Contestaţie decizie de pensionare

Cod ECLI ECLI:RO:TBGRJ:2020:010.000105

Cod operator 2442/2443

Dosar nr. .............

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

Sentinţa nr. 105/2020

Şedinţa publică din data de 06 martie 2020

Completul compus din:

PREŞEDINTE .................

Asistent  judiciar .................

Asistent  judiciar .......................

Grefier ..........................

Pe rol judecarea cererii de chemare în judecată formulată de către reclamantul JI, în contradictoriu cu pârâta CJP având ca obiect contestaţie decizie de pensionare.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică a răspuns reclamantul, asistat de apărător ales, avocat BM, cu delegaţie la dosar.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care, având cuvântul, avocat BM, pentru reclamant, a depus la dosar practică judiciară şi chitanţa din data de 28.01.2020 în valoare de 1.000 lei reprezentând contravaloare onorariu avocat.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanţa a constatat cauza în stare de judecată şi a acordat cuvântul reprezentantului reclamantului pe fond.

Având cuvântul, avocat BM, pentru reclamant, a solicitat instanţei să admită acţiunea aşa cum a fost formulată, să dispună anularea deciziilor ce fac obiectul cauzei, cu cheltuieli de judecată.

Totodată, a învederat că reclamantul a desfăşurat activităţi independente având cabinet individual de contabilitate în baza căruia a realizat venituri încadrându-se în cota de 4 salarii medii pe economie prevăzute de lege.

INSTANŢA

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale la data de ..............., sub nr. ....................., reclamantul JI, în contradictoriu cu pârâta CJP, a formulat contestaţie împotriva deciziei nr..............din 02.09.2019 privind suspendarea pensiei de invalidate, deciziei nr. ........ din 12.09.2019 privind recuperarea sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestaţii de asigurări sociale şi deciziei nr................3 din 02.09.2019 privind reluarea plăţii pensiei, emise de pârâta CJP solicitând instanţei ca, prin sentinţa ce o va pronunţa, să desființeze deciziile menţionate.

În motivarea contestației, reclamantul a învederat că pârâta solicită recuperarea sumei de 5.484 lei, sumă ce reprezintă pensia de invaliditate obţinută în perioada 01.01.2017 - 23.11.2017, invocându-se faptul că reclamantul a realizat venituri din activităţi dependente.

Reclamantul a arătat că, potrivit art. 67, art. 7 punctul 1 şi 3 din Codul fiscal, activitatea dependentă se deosebeşte de activitatea independentă, iar activitatea de contabil autorizat este considerată o activitate independentă şi nu dependentă.

A mai contestat reclamantul şi faptul că, odată cu reluarea pensiei la data de 23.11.2017 s-a modificat şi modalitatea de calcul a acesteia, respectiv s-a reluat plata pensiei de invaliditate gradul II cu un punctaj mediu anual de 0,5124 care s-a aplicat la o valoare a punctului de pensie de 1.000 lei în loc de 1.100 lei, aşa cum fusese avut în vedere până la data suspendării, această diminuare a pensiei nefiind motivată de către pârâtă.

În dovedire, a depus la dosar în copie o serie de înscrisuri (filele 4 - 10).

Urmare adresei instanţei, pârâta a depus la dosarul cauzei copia dosarului de pensionare a reclamantului.

Pârâta CJP a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

A arătat pârâta că în perioada în litigiu, respectiv 01.01.2017 - 23.11.2017, reclamantul a beneficiat de pensie de invaliditate gradul II.

A menţionat că, urmare reverificării dosarelor privind pensiile de invaliditate gradul II s-a constatat că, în perioada menţionată, reclamantul s-a aflat în situaţia de incompatibilitate potrivit art. 114 lit. e) din Legea nr.263/2010, raportat la veniturile declarate şi realizate, fapt pentru care pârâta a emis decizia nr......... din 12.09.2019 privind recuperarea sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestaţii de asigurări sociale, prin care a stabilit un debit în suma de 5.484 lei pentru perioada 01.01.2017 - 23.11.2017.

A arătat că, potrivit prevederilor art.114 alin.(1) lit.e) coroborat cu prevederile art. 6 alin.(1) punctul IV din Legea nr.263/2010, plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze: pensionarul, beneficiar al unei pensii de invaliditate încadrat în gradul I sau II, se regăseşte în una dintre situaţiile prevăzute de art. 6 alin.(1) pct. I, II sau IV, cu excepţia consilierilor locali sau judeţeni.

De asemenea, potrivit art.118 din Legea nr.263/2010, pensionarii cu gradul II de invaliditate nu pot cumula venituri din alte activităţi dependente cu pensia întrucât, conform art.69 lit.b) din Legea nr.263/2010, şi-au pierdut în totalitate capacitatea de muncă, fiind păstrată doar capacitatea de autoîngrijire.

