcţionarilor publici debutanţi numiţi în funcţia publică ulterior datei de 1 ianuarie 2020» din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare" şi că „toate susţinerile din contestaţie sunt nereale şi neîntemeiate, motiv pentru care se menţin toate observaţiile formulate, notele acordate, precum şi calificativul rezultat."

În plus, adresa A.N.S.V.S.A. nr. X/05.05.2021 NU este un act administrativ în sensul dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, întrucât acest înscris NU dă naştere, NU modifică si NU stinge raporturi juridice, fiind un document prin care subscrisa a formulat un răspuns cu privire la „contestaţia" reclamantului, înregistrată la Cabinet Preşedinte sub nr. X/23.04.2021.

► Mai susţine, în mod neîntemeiat, reclamantul că „Raportul de evaluare este nelegal.

Consideră că sunt neîntemeiate susţinerile reclamantului, având în vedere că în conformitate cu dispoziţiile art. 485 alin. (1) şi alin. (6) din O.U.G. nr. 57/2019: „Art. 485 - Evaluarea performanţelor individuale ale funcţionarilor publici (1) Evaluarea performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici se face ANUAL. (6) Evaluarea performanţelor profesionale individuale se realizează pentru toţi funcţionarii publici care au desfăşurat EFECTIV activitate. MINIMUM 6 LUNI. ÎN ANUL CALENDARISTIC pentru care se realizează evaluarea."

Potrivit prevederilor art. 1 alin. (1), art. 11 alin. (1) şi art. 14 din Anexa nr. 6 la O.U.G. nr. 57/2019:

„Art. 1 - (1) Evaluarea performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici se face ANUAL.

Art. 11 - (1) Evaluarea performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici de execuţie şi conducere reprezintă aprecierea obiectivă a performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici, prin compararea gradului şi modului de îndeplinire a obiectivelor individuale şi a criteriilor de performanţă stabilite cu rezultatele obţinute în mod efectiv de către funcţionarul public PE PARCURSUL UNUI AN CALENDARISTIC, şi urmăreşte:

a) corelarea obiectivă dintre activitatea şi cunoştinţele funcţionarului public necesare îndeplinirii obiectivelor individuale, stabilite în baza atribuţiilor din fişa postului şi cerinţele funcţiei publice, prin raportare la nivelul funcţiei publice deţinute;

b) asigurarea unui sistem motivaţional, astfel încât să fie determinată creşterea performanţelor profesionale individuale;

c) identificarea necesităţilor de instruire a funcţionarilor publici, pentru îmbunătăţirea rezultatelor activităţii desfăşurate în scopul îndeplinirii obiectivelor stabilite.

Art.14 - (1) Evaluarea ANUALĂ a performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici se realizează PENTRU UN AN CALENDARISTIC, în perioada cuprinsă între 1 ianuarie - 31 martie din anul următor perioadei evaluate, pentru toţi funcţionarii publici care au desfăşurat EFECTIV activitate MINIMUM 6 LUNI ÎN ANUL CALENDARISTIC pentru care se realizează evaluarea.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin.(1), evaluarea anuală a performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici se poate realiza şi ulterior perioadei cuprinse între 1 ianuarie - 31 martie din anul următor perioadei evaluate, în situaţia în care raportul de serviciu al funcţionarului este suspendat pe parcursul întregii perioade de evaluare. în acest caz, evaluarea se realizează în termen de 5 zile lucrătoare de la reluarea activităţii, în condiţiile prezentei metodologii.

(3) Prin excepţie de la prevederile alin.(1), evaluarea anuală a performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici se poate realiza şi ulterior perioadei cuprinse între 1 ianuarie - 31 martie din anul următor perioadei evaluate, în situaţia în care raportul de serviciu ori, după caz, raportul de muncă al evaluatorului este suspendat pe parcursul întregii perioade de evaluare. în acest caz, evaluarea se realizează în termen de 5 zile lucrătoare de la expirarea perioadei de evaluare, cu aplicarea corespunzătoare a art. 15 alin. (1) lit. b) din prezenta anexă."

Din interpretarea textelor de lege mai sus citate rezultă, fără putinţă de tăgadă, faptul că evaluarea performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici se face anual şi că evaluarea ANUALĂ a performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici se realizează PENTRU UN AN CALENDARISTIC, în perioada cuprinsă între 1 ianuarie - 31 martie din anul următor perioadei evaluate, pentru toţi funcţionarii publici care au desfăşurat EFECTIV activitate MINIMUM 6 LUNI ÎN ANUL CALENDARISTIC pentru care se realizează evaluarea.

În cauza dedusă judecăţii perioada evaluată este 1 ianuarie - 31 decembrie a anului 2020, iar perioada de evaluare este cuprinsă între 1 ianuarie - 31 martie a anului 2021.

Reclamantul, prin cererea de chemare în judecată, a menţionat faptul că în perioada evaluată (respectiv, 01.01.2020-12.07.2020 şi 14.08.2020-31.12.2020) s-a aflat în concediu medical (14.01.2020-31.03.2020 şi 06.11.2020-19.11.2020) şi în concediu de odihnă (01.04.2020-25.05.2020).

Faptul că în cursul anului calendaristic pentru care s-a realizat evaluarea, respectiv ANUL 2020, reclamantul s-a aflat în concediu medical aproximativ 3 luni şi în concediu de odihnă 1 lună şi 24 de zile nu are nicio relevanţă de vreme ce acesta a desfăşurat efectiv activitatea mai mult de 6 luni (în anul 2020).

Reiterează faptul că potrivit art. 14 alin. (1) din Anexa nr. 6 la O.U.G. nr. 57/2019, evaluarea anuală se realizează pentru un an calendaristic pentru toţi funcţionarii publici care au desfăşurat activitate minimum 6 luni în anul calendaristic pentru care se realizează evaluarea.

În virtutea celor mai sus arătate, consideră că Raportul de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale reclamantului, pentru perioada evaluată cuprinsa între 01.01.2020-12.07.2020 şi 14.08.2020-31.12.2020, a cărui anulare o solicită acesta, a fost completat, în mod corect şi legal, de către evaluator şi cu respectarea condiţiilor de formă şi de fond prevăzute de O.U.G. nr. 57/2019.

► Mai susţine, în mod neîntemeiat, reclamantul că „Raportul de evaluare este nelegal din următoarele motive:

II. Sub aspectul procedurii legale, pe care legea o prevede, invocă nulitatea raportului de evaluare, întocmit cu nesocotirea dispoziţiilor art. 16 alin. (1) şi (4) din Anexa 6 Cap. 3 al OUG 57/2019 [...]

Se înţelege, din redactarea textului de lege, obligativitatea stabilită în sarcina organismului superior de aduce la cunoştinţa funcţionarului supus evaluării ulterioare a tuturor obiectivelor individuale şi a indicatorilor de performanţă, la începutul perioadei evaluate. [...]

Cu alte cuvinte, lipsa aducerii la cunoştinţa a unor asemenea criterii şi obiective, la începutul perioadei evaluate, atrage, după sine, nulitatea raportului de evaluare [...]"

Învederează instanţei de judecată că aceste susţineri sunt neîntemeiate şi trebuie respinse, raportat la următoarele aspecte:

Aşa cum rezultă din Nota de serviciu nr. X/13.01.2021. emisă de A.N.S.V.S.A., directorii executivi/directorii executivi adjuncţi ai D.S.V.S.A. judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti au fost convocaţi sa participe la şedinţa de lucru care urma să aibă loc în diferite centre şi perioade, reclamantul, în calitate de Director Executiv al D.S.V.S.A. O, fiind convocat să participe la şedinţa din data de 02.02.2021, între orele 10-17, care avea loc la D.S.V.S.A. C-S.

De asemenea, prin Nota de serviciu nr. X/13.01.2021, emisă de A.N.S.V.S.A. a fost menţionată ordinea de zi, care cuprindea şi prezentarea Raportului privind activitatea Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor pentru anul 2020, constituind, aşadar, şi invitaţia la interviu.

