Civil - actiune in raspundere delictuala

Cod ECLI ECLI:RO:TBGRJ:2021:051.000387

Cod operator 2442

Dosar nr.

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECȚIA I CIVILĂ

Decizia civilă nr.387

Ședința publică din 22 februarie 2021

Completul constituit din:

Președinte …………

Judecător ……………..

Grefier ……………….

Pe rol se află judecarea apelului civil declarat de apelanta pârâtă .................. împotriva sentinței civile nr...................pronunțată de Judecătoria .................. în dosarul nr................... și în contradictoriu cu intimații pârâți .................., .................., ..................intimatul reclamant ...................

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns consilier juridic .................., pentru apelanta pârâtă .................., în temeiul împuternicirii pe care o depune la dosar și avocat .................., pentru intimatul reclamant .................., în temeiul împuternicirii avocațiale nr………… pe care o depune la dosar, însoțită de chitanța privind onorariul avocațial în cuantum de 1500 lei, lipsind reprezentanții intimaților pârâți .................., ……………, precum și intimatul reclamant ...................

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că la data de 15.01.2021 .................. a depus la dosar întâmpinare-note scrise.

Consilier juridic .................., pentru apelanta pârâtă .................., depune la dosar dovada plății taxei judiciare de timbru în cuantum de …… lei aferentă cererii de apel, după care nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, tribunalul acordă cuvântul asupra cererii de apel.

 Consilier juridic .................., pentru apelanta pârâtă .................., solicită admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței apelate în  sensul respingerii cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul ................... Criticile sentinței pronunțată de prima instanță vizează greșita soluționare a excepțiilor invocate de .................. prin întâmpinare, respectiv excepția lipsei calității procesuale pasive a acesteia și excepția prescripției dreptului material la acțiune.

În mod netemeinic și nelegal a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a apelantei, având în vedere că din probatoriul administrat a rezultat faptul că în zonă și-a desfășurat activitatea mai mult de 20 de ani .................., care nu a avut licență de exploatare și s-a închis înainte de apariția legii nr.85/2003. Astfel, în cauză sunt incidente dispozițiile art.53 alin.3 din legea nr.85/2003 în conformitate cu care responsabilitatea îi revine ministerului de resort și nu apelantei. În ceea ce privește excepția prescripției dreptului material la acțiune, din toate probele administrate în cauză rezultă că reclamantul a devenit proprietarul de drept asupra gospodăriei în baza contractului de vânzare-cumpărare și a documentației cadastrale. Deși era de notorietate că în zonă își desfășoară activitatea unități miniere și sunt posibile repercusiuni asupra gospodăriei, reclamantul a stat în pasivitate mai mult de trei ani de zile, astfel că acțiunea s-a prescris.

Cu privire la fondul cauzei, apelanta a arătat că a fost obligată la plata sumei de ………… lei cu titlu de despăgubiri și la plata sumei de …….. lei cheltuieli de judecată, deși din probatoriul administrat rezultă că nu sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale, deși nu există legătură de cauzalitate între activitatea desfășurată în urmă cu mai bine de 20 de ani de operatorul minier .................. și degradările constatate de către experți.

De asemenea, din întregul probatoriu administrat în cauză nu a rezultat faptul că apelanta se face vinovată de degradările produse, dimpotrivă, reclamantul este cel vinovat de producerea acestora având în vedere că nu a efectuat decât simple reparații construcțiilor, menite să sporească gradul de confort și nu a efectuat consolidarea imobilului, deși acesta a fost edificat în anul 1985.

Apreciază că materialele de slabă calitate folosite la edificarea imobilului, alături de faptul că imobilul fost edificat fără respectarea legislației în vigoare, fără autorizație de construire şi proiect de execuție și nu a fost edificat de o firmă de specialitate, precum şi cauzele naturale au condus la degradarea imobilului.

 În concluzie, solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat și, în consecință, respingerea cererii de chemare în judecată, cu obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată.

Avocat .................., pentru intimatul reclamant .................., solicită respingerea apelului ca nefondat, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată, apreciind că atât excepția lipsei calității procesuale pasive, cât și excepția prescripției dreptului material la acțiune au fost soluționate în mod legal de către prima instanță. În speță nu subzistă dispozițiile art.53 alin.2 din legea nr.85/2003, având în vedere că .................. și ..................au exploatat cărbune în baza licențelor de exploatare nr…… și nr……. De asemenea, ..................este activă și în prezent, iar .................. și-a încetat activitatea în anul 2013. În consecință, în mod corect prima instanță a făcut aplicarea dispozițiilor art.37 alin.3 și 5 din legea nr.85/2003 coroborat cu art.1357 Cod civil și cu art.95 din OUG nr.195/2005 privind protecția mediului.

Excepția prescripției dreptului material la acțiune a fost soluționată legal având în vedere probele administrate în cauză, experții desemnați în cauză constatând că degradările invocate de reclamant au caracter de continuitate, au început în paralel cu dezvoltarea lucrărilor miniere, se manifestă și în prezent, astfel încât prescripția nu poate să opereze.

Este neîntemeiat și cel de-al treilea motiv de apel referitor la fondul cauzei având în vedere probele administrate în cauză. Fapta ilicită și culpa operatorului minier se regăsesc amplu descrise în expertiza specialitatea geologie, iar expertul specialitatea construcții a identificat bunurile, le-a evaluat și a constatat că acestea sunt degradate, deoarece deși s-au efectuat reparații periodice, fisurile au reapărut. Astfel, orice reparație devine de prisos dacă nu se înlătură cauzele care au stat la baza degradării imobilelor. De asemenea, expertul specialitatea geologie precizează că terenul de fundare nu mai poate fi readus la starea inițială.

 Având în vedere și faptul că la doar ……. m de gospodăria reclamantului se află calea ferată uzinală pe care se transportă zilnic vagoane încărcate cu cărbune și care prin trepidațiile produse afectează în mod iremediabil structura de rezistență a imobilului, solicită respingerea apelului ca nefondat. 

TRIBUNALUL

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei .................. sub nr..................., reclamantul .................. a chemat în judecată pârâții .................., .................., .................., solicitând obligarea pârâtelor la plata de despăgubiri reprezentând valoarea de înlocuire pentru construirea imobilelor construcții proprietatea sa din satul .................., comuna .................., județul .................., în raport de suprafața construită, cu materiale de construcție actuale, cu firmă de specialitate, cu studiu geotehnic și proiect de execuție, imobile ce au fost degradate de activitatea minieră, sau obligarea pârâtelor ca în cazul în care imobilele construcții pot fi reparate fără a se înlătura cauzele degradărilor, să îi plătească despăgubiri reprezentând contravaloarea reparațiilor capitale și consolidări cu studiu geotehnic, cu proiect de execuție și firmă de specialitate, precum și obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că este proprietarul unei gospodarii situate în satul .................., comuna ..................\, județul .................., formată casă de locuit construită din cărămidă și acoperiș de țiglă compusă din 3 camere, baie, bucătărie și două săli; două pivnițe separate construite din bolțari, pe fundații și acoperite cu tablă; alei betonate; gard din placi de beton pe fundație.

Aceste construcții sunt situate pe un teren intravilan curți-construcții de 898 mp, toate fiind degradate datorită lucrărilor miniere efectuate de pârâta .................. prin subunitățile sale, bunurile fiind dobândite prin contractul de vânzare-cumpărare nr.,,,,,,,,,,, și prin contribuție proprie, gospodăria provenind de la părinții și respectiv bunica sa.

Dovada proprietății o face cu titlul de proprietate asupra terenului, respectiv cu titlul de proprietate nr...................mis pe numele autoarei .................., contractul de vânzare-cumpărare nr...................și documentația cadastrală.

A mai arătat reclamantul că în zona unde se află amplasată gospodăria sa au avut loc activități de exploatare a cărbunelui atât în subteran prin .................. și prin .................. care și-a încetat activitatea în anul 2013, cât și lucrări de suprafață prin Cariera .................., gospodăria în litigiu și cele din jur fiind încercuite de lucrări de exploatare a cărbunelui.

În timpul exploatării cărbunelui operatorul minier nu a respectat zona de protecție a clădirilor din apropiere, efectuând lucrări chiar în pilierul de siguranță al satului, fapt ce a condus la apropierea acestor lucrări de casele cetățenilor, aspect nepermis de lege ce a generat distrugerea imobilelor.

De asemenea, benzile transportoare ale cărbunelui, calea ferată uzinală, precum și transportul de cărbune cu vehicule de mare tonaj pe drumul din apropiere prin trepidațiile produse au generat deteriorarea structurii de rezistență a imobilelor construcții în litigiu și implicit a pereților acestora.

După închiderea lucrărilor de exploatare a cărbunelui, datorită faptului că pârâtele nu au procedat conform legii la întreținerea, conservarea și închiderea galeriilor de mină, prin acumularea apelor în subteran și prăbușirea copertinei abatajelor, apa a produs fisuri în rocă și a ieșit necontrolat la suprafață, pătrunzând peste gospodăria sa și a vecinilor, degradându-le și făcându-le de nefolosit.

Degradarea gospodăriei sale constă în aceea că datorită trepidațiilor generate de traficul greu cu cărbune pe DC ….., a benzilor transportoare, a transportului de cărbune pe calea ferată uzinală și a infiltrărilor de apă, pereții imobilelor construcții s-au fisurat și s-au deplasat și cu toate lucrările de reparații (uneori capitale) făcute periodic casa de locuit și celelalte anexe nu mai corespund scopului pentru care au fost edificate, fiind necesare noi reparații pe bază de proiect, studiu geotehnic și firma de specialitate sau construirea unor alte imobile cu aceeași suprafață. Ultimele reparații solide au fost efectuate în vara anului 2017, însă fisurile au reapărut.

Culpa pârâtelor constă în aceea că nu au luat toate măsurile legale ce se impuneau atât în timpul activității de exploatare, cât și după încetarea activității de exploatare a cărbunelui, măsuri care au fost stabilite și la care pârâtele au fost obligate prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă (a se vedea sentința civilă nr……………. a Judecătoriei .................., reclamant ……….).

Între activitatea neglijentă a pârâtelor și prejudiciul cauzat gospodăriei sale există raport de cauzalitate astfel că, fiind îndeplinite toate condițiile răspunderii civile delictuale, urmează a se angaja răspunderea civilă a pârâtelor vinovate în baza art.998 Cod civil din 1864.