La data de 27.01.2020, reclamantul a depus note de şedinţă, arătând că veniturile cumulate cu pensia provin din activităţi independente, nefiind venituri din salarii, invocând în acest sens art. 22 din H.G. nr. 257/2011, unde se specifică faptul că în categoria persoanelor fizice autorizate să desfăşoare activităţi economice se încadrează şi contabilul autorizat, acesta exercitând o profesiune liberă.

A menţionat că veniturile încasate în cursul anului 2017 în sumă totală de 12.200 lei nu au depăşit cele 4 salarii medii brute pe economie stabilite conform Legii nr.7/2017, depunând în acest sens copie certificată pentru conformitate cu originalul după registrul de încasări şi plăţi pentru perioada în litigiu.

În probatoriu a fost administrată proba cu înscrisuri.

Examinând acţiunea în raport de actele aflate la dosar şi de susţinerile părţilor, instanţa constată următoarele:

Prin decizia  nr................. din 02.09.2019 (fila 6 din dosar) privind suspendarea pensiei de invaliditate, emisă de JI, începând cu data de 01.01.2017, în temeiul prevederilor art.114 alin.(1) lit.e) din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare.

Prin decizia nr................. din 02.09.2019 (fila 7 din dosar) privind reluarea plății pensiei, emisă de CJP, s-a dispus reluarea plății pensiei începând cu data de 23.11.2017, în temeiul prevederilor art.115 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare.

Prin decizia nr................ din 12.09.2019 (fila 8 din dosar), privind recuperarea sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestații de asigurări sociale, emisă de CJP, în baza art. 179 din Legea nr.263/2010  s-a dispus constituirea în sarcina reclamantului a unui debit în sumă de 5.484 lei, reprezentând drepturi încasate necuvenit în perioada 01.01.2017 - 23.11.2017, urmând să fie recuperat de la beneficiar în temeiul art.181 din Legea nr.263/2010.

Prin contestația formulată în prezenta cauză, reclamantul a contestat toate cele trei decizii menţionate.

Reclamantul JI beneficiază de pensie de invaliditate începând cu data de 19.07.2016 în baza deciziei nr................. din 02.09.2016 emisă de CJP (fila 75 din dosar).

În cursul anului 2017, reclamantul a realizat venituri din activităţi profesionale, fiind contabil autorizat.

În conformitate cu art.118 din Legea nr.263/2010, în sistemul public de pensii pot cumula pensia cu venituri provenite din situaţii pentru care asigurarea este obligatorie, în condiţiile legii, următoarele categorii de pensionari: pensionarii pentru limită de vârstă; nevăzătorii; pensionarii de invaliditate gradul III, precum şi copiii, pensionari de urmaş, încadraţi în gradul III de invaliditate; copiii, pensionari de urmaş, prevăzuţi la art.84 lit.a) şi b), precum şi soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, care poate cumula pensia cu venituri din activităţi profesionale pentru care asigurarea este obligatorie, potrivit legii, dacă acestea nu depăşesc 35% din câştigul salarial mediu brut prevăzut la art.33 alin. (5).

Din interpretarea cu argumentul „per a contrario” (în caz contrar; daca o regula este subordonata întrunirii unor condiții, regula inversă trebuie să se aplice dacă aceste condiții nu sunt reunite) a acestor prevederi legale, rezultă că se poate cumula pensia de invaliditate de gradul II cu venituri provenite din situaţii în care asigurarea nu este obligatorie, potrivit legii.

În baza art.6 alin. (1) pct. IV  din Legea nr.263/2010, în sistemul public sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii, persoanele care realizează, în mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puţin de 4 ori câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi care se află în una dintre situaţiile prevăzute la literele a) - e).

Potrivit art.22 din H.G. nr.257/2011, în categoria persoanelor fizice autorizate să desfăşoare activităţi economice se încadrează şi contabilul autorizat, prin urmare reclamantul se regăsește în situația prevăzută de art.6 alin. (1) pct. IV lit.c) din Legea nr.263/2010, şi anume „persoane fizice autorizate să desfăşoare activităţi economice”.

 Astfel, persoanele fizice care realizează venituri din activităţi profesionale sunt asigurate obligatoriu prin efectul legii, în baza art.6 alin.(1) pct. IV lit.c) din Legea nr.263/2010, dacă realizează, în mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puţin de 4 ori câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Potrivit art.16 din Legea nr.7/2017, câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2017 a fost de 3.131 lei.

Prin urmare, coroborând prevederile legale enunţate anterior, în sistemul public au fost asigurate obligatoriu, prin efectul legii, în cursul anului 2017, persoanele fizice care realizează venituri din activităţi profesionale şi care au realizat un venit brut pe an calendaristic echivalent cu 4x3.131 lei, adică 12.524 lei.

Din copia registrului de încasări şi plăţi depus de către reclamant la dosarul cauzei (filele 155 - 158), rezultă că venitul brut realizat în anul 2017 a fost de 12.200 lei, sub limita de 12.524 lei impusă de lege pentru ca o persoană fizică ce desfăşoară activităţi economice să fie asigurată obligatoriu.