Mai arată faptul că prin Nota de serviciu nr. X/13.01.2021 a fost stabilită, modalitatea de acordare a notelor din cadrul Rapoartelor de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici pentru activitatea desfăşurată începând cu 1 ianuarie 2020, atât pentru funcţia de Director Executiv, cât şi pentru funcţia de Director Executiv Adjunct din cadrul D.S.V.S.A. - urilor judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti.

Precizează, de asemenea, că obiectivele rezultă cu prisosinţă şi din fişa postului de director executiv al D.S.V.S.A. O.

În conformitate cu dispoziţiile art. 11 alin. (1) din Anexa nr. 6 la O.U.G. nr. 57/2019:

„Art. 11 - (1) Evaluarea performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici de execuţie şi conducere reprezintă aprecierea obiectivă a performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici, PRIN COMPARAREA gradului şi modului de îndeplinire a obiectivelor individuale şi a criteriilor de performanţă stabilite CU rezultatele obţinute în mod EFECTIV de către funcţionarul public PE PARCURSUL UNUI AN CALENDARISTIC, şi urmăreşte:

a) corelarea obiectivă dintre activitatea şi cunoştinţele funcţionarului public necesare îndeplinirii obiectivelor individuale, stabilite în baza atribuţiilor din FIŞA POSTULUI şi CERINŢELE funcţiei publice, prin raportare la nivelul funcţiei publice deţinute."

Consideră că, în speţă, sunt relevante şi următoarele dispoziţii legale:

Art. 4 alin. (2) din Ordinul nr. 400/12.06.2015 pentru aprobarea Codului controlului intern managerial al entităţilor publice:

"(2) Obiectivele, activităţile, acţiunile, responsabilităţile, termenele, precum şi alte componente ale măsurilor de control luate de către conducerea entităţii se cuprind în Programul de dezvoltare, care se actualizează, anual, la nivelul fiecărei entităţi publice."

Art. 2.2.2., 2.2.3 şi 2.2.4 din acelaşi act normativ:

"2.2.2. Fiecare salariat trebuie să cunoască misiunea încredinţată entităţii, obiectivele şi atribuţiile entităţii publice şi ale compartimentului din care face parte, rolul său în cadrul compartimentului, stabilit prin fisa postului, precum şi obiectivele postului pe care îl ocupă.

2.2.3. Conducătorii compartimentelor entităţii publice au obligaţia de a întocmi şi de a actualiza, ori de câte ori este cazul, fişele posturilor pentru personalul din subordine.

2.2.4. Sarcinile trebuie să fie clar formulate şi strâns relaţionate cu obiectivele postului, astfel încât să se realizeze o deplină concordanţa între conţinutul sarcinilor şi conţinutul obiectivelor postului."

Menţionează faptul că procedura evaluării anuale s-a realizat în perioada cuprinsă între 01-31 martie 2021 [aceasta fiind PERIOADA DE EVALUARE aşa cum rezultă din dispoziţiile art. 14 alin. (1) din Anexa nr. 6 la O.U.G nr. 57/2019], iar PERIOADA EVALUATĂ a fost cuprinsă între 01.01.2020-12.07.2020 şi 14.08.2020-31.12.2020 (când reclamantul a exercitat funcţia publică de conducere de Director Executiv al D.S.V.S.A. O).

Subliniază faptul că obiectivele individuale şi indicatorii de performanţă i-au fost aduse la cunoştinţă reclamantului la începutul anului 2021 (respectiv 02.02.2021) aspect care rezultă, fără putinţă de tăgadă din Nota de serviciu nr. X/13.01.2021. emisă de A.N.S.V.5.A., astfel încât NU se poate reţine faptul că la începutul perioadei evaluate (01.01.2020-12.07.2020 şi 14.08.2020-31.12.2020) reclamantului nu i-ar fi fost aduse la cunoştinţă atât obiectivele individuale, cât si indicatorii de performantă, aşa cum, în mod neîntemeiat, susţine acesta.

► Consideră neîntemeiate şi susţinerile reclamantului în sensul că „Raportul de evaluare este nelegal din următoarele motive:

III. Dintr-o altă perspectivă, vă invoca nesocotirea, în continuare, de către emitent, a dispoziţiilor procedurale privind procedura evaluării, ocolite cu nonşalanţă, ba chiar ignorate de emitent astfel: [...] Fără ca să intereseze pe cineva, etapa interviului, deși obligatorie, a fost pur şi simplu eludată, lipsindu-mă de mijloacele legale conferite de instituţia interviului şi pentru aceeaşi motivaţie de la punctul II.

Din prezenta contestaţie, am socotit nul raportul de evaluare, se impune ca, în raport de această nouă apărare, să anulaţi raportul de evaluare", având în vedere următoarele considerente:

Învederează instanţei de judecată faptul că, evaluarea performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici presupune mai multe etape reglementate de art. 17 -19 din Anexa la OUG nr. 57/2019.

În conformitate cu dispoziţiile art. 17 din Anexa nr. 6 din O.U.G. nr. 57/2019:

„Art. 17 - (1) Evaluarea performanţelor profesionale individuale se realizează în următoarele ETAPE:

a) COMPLETAREA raportului de evaluare a performanţelor profesionale individuale de către evaluator;

b) INTERVIUL:

c) CONTRASEMNAREA raportului de evaluare de către persoana prevăzută la ort. 12 alin. (2) din prezenta anexă;

d) APROBAREA raportului de evaluare de către persoana prevăzută la art. 12 alin. (4) din prezenta anexă.

(2) Raportul de evaluare a performanţelor profesionale individuale este un document distinct, denumit în continuare raport de evaluare, în care evaluatorul:

a) acordă note pentru fiecare componentă a evaluării obiectivelor individuale prevăzută la art. 485 alin. (3) din prezentul cod;

b) consemnează rezultatele deosebite ale funcţionarului public, dificultăţile obiective întâmpinate de acesta în perioada evaluată şi orice alte observaţii pe care te consideră relevante;

c) stabileşte punctajul final şi calificativul acordat;

d) stabileşte necesităţile de formare profesională pentru anul următor perioadei evaluate;

e) stabileşte obiectivele individuale pentru anul următor perioadei evaluate.

(3) INTERVIUL este o discuţie între evaluator şi funcţionarul public evaluat în cadrul căreia se aduce la cunoştinţa funcţionarului public evaluat conţinutul raportului de evaluare, se discută aspectele cuprinse în acesta, având ca finalitate semnarea şi datarea raportului, de către evaluator şi de către funcţionarul public evaluat.

(4) în cazul în care între funcţionarul public evaluat şi evaluator există diferenţe de opinie asupra conţinutului raportului de evaluare se procedează astfel:

a) în situaţia în care se ajunge ta un punct de vedere comun, evaluatorul poate modifica raportul de evaluare;

b) în situaţia în care nu se ajunge la un punct de vedere comun, funcţionarul public consemnează comentariile safe în raportul de evaluare, în secţiunea dedicată.

(5) în situaţia în care funcţionarul public evaluat refuză să semneze raportul de evaluare, acest aspect se consemnează într-un proces-verbal întocmit de către evaluator şi semnat de către acesta şi un martor. REFUZUL funcţionarului public evaluat de a semna raportul de evaluare NU ÎMPIEDICĂ PRODUCEREA EFECTELOR JURIDICE ale acestuia.

Potrivit textelor de lege mai sus citate, EVALUATORUL are obligaţia de a completa Raportul de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici, de a stabili obiectivele individuale pentru funcţionarii publici, în conformitate cu atribuţiile din fişa postului, prin raportare la funcţia publică deţinută, gradul profesional al acesteia, cunoştinţele teoretice şi practice şi abilităţile necesare exercitării funcţiei publice deţinute de funcţionarul public şi ţinând seamă de obiectivele compartimentului în care îşi desfăşoară activitatea funcţionarul public, de a stabili indicatorii de performanţă pentru fiecare obiectiv individual, în conformitate cu nivelul atribuţiilor titularului funcţiei publice, prin raportare la cerinţele privind cantitatea şi calitatea muncii prestate, de a aprecia îndeplinirea criteriilor de performanţă, de a acorda note pentru fiecare componentă a evaluării obiectivelor individuale, de a stabili punctajul final şi calificativul acordat, de a consemna rezultatele deosebite ale funcţionarului public, dificultăţile obiective întâmpinate de acesta în perioada evaluată şi orice alte observaţii pe care le consideră relevante, de a stabili obiectivele individuale pentru anul următor perioadei evaluate, de a stabili necesităţile de formare profesională pentru anul următor perioadei evaluate, de a susţine interviul cu funcţionarul public evaluat şi de a înainta contrasemnatarului raportul de evaluare.