Anterior promovării cererii de chemare în judecată s-a adresat Primăriei .................., care a trimis reprezentanți la fața locului pentru a face constatările necesare, sens în care a fost încheiat un proces-verbal.

A mai arătat reclamantul că a înțeles să cheme în judecată și ministerul de resort întrucât, dacă se face dovada faptului că subunitățile miniere care au activat în zonă au fost predate prin protocol acestei instituții, iar ministerul a efectuat lucrări de închidere și ecologizare a ................../carierei în mod necorespunzător care să fi produs prejudiciul reclamat, atunci se va angaja răspunderea sa în temeiul art.52 și art.56 lit.k din Legea nr.85/2003.

Totodată, a chemat în judecată în calitate de pârâtă .................. deoarece aceasta este autoritatea competentă în materie și în situația în care se va dovedi că nu și-a îndeplinit atribuțiile prevăzute de lege, atribuții de verificare și control a activității miniere, aceasta să fie obligată la despăgubiri pentru activitatea sa neglijentă în temeiul răspunderii civile delictuale.

Reclamanta a precizat că înțelege să dovedească acțiunea administrând proba cu acte, interogatoriul pârâtelor, martorii ……….., ambii domiciliați în comuna .................., sat .................., județul .................., expertize tehnice în specialitatea geologia resurselor miniere și construcții și dacă este cazul cu cercetare la fața locului.

A mai precizat valoarea obiectului acțiunii la suma de ……. lei după prețuirea sa, sumă față de care a atașat taxa de timbru aferentă, urmând să timbreze corespunzător după administrarea probelor.

În concluzie, a solicitat admiterea acțiunii așa cum a fost formulată și obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art.998 Cod civil de la 1964 și art.1357 Noul Cod civil, art.27 alin.3 și 5 din Legea nr.61/1998 preluat integral în art.37 alin.3 și 5 din Legea nr.85/2003 - Legea minelor și OUG nr.195/2005 privind protecția mediului.

Cererea de chemare în judecată a fost comunicată pârâților.

Pârâta .................. a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive și prescripția dreptului material la acțiune,  iar pe fondul cauzei a solicitat ca pe baza probelor ce vor fi administrate să se respingă  cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul .................. ca fiind neîntemeiată, solicitând totodată cheltuieli de judecată.

A arătat pârâta că în ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a .................., în raport de prevederile art.52 alin.3 din Legea minelor nr.85/2003 potrivit cărora „închiderea minelor și refacerea mediului în cazul minelor sau carierelor, a lucrărilor de exploatare oprite înainte de intrarea în vigoare a prezentei legii și care nu fac obiectul unei licențe se vor face cu acordul autorității competente, de către minister”. Acest text de lege se referă în mod special la minele închise anterior intrării în vigoare a Legii nr.85/2003 și dispune expres cui anume revin obligațiile menționate la alin.3 al art.52, în prezenta speță, respectiv ...................

Imobilul în cauză se află în afara perimetrului omologat al .................. ................., respectiv la ….. m până la limita cu lucrări de exploatare pe stratul ….. al .................. .................. I, la ….. m până la limita perimetrului .................. și la …. m până la galeria ….. de pe stratul …...

Lucrările miniere din zona unde este situată gospodăria reclamantului au aparținut de .................., iar prin HG nr.816/19.11.1998 a fost aprobată închiderea acesteia, lucrările de subteran nu fost închise, iar terenurile au fost ecologizate și preluate de Primăria ...................

Obiectivul .................. I a fost predat la Ministerul Industriei și Comerțului prin Protocolul de predare/primire către Ministerul Industriei și Comerțului a obiectivului .................. I cu anexele de predare a mijloacelor fixe și a terenurilor. Totodată a fost efectuată recepția finală la terminarea lucrărilor de închidere și ecologizare a .................., la data de 06.11.2006, consemnată în procesul verbal de recepție nr…………...

A mai arătat pârâta că lucrările de închidere și ecologizare au fost executate de către ……….., …………… și ………, fiind executate toate lucrările miniere de închidere prevăzute în Proiectul tehnic de închidere al .................. .................., care au fost recepționate conform proceselor verbale de recepție la terminarea lucrărilor și proceselor verbale de recepția finală.

Din interpretarea actelor normative, cu aplicare în prezenta speță, și anume art.4 din HG nr.26/2003 și Legea nr.85/2003, operațiile de ecologizare și redare în circuitul agricol a terenurilor afectate de lucrările de exploatare presupun efectuarea într-o anumită procedură, respectiv construirea unor perimetre de amploare, amenajare și reconstrucție ecologică  în temeiul unor proiecte de ecologizare, realizate de instituții specializate, operații ce trebuiau efectuate de ……...

Potrivit fișei pentru Mina .................., aprobată la închidere prin actul normativ arătat mai sus, lucrările miniere subterane nu fost închise, iar suprafețele de teren nu au fost ecologizate, recepția finală la terminarea lucrărilor fiind efectuată în data de 06.11.2006. De asemenea, terenurile ecologizate au fost predate Primăriei Comunei .................. la data de 02.09.2004 prin protocol.

Astfel, calitatea procesuală pasivă îi revine persoanei juridice care, prin abilitatea conferită de lege, are obligația de a închide mina și a ecologiza mediul afectat, .................. neavând nicio obligație potrivit legii pentru executarea lucrărilor în ceea ce privește minele a căror activitate a încetat înainte de intrarea în vigoare a legii minelor.

Pe de altă parte, chiar reclamantul prin cererea de chemare în judecată a recunoscut că .................. și-a încetat activitatea înainte de intrarea în vigoare a Legii nr.85/2003, iar .................. a fost înființată prin HG nr.1024/2012, deci după închiderea .................. .................. I și predarea patrimoniului acesteia către ...................

În temeiul art.431 alin.2 raportat la art.430 din Noul Cod de procedură civilă, a invocat puterea de lucru judecat a deciziei nr,,,,,,,,,,,,,,,, a Curții de Apel Craiova prin care s-a rezolvat chestiunea privind excepția referitoare la lipsa calității procesuale pasive a ………. într-un litigiu similar cu cel prezent.

În situația în care instanța de judecată va aprecia că nu sunt incidente dispozițiile legale mai sus invocate, a înțeles să invoce ca argument de practică judiciară decizia nr……………., precum și decizia nr…………., ambele pronunțate de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr…………, respectiv dosarul nr………...

În concluzie, a solicitat admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive.

Cu privire la excepția prescripției dreptului material la acțiune, a arătat că termenul de prescripție începe să curgă de la data nașterii dreptului la acțiune care se produce de la data încălcării dreptului subiectiv, respectiv anul 2009, când reclamantul a devenit proprietar de drept asupra construcțiilor prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1313/02.10.2009.

Prescripția extinctivă, mijloc de stingere al dreptului la acțiune în sens material, prin neexercitarea acelui drept în intervalul de timp stabilit de lege, face ca titularul dreptului subiectiv, în speță reclamantul care a rămas inactiv un anumit răstimp, să-și piardă ocrotirea dreptului respectiv pe calea acțiunii în justiție ca urmare a împlinirii termenului general de prescripție. Stingerea prin prescripție a dreptului la acțiune constituie sancțiunea instituită de lege pentru titularul acelui drept care din neglijență nu l-a exercitat în timp îndelungat, iar reclamantul recunoaște faptul că încă din anul 2009 cunoștea cauzele degradării imobilului vechi, an în care a devenit proprietarul construcțiilor ce formează obiectul dosarului dedus judecății.

Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, întrucât nu le aparține culpa în degradarea bunurilor care compun proprietatea reclamanților. Nu poate fi antrenată răspunderea civilă în situația neîndeplinirii cumulative a elementelor care se cer pentru existența răspunderii civile.

Asupra imobilelor aflate în litigiu este exclusă influența lucrărilor miniere de subteran datorită faptului că s-au respectat în totalitate documentațiile tehnice de exploatare a cărbunelui prin abatajele .................. .................. și .................. .................. . sau . .................. care au executat activități miniere autorizate în perimetru.

Conform explicațiilor doctrinare (teoretice) tehnico-științifice „fenomenul de propagare a  deformației în masivul de roci, spre suprafață, se oprește la o anumită înălțime a rocilor din acoperiș, adică la o distanță față de suprafață, numită adâncime de siguranță”. Adâncimea de siguranță este distanța normală, măsurată de la suprafață, de la care excavarea subterană nu are o influență dăunătoare asupra terenului de la zi. În urma efectuării calculelor matematice specifice a rezultat un unghi de scufundare de 550,  care conduce la o distanță de 50 m a pilierului de siguranță pentru imobilul proprietatea reclamantului pentru care acesta solicită despăgubiri.

Prin urmare, atâta timp cât limita maximă la care excavarea subterană are influență este de 55 m, rezultă în mod clar și fără echivoc faptul că situarea imobilului la o distanță de 500 m de limita exterioară a perimetrelor lucrărilor de exploatare exclude influența lucrărilor miniere de subteran și carieră asupra imobilului reclamantului ...................

Lucrările miniere de exploatare nu mai pot produce efecte asupra stabilității terenului în zonă, deoarece exploatarea cărbunelui a încetat, așa cum a precizat deja, în urmă cu aproape douăzeci de ani. Pretinsele degradări ale imobilelor construcții nu se datorează lucrărilor miniere, așa cum în mod eronat se susține prin cererea de chemare în judecată, ci culpei persoanelor care au edificat imobilul, a materialelor folosite în edificarea acestora, dar și a vechimii.

Din adeverința emisă de către Primăria comunei .................. se arată că imobilul casă de locuit ce formează obiectul dosarului dedus judecății este o construcție în suprafață de 82 mp edificată în anul 1982, iar durata de viață a unei construcții proiectate este cuprinsă între 50-100 ani, diferența de la 50 la 100 este dată de nivelul execuției lucrării, calitatea materialelor folosite la edificare, întreținerea periodică a acesteia.

Adâncimea cotei de fundare ori grosimea planșeelor, a centurilor sau elementele din care sunt realizate armăturile sunt calculate cu precizie conform normelor în vigoare, iar realizarea unor lucrări folosind cantități mai mici ori mai mari de materiale (fier, beton) afectează structura de rezistență a clădirii (slăbind-o ori supraîncărcând-o). Există dubii cu privire la modalitatea de executare a construcției, întrucât reclamantul nu precizează dacă imobilul a fost construit în regie proprie sau au apelat la o firmă specializată în domeniul construcțiilor.