Prin urmare, instanţa reţine că, pentru perioada 01.01.2017 - 23.11.2017 nu se impunea suspendarea pensiei de invaliditate, întrucât reclamantul nu a depășit plafonul prevăzut de lege și nu îi erau aplicabile prevederile art.114 alin.(1) lit.e) din Legea nr. 263/2010, potrivit cărora, în sistemul public de pensii, plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care a intervenit cazul în care pensionarul de invaliditate, încadrat în gradul I sau II, se regăsește în una dintre situațiile prevăzute la art.6 alin.(1) pct. I, II sau IV, cu excepția consilierilor locali sau județeni.

În cauză, venitul brut pe an calendaristic realizat din activități independente a fost mai mic decât plafonul stabilit de lege, de cel puțin de 4 ori câștigul mediu salarial brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, excluzând incidența prevederilor privind asigurarea obligatorie prin efectul legii.

De altfel, din datele cauzei a reieșit că pârâta a urmat și de această dată aceeași procedură de verificare a tipului de activitate desfășurată de reclamant și a cuantumului venitului brut realizat de acesta, nefinalizată ca urmare a lipsei de comunicare, implicit a unui răspuns expres al reclamantului la solicitările pârâtei (a se vedea adresele de la filele 46 și 54 din dosar).

În consecință, atât decizia nr................ din 02.09.2019 prin care s-a dispus suspendarea plății pensiei de invaliditate începând cu data de 01.01.2017, cât şi decizia nr................. din 12.09.2019 privind recuperarea sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestații de asigurări sociale, ambele emise de pârâta CJP, sunt nelegale și urmează să fie anulate.

În ce priveşte decizia nr................ din 02.09.2019 privind reluarea pensiei_N22 şi/sau indemnizaţiei de însoţitor, emisă de pârâta CJP, instanţa constată următoarele:

Prin decizia nr................ din 25.07.2018 emisă de CJP (fila 59 dosar), s-a dispus suspendarea pensiei de invaliditate a reclamantului.

Potrivit sentinţei nr............. din 25 februarie 2019 pronunţată de Tribunalul Gorj - Secţia Litigii de Muncă şi Asigurări Sociale, rămasă definitivă prin decizia nr................. din 27 august 2019 pronunţată de CA, a fost anulată decizia nr.............. din 25.07.2018 privind suspendarea pensiei de invaliditate.

Urmare anulării deciziei nr............. din 25.07.2018, pârâta a emis decizia nr..............din 02.09.2019 privind reluarea pensiei_N22 şi/sau indemnizaţiei de însoţitor începând cu data de 23.11.2017.

Instanţa reţine că susţinerile reclamantului nu sunt întemeiate, deoarece valoarea punctului de pensie aplicabilă începând cu luna iulie 2017 până la 1 ianuarie 2018 și în continuare până la 1 iulie 2018, conform O.G. nr.2/2017 și Legii nr.3/2018, a fost stabilită la 1.000 lei, astfel că, la momentul reluării pensiei de invaliditate (23.11.2017), nu putea fi avută în vedere o valoare a punctului de pensie de 1.100 lei, întrucât aceasta a fost aplicabilă în perioada 1 iulie - 31 decembrie 2018 conform O.G. nr.82/2017.

Prin urmare, instanţa va respinge cererea de anulare a deciziei nr............. din 02.09.2019 privind reluarea plăţii pensiei_N22 şi/sau indemnizaţiei de însoţitor emisă de pârâta CJP ca neîntemeiată.

Având în vedere aceste considerente, instanţa urmează să admită, în parte, cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul JI, să anuleze decizia nr............... din 02.09.2019 privind suspendarea plăţii pensiei şi/sau indemnizaţiei de însoţitor şi decizia nr............. din 12.09.2019 privind recuperarea sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestații de asigurări sociale, emise de pârâta CJP și să respingă cererea de anulare a deciziei nr.................. din 02.09.2019 privind reluarea plăţii pensiei_N22 şi/sau indemnizaţiei de însoţitor emisă de pârâta CJP.

În baza art.453 C.pr.civ., pârâta va fi obligată la plata  sumei de 1.000 lei către reclamant, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat.

 Opinia asistenților judiciari este conformă cu prezenta hotărâre.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite, în parte, cererea de chemare în judecată formulată de către reclamantul JI, cu domiciliul în ................., în contradictoriu cu pârâta CJP, cu sediul în ................

Anulează decizia nr.......... din 02.09.2019 privind suspendarea plăţii pensiei şi/sau indemnizaţiei de însoţitor şi decizia nr............. din 12.09.2019 emise de pârâta CJP.

Respinge cererea de anulare a deciziei nr.............. din 02.09.2019 privind reluarea plăţii pensiei_N22 şi/sau indemnizaţiei de însoţitor emisă de pârâta CJP.

Obligă pârâta la 1.000 lei cheltuieli de judecată către reclamant.

Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare, ce se va depune la Tribunalul Gorj.

Pronunţată la data de 06.03.2020, la Tribunalul Gorj, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.

Preşedinte,

Asistent  judiciar,

Asistent  judiciar,

Grefier,

Domenii speta

Spete similare