Învederează instanţei că, Raportul de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale reclamantului a fost completat de către evaluator cu respectarea întocmai a tuturor prevederilor legale mai sus citate.

Din succesiunea textelor de lege mai sus citate, rezultă că momentul luării la cunoştinţă a calificativului acordat este plasat în cea de-a doua fază a procesului de evaluare, aceea a INTERVIULUI.

Reclamantul nu a argumentat în vreun fel în ce a constat îngrădirea dreptului de a fi consemnate, comentariile pe care acesta le-a avut cu privire la consemnările făcute de către evaluator în raportul de evaluare, limitându-se la a face această apreciere.

Mai mult, la o simplă lecturare a Raportului de evaluare a performanţelor profesionale individuale pentru perioada evaluată cuprinsă între 01.01.2020-12.07.2020 şi 14.08.2020-31.12.2020 se poate, lesne observa, că la rubrica „Comentariile funcţionarului public evaluat" reclamantul NU a făcut niciun fel de comentariu cu privire la notele acordate pentru îndeplinirea obiectivelor individuale/criteriilor de performanţă şi nici cu privire la calificativul stabilit, din care să rezulte că există diferenţe de opinie asupra consemnărilor făcute de către evaluator.

Reclamantul a înţeles sa-şi exprime nemulţumirea cu privire la consemnările cuprinse în Raportul de evaluare a performanţelor profesionale individuale pentru perioada evaluată cuprinsă între 01.01.2020-12.07.2020 şi 14.08.2020-31.12.2020, a cărui anulare o solicită, prin adresa înregistrată la Cabinet Preşedinte sub nr. X/23.04.2021, deci ulterior semnării de către evaluator a Raportului de evaluare (31.03.2021).

Mai arată faptul că LEGIUITORUL a instituit prin art. 17 alin. (4) lit. a) din Anexa nr. 6 la O.U.G. nr. 57/2019 DOAR O POSIBILITATE DE MODIFICARE a raportului de evaluare, iar NU o obligaţie legală a evaluatorului, fiind, deci, vorba de o facultate de opţiune a evaluatorului [„în cazul în care între funcţionarul public evaluat şi evaluator există diferenţe de opinie asupra conţinutului raportului de evaluare se procedează astfel: a) în situaţia în care se ajunge la un punct de vedere comun, evaluatorul POATE modifica raportul de evaluare"].

În contextul celor arătate mai sus, nu i se poate imputa evaluatorului faptul că acesta nu ar fi respectat unul dintre principiile fundamentale ale procedurii administrative necontencioase, respectiv principiul contradictorialității, privit ca o aplicare a principiului respectării drepturilor la apărare şi că nu s-a conformat principiului „audi alteram partem" („ascultarea celeilalte parți").

În contextul în care acordarea şi stabilirea calificativului final de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale reclamantului pentru 01.01.2020-12.07.2020 şi 14.08.2020-31.12.2020, a fost făcută de către evaluator cu îndeplinirea cerinţelor expres prevăzute de O.U.G. nr. 57/2019, apreciază că este neîntemeiată şi, în consecinţă, trebuie respinsă solicitarea reclamantului privind „anularea raportului de evaluare şi concluziile acestuia ca nelegale şi netemeinice."

► Mai susţine, în mod neîntemeiat, reclamantul că „Raportul de evaluare este nelegal din următoarele motive:

V. Analizând modul de stabilire a obiectivelor şi criteriilor de performanţă prin raportul de evaluare, se constată că nu există posibilitatea de cuantificare. Nu mi se poate imputa vreo activitate la care să nu fi participat, astfel încât evaluatorul să poată demonstra, pe baza unor criterii preexistente, lipsa mea de performanţă."

Consideră ca aceste susţineri ale reclamantului sunt neîntemeiate, raportat la următoarele texte de lege:

Art. 485 alin. (2) şi (3) din O.U.G. nr. 57/2019:

„Art. 485 - Evaluarea performanţelor individuale ale funcţionarilor publici

(2) Procesul de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici de execuţie şi a funcţionarilor publici de conducere reprezintă aprecierea obiectivă a performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici, PRIN COMPARAREA gradului şi a modului de îndeplinire a obiectivelor individuale şi a criteriilor de performanţă stabilite CU rezultatele obţinute în mod EFECTIV de către funcţionarul public.

(3) Evaluarea performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici cuprinde următoarele elemente:

a) evaluarea gradului şi a modului de atingere a obiectivelor individuale;

b) evaluarea gradului de îndeplinire a criteriilor de performanţă.

(4) Pentru aprecierea gradului de atingere a obiectivelor individuale ale funcţionarilor publici se stabilesc indicatori de performanţă. Stabilirea obiectivelor individuale şi a indicatorilor de performanţă trebuie să aibă în vedere corelarea cu atribuţiile şi obiectivele instituţiei în care îşi desfăşoară activitatea funcţionarul public.

În conformitate cu dispoziţiile art. 11 alin. (1) din Anexa nr. 6 la O.U.G. nr. 57/2019: „Art. 11 - (1) Evaluarea performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici de execuţie şi conducere reprezintă aprecierea obiectivă a performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici, PRIN COMPARAREA gradului şi modului de îndeplinire a obiectivelor individuale şi a criteriilor de performanţă stabilite CU rezultatele obţinute în mod EFECTIV de către funcţionarul public PE PARCURSUL UNUI AN CALENDARISTIC, şi urmăreşte:

a) corelarea obiectivă dintre activitatea si cunoştinţele funcţionarului public necesare îndeplinirii obiectivelor individuale, stabilite în baza atribuţiilor din FIŞA POSTULUI si CERINŢELE funcţiei publice, prin raportare ta nivelul funcţiei publice deţinute;

b) asigurarea unui sistem motivațional, astfel încât să fie determinată creşterea performanţelor profesionale individuale;

c) identificarea necesităţilor de instruire a funcţionarilor publici, pentru îmbunătăţirea rezultatelor activităţii desfăşurate în scopul îndeplinirii obiectivelor stabilite."

Contrar susţinerilor reclamantului, din aceste dispoziţii legale şi din modul de stabilire a obiectivelor şi criteriilor de performanţă prin raportul de evaluare se poate observa cu uşurinţă că obiectivele au putut fi cuantificate, aspect care rezultă la o simplă lecturare a raportului contestat.

► Consideră neîntemeiate şi susţinerile reclamantului în sensul ca „Raportul de evaluare este nelegal din următoarele motive:

„IV. Nu lipsit de interes este punctajul acordat, modalitatea de calcul a notei care a fost făcută aleatoriu, cu nesocotirea aritmeticii elementare, lucru care nu poate fi reproşat neapărat ca un viciu formal, ci ca unul intenţionat, astfel încât, în speranţa ca o persoană mai puţin avizată şi lipsită de un banal calculator de mână, va trece peste calculul notei si nu va observa că, în loc de 4,39, nota obţinută, pe criterii ştiute numai de evaluator, de fapt, ar fi trebuit să obţinem o notă de 4,45, notă care oricum nu reflectă realitatea [...]", având în vedere următoarele considerente:

Art. 18 din Anexa nr. 6 din O.U.G. nr. 57/2019:

„Art. 18 - (1) h aplicarea art. 485 alin. (3) din prezentul cod, pentru fiecare dintre elementele prevăzute la Ut. a) şi b), evaluatorul acordă note de la 1 la 5. Nota 1 reprezintă nivelul minim de atingere a fiecăruia dintre obiectivele individuale în raport cu indicatorii de performantă şi, respectiv, nivelul minim apreciat de îndeplinire a fiecăruia dintre criteriile de performanţă, iar nota 5 reprezintă nivelul maxim.