Motivat pe faptul că reclamantul solicită obligarea pârâtelor la plata unor despăgubiri reprezentând valoarea de înlocuire la nou a imobilelor construcții cu proiect de execuție și studiu geotehnic, solicită ca acesta să facă dovada că a fost întocmit un studiu geotehnic și înainte de demararea lucrărilor de construcție pentru imobilul realizat.

Se impunea ca înainte de a demara lucrările de construcții să fie întocmit un studiu geotehnic pentru a stabili structura terenului, stabilitatea terenului și riscul de alunecări, fiind totodată necesar și obligatoriu la întocmirea proiectului tehnic cu detalii de execuție (pentru a stabili structura de rezistență a imobilului). Dacă s-a construit în regie proprie consideră că ar fi putut fi respectat întocmai proiectul doar dacă persoanele amintite mai sus aveau studii de specialitate.

Astfel, zona unde se află imobilul pentru care solicită despăgubiri, respectiv sat .................., este încadrată ca zonă de risc la alunecări  de teren, lucru ce poate influența structura constructivă a imobilului, afectând rezistența și accelerând degradarea.

Față de motivele arătate, a solicitat să se constate că nu poate fi reținută în sarcina sa obligația de a suporta un prejudiciu și de a plăti despăgubirile solicitate, nefiind îndeplinite condițiile angajării răspunderii civile delictuale cu privire la fapta ilicită și prejudiciu, respectiv nu există o legătură de cauzalitate între aceste elemente și, pe cale de consecința, a solicitat respingerea în totalitate a cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.

În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile art.205 și următoarele din Codul de procedură civilă.

Pârâtul .................. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată, iar pe cale de excepție a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive față de obiectul cererii de chemare în judecată, arătând că în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.27/2017 privind organizarea și funcționarea .................., art.4 lit.B pct.6, .................. îndeplinește atribuții de minister de resort în conformitate cu legea minelor nr.85/2003 cu modificările și completările ulterioare.

Art.52 alin.3 din Legea nr.85/2003 arată că „închiderea minelor și refacerea mediului în cazul minelor și carierelor al lucrărilor de explorare oprite înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi și care nu fac obiectul unei licențe se vor face cu acordul autorității competente de către ministerul de resort, prin direcțiile de specialitate, cu fonduri bugetare. Coroborând cele două texte rezultă, fără nici un dubiu, că …………… este ministerul de resort care are atribuții și răspunderi în legătură cu închiderea minelor.

 În cazul în care instanța trece peste prima apărare pe excepție, a arătat că .................. nu este răspunzător pentru eventualele prejudicii rezultate din exploatările miniere, având doar calitatea de acționar al ………….., societate cu personalitate juridică proprie, care răspunde în nume propriu pentru eventualele prejudicii provocate prin exploatările miniere efectuate.

Art.37 alin.5 din Legea nr.85/2003 stabilește că titularul licenței de exploatare este ținut să răspundă pentru prejudiciile civile cauzate terților prin activitatea sa, chiar dacă acestea au fost descoperite ulterior încetării activității. Prin urmare, reclamanții pot solicita repararea presupusului prejudiciu societății ce deține licența de exploatare, respectiv ……………….

În consecință, a solicitat admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a ………… și, ca o consecință, a solicitat scoaterea ……….. din cauză.

De asemenea, a invocat excepția prescripției dreptului material la acțiune, arătând că dreptul de a solicita repararea prejudiciului se prescrie, conform art.2517 Cod civil, în trei ani, dacă legea nu prevede altfel. Termenul începe să curgă, în conformitate cu prevederile art.2528 Cod civil, de la data când păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască  paguba.

Reclamanții arată în acțiune faptul că activitatea minieră s-a desfășurat până în anul 2013 și că au dobândit imobilele construcții în anul 2009. Luând cei doi ani de referință în calcul reiese că termenul general de prescripție s-a împlinit fie în anul 2012 (2009-2012), fie în anul 2016 (2013-2016). Având în vedere că acțiunea a fost promovată în anul 2018, a solicitat admiterea excepției și respingerea acțiunii ca fiind prescris dreptul material la acțiune.

Pe fondul cauzei, pârâtul a arătat că reclamantul solicită valoarea de înlocuire la nou a casei de locuit și a anexelor gospodărești.

În ceea ce privește repararea prejudiciului pentru bunuri distruse, reparația vizează  patrimoniul și se realizează prin înlocuirea pagubei suferite cu o sumă de bani.

A solicitat a se a avea în vedere faptul că, așa cum reiese din contractul de vânzare comparare autentificat sub nr………, reclamantul a cumpărat o suprafață de teren în suprafață de ……..mp, o suprafață de teren de ….. mp teren construcții și vii, locuința cu suprafața construită la sol de ……….. mp, casa edificată, conform adeverinței emisă de Primăria .................. în anul 1982 și conform contractului de vânzare-cumpărare, valoarea totală a contractului (pentru construcții și teren) a fost de 40.459 lei.

Repararea prejudiciului nu trebuie să constituie un mod de îmbogățire pentru cel ce l-a suferit și în acest sens sunt și prevederile art.1385 Cod civil, care arată că prejudiciul trebuie reparat integral, iar despăgubirea trebuie să cuprindă pierderea suferită.

Instanța de judecată trebuie să aibă în vedere valoarea efectivă a imobilului la momentul cumpărării acestuia în anul 2009, prețul de ….. lei fiind achitat atât pentru construcție, dar mai ales pentru suprafața de …. mp teren, valoarea acestuia reprezentând cea mai mare parte din prețul contractului, iar faptul că valoarea imobilului cumpărat a fost foarte mică este demonstrat de vechimea mare a construcției, aceasta fiind edificată cu 36 de ani în urmă.

Așadar, reclamanta a achiziționat un bun degradat, prețul plătit fiind stabilit în funcție de starea imobilului, iar pentru determinarea eventualului prejudiciu trebuie stabilită valoarea imobilelor construcție la momentul achiziționării acestora (valoarea de achiziție), respectiv cât la sută din prețul total al contractului reprezenta prețul construcțiilor.

Mai mult decât atât, eventualul prejudiciu suferit de reclamant constă în diferența dintre valoarea construcțiilor achiziționate în anul ….. și cea de la momentul actual și în măsura în care se face dovada că imobilele construcție au fost afectate de infiltrațiile de apă în perioada 2009-2018, consideră că doar în acest mod se poate stabili prejudiciul real și efectiv suferit de reclamanți.

În altă ordine de idei, faptul că imobilele au fost edificate fără autorizație de construire sau proiect care să ateste siguranța construcțiilor, precum și calitatea acestora, deci cu încălcarea legislației în materia construcțiilor, face ca aceștia să nu aibă un drept protejat de lege de a solicita despăgubiri.

Pentru toate aceste motive, a solicitat admiterea excepțiilor, iar în cazul respingerii acestora respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

Pârâta ………….. a depus întâmpinare la data de 07.01.2019 prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a acesteia, arătând că licența de concesiune pentru exploatare în zona indicată de reclamanți a fost încheiată pe o durată de 5 ani și a fost aprobată  prin HG  nr.1367 din 12.11.2007 cu durată de valabilitate  până la 15.11.2012.

La art.4 alin.1 din textele actelor normative se prevede în mod expres: „cheltuielile pentru închiderea definitivă a minelor și carierelor, fundamentate în programele tehnice de dezafectare, ecologizare și conservare, elaborate în acest scop și avizate conform legii, inclusiv cheltuielile pentru conservare și proiectare, se acoperă din surse proprii și din alocațiile bugetare aprobate cu această destinație în bugetul …………, în baza listelor anuale de lucrări întocmite de ordonatorul principal de credite”.

În sensul admiterii considerentelor legale mai sus arătate, pârâta …… a rugat instanța să aibă în vedere și practica judiciară prin care instanțele judecătorești au admis în mod constant excepția invocată.

În apărare, pârâta a depus la dosar HG nr.816/1998 privind închiderea definitivă a unor mine și cariere, cu modificările și completările ulterioare.

Întâmpinările formulate în cauză au fost comunicate reclamantului, care a formulat răspuns la întâmpinare în care și-a menținut poziția procesuală, solicitând unirea cu fondul a excepției lipsei calității procesuale pasive și a prescripției dreptului material la acțiune.

La data de 11.03.2019 și înainte de primul termen de judecată reclamantul și-a modificat cererea de chemare în judecată, în sensul că înțelege să se judece în calitate de pârât cu ……… și a solicitat admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului ...................

În conformitate cu prevederile art.204 alin.1 Cod procedură civilă, cererea a fost comunicată pârâtului ………. împreună cu cererea introductivă de instanță și înscrisurile aferente și mențiunea de a formula întâmpinare.

La rândul său, pârâtul ……… a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, excepție absolută și peremptorie, iar dacă se va trece peste această excepție, a solicitat respingerea  acțiunii ca neîntemeiată.

A arătat că, în conformitate cu dispozițiile art.3 din Legea minelor nr.85/2003, cu modificările și completările ulterioare și art.1 lit.h din Normele de aplicare a legii minelor aprobate prin HG nr.1208/2003, ………. are calitatea de minister de resort - autoritatea administrației publice centrate cu atribuții și competente în domeniul activității miniere, aceste atribuții fiind reglementate în mod expres la art.52 din legea minelor. .................. nu are atribuții de exploatare a zăcămintelor de substanțe minerale, această activitate fiind atributul strict al operatorilor minieri definiți în Legea minelor nr.85/2003, în cazul de față operator minier fiind ...................

Potrivit dispozițiilor art.37 alin.5 din Legea Minelor nr.85/2003 „titularul licenței rămâne ținut, potrivit regulilor răspunderii civile extra contractuale, la repararea prejudiciilor cauzate altor persoane fizice sau juridice din culpa sa prin activități miniere efectuate până la data expirării ori renunțării, chiar dacă asemenea prejudicii sunt constatate după încetarea concesiunii sau a administrării”. Prin urmare, operatorul minier rămâne ținut potrivit regulilor răspunderii civile delictuale chiar dacă acestea sunt constatate ulterior încetării activității.

Pârâtul nu poate avea calitate procesuală pasivă în cauză în lipsa atribuțiilor de exploatare care cad exclusiv în sarcina operatorului minier, prin urmare a solicitat admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a ...................

Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea acțiunii față de .................. ca fiind neîntemeiată, arătând că .................. nu are ca obiect de activitate exploatarea zăcămintelor de substanțe minerale, această activitate fiind atributul strict al operatorilor minieri definiți în Legea minelor nr.85/2003, pe baza licențelor de exploatare (în cazul de față operatorul minier fiind ………….).

Prin încheierea din 07.05.2019 a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului .................., au fost unite cu fondul celelalte excepții invocate în cauză și la cererea reclamantului instanța a încuviințat administrarea probei cu înscrisuri, a probei cu martorii ……… și efectuarea în cauză a unei expertize tehnice specialitatea construcții, fiind desemnat prin tragere la sorți expert judiciar  ……, precum și a unei expertize tehnice specialitatea geologia resurselor minerale, fiind desemnat prin tragere la sorți expert judiciar ……..

La cererea pârâtei .................. instanța a încuviințat administrarea probei cu înscrisuri și efectuarea unei cercetări locale, probă asupra căreia s-a prorogat administrarea până la administrarea celorlalte probe deja încuviințate.

La cererea ambelor părți instanța a încuviințat ca la efectuarea expertizei tehnice specialitatea construcții să participe în calitate de consilier desemnat de reclamant expert …, iar la efectuarea expertizei specialitatea geologie să participe în calitate de consilier expert ……. De asemenea, a încuviințat, la cererea pârâtei .................., ca la efectuarea expertizei tehnice specialitatea construcții să participe în calitate de consilier un expert pe care îl va nominaliza ulterior.

În cauză au fost ascultați martorii ………, iar raportul de expertiză tehnică judiciară specialitatea construcții depus la dosar de expert ……… a fost însușit de expert consilier ……...

La raportul de expertiză tehnică judiciară specialitatea construcții depus la dosar de expert ……… a formulat obiecțiuni pârâta .................., obiecțiuni încuviințate de instanță și la care expertul judiciar …….. răspuns.

 La raportul de expertiză tehnică judiciară specialitatea geologia resurselor miniere  depus la dosar de expert ……….. a formulat obiecțiuni pârâta .................., expertul consilier al reclamantului arătând că a participat la efectuarea fazei de teren și că raportul de expertiză întocmit de expertul judiciar prezintă răspunsuri și concluzii convingătoare la obiectivele expertizei, motiv pentru care nu a întocmit un raport separat.

La raportul de expertiză specialitatea geologie a formulat obiecțiuni pârâta .................., încuviințate prin încheierea din ……...

La data de ………… reclamantul și-a modificat câtimea pretențiilor sale la suma de ……….lei și a anexat în copie dovada achitării taxei judiciare de timbru.

Prin sentința civilă nr...................pronunțată de Judecătoria .................. în dosarul nr................... au fost respinse excepția lipsei calității procesuale pasive și excepția  prescripției dreptului material la acțiune, excepții invocate de pârâta .................. și a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtele …………., .................. și .................., fiind respinsă acțiunea civilă promovată împotriva acestor pârâte ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

A fost admisă în parte cererea de chemare în judecată cu modificările și precizările ulterioare, cerere formulată de reclamantul ………. în contradictoriu cu pârâta  .................. și a fost obligată pârâta .................. la plata către reclamantul ………. a sumei de …… lei reprezentând despăgubiri și la plata sumei de …….. lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a analizat cu precădere asupra excepțiilor invocate, potrivit art.248 Cod procedură civilă.

Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul .................. s-a reținut că din probele administrate în prezenta cauză rezultă că reclamanții au suferit un prejudiciu ca urmare a lucrărilor de exploatare minieră efectuate de .................., operator minier care a desfășurat lucrări miniere cel mai aproape de zona în litigiu, potrivit răspunsului la obiectivul nr.3 și 4 din raportul de expertiză geologică întocmit de expert ……….. care a fost închisă și predată .................., ……., prin HG nr.816/19.11.1998.

Potrivit art.52 alin.3 din Legea nr.85/2003, închiderea minelor și refacerea mediului în cazul minelor sau carierelor, al lucrărilor de explorare oprite înainte de intrarea în vigoare a Legii nr.85/2003 și care nu fac obiectul unei licențe se vor face cu acordul autorității competente, de către ministerul de resort, prin direcțiile de specialitate, cu fonduri bugetare.

Față de acestea s-a reținut că ministerul de resort are obligația de închidere a minelor și refacerea mediului în cazul minelor sau carierelor, al lucrărilor de explorare oprite înainte de intrarea în vigoare a Legii nr.85/2003 și care nu fac obiectul unei licențe.

Cu referire la existența unei licențe de exploatare s-a reținut că prin HG nr.1211 din 20 noiembrie 1990 a fost înființată ………….., la art.1 fiind prevăzut că ………. se organizează și funcționează în conformitate cu prevederile Legii nr.15/1990 privind reorganizarea unităților economice de stat ca regii autonome și societăți comerciale și cu regulamentul de organizare și funcționare, potrivit anexei nr.1.

Ulterior, prin HG nr.58 din 25 ianuarie 1995 privind înființarea ………… s-a aprobat înființarea, ca persoane juridice, a ……….care se desființează.

La art.3 din acest act normativ se prevede că …………. are ca obiect de activitate, printre altele, și gestionarea și protecția zăcămintelor de lignit și antracit încredințate în administrare.

Prin HG nr.576 din 20 septembrie 1997 privind înființarea ……….., la art.1 se prevede că se înființează ………., societate comercială pe acțiuni, persoană juridică română, cu capital integral de stat, prin reorganizarea …….., care se desființează.

Potrivit art.6 pct.1 din anexa 1 privind …………….. obiectul de activitate al companiei este efectuarea de activități miniere (prospecțiune, explorare, dezvoltare și exploatare) în perimetrele pentru care a obținut licență.

Așadar, față de acestea s-a constat că în ce privește activitatea de exploatare minieră a .................. .................. , ce a fost o subunitate a ………… (al cărei succesoare în drepturi și obligații este ..................), aceasta s-a desfășurat pe un perimetru care a făcut obiectul unui act juridic de dare în administrare/concesiune.

Cum activitatea .................. .................. I a încetat prin HG nr.816/19.11.1998, s-a constatat că aceasta a intervenit după intrarea în vigoare a Legii nr.61/1998, lege care definește licența (art.3 pct.15) ca fiind actul juridic încheiat între concedent și concesionar, în vederea realizării de activități miniere.

Prin adoptarea Legii nr.85/2003, la art.3 pct.17, licența este definită ca fiind actul juridic prin care se acordă concesionarea/darea în administrare a activităților miniere de explorare/exploatare.

Așadar, față cele arătate mai sus s-a reținut că activitatea minieră a .................. .................. I, deși a fost închisă anterior intrării în vigoare a Legii nr.85/2003, respectiv prin HG nr…….., aceasta a fost desfășurată în baza unei licențe de exploatare care, în cauza de față, echivalează cu actul de dare în administrare a perimetrului în care s-au desfășurat lucrările.

Pentru aceste considerente, nefiind îndeplinite condițiile cerute de dispozițiile art.52 alin.3 din Legea nr.85/2003, s-a apreciat ca fiind întemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul .................., instanța admițând-o și respingând cererea față de acest pârât ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

În aceleași considerente a fost admisă și excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta …………….., având în vedere atribuțiile acestei instituții, precum și dispozițiile art.37 alin.3 și alin.5 din Legea nr.85/2003, fiind respinsă cererea față de această pârâtă ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Cu referire la excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta .................. cu motivarea că activitatea minieră a .................. .................. I a încetat în anul 1998, a fost aprobată la închidere prin HG nr.816/1998 și predată .………… care răspunde potrivit art.52 alin.3 din legea nr.85/2003, pentru aceleași considerente instanța a reținut că nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute de dispozițiile legale invocate, având în vedere că a existat licență de exploatare.

S-a apreciat că în aceste condiții sunt aplicabile dispozițiile art.37 alineat 5 din Legea  nr.85/2003 care prevede că titularul licenței rămâne ținut, potrivit regulilor răspunderii civile extracontractuale, la repararea prejudiciilor cauzate altor persoane fizice sau juridice din culpa sa prin activitățile miniere efectuate până la data expirării ori renunțării, chiar dacă asemenea prejudicii sunt constatate după încetarea concesiunii sau a administrării.

Instanța a arătat că și Legea nr.61/1998, în vigoare la data încetării activității .................. .................. I, prevede că administratorii sau concesionarii răspund material și financiar până la refacerea tuturor factorilor de mediu afectați de lucrările miniere, în conformitate cu planul de refacere a mediului, iar potrivit alin.5, titularul licenței rămâne ținut, potrivit regulilor răspunderii civile extracontractuale, la repararea prejudiciilor cauzate terților din culpa sa prin activitățile miniere efectuate până la data expirării sau renunțării, chiar dacă asemenea prejudicii sunt constatate după încetarea concesiunii sau administrării.

Împrejurarea că prejudiciul s-a constatat ulterior închiderii .................. sau predării acesteia către stat prin protocol nu este de natură să schimbe cauzele care au stat la originea prejudiciului și să transfere răspunderea asupra entităților implicate în operațiunea de ecologizare și refacere a tuturor factorilor de mediu afectați de lucrările miniere.

Prin HG nr.1024/2011 a fost înființată ……….. ca urmare a fuziunii …………, iar potrivit art.4 din același act normativ, ………. preia toate drepturile, va fi ținută de toate obligațiile fostelor societăți supuse fuziunii și se subrogă în toate drepturile și obligațiile decurgând din raporturile juridice ale acestora cu terții, inclusiv în litigiile în curs.

Cum în cauza de față, din probele administrate rezultă că terenul și imobilele proprietatea reclamanților au fost afectate de lucrările ...................,  s-a apreciat că există identitate între persoana chemată în judecată și titulara obligației de despăgubire.

În ceea ce privește excepția prescripției dreptului material la acțiune, aceasta a fost motivată pe aspectul că dreptul de a solicita repararea prejudiciului se prescrie conform art.2517 Cod civil în 3 ani dacă legea nu prevede altfel, termen care începe să curgă potrivit art.2528 Cod civil de la data când păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască paguba și că fie în raport de anul dobândirii imobilelor 2009, fie în raport de anul 2013 până când s-a desfășurat activitatea minieră termenul general de prescripție se împlinise la data sesizării instanței 2013.