(2) Nota finală acordată pentru elementul prevăzut la art. 485 alin. (3) Ut. a) din prezentul cod reprezintă media aritmetică a notelor acordate pentru îndeplinirea fiecărui obiectiv individual, inclusiv a celor revizuite, dacă s-a impus revizuirea acestora pe parcursul perioadei evaluate.

(3) Nota finală acordată pentru elementul prevăzut la art. 485 alin. (3) Ut. b) din prezentul cod reprezintă media aritmetică a notelor acordate pentru îndeplinirea fiecărui criteriu de performanţă.

(4) Punctajul final al evaluării performanţelor profesionale individuale este media aritmetică a notelor obţinute pentru obiectivele individuale şi criteriile de performantă, potrivit alin. (2) şi (3).

(5) în urma evaluării performanţelor profesionale individuale, funcţionarului public [ se acordă unul dintre următoarele calificative: foarte bine, bine, satisfăcător, nesatisfăcător.

(6) Acordarea calificativelor se face pe baza punctajului final al evaluării performanţelor profesionale individuale, după cum urmează:

a) pentru un punctaj între 1,00 - 2,50 se acordă calificativul «nesatisfăcător»;

b) pentru un punctaj între 2,51 - 3,50 se acordă calificativul –satisfăcător »;

c) pentru un punctaj între 3,51 - 4,50 se acordă calificativul "bine»;

d) pentru un punctaj între 4,51 - 5,00 se acordă calificativul «foarte bine»." învederează că evaluatorul, în mod obiectiv, a apreciat performanţele profesionale individuale ale reclamantului, prin compararea gradului şi a modului de îndeplinire a obiectivelor individuale şi a criteriilor de performanţă stabilite cu rezultatele obţinute în mod efectiv de către funcţionarul public, această apreciere fiind exprimată prin acordarea de către acesta a notelor.

De asemenea, evaluatorul, în vederea acordării notei pentru îndeplinirea obiectivelor individuale şi a criteriilor de performanţă, a procedat si la efectuarea mediei aritmetice a notelor acordate pentru îndeplinirea fiecărui obiectiv individual/criteriu de performantă în parte, fapt ce rezultă din Raportul de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale reclamantului, care au fost completate, în mod corect, de către evaluator la rubrica „Nota finală pentru îndeplinirea obiectivelor" cu nota 4,39 şi la rubrica „Nota pentru îndeplinirea criteriilor de performanţă" cu nota 4.39. contrar susţinerilor reclamantului.

Mai arată şi faptul că evaluatorul a procedat şi la acordarea punctajului final al evaluării performanţelor profesionale individuale, prin efectuarea mediei aritmetice a notelor obţinute pentru obiectivele individuale şi criteriile de performanţă, completând rubrica „Nota finală a evaluării" prin menţionarea notei 4.39. precum şi rubrica „Calificativul evaluării" prin precizarea calificativului „Bine", în conformitate cu textele de lege mai sus citate.

De asemenea, învederează instanţei de judecată că O.U.G. nr. 57/2019 NU cuprinde vreo menţiune expresă despre motivarea notelor acordate, art. 18 din Anexa nr. 6 la acest act normativ reglementând modalitatea de calcul a notelor acordate pentru îndeplinirea obiectivelor individuale şi a criteriilor de performanţă, precum şi semnificaţia notelor prevăzute de la „1 - 5" (respectiv „nivel minim" - „nivel maxim") şi stabilirea calificativului final al evaluării.

Aşadar, analiza Raportului de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale reclamantului relevă faptul că toate rubricile din formularul standard au fost completate, iar notele acordate pe o scară de la 1 (nivel minim) la 5 (nivel maxim) au fost atribuite de către evaluator în baza activităţii efective desfăşurate de reclamant în perioada 01.01.2020-12.07.2020 şi 14.08.2020-31.12.2020, activitatea fiind constatată şi apreciată în baza documentelor care reflecta activitatea sa, respectiv cea de Director Executiv al D.S.V.S.A.

Învederează instanţei de judecată că sunt neîntemeiate şi susţinerile reclamantului în sensul că evaluarea performanţelor profesionale ale acestuia s-a realizat „cu superficialitate", întrucât, în speţă, doar Preşedintele A.N.S.V.S.A.. în calitate de evaluator pentru funcţionarii publici care sunt în subordinea directă a acestuia, este singurul în măsură să aprecieze obiectiv performanţele profesionale individuale ale reclamantului, prin compararea gradului şi modului de îndeplinire a obiectivelor individuale şi a criteriilor de performanţă stabilite cu rezultatele obţinute în mod efectiv de către funcţionarul public pe parcursul anului 2020, aşa cum, de altfel, s-a procedat în cazul evaluării reclamantului.

În concluzie, în considerarea celor expuse mai sus şi având în vedere că Raportul de evaluare a performanţelor profesionale individuale a reclamantului pentru perioada evaluată cuprinsă între 01.01.2020 - 12.07.2020 şi 14.08.2020-31.12.2020 a fost făcut cu respectarea condiţiilor de formă şi de fond prevăzute de O.U.G. nr 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, fiind emis, potrivit art. 11 alin. (4) lit. d) din acelaşi act normativ, de persoana competentă, care şi-a exercitat această atribuţie în limitele puterii conferite de lege, implicând dreptul său de apreciere şi având, în cadrul marjei de apreciere, Libertatea de a alege soluţia care corespunde cel mai bine interesului public ce trebuie ocrotit, reiterează concluziile de respingere, ca neîntemeiată, a acţiunii formulate de reclamant.

În drept, îşi întemeiază prezenta întâmpinare pe dispoziţiile art. 205 şi urm. N.C.P.C., Legii nr. 544/2004, Legea nr. 188/1999 şi O.U.G. nr. 57/2019.

În dovedirea prezentei, pârâta înţelege să se folosească de proba cu înscrisuri, precum şi de orice alte probe a căror necesitate ar rezulta în urma dezbaterilor.

În cauză a fost încuviinţată şi administrată proba cu înscrisuri.

Prin încheierea din data de 01.09.2021 a fost respinsă excepţia inadmisibilităţii anulării adresei nr. X/05.05.2021 invocată de pârâtă prin întâmpinare (filele nr. 152-153).

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

În fapt, reclamantul B V F este funcţionar public de conducere, fiind directorul executiv al Direcţiei Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor O.

Prin raportul de evaluare din 31.03.2021 contestat în cauză a fost evaluată activitatea acestuia în anul 2020, acordându-i-se nota finală 4,39 şi calificativul ,,Bine” (filele nr. 51-57).

Fiind nemulţumit de calificativul acordat şi de modul în care s-a realizat procedura de evaluare reclamantul B V F a formulat la data de 23.04.2021 contestaţie împotriva acestui raport de evaluare (filele nr. 9-11), contestaţie ce a fost respinsă de pârâtă prin adresa nr. X/05.05.2021 (fila nr. 8).

În drept, funcţionarii publici nemulţumiţi de evaluarea comunicată potrivit art. 19 alin. (4), o pot contesta, în cadrul procedurii de evaluare, la conducătorul autorităţii sau instituţiei publice, în termen de 5 zile lucrătoare de la luarea la cunoştinţă [art. 20 alin. (1) din Anexa nr. 6 la O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ].

Conducătorul autorităţii sau instituţiei publice soluţionează contestaţia pe baza raportului de evaluare şi a referatelor întocmite de către funcţionarul public evaluat, de către evaluator şi de către contrasemnatar, în termen de 10 zile lucrătoare de la data expirării termenului de depunere a contestaţiei [art. 20 alin. (2) din Anexa nr. 6 la O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ].

Pe baza documentelor prevăzute la alin. (2), conducătorul autorităţii sau instituţiei publice respinge motivat contestaţia sau o admite, caz în care modifică raportul de evaluare în mod corespunzător. Rezultatul contestaţiei se comunică funcţionarului public în termen de 5 zile calendaristice de la soluţionarea acesteia [art. 20 alin. (3) din Anexa nr. 6 la O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ].