Din probele administrate în cauză, respectiv raportul de expertiză specialitatea geologie  s-a reținut că degradarea terenului pe care se află construcțiile a început din perioada în care se desfășurau lucrările miniere, dar nu a avut loc instantaneu, ci s-a produs, s-a perpetuat și s-a accentuat în timp, degradarea fiind permanentă și de actualitate.

Este astfel vorba despre efecte continue asupra imobilelor reclamanților, astfel că acțiunea promovată la data de 14.11.2018 este formulată în termenul general de prescripție de 3 ani, prevăzut de art.3 alin.1 din Decret nr.167/1958 privitor la prescripția extinctivă (dispozițiile legale aplicabile cauzei de față conform  dispozițiilor art.201 din Legea nr.71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr.287/2009 privind Codul civil și ale art.6 alin.4 din Codul civil, potrivit cărora prescripțiile începute și neîmplinite la data intrării în vigoare a codului sunt și rămân supuse dispozițiilor legale care le-au instituit).

Având în vedere aceste considerente, instanța a apreciat ca neîntemeiată excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de pârâta .................. și a respins-o.

Cu referire la fondul cauzei, s-a reținut că reclamantul ..................in este proprietarul unui teren în suprafață de 891 mp în acte și 898 mp din măsurători, teren curți construcții și vii, situat în sat .................., comuna .................., județul .................., cu număr cadastral 669, înscris în cartea funciară nr.35.091 a Unității Administrativ Teritoriale .................., pe care se află amplasată o casă de locuit cu suprafața la sol de 82 mp.

Din Adeverința nr….. emisă de Primăria .................., s-a reținut că reclamantul este înscris în registrul agricol al satului .................., poziția de rol nr….., vol…., tipul I și rol fiscal ……., cu casă de locuit în suprafață construită la sol de  ……… mp, edificată în anul …….., pătul în suprafață de ………. mp și anexă în suprafață de ……. mp.

Așa fiind, instanța a reținut că reclamantul din prezenta cauză face dovada că este proprietarul imobilelor construcții ce fac obiectul cererii de chemare în judecată.

Răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie este instituită prin dispozițiile art.998 și art.999 Cod civil de la 1864 (dispoziții legale aplicabile cauzei de față prin raportare la precizările expertului geolog care a arătat că degradările la imobile au apărut în perioada în care au fost efectuate lucrările miniere, respectiv anterior anului 1998 și la dispozițiile art.6 alin.2 din Codul civil și art.3 din Legea nr.71/2011) care constituie temeiul de drept comun pentru stabilirea condițiilor generale ale răspunderii civile delictuale.

Din cuprinsul celor două articole rezultă că pentru angajarea răspunderii civile delictuale se cer a fi întrunite cumulativ următoarele condiții: existența unui prejudiciu, existența unei fapte ilicite, existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu și existența vinovăției celui care a cauzat prejudiciu constând în intenție, neglijență ori imprudență, iar pentru dezlegarea pricinii de față se impune analiza existenței celor patru condiții generale ale răspunderii, condiții cumulative.

În ce privește condiția existenței unui prejudiciu suferit de reclamanți, prin raportul de expertiză specialitatea construcții întocmit de expert ……………… au fost identificate construcțiile proprietatea reclamanților, respectiv casă de locuit, gard împrejmuitor, anexe gospodărești constând în 2 pivnițe, nefiind identificate alei betonate.

A concluzionat expertul că imobilul casă de locuit prezintă în camera C1 crăpături în peretele comun cu baia, umiditate pe toată lungimea peretelui comun cu holul și pe peretele exterior, în camera C3 există fisuri în pereți, fisuri la îmbinarea pereților, pardoseala de mozaic crăpată și scufundată, crăpături în perete cu străpungere în exterior, prezența umidității în săpătura pentru verificarea adâncimii de fundare. De asemeni, anexele pivnița nr.1 și nr.2 prezintă fisuri în pereți, iar gardul de la stradă prezintă fisuri în elevație, fundația măcinată parțial, fisuri, crăpături și rupturi în plăcile din beton prefabricat.

A mai concluzionat expertul că reclamanții au efectuat reparații, aspect ce se coroborează și cu depozițiile martorilor ascultați în cauză, iar degradările au reapărut.

S-a mai reținut că datorită degradărilor imobilele nu mai prezintă siguranță în exploatare, iar ca urmare a efectelor negative produse de lucrările miniere ce au generat deformarea terenului de fundare expertul geolog menționat că terenul de fundare aferent locuinței reclamantului prezintă structura cu deformații în profunzime puse în evidență prin degradările ce apar la construcții.

În ce privește condiția existenței unei fapte ilicite care a produs prejudiciul ce se cere a fi reparat, din concluziile raportului de expertiză specialitatea geologie întocmit de expert judiciar ……… s-a reținut că imobilele reclamanților sunt degradate, iar activitatea minieră a avut și va avea o contribuție semnificativă asupra evoluției în timp a morfologiei terenului, expertul arătând că degradarea imobilelor nu este un caz izolat, toate casele din satul .................. cuprinse în perimetrul minier omologat .................. sunt afectate mai mult sau mai puțin de către activitățile miniere desfășurate timp îndelungat de predecesoarele pârâtei ...................

În zonă au desfășurat activitate mai mulți operatori minieri, însă cea mai aproape de zona ce face obiectul expertizei a fost .................. și .................. pentru activități de subteran, iar activitatea de suprafață prin Cariera .................. și în zonă mai desfășoară și în prezent activitate de exploatare minieră la zi Cariera .................. ce deține licența de exploatare nr.3498/2002.

Față de acestea, instanța a apreciat că se poate reține în sarcina pârâtei .................. o faptă ilicită în sensul dispozițiilor art.998 Cod civil de la 1864, activitatea desfășurată de aceasta, respectiv lucrările miniere de suprafață și subteran, generând degradarea imobilelor cu consecința încălcării dreptul subiectiv al reclamanților.

De asemenea, în mod evident există un raport de cauzalitate între faptă și prejudiciu, în sensul că activitatea minieră desfășurată de pârâtă a provocat un prejudiciu în patrimoniul reclamanților prin degradarea terenului și a construcțiilor, degradări care nu s-ar fi putut produce din cauze naturale ci doar ca urmare a intervenției factorului antropic.

În ceea ce privește existența vinovăției, s-a apreciat de instanță că acțiunile pârâtei îi sunt imputabile acesteia pentru considerentele reținute în baza concluziilor expertului geolog, potrivit art.27 și art.28 din Ordinul nr.273/2001, acestea având obligația de a lua toate măsurile pentru întreținerea și conservarea lucrărilor miniere.

Nu a putut fi primită apărarea pârâtei în sensul că responsabilitatea aparține celor care au efectuat lucrările de ecologizare, deoarece din probele administrate rezultă că factorul extern ce a determinat deplasarea terenului de fundare și implicit degradarea imobilelor a fost generat de lucrările miniere și nu de lucrările de ecologizare ce au fost efectuate la suprafață, iar operatorul minier avea obligația să ia măsurile de conservare, astfel încât după încetarea lucrărilor să nu se genereze un impact major asupra mediului geologic și hidrologic în zonă.

Referitor la această condiție a răspunderii civile delictuale s-a mai reținut de instanță aplicabilitatea dispozițiilor OUG nr.195/2005 care completează în materie dispozițiile art.998 – 999 Cod civil de la 1864.

Astfel, potrivit dispozițiilor art.95 din această lege răspunderea pentru prejudiciul adus mediului are caracter obiectiv, independent de culpă, iar prevenirea și repararea prejudiciului adus mediului trebuie să fie suportată de poluator potrivit principiului „poluatorul plătește”. Art.68 din același act normativ stabilește în sarcina persoanelor fizice sau juridice ce desfășoară activități pe terenuri obligația de a evita, de a preveni și de a repara deteriorările aduse calității mediului geologic. De asemenea, potrivit art.37 alin.5 din Legea nr.85/2003, titularul licenței rămâne ținut la repararea prejudiciului cauzat de culpa sa chiar dacă prejudiciul a fost constatat după încetarea administrării.

În ceea ce privește întinderea prejudiciului suferit de reclamanți, s-a reținut că  repararea prejudiciului presupune o reparare integrală, reprezentată de prejudiciul efectiv și de beneficiul nerealizat.

În cauza de față, acoperirea prejudiciului creat presupune suportarea costului de reconstruire a casei de locuit, având în vedere că potrivit concluziilor expertizelor în construcții și geologie terenul de fundare nu mai prezintă siguranță în exploatare, iar  efectuarea unor lucrări de reparație capitală nu este de natură a înlătura producerea unor noi degradări fără a înlătura cauzele, respectiv instabilitatea terenului de fundare.

În legătură cu valoarea de reconstrucție s-a reținut că la calcularea acesteia expertul a reținut o uzură datorată vechimii corectată cu îmbunătățirile aduse de 28% pentru imobilul casă, o uzură de 35% pentru gardul împrejmuitor și de 47% pentru anexele gospodărești pivnița nr.1 și pivnița nr.2.

Instanța a apreciat că trebuie avută în vedere valoarea de reconstrucție, având în vedere vechimea construcției, materialele folosite și durata de viață a construcției în litigiu, afectată și din cauza vechimii, respectiv a modalităților constructive folosite.

Principiul aplicabil în materia răspunderii civile delictuale este acela al reparării integrale a prejudiciului cauzat prin săvârșirea faptei ilicite. Aplicând această regulă în prezenta cauză, a reținut instanța că prejudiciul efectiv înregistrat de reclamanții îl reprezintă costul de reconstrucție, valoare care cuprinde costul estimativ pentru a construi la prețurile curente de la data evaluării o replică exactă a clădirii evaluate, valoare la stabilirea căreia trebuie să se aibă în vedere și gradul de uzură înregistrat de construcție.

Costul de înlocuire este costul estimat pentru a construi, la prețurile curente de la data evaluării a unei clădiri cu utilitate echivalentă cu cea a clădirii evaluate or, dacă s-ar acorda  valoarea de nou a bunurilor imobile evaluate s-ar ajunge în situația unei îmbogățiri fără just  temei, patrimoniul reclamanților mărindu-se în mod nejustificat în detrimentul patrimoniului intimatului pârât.