Funcţionarul public nemulţumit de rezultatul evaluării performanţelor profesionale individuale se poate adresa instanţei de contencios administrativ, în condiţiile legii [art. 20 alin. (5) din Anexa nr. 6 la O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ].

În baza acestor dispoziţii legale reclamantul B V F a contestat raportul de evaluare din 31.03.2021 la data de 23.04.2021, contestaţia sa fiind respinsă prin adresa Preşedintelui A.N.S.V.S.A. nr. X/05.05.2021 în care s-a arătat că procedura de evaluare a fost desfăşurată conform prevederilor Anexei nr. 6 din O.U.G. nr. 57/2019 şi toate susţinerile din contestaţie sunt nereale şi neîntemeiate, fiind menţinute toate observaţiile formulate, notele acordate, precum şi calificativul rezultat.

Reclamantul a criticat adresa nr. X/05.05.2021 susţinând că aceasta este nemotivată.

Prin întâmpinare pârâta a invocat excepţia inadmisibilităţii anulării acestei adrese susţinând că ea nu este un act administrativ, excepţia fiind respinsă ca neîntemeiată prin încheierea din data de 01.09.2021.

Forma scrisă a actului administrativ este o condiție de validitatea acestuia, iar de forma scrisă a actului administrativ se leagă și o altă condiție de concretizare exterioară a actului, respectiv motivarea acestuia.

Autoritățile care emit acte administrative au obligația de a motiva aceste acte deoarece în acest mod se fundamentează temeiurile de legalitate ale actului administrativ.

Puterea discreționară conferită unei autorități nu poate fi privită, într-un stat de drept, ca o putere absolută și fără limite, căci exercitarea dreptului de apreciere prin încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor prevăzute de Constituție ori de lege constituie exces de putere, în contextul în care Constituția României prevede în art. 31 alin. 2 obligația autorităților publice de a asigura informarea corectă a cetățeanului asupra treburilor publice, dar și asupra problemelor de interes personal.

Obligativitatea motivării actului administrativ reprezintă o garanție a respectării legii și a ocrotirii drepturilor cetățenești.

Prin urmare, orice act administrativ de natură a produce efecte privind drepturile și libertățile fundamentale trebuie motivat nu doar din perspectiva competenței de a emite acel act, ci și din perspectiva posibilității persoanei și a societății de a aprecia asupra legalității măsurii, respectiv asupra respectării granițelor dintre puterea discreționară și arbitrariu, fiindcă a accepta teza potrivit căreia autoritatea nu trebuie să-și motiveze deciziile sau motivarea acestora poate fi una evazivă, subînţeleasă sau dedusă echivalează cu golirea de conținut a esenței democrației și a statului de drept bazat pe principiul legalității.

Cu alte cuvinte în condițiile în care autoritățile publice sunt obligate să asigure informarea corectă a cetățenilor asupra problemelor de interes personal ale acestora și în condițiile în care deciziile acestor autorități sunt supuse controlului judecătoresc pe calea contenciosului administrativ, nu se poate susține că este permisă absența motivării explicite a actului administrativ.

În lipsa motivării explicite a actului administrativ, posibilitatea atacării în justiție a actului respectiv este iluzorie, de vreme ce judecătorul nu poate specula asupra motivelor care au determinat autoritatea administrativă să ia o anumită măsură și absența acestei motivări favorizează emiterea unor acte administrative abuzive, de vreme ce absența motivării lipsește de orice eficiență controlul judecătoresc al actelor administrative.

Prin urmare motivarea reprezintă o obligație generală, aplicabilă oricărui act administrativ, ea reprezintă o condiție de legalitate externă a actului, care face obiectul unei aprecieri in concreto, după natura acestuia și contextul adoptării sale, iar obiectivul său este prezentarea într-un mod clar și neechivoc a raționamentului instituției emitente a actului.

Motivarea urmărește o dublă finalitate: îndeplinește, în primul rând, o funcție de transparență în profitul beneficiarului actului, care va putea, astfel, să verifice dacă actul este sau nu întemeiat; şi permite, de asemenea, instanței să realizeze controlul său jurisdicțional, deci în cele din urmă permite reconstituirea, în cazul angajării răspunderii disciplinare a funcţionarului public, faptelor imputate şi a raționamentului efectuat de autorul actului pentru a ajunge la adoptarea acestuia. Desigur ea trebuie să figureze chiar în cuprinsul actului și să fie realizată de autorul său. 

Motivarea actului administrativ este menită a evita dobândirea de către autoritatea administrativă a unei puteri discreționare, precum și a asigura exercitarea de către subiectul de drept căruia i se adresează a dreptului la apărare și a celui la un proces echitabil, reglementat prin art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, condiție a cărui nesocotire atrage anulabilitatea actului.

Din perspectiva instanței de judecată, motivarea este decisivă pentru a face demarcația între actul administrativ adoptat în cadrul marjei de apreciere conferite de legea autorității publice și cel adoptat prin exces de putere, astfel cum este definit acest termen în articolul 2 alin. 1) lit. n) din Legea nr. 554/2004.

Așadar, a motiva implică a face cunoscute cu claritate elementele de fapt și de drept care permit înțelegerea și aprecierea legalității sale, iar importanța acestei exigențe depinde în mod considerabil de natura actului, de contextul juridic în care el intervine, precum și de interesele pe care destinatarii actului ar putea să le aibă în primirea acestor explicații și deci motivarea trebuie să permită judecătorului să exercite un control asupra elementelor de fapt și de drept care au servit drept bază de exercitare a puterii de apreciere, deci trebuie realizată într-un mod suficient de detaliat.

În cazul analizării contestaţiei funcţionarului public împotriva raportului de evaluare obligația motivării actului administrativ prin care se soluţionează contestaţia este impusă în mod expres de legiuitor şi prin dispozițiile art. 20 alin. (3) din Anexa nr. 6 la O.U.G. nr. 57/2019 care prevăd obligaţia conducătorului autorităţii sau instituţiei publice de a respinge motivat contestaţia sau o admite, caz în care modifică raportul de evaluare în mod corespunzător.

Din această perspectivă, este pe deplin justificată critica reclamantului B V F din acțiunea sa în privinţa lipsei motivării adresei nr. X/05.05.2021, în condiţiile în care, în general, dar în special actele administrative individuale care sunt defavorabile unei persoane trebuie motivate, în contextul în care motivarea constituie o garanție contra arbitrariului și numai aceasta face posibilă exercitarea efectivă a dreptului la apărare, în acord și cu jurisprudența Înaltei Curţi de Casație și Justiție care a statuat prin decizii de speță că obligația autorității emitente de a motiva actul administrativ constituie o garanție contra arbitrariului administrației publice și se impune mai ales în cazul actelor prin care se suprimă drepturi sau situații juridice individuale.

În concret, actul administrativ contestat de reclamantul B V F nu poate fi apreciat ca fiind motivat atât timp cât lipsește cu desăvârșire orice argument sau motiv referitor la netemeinicia sau nerealitatea criticilor expuse de reclamant prin contestaţie, simpla menţiune că toate susţinerile din contestaţie sunt nereale şi neîntemeiate, nefiind suficientă pentru a reţine motivarea actului administrativ.

Având în vedere că adresa nr. X/05.05.2021 este nemotivată instanţa constată că sunt întemeiate criticile reclamantului sub acest aspect şi se impune anularea acesteia.

În continuare instanţa reţine că evaluarea performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici se face anual [art. 485 alin. (1) din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ].

Procesul de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici de execuţie şi a funcţionarilor publici de conducere reprezintă aprecierea obiectivă a performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici, prin compararea gradului şi a modului de îndeplinire a obiectivelor individuale şi a criteriilor de performanţă stabilite cu rezultatele obţinute în mod efectiv de către funcţionarul public [art. 485 alin. (2) din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ].

Evaluarea performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici cuprinde următoarele elemente: a) evaluarea gradului şi a modului de atingere a obiectivelor individuale; b) evaluarea gradului de îndeplinire a criteriilor de performanţă [art. 485 alin. (3) din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ].