Din concluziile raportului de expertiză în construcții s-a reținut că imobilul casă de locuit prezintă degradările arătate mai sus, iar valoarea de reconstruire a acestui imobil și luând în considerare un coeficient de uzură de 28 % este de …….. lei, valoarea de înlocuire la nou a acesteia este de … lei, anexa gospodărească pivnița nr.1 are o valoare de reconstrucție de ……… lei  și luând în considerare un coeficient de uzură de 47 %, valoarea de înlocuire la nou a acesteia este de ….. lei, anexa gospodărească pivnița nr.2 are o valoare de reconstrucție de ……… lei și luând în considerare un coeficient de uzură de 47 % , valoarea de înlocuire la nou a acesteia este de …….. lei și gardul împrejmuitor la stradă are o valoare de reconstrucție de …….. lei și luând în considerare un coeficient de uzură de 35 %, valoarea de înlocuire la nou a acestuia este de ………..  lei.

În cauza de față s-a constatat că reclamantul a dedus judecății pretenții privitor la construcțiile situate pe teren în suprafață de …… mp în acte și …….. mp din măsurători teren curți construcții și vii, situat în sat .................., comuna .................., județul .................., cu număr cadastral ….., înscris în cartea funciară nr…….a Unității Administrativ Teritoriale .................. dobândit prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr....................

Din planul de amplasament și delimitare a imobilului cu numărul cadastral …. stat la fila 16 din dosar rezultă că pe terenul în suprafață de …… mp din măsurători teren curți construcții și vii se află edificată doar construcția casă de locuit în suprafață de ……… mp, terenul fiind împrejmuit pe partea de vest cu gard din plăci de beton și stâlpi de beton.

Prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr................... reclamantul ..................in nu a dobândit în proprietate alte imobile construcții, astfel că pretențiile sale privitor la anexele gospodărești pivnițe construite din bolțari, pe fundații și acoperite cu tablă sunt neîntemeiate, reclamantul nefiind proprietarul acestora în baza unui act translativ de proprietate, iar la fața locului expertul constructor nu a identificat și evaluat aleile betonate.

În speță, reclamantul nu se poate prevala de buna-credință pentru a beneficia de recunoașterea și protejarea dreptului lor de proprietate, prin raportare la dispozițiile art.563 alin.3 Cod civil, care arată că dreptul de proprietate dobândit cu bună-credință, în condițiile legii, este pe deplin recunoscut, câtă vreme nimeni nu se poate prevala de necunoașterea legii, iar reclamantul cunoștea interdicția legală privind construirea fără autorizațiile și avizele legale necesare.

Mai mult chiar, reclamantul avea la îndemână și procedura intrării în legalitate la care instanța a făcut referire anterior și pe care, de asemenea, nu au parcurs-o.

De menționat că potrivit art.37 alin.6 din legea nr.50/1991, cu modificările și completările ulterioare, dreptul de proprietate asupra construcțiilor se înscrie în cartea funciară în baza unui certificat de atestare, care să confirme că edificarea construcțiilor s-a efectuat conform autorizației de construire și că există proces-verbal de recepție la terminarea lucrărilor sau, după caz, a unui certificat de atestare a edificării construcției, eliberate de autoritatea administrației publice locale competentă, care să confirme situația juridică actuală a construcțiilor și respectarea dispozițiilor în materie și a unei documentații cadastrale.

Așadar, instanța nu a putut reține că au fost respectate dispozițiile legale în materia edificării construcțiilor pe baza autorizația emisă de Primăria .................., câtă vreme această adeverință nu cuprinde mențiunile prevăzute de lege, referitor la situația juridică actuală a construcțiilor și respectarea dispozițiilor în materie (respectarea normelor în construcții) și a unei documentații cadastrale, ci se limitează la a certifica faptul că respectivele construcții se află amplasate pe terenul situat în intravilanul satului .................., comuna .................., cu care reclamantul este înscris la poziția de rol nr……… vol…… tip.I.

Pe de altă parte prin Decizia nr.13/2019, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în interesul legii promovat de colegiul de conducere al Curții de Apel București și cu privire la interpretarea și aplicarea art.492 din Codul civil din 1864, art.579 alin.1, art.577 alin.2 din Codul civil, art.37 alin.5 din Legea nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare și art.37 alin.1 din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr.7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, a stabilit că „lipsa autorizației de construire sau nerespectarea prevederilor acesteia, precum și lipsa procesului-verbal de recepție la terminarea lucrărilor constituie  impedimente pentru recunoașterea pe cale judiciară, în cadrul acțiunii în constatare, a dreptului de proprietate asupra unei construcții realizate de către proprietarul terenului, cu materiale proprii”.

Drept urmare, nu se poate pretinde în prezenta cauză de către reclamanți să constate dreptul lor de proprietate asupra imobilelor edificate cu încălcarea Legii nr.50/1991 și să fie obligată pârâta să îi despăgubească pentru degradările acestor imobile.

Având în vedere că pârâta este ținută să repare numai prejudiciul produs din culpă, văzând și art.466 Cod procedură civilă, a fost admisă în parte cererea precizată și a fost obligată pârâta .................., la plata către reclamanți a sumei de 226.196 lei cu titlu de despăgubiri.

În baza art.453 Cod procedură civilă, în măsura pretențiilor admise a fost obligată pârâta .................. la plata către reclamanți a sumei de 17.855,68 lei cheltuieli de judecată ce reprezintă onorariu experți, taxă judiciară și onorariu avocat.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta .................., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate raportat la probatoriul efectuat în cauză și solicitând admiterea apelului și schimbarea în tot a sentinței apelate, în sensul respingerii cererii de chemare în judecată formulată de către reclamantul .................., precum și obligarea la plata cheltuielilor de judecată efectuate cu prezentul dosar.

Pe cale de excepție, apelanta pârâtă a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a ……….. în raport de prevederile art.52 alin.3 din Legea minelor nr.85/2003 potrivit cărora „închiderea minelor și refacerea mediului în cazul minelor sau carierelor, a lucrărilor de exploatare oprite înainte de intrarea în vigoare a prezentei legii și care nu fac obiectul unei licențe se vor face cu acordul autorității competente, de către minister”, excepție ce a fost respinsă în mod greșit. Acest text de lege se referă în mod special la minele închise anterior intrării în vigoare a Legii nr.85/2003 și dispune expres cui anume revin obligațiile menționate la alin.3 al art.52 în prezenta speță, respectiv ...................

Imobilul în cauză se află în afara perimetrului omologat al .................. .................., lucrările miniere din zona unde este situată gospodăria reclamanților au aparținut de .................., iar prin HG nr.816/19.11.1998 a fost aprobată închiderea acesteia. Lucrările de subteran au fost închise, iar terenurile nu fost ecologizate și preluate de primăria ...................

Obiectivul ..................  a fost predat la ………… a obiectivului .................. I cu anexele de predare a mijloacelor fixe și a terenurilor. Totodată, a fost efectuată recepția finală la terminarea lucrărilor de închidere și ecologizare a .................. la data de 06.11.2006, consemnată în procesul verbal de recepție nr……….

Lucrările de închidere și ecologizare au fost executate de către ………, fiind executate toate lucrările miniere de închidere prevăzute în proiectul tehnic de închidere al .................. ..................  care au fost executate și recepționate conform proceselor verbale de recepție la terminarea lucrărilor și proceselor verbale de recepție finală.

Din interpretarea actelor normative cu aplicare în prezenta speță, și anume art.4 din HG nr.26/2003 și Legea nr.85/2003, operațiile de ecologizare și redare în circuitul agricol a terenurilor afectate de lucrările de exploatare presupun efectuarea într-o anumită procedură - construirea unor perimetre de amploare, amenajare și reconstrucție ecologică - în temeiul unor proiecte de ecologizare realizate de instituții specializate, operații ce trebuiau efectuate de ……….

Conform fișei pentru Mina .................. aprobată la închidere prin actul normativ arătat mai sus, lucrările miniere subterane au fost închise, iar suprafețele de teren au fost ecologizate, recepția finală la terminarea lucrurilor fiind efectuată în data de ……. De asemenea, terenurile ecologizate au fost predate Primăriei Comunei .................. la data de …….. prin protocol.

Astfel, calitatea procesuală pasivă îi revine persoanei juridice care, prin abilitatea conferită de lege, are obligația de a închide mina și a ecologiza mediul afectat, .................. neavând nici o obligație potrivit legii pentru executarea lucrărilor în ceea ce privește minele a căror activitate a încetat înainte de intrarea în vigoare a legii minelor.

Pe de altă parte, chiar reclamantul prin cererea de chemare în judecată recunoaște că .................. și-a încetat activitatea înainte de intrarea în vigoare a Legii nr.85/2003. .................. a fost înființată prin HG nr.1024/2012, deci după închiderea .................. .................. și predarea patrimoniului acesteia către ...................

Raționamentul instanței nu este cel corect, întrucât rezultă că pentru toată activitatea minieră anterioară intrării în vigoare Legii minelor nr.61/1998 sau nr.85/2003 au existat licențe de exploatare și în această situație prevederile art.52 alin.3 din Legea nr.85/2003 nu-și mai au rostul.

Dispozițiile legale mai sus arătate sunt foarte clare și nu pot da naștere la interpretări. Prin textul de lege menționat, legiuitorul se referă în mod special la minele închise anterior intrării în vigoare a Legii nr.85/2003 și care nu fac obiectul unei licențe de exploatare și dispune expres cui anume revin obligațiile menționate la art.52 alin.3, respectiv ...................

Cum licența de exploatare este actul juridic care se emite înainte de începerea activității miniere, în cazul .................. .................. anterior anului 1980, rezultă că orice interpretare a legilor mai sus menționate, intrate în vigoare în anul 1998, cu referire la licență, act de dare în administrare a perimetrului în care se desfășoară lucrări miniere, este neavenită.

Prin urmare, sunt întrunite cele două condiții cerute de art.52 alin.3 din Legea nr.85/2003, și anume lipsa unei licențe de exploatare și încetarea activității .................. anterior intrării în vigoare a Legii nr.85/2003.

În lipsa unei licențe de exploatare devin inaplicabile și prevederile art.37 alin.5 din Legea nr.85/2003, la care face referire instanța de fond, care prevede că titularul licenței rămâne ținut, potrivii regulilor răspunderii civile extracontractuale, la repararea prejudiciilor cauzate altor persoane fizice sau juridice din culpa sa prin activitățile miniere efectuate până la data expirării ori renunțării, chiar dacă asemenea prejudicii sunt constatate după încetarea concesiunii sau a administrării.