Pentru aprecierea gradului de atingere a obiectivelor individuale ale funcţionarilor publici se stabilesc indicatori de performanţă. Stabilirea obiectivelor individuale şi a indicatorilor de performanţă trebuie să aibă în vedere corelarea cu atribuţiile şi obiectivele instituţiei în care îşi desfăşoară activitatea funcţionarul public [art. 485 alin. (4) din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ].

Evaluarea performanţelor profesionale individuale se realizează pentru toţi funcţionarii publici care au desfăşurat efectiv activitate, minimum 6 luni, în anul calendaristic pentru care se realizează evaluarea [art. 485 alin. (6) din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ].

Procesul de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici, precum şi de evaluare a activităţii funcţionarilor publici debutanţi se desfăşoară cu respectarea metodologiei de evaluare a performanţelor individuale ale funcţionarilor publici din anexa nr. 6 la prezentul cod [art. 485 alin. (10) din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ].

În urma evaluării performanţelor profesionale individuale, funcţionarului public i se acordă unul dintre următoarele calificative: "foarte bine", "bine", "satisfăcător", "nesatisfăcător" [art. 1 alin. (2) din Anexa nr. 6 la O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ].

Evaluarea performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici de execuţie şi conducere reprezintă aprecierea obiectivă a performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici, prin compararea gradului şi modului de îndeplinire a obiectivelor individuale şi a criteriilor de performanţă stabilite cu rezultatele obţinute în mod efectiv de către funcţionarul public pe parcursul unui an calendaristic, şi urmăreşte: a) corelarea obiectivă dintre activitatea şi cunoştinţele funcţionarului public necesare îndeplinirii obiectivelor individuale, stabilite în baza atribuţiilor din fişa postului şi cerinţele funcţiei publice, prin raportare la nivelul funcţiei publice deţinute; b) asigurarea unui sistem motivaţional, astfel încât să fie determinată creşterea performanţelor profesionale individuale; c) identificarea necesităţilor de instruire a funcţionarilor publici, pentru îmbunătăţirea rezultatelor activităţii desfăşurate în scopul îndeplinirii obiectivelor stabilite [art. 11 alin. (1) din Anexa nr. 6 la O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ].

Evaluarea performanţelor profesionale individuale ale funcţionarului public se consemnează în raportul de evaluare întocmit şi semnat de către superiorul ierarhic nemijlocit al funcţionarului public, care se contrasemnează de către persoanele prevăzute la art. 12 alin. (2) şi (3) din prezenta anexă şi se aprobă de către persoanele prevăzute la art. 12 alin. (4) din prezenta anexă, în condiţiile prezentei metodologii [art. 11 alin. (2) din Anexa nr. 6 la O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ].

Prin cererea de chemare în judecată reclamantul B V F a solicitat anularea raportului de evaluare invocând în susţinerea cererii sale cinci motive de nelegalitate care vizează raportul de evaluare sau desfăşurarea procedurii de evaluare.

Primul motiv de nelegalitate vizează perioada evaluată, reclamantul susţinând că raportul cuprinde două etape de evaluare, însă în cadrul acestor etape el a fost fie în concediu medical, fie în concediu de odihnă, astfel că evaluarea a fost făcută fără consultarea dosarului său de personal şi i-au fost acordate note şi pentru situaţii ce nu puteau fi evaluate.

Sub acest aspect instanţa reţine că, aşa cum s-a arătat, evaluarea performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici se face anual [art. 485 alin. (1) din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ şi art. 1 alin. (1) din Anexa nr. 6 la O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ].

Evaluarea anuală a performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici se realizează pentru un an calendaristic, în perioada cuprinsă între 1 ianuarie - 31 martie din anul următor perioadei evaluate, pentru toţi funcţionarii publici care au desfăşurat efectiv activitate minimum 6 luni în anul calendaristic pentru care se realizează evaluarea [art. 14 alin. (1) din Anexa nr. 6 la O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ].

În cauză se observă că prin raportul de evaluare din 31.03.2021 contestat a fost evaluată activitatea reclamantului pe parcursul anului 2020 (în raport menţionându-se perioadele 01.01.2020 – 12.07.2020 şi 14.08.2020 – 31.12.2020). Pe parcursul anului 2020 deşi reclamantul B V F a fost atât în concediu medical, cât şi în concediu de odihnă (aspecte ce nu sunt contestate în cauză), acesta a desfăşurat efectiv activitate mai mult de 6 luni, astfel că în mod legal, potrivit art. 485 alin. (1) din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ şi art. 1 alin. (1) şi art. 14 alin. (1) din Anexa nr. 6 la O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, a fost efectuată evaluarea anuală a performanţelor individuale ale acestuia, fiind nefondate criticile sale sub acest aspect.

De asemenea, deşi reclamantul a susţinut că i-au fost acordate note şi pentru situaţii ce nu puteau fi evaluate acesta nu a arătat în concret care sunt notele acordate pentru astfel de situaţii, astfel că instanţa nu poate reţine aceste critici.

Cel de-al doilea motiv de nelegalitate invocat de reclamant se referă la faptul că la începutul perioadei evaluate nu i-au fost aduse la cunoştinţă toate obiectivele individuale şi indicatorii de performanţă.

Instanţa constată că aceste critici ale reclamantului sunt întemeiate, pentru argumentele care succedă.

Dispoziţiile legale prevăd că evaluarea performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici cuprinde următoarele elemente: a) evaluarea gradului şi a modului de atingere a obiectivelor individuale; b) evaluarea gradului de îndeplinire a criteriilor de performanţă [art. 485 alin. (3) din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ].

În vederea realizării componentei evaluării performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici de execuţie şi de conducere prevăzute la art. 485 alin. (3) lit. a) din prezentul cod, la începutul perioadei evaluate persoana care are calitatea de evaluator stabileşte obiectivele individuale pentru funcţionarii publici a căror activitate o coordonează şi indicatorii de performanţă utilizaţi în evaluarea gradului şi modului de atingere a acestora [art. 16 alin. (1) din Anexa nr. 6 la O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ].

Obiectivele prevăzute la alin. (1) se stabilesc în conformitate cu atribuţiile din fişa postului, prin raportare la funcţia publică deţinută, gradul profesional al acesteia, cunoştinţele teoretice şi practice şi abilităţile necesare exercitării funcţiei publice deţinute de funcţionarul public şi corespund obiectivelor compartimentului în care îşi desfăşoară activitatea funcţionarul public [art. 16 alin. (2) din Anexa nr. 6 la O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ].

Indicatorii de performanţă prevăzuţi la alin. (1) se stabilesc pentru fiecare obiectiv individual, în conformitate cu nivelul atribuţiilor titularului funcţiei publice, prin raportare la cerinţele privind cantitatea şi calitatea muncii prestate [art. 16 alin. (3) din Anexa nr. 6 la O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ].

În toate situaţiile obiectivele individuale şi indicatorii de performanţă se aduc la cunoştinţa funcţionarului public la începutul perioadei evaluate [art. 16 alin. (4) din Anexa nr. 6 la O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ].

Obiectivele individuale şi indicatorii de performanţă pot fi revizuiţi trimestrial sau ori de câte ori intervin modificări în activitatea ori în structura organizatorică a autorităţii sau instituţiei publice. Prevederile alin. (4) se aplică în mod corespunzător [art. 16 alin. (5) din Anexa nr. 6 la O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ].

Aşadar, din dispoziţiile legale care precedă rezultă că la începutul perioadei evaluate persoana care are calitatea de evaluator stabileşte obiectivele individuale pentru funcţionarii publici a căror activitate o coordonează şi indicatorii de performanţă utilizaţi în evaluarea gradului şi modului de atingere a acestora şi că în toate situaţiile obiectivele individuale şi indicatorii de performanţă se aduc la cunoştinţa funcţionarului public la începutul perioadei evaluate.