Calitatea procesuală pasivă îi revine persoanei juridice care, prin abilitatea conferită de lege, are obligația de a închide mina și a ecologiza mediul afectat, .................. neavând nici o obligație potrivit legii pentru executarea lucrărilor în ceea ce privește minele a căror activitate a încetat înainte de intrarea în vigoare a legii minelor.

A mai arătat apelanta că în susținerea sa privind admiterea excepției privind lipsa calității procesuale pasive a invocat, în temeiul art.431 alin.2 raportat la art.430 Cod procedură civilă, puterea de lucru judecat a deciziei nr……. a Curții de Apel Craiova pronunțată în dosarul nr…….., prin care a fost rezolvată problema de drept privind excepția referitoare la lipsa calității procesuale pasive a ……… într-un litigiu similar cu cel prezent.

Tot pe cale de excepție a invocat și excepția prescripției dreptului material la acțiune, excepție ce a fost, de asemenea, respinsă de către instanță, cu motivarea că din probele administrate în cauză, respectiv din raportul de expertiză specialitatea geologie rezultă că degradarea imobilelor a început din perioada în care se desfășurau lucrările miniere, dar nu a avut loc instantaneu ci s-a produs, s-a perpetuat și s-a accentuat în timp, degradarea fiind permanentă și de actualitate.

 Prevederile art.8 din Decretul nr.167/1958 referitor la prescripția extinctivă menționează că termenul general de prescripție este de 3 ani, termen care începe să curgă de la data nașterii dreptului la acțiune.

Drept urmare, legea a stabilit în ipoteza acțiunii în răspundere civilă delictuală pentru prejudiciile cauzate prin fapta ilicită două momente alternative de la care prescripția începea să curgă, și anume, pe de-o parte momentul subiectiv al cunoașterii pagubei și a celui care răspunde de ea, iar pe de altă parte momentul obiectiv al datei la care păgubitul putea ori trebuia să cunoască aceste elemente.

Termenul de prescripție a început să curgă de la data la care reclamantul a cunoscut cine se face vinovat de degradarea imobilelor, respectiv anul 2009, când a devenit proprietarul de drept asupra construcțiilor prin contractul de vânzare-cumpărare nr……… și documentația cadastrală.

Instanța de judecată a apreciat ca fiind aplicabile dispozițiile Decretului nr.167/1958 privind prescripția extinctivă. Însă, în cazul răspunderii civile delictuale, atât dispozițiile noului Cod civil, cât și cele ale Decretului nr.167/1958 conțin aceleași reglementări cu privire la termenul de prescripție, și anume că „prescripția dreptului la acțiune în repararea unei pagube care a fost cauzată printr-o faptă ilicită începe să curgă de la data când păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască atât paguba, cât și pe cel care răspunde de ea”, iar dreptul material la acțiune se stinge prin prescripție dacă nu a fost exercitat în termenul de trei ani” (de la data când sunt îndeplinite cumulativ cele două condiții). Dispozițiile legale menționate sunt clare și nu pot da naștere la alte interpretări.

Atâta timp cât prin actul normativ menționat sunt reglementate cazurile speciale privind momentele de la care începe cursul prescripției extinctive, precum și termenul general de exercitare a dreptului material la acțiune care este de trei ani, greșit s-a respins excepția invocată pentru considerentul că „degradarea gospodăriei a început din perioada în care se desfășurau lucrările miniere, dar nu a avut loc instantaneu ci s-a perpetuat și s-a accentuat în timp, degradarea fiind permanentă și de actualitate asupra imobilelor reclamantului”.

În acest fel, dreptul material la acțiune în repararea unei pagube care a fost cauzată printr-o faptă ilicită în aprecierea instanței devine un drept imprescriptibil, ceea ce contravine prevederilor art.8 din Decretul nr.167/1958. Astfel, instanța de judecată a adăugat la lege (acesta fiind atributul exclusiv al legiuitorului), întrucât legiuitorul a limitat în timp dreptul de a obține pe cale judecătorească apărarea drepturilor civile subiective încălcate.

Din probele administrate în cauză rezultă că reclamantul a cunoscut cine se face vinovat de degradările gospodăriei și cu toate acestea a rămas în pasivitate mai mulți ani, fapt pentru care acțiunea este prescrisă.

În ceea ce privește fondul cauzei, apelanta pârâtă a arătat că hotărârea pronunțată de prima instanță este netemeinică și nelegală raportat la întregul probatoriu efectuat, motiv pentru care solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată, critica vizând atât obligarea sa la plata despăgubirilor, dar și cuantumul prejudiciului la care a fost obligată.

Așa cum s-a arătat prin întâmpinarea formulată în cauză, degradările imobilelor construcții nu se datorează lucrărilor miniere, cum în mod eronat s-a susținut prin cererea de chemare în judecată, ci culpei persoanelor care au edificat imobilele, a materialelor folosite la edificare, dar și vechimii acestora.

Nu sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale, nu există raport de cauzalitate între activitatea desfășurată legal de către operatorul minier și degradările survenite la imobilele proprietatea reclamantei, acestea datorându-se în mod indubitabil altor cauze străine de factorul antropic.

Prin sentința atacată pârâta apelantă a fost obligată la plata către reclamanți a sumei în cuantum de ………. lei și la cheltuieli de judecată în valoare totală de ……… lei.

Din actele și lucrările dosarului dedus judecății se observă faptul că imobilul în cauză se află situat în afara perimetrului omologat al .................. .................. ., distanța de la gospodăria reclamantului până la limita de lucrări de exploatare pe stratul nr.V este de ….. m, iar până la limita perimetrului Cariera .................. este de … m și …. m până la galeria …… de pe statul …..

De reținut este că metoda de exploatare folosită de .................. este cu stâlpi lungi pe direcție sau pe înclinare, cu dirijarea presiunii prin lăsarea lină a cupertei cu prăbușirea totală a rocilor înconjurătoare.

Odată cu avansarea abatajului, pachetele de roci din coperișul statului de cărbune se vor surpa în urma acestuia, sens în care nu vor rămâne goluri, deci nu se pot forma lacuri subterane așa cum se susține în acțiune, deoarece tasarea se poate produce până la suprafață, creându-se albii de scufundare, iar tasarea deplină a masivului se face într-o perioadă de cel mult 5 ani de la exploatarea abatajului.

Conform profilelor geologice întocmite în zona ................. s-a constatat că nu există strate continue acvifere, ci numai strate de nisipuri purtătoare de apă (borchisuri), care au fost deranjate de exploatarea cărbunelui de la nivelul inferior al acestora, dar după o lungă perioadă de stagnare a activității de subteran în zonă (abataj …… a fost demarat în iunie 1984 și a funcționat până în luna iulie 1985, iar abatajul ….. a funcționat în perioada 1986 până la sfârșitul anului 1987), masivul a intrat într-un nou echilibru, stabilizându-se definitiv.

Nu se poate afirma că regimul de curgere al apelor s-a modificat radical, astfel încât toate apele provenite din precipitații să aibă o direcție predominat spre gospodăria reclamantului. Statul V din perimetrul .................. are o dublă înclinare dinspre nord spre sud și dinspre est spre vest, așa că direcția de curgere a apelor este dinspre Microcariera .................. …. spre partea sudică a .................. ………. și spre ……, descărcându-se în aceasta.

Mai mult decât atât, fundamentul de roci pe care este amplasată gospodăria reclamantului este predominant din argile, aceste roci la secetă crapă și se contractă, iar la exces de umezeală își măresc volumul.

Luând în considerație că atât fundația, cât și elevația de la majoritatea construcțiilor din zona în cauză sunt executate din beton ciclopian, care are o bună rezistență la compresiune, dar slabă la întindere datorită lipsei fierului beton din compoziție, este posibil să apară fisuri și crăpături în construcții, iar lipsa hidroizolației să conducă la igrasie.

Asupra imobilelor aflate în litigiu este exclusă influența lucrărilor miniere de subteran datorită faptului că s-au respectat în totalitate documentațiile tehnice de exploatare a cărbunelui prin abatajele .................. .................. . care a executat activități miniere autorizate în perimetru.

Lucrările miniere de exploatare nu mai pot produce efecte asupra stabilității terenului în zonă, deoarece exploatarea cărbunelui a încetat în urmă cu aproape douăzeci de ani.

Conform explicațiilor doctrinare (teoretice) tehnico-științifice „fenomenul de propagare a deformației în masivul de roci, spre suprafață, se oprește la o anumită înălțime a rocilor din acoperiș, adică la o distanță față de suprafață, numită adâncime de siguranță”. Adâncimea de siguranță este o distanță normală, măsurată de la suprafață, de la care excavarea subterană nu are o influență dăunătoare asupra terenului de la zi”.

În urma efectuării calculelor matematice specifice a rezultat un unghi de scufundare de 55o care conduce la o distanță de 50 m a pilierului de siguranță pentru imobilele proprietatea reclamantului pentru care acesta solicită despăgubiri.

Prin urmare, atâta timp cât limita maximă la care excavarea subterană are influență este de 55 m, rezultă în mod clar și fără echivoc faptul că situarea imobilului la o distanță de peste 700 m de limita exterioară a perimetrelor lucrărilor de exploatare exclude influența lucrărilor miniere de subteran asupra imobilelor reclamantului ...................

Pretinsele degradări ale imobilelor construcții nu se datorează lucrărilor miniere, așa cum în mod eronat se susține prin cererea de chemare în judecată, ci culpei persoanelor care au edificat imobilul, a materialelor folosite în edificarea acestora, dar și a vechimii, imobilul casă de locuit fiind edificat în anul 1982.

Din adeverința emisă de către Primăria Comunei .................. rezultă că imobilele casă de locuit ce formează obiectul dosarului dedus judecății este o construcție în suprafață de . mp edificată în anul 1982, anexa în suprafață de . mp și pătulul de . m, iar toate construcțiile au fost edificate de către părinții reclamantului fără respectarea legii, respectiv fără autorizație de construire.

Înainte de a demara lucrările de construcții se impunea să fie întocmit un studiu geotehnic pentru a stabili structura terenului, stabilitatea terenului și riscul de alunecării, fiind totodată necesar și obligatoriu la întocmirea proiectului tehnic cu detalii de execuție (pentru a stabili structura de rezistență a imobilului).

Din datele deținute rezultă că zona unde se află imobilele pentru care solicită despăgubiri, respectiv sat .................., este încadrată ca zonă de risc la alunecări de teren, lucru ce poate influența structura constructivă a imobilelor, afectând rezistență și accelerând degradarea.

De asemenea, nu trebuie omis nici studiul condițiilor de stabilitate a terenului în zonele aferente exploatării miniere cariera .................. – …….................... efectuat de ……., de unde rezultă că în perioada …….. nu au fost evidențiate mișcări ale terenului în zona analizată, existând posibilitatea ca amplasamentul analizat să fie caracterizat de fenomene naturale de curgere lentă specifică zonelor de dealuri subcarpatice din țară.

În același studiu se arată că suprafața apei freatice mulează relieful terenul natural prin drenarea acviferului către depozitele poroase-permeabile ale luncii râului .................. datorate și variaților sezoniere relativ mai ale nivelului apei subterane, cu amplitudini de 2-4 m, ce induce variații ale stării fizice și ale proprietăților mecanice ale rocilor situate în intervalul de amplitudine ale nivelului piezometric.

Mai sunt sensibile la schimbările repetate al gradului de saturație pământurile deluviale argiloase-prăfoase pe care sunt situate cele mai multe construcții civile din perimetrul studiat, arătându-se totodată că avariile și deteriorările imobilelor respective sunt urmare a manifestării unor fenomene specifice fundării și terenuri instabile, amploarea acestora fiind amplificată de unele deficiențe de concepție și execuție, precum și de calitatea necorespunzătoare a materialelor utilizate. 

A mai arătat apelanta că instanța a obligat-o la plata acestor imobile, deși erau construite ilegal și nu a expus în motivarea sentinței judecătorești care a fost raționamentul său privind includerea acestora la imobilele supuse despăgubirii.

În prezenta cauză a fost încuviințată expertiza în specialitatea geologie care a fost numai „vizuală”, expertul formulând diverse ipoteze și teorii, fără a avea la bază dovezi viabile, neapelând la nicio metodă de investigare specifică domeniului și de aceea răspunsurile la obiectivele încuviințate de către instanță sunt pur speculative, nefondate și nesusținute din punct de vedere științific și tehnic. De asemenea, toate prezentările făcute de către expert în susținerea răspunsurilor formulate nu au legătură cu situația din teren, fiind greșite, nebazându-se pe realitatea de la fața locului, ci numai pe ipoteze.

Cum era de așteptat, expertul nu a făcut nicio analiză bazată pe date certe cu privire la modul în care s-au derulat lucrările miniere în raport cu pretinsele degradări ale construcțiilor reclamantului, astfel încât să demonstreze cu adevărat existența sau nu a legăturii de cauzalitate dintre acestea, explicația fiind doar una puerilă, fără suport tehnic și științific, doar comparativă, bazată pe supoziții.

Din constatările efectuate pe teren nu se observă existența unor fenomene de destabilizare a terenului care să conducă la concluzia existenței unor modificări în structura solului și subsolului în zona proprietății reclamantului.

Mai mult, construcțiile reclamantului nu prezintă degradări consistente care să conducă la concluzia că factorul antropic este vinovat.

Apelanta a considerat că imobilele reclamantului pot fi reparate, deoarece acestea prezintă mici fisuri cauzate atât de vechime, modul de execuție și a materialelor folosite la edificare. Faptul că a fost obligată la plata despăgubirilor către reclamant pentru imobile neafectate conduce la ipoteza unei îmbogățiri fără justă cauză contrar prevederilor legale.

În mod corect instanța a înlăturat de la calculul prejudiciului cele două anexe gospodărești, deoarece acesta nu a făcut dovada proprietății printr-un act translativ de proprietate.

În dovedire, apelanta a arătat că înțelege să se folosească de proba cu înscrisurile existente la dosarul cauzei.

În drept, cererea de apel a fost întemeiată pe prevederile art.466 și următoarele Cod procedură civilă coroborate cu prevederile Legii minelor nr.85/2003 și dispozițiile din Decretul nr.167/1958 referitoare la prescripția extinctivă și s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.

La data de …….. intimata …….  a formulat întâmpinare, prin care a solicitat menținerea sentinței civile nr...................pronunțată de Judecătoria .................. doar în ceea ce o privește, sentință prin care a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatei ………...

La data de ……… intimatul reclamant ..................in a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței primei instanțe, cu obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare a apreciat că excepția lipsei calității procesuale pasive reiterată în apel de operatorul minier a fost soluționată în mod legal în raport de probele administrate și legislația în domeniu.

Astfel, faptele cauzatoare de prejudicii au fost săvârșite în exclusivitate de subunitățile …………. în urma activității desfășurate cu nerespectarea normelor legale, cât și după încetarea activității prin fapta omisivă de a nu efectua operațiunile de întreținere și conservare a minelor  și carierelor  ce au activat în zonă până la desemnarea unui contractor specializat în vederea refacerii  mediului de către ministerul de resort și în egală măsură de către operatorul minier, în mod evident fiind vorba despre fapte ilicite anterioare închiderii .................. .................. prin HG nr.816/19.11.1998.

În consecință, este necesar să se distingă între faptele săvârșite de operatorul minier în timpul activității sale și faptele de după închidere prin hotărârea de guvern și predarea .................. prin protocol ministerului de resort până la desemnarea unei firme specializate pentru refacerea mediului, acest aspect fiind valabil doar pentru .................., deoarece pentru Mina ..................-……..și ..................obligațiile de conservare și închidere îi revine în totalitate apelantei.

A invocat dispozițiile art.52 alin.3 și art.56 lit.k din legea 85/2003 și a susținut că din interpretarea dispozițiilor art.52 alin.3 din legea 85/2003 rezultă fără echivoc că răspunderea ministerului de resort poate fi antrenată dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele trei condiții: ministerul de resort să fi efectuat lucrări de închidere și de refacere a mediului care executate necorespunzător să fi produs un prejudiciu altor persoane-condiție neîndeplinită întrucât în zona litigioasă nu s-au făcut lucrări de închidere și refacere a mediului așa cum rezultă din probele dosarului, mina să fi fost oprită înainte de apariția acestei legi (condiție îndeplinită) și mina să nu fi avut licență de exploatare.

Astfel, nefiind îndeplinita prima condiție, ministerul nu poate să răspundă pentru fapta altuia, întrucât acesta răspunde doar pentru lucrări de închidere și refacere a mediului, activități ulterioare închiderii .................. care nu s-au efectuat până în prezent, așa încât potrivit art.27 și 28 din Ordinul MIR nr.273/2001 privind manualul de închidere a minelor, operatorul minier este obligat să facă lucrări de întreținere a .................. până la desemnarea unei firme de specialitate care să efectueze lucrările de închidere și ecologizare a factorilor de mediu.

Totodată, a menționat că gospodăria în litigiu a fost afectată ca urmare a lucrărilor miniere desfășurate atât de minele .................. I și ..................-……. cât și de Cariera .................., ultimele două subunități miniere având licențele de exploatare nr.3500/2002 și respectiv nr.3498/2002.

Răspunderea civilă delictuală reglementată pe dispozițiile art.998 Cod civil este personală și se regăsește în dispozițiile art.27 alin.3 și 5 din Legea nr.61/1998, text preluat integral în art.37 alin.3 și 5 din Legea nr.85/2003 actuala lege a minelor.

De aceea, în litigiile similare unde au fost pronunțate hotărâri judecătorești definitive în favoarea proprietarilor învecinați, instanțele din cele trei grade de jurisdicție au stabilit calitatea procesuală pasiva in sarcina operatorului minier, singurul vinovat de prejudiciul creat, în temeiul art.37 alin.3 și 5 din Legea 85/2003 în conformitate cu care „titularul licenței rămâne ținut, potrivit regulilor răspunderii civile extracontractuale, la repararea prejudiciilor cauzate altor persoane fizice sau juridice din culpa sa prin activitățile miniere efectuate până la data expirării sau renunțării, chiar dacă asemenea prejudicii sunt constatate după încetarea concesiunii sau a administrării”.

De altfel, experții geologi au constatat faptul că gospodăria în litigiu se afla inclusă în interiorul perimetrului minier ...................

De asemenea, și excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de pârâta .................. a fost respinsă în mod legal ca neîntemeiată, întrucât probele administrate în cauză au dovedit faptul că degradările reclamate nu au apărut instantaneu, ci în timp, că au caracter de continuitate și de permanență și se manifestă și în prezent, după cum au constatat experții desemnați în cauză și au afirmat martorii audiați.

Totodată, cadrul procesual pasiv este alcătuit din trei pârâți, ceea ce înseamnă ca reclamanta nu a cunoscut persoana vinovată decât după administrarea probelor în cadrul prezentului litigiu, iar prejudiciul cert și real a fost, de asemenea, stabilit de expertul în specialitatea construcții desemnat în cauză.

În ceea ce privește fondul cauzei, a apreciat că acțiunea sa a fost dovedită dacă se au în vedere probele administrate în cauză, respectiv înscrisuri, martori și expertize de specialitate.

 Astfel, din probatoriu rezultă că gospodăria reclamantului situată în satul .................. exista la momentul începerii activității miniere a .................. ..................  a .................. .................. …… și a Carierei .................. care și-au desfășurat activitatea foarte aproape.

Degradările imobilelor construcții și a terenului aferent au început în jurul anilor 1996, 1997 și deși o perioadă de timp s-au făcut mereu reparații la casă, aproape an de an, văzând ca acestea sunt ineficiente a ales să cheme în judecata pârâții din prezenta cauză, având bănuiala ca acestora li se datorează distrugerea permanentă a imobilelor.

De asemenea, martorii audiați în cauză au confirmat susținerile reclamantului, fiind vorba despre proprietari vecini care se confrunta cu aceleași probleme,

Expertizele întocmite în cauză au certificat faptul că degradările se datorează activităților miniere desfășurate foarte aproape de casă, cu nerespectarea legii, fără respectarea unui pilier de siguranță și fără luarea măsurilor care se impuneau la încetarea activității (conservare și administrare) până la preluarea de către un contractor specializat care să fie desemnat în condițiile legii, foarte aproape de gospodărie fiind amplasată și calea ferată uzinală pe care operatorul minier transportă cărbune și în prezent și care, prin trepidațiile sale, afectează imobilele.

În acest sens, experții geologi au explicat