Perioada evaluată în cazul reclamantului B V F a început la data de 01.01.2020, aşa cum rezultă din raportului de evaluare din 31.03.2021, astfel că, în condiţiile în care reclamantul a susţinut că nu i-au fost aduse la cunoştinţă obiectivele individuale şi indicatorii de performanţă, pârâta trebuia să facă dovada respectării obligaţiei impuse de art. 16 alin. (4) din Anexa nr. 6 la O.U.G. nr. 57/2019.

Sub acest aspect prin întâmpinarea formulată pârâta a susţinut că obiectivele individuale şi indicatorii de performanţă i-au fost aduse la cunoştinţă reclamantului la începutul anului 2021, respectiv la 02.02.2021, aspect ce rezultă din Nota de serviciu nr. X/13.01.2021 emisă de AUTORITATEA NAŢIONALĂ SANITARĂ VETERINARĂ ŞI PENTRU SIGURANŢA ALIMENTELOR (ataşată la dosar la filele nr. 59-65).

Instanţa constată că susţinerile pârâtei sunt lipsite de suport legal, aceasta făcând confuzie între perioada de evaluare şi perioada evaluată, dispoziţiile art. 16 alin. (4) din Anexa nr. 6 la O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ stabilind că obiectivele individuale şi indicatorii de performanţă se aduc la cunoştinţa funcţionarului public la începutul perioadei evaluate şi nu a perioadei de evaluare, fiind logică o astfel de dispoziţie, urmărindu-se ca funcţionarul public să aibă cunoştinţă de toate aceste informaţii încă de la începutul perioadei ce va fi evaluată pentru a i se da acestuia posibilitatea să ia toate măsurile legale şi să depună toate diligenţele necesare pentru atingerea obiectivelor şi indicatorilor de performanţă care i se impun. Astfel, perioada de evaluare este reglementată de dispoziţiile art. 14 alin. (1) din Anexa nr. 6 la O.U.G. nr. 57/2019, conform căruia evaluarea anuală a performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici se realizează pentru un an calendaristic, în perioada cuprinsă între 1 ianuarie - 31 martie din anul următor perioadei evaluate, pentru toţi funcţionarii publici care au desfăşurat efectiv activitate minimum 6 luni în anul calendaristic pentru care se realizează evaluarea.

Având în vedere că în cazul reclamantului B V F perioada evaluată, conform raportului de evaluare din 31.03.2021, a fost cuprinsă între 01.01.2020 – 12.07.2020 şi 14.08.2020 – 31.12.2020, aşadar aceasta debutat la 01.01.2020, este evident că obiectivele individuale şi indicatorii de performanţă trebuiau să fie aduşi la cunoştinţa reclamantului cel mai târziu la data de 01.01.2020 sau anterior acestei date, astfel că nu se poate susţine că aceste informaţii i-au fost aduse la cunoştinţă reclamantului prin nota de serviciu nr. X/13.01.2021 la data de 02.02.2021 întrucât la acest moment se încheiase perioada evaluată, reclamantul fiind în perioada de evaluare.

Ulterior, la data de 21.09.2021, pârâta a ataşat la dosar notele de serviciu nr. X/18.12.2019, nr. X/30.12.2019, nr. X/09.10.2020 şi nr. X/19.10.2020 (filele nr. 155-172) susţinând că din subiectele discutate în cadrul şedinţelor convocate în baza acestor note de serviciu rezultă obiectivele din raportul de evaluare.

Analizând aceste înscrisuri instanţa constată în primul rând că nu rezultă dacă la aceste şedinţe de lucru a participat efectiv şi reclamantul B V F. În al doilea rând se observă că ultimele două note de serviciu au fost emise la 09.10.2020 şi 19.10.2020, aşadar în timpul perioadei evaluate şi nu la începutul acestei perioade, ele putând viza exclusiv perioada ulterioară emiterii lor. În al treilea rând din aceste documente nu rezultă în concret care au fost obiectivele individuale şi indicatorii de performanţă ce au fost aduse la cunoştinţa reclamantului, primele două note de serviciu vizând şedinţa de lucru ce a avut loc în perioada 07-09.01.2020 în care s-au discutat diferite propuneri de modificări legislative, s-au prezentat propunerile grupului de lucru cu privire la noua strategie privind măsurile de prevenire şi combatere a pestei porcine africane, calendarul unor misiuni de audit, rezultatele unor controale, statele de funcţii, informaţii cu privire la concursurile de angajare, o informare cu privire la auditul financiar UE referitor la despăgubirea în focarele de pestă porcină africană, strategia de zonare a laboratoarelor pe domeniul sănătăţii animalelor şi siguranţa alimentelor pe anul 2020 şi analizele financiare a costurilor privind detecţia la nivelul LSVSA judeţene desemnate şi confirmarea prezenţei virusului pestei porcine africane. Nota de serviciu nr. X/19.10.2020 se referă la întocmirea rapoartelor de evaluare de directorii executivi care au avut modificări ale raporturilor de serviciu, aşadar nu vizează niciun obiectiv sau indicator de performanţă.

Deşi din nota de serviciu nr. X/09.10.2020 se pot deduce unele dintre obiectivele individuale ce puteau viza activitatea reclamantului de director executiv a DSVSA O, nu rezultă din acest document şi indicatorii de performanţă care trebuiau stabiliţi, conform art. 16 alin. (3) din Anexa nr. 6 la O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, pentru fiecare obiectiv individual. Totodată, aşa cum s-a arătat, această notă vizează doar activitatea ulterioară emiterii ei.

Cel de-al treilea motiv de nelegalitate invocat de reclamant vizează nerespectarea procedurii de evaluare, prin eludarea etapei interviului.

Sub acest aspect se reţine că evaluarea performanţelor profesionale individuale se realizează în următoarele etape: a) completarea raportului de evaluare a performanţelor profesionale individuale de către evaluator; b) interviul; c) contrasemnarea raportului de evaluare de către persoana prevăzută la art. 12 alin. (2) din prezenta anexă; d) aprobarea raportului de evaluare de către persoana prevăzută la art. 12 alin. (4) din prezenta anexă [art. 17 alin. (1) din Anexa nr. 6 la O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ].

Interviul este o discuţie între evaluator şi funcţionarul public evaluat în cadrul căreia se aduce la cunoştinţa funcţionarului public evaluat conţinutul raportului de evaluare, se discută aspectele cuprinse în acesta, având ca finalitate semnarea şi datarea raportului, de către evaluator şi de către funcţionarul public evaluat [art. 17 alin. (3) din Anexa nr. 6 la O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ].

În cazul în care între funcţionarul public evaluat şi evaluator există diferenţe de opinie asupra conţinutului raportului de evaluare se procedează astfel: a) în situaţia în care se ajunge la un punct de vedere comun, evaluatorul poate modifica raportul de evaluare; b) în situaţia în care nu se ajunge la un punct de vedere comun, funcţionarul public consemnează comentariile sale în raportul de evaluare, în secţiunea dedicată [art. 17 alin. (4) din Anexa nr. 6 la O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ].

În situaţia în care funcţionarul public evaluat refuză să semneze raportul de evaluare, acest aspect se consemnează într-un proces-verbal întocmit de către evaluator şi semnat de către acesta şi un martor. Refuzul funcţionarului public evaluat de a semna raportul de evaluare nu împiedică producerea efectelor juridice ale acestuia [art. 17 alin. (5) din Anexa nr. 6 la O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ].

Reclamantul B V F a arătat că pârâta a ignorat total etapa interviului, fiind privat de posibilitatea de a discuta şi de a-şi exprima opinia faţă de conţinutul raportului de evaluare. Se observă că raportul de evaluare din 31.03.2021 nu a fost semnat de reclamant, purtând doar semnătura evaluatorului.

Prin întâmpinarea formulată pârâta nu a negat lipsa parcurgerii etapei interviului în evaluarea reclamantului, susţinând că reclamantul nu a argumentat în vreun fel în ce a constat îngrădirea dreptului său de a-i fi consemnate comentariile pe care le-a avut cu privire la consemnările evaluatorului, că la rubrica ,,Comentariile funcţionarului public evaluat” reclamantul nu a făcut niciun fel de comentariu şi că acesta a înţeles să îşi exprime nemulţumirea cu privire la consemnările din raportul de evaluare prin adresa nr. X/23.04.2021, adică ulterior semnării raportului de evaluare la 31.03.2021.

Instanţa constată nelegalitatea evidentă a procedurii de evaluare a reclamantului în condiţiile în care aceasta a avut loc fără parcurgerea etapei interviului, etapă obligatorie impusă de dispoziţiile art. 17 din Anexa nr. 6 la O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ.

Argumentele pârâtei că reclamantul nu a argumentat în vreun fel în ce a constat îngrădirea dreptului său de a-i fi consemnate comentariile pe care le-a avut cu privire la consemnările evaluatorului şi că la rubrica ,,Comentariile funcţionarului public evaluat” reclamantul nu a făcut niciun fel de comentariu sunt lipsite de orice logică, fiind evident că în condiţiile eludării etapei interviului reclamantul nu a avut posibilitatea să îşi exprime opinia cu privire la cele consemnate în raportul de evaluare şi, în mod evident, nefiind convocat la interviu, nu a putut efectua nici observaţii sau comentarii care să fie consemnate în raport. De altfel, se observă că raportul de evaluare nu a fost semnat de reclamant, de la dosar lipsind şi procesul-verbal ce trebuia întocmit în cazul în care acesta ar fi refuzat semnarea, potrivit art. 17 alin. (5) din Anexa nr. 6 la O.U.G. nr. 57/2019, ceea ce confirmă lipsa parcurgerii etapei interviului.

Faptul că reclamantul B V F a contestat ulterior finalizării procedurii de evaluare raportul de evaluare din 31.03.2021, în temeiul art. 20 din Anexa nr. 6 la O.U.G. nr. 57/2019, nu poate conduce la înlăturarea nelegalităţii procedurii de evaluare desfăşurate fără parcurgerea etapei interviului. Etapa interviului este o etapă obligatorie a procedurii de evaluare în cadrul căreia funcţionarul public evaluat îşi expune opinia asupra conţinutului raportului de evaluare, având va finalitate semnarea şi datarea raportului, de către evaluator şi de către funcţionarul public evaluat, iar posibilitatea funcţionarului public evaluat de a contesta, pe cale administrativă, raportul de evaluare nu înlătura obligativitatea parcurgerii etapei interviului.

De asemenea, nici faptul că evaluatorul nu este obligat să modifice raportul de evaluare în situaţia în care nu se ajunge la un punct de vedere comun nu înlătură obligativitatea parcurgerii etapei interviului.

Întrucât în cauză nu a fost respectată procedura de evaluare a reclamantului, nefiind parcursă etapa interviului instanţa constată că se impune anularea raportului de evaluare din 31.03.2021, acesta fiind emis cu nerespectarea dispoziţiilor legale.

Următorul motiv de nelegalitate a raportului de evaluare invocat de reclamant vizează modul de calcul al punctajului obţinut.

Sub acest aspect se reţine că în aplicarea art. 485 alin. (3) din Codul administrativ, pentru fiecare dintre elementele prevăzute la lit. a) şi b), evaluatorul acordă note de la 1 la 5. Nota 1 reprezintă nivelul minim de atingere a fiecăruia dintre obiectivele individuale în raport cu indicatorii de performanţă şi, respectiv, nivelul minim apreciat de îndeplinire a fiecăruia dintre criteriile de performanţă, iar nota 5 reprezintă nivelul maxim [art. 18 alin. (1) din Anexa nr. 6 la O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ].

Nota finală acordată pentru elementul prevăzut la art. 485 alin. (3) lit. a) din prezentul cod reprezintă media aritmetică a notelor acordate pentru îndeplinirea fiecărui obiectiv individual, inclusiv a celor revizuite, dacă s-a impus revizuirea acestora pe parcursul perioadei evaluate [art. 18 alin. (2) din Anexa nr. 6 la O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ].

Nota finală acordată pentru elementul prevăzut la art. 485 alin. (3) lit. b) din prezentul cod reprezintă media aritmetică a notelor acordate pentru îndeplinirea fiecărui criteriu de performanţă [art. 18 alin. (3) din Anexa nr. 6 la O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ].

Punctajul final al evaluării performanţelor profesionale individuale este media aritmetică a notelor obţinute pentru obiectivele individuale şi criteriile de performanţă, potrivit alin. (2) şi (3) [art. 18 alin. (4) din Anexa nr. 6 la O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ].

În urma evaluării performanţelor profesionale individuale, funcţionarului public i se acordă unul dintre următoarele calificative: foarte bine, bine, satisfăcător, nesatisfăcător [art. 18 alin. (5) din Anexa nr. 6 la O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ].

Acordarea calificativelor se face pe baza punctajului final al evaluării performanţelor profesionale individuale, după cum urmează: a) pentru un punctaj între 1,00 - 2,50 se acordă calificativul "nesatisfăcător"; b) pentru un punctaj între 2,51 - 3,50 se acordă calificativul "satisfăcător"; c) pentru un punctaj între 3,51 - 4,50 se acordă calificativul "bine"; d) pentru un punctaj între 4,51 - 5,00 se acordă calificativul "foarte bine" [art. 18 alin. (6) din Anexa nr. 6 la O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ].

Analizând notele acordate reclamantului B V F din raportul de evaluare din 31.03.2021 instanţa constată că susţinerile acestuia din cererea de chemare în judecată sunt neîntemeiate, punctajul final al evaluării performanţelor profesionale individuale fiind calculat corect. Astfel, în mod corect a fost stabilită nota 4,39 ca medie aritmetică a celor 48 de note (28 de note de 4,4; 13 note de 4,3; 7 note de 4,5) acordate pentru îndeplinirea fiecărui obiectiv individual [(28*4,4+13*4,3+7*4,5):48=4,3875] şi nota 4,39 ca medie aritmetică a celor 19 note (6 note de 4,4; 7 note de 4,3; 6 note de 4,5) acordate pentru îndeplinirea fiecărui criteriu de performanţă [(6*4,4+7*4,3+6*4,5):48=4,3947], iar ulterior punctajul final a fost stabilit la 4,39 (media aritmetică a celor două note), punctaj ce corespunde calificativului ,,bine”.

Nefondate sunt şi criticile reclamantului cu privire la imposibilitatea de cuantificare a obiectivelor şi criteriilor de performanţă întrucât, potrivit dispoziţiilor legale enunţate, acestea pot fi cuantificate, pentru fiecare dintre elementele prevăzute la art. 485 alin. (3) lit. a) şi b) din Codul administrativ, evaluatorul fiind cel care are competenţa de a aprecia modul de îndeplinire a obiectivelor şi criteriilor de performanţă, acordând note de la 1 la 5, unde nota 1 reprezintă nivelul minim de atingere a fiecăruia dintre obiectivele individuale în raport cu indicatorii de performanţă şi, respectiv, nivelul minim apreciat de îndeplinire a fiecăruia dintre criteriile de performanţă, iar nota 5 reprezintă nivelul maxim.

În raport de aspectele care precedă având în vedere că pârâta nu a făcut dovada aducerii la  cunoştinţa reclamantului la începutul perioadei evaluate a obiectivelor individuale şi a indicatorilor de performanţă, precum şi faptul că procedura de evaluare s-a desfăşurat fără parcurgerea etapei interviului instanţa constată că raportul de evaluare din data de 31.03.2021 privindu-l pe reclamantul B V F este nelegal şi se impune anularea acestuia, impunându-se, totodată, şi anularea adresei nr. X/05.05.2021 prin care a fost respinsă contestaţia reclamantului şi a fost menţinut acest raport de evaluare emis cu nerespectarea dispoziţiilor legale, fără a se expune motivele respingerii contestaţiei, motiv pentru care se va admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul B V-F în contradictoriu cu pârâta AUTORITATEA NAŢIONALĂ SANITARĂ VETERINARĂ ŞI PENTRU SIGURANŢA ALIMENTELOR, prin Preşedinte, şi se va dispune anularea adresei nr. X/05.05.2021 şi a raportului de evaluare din 31.03.2021.

Instanţa va lua act că se vor solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.

Data publicarii pe portal: 02.05.2022

Domenii speta

Spete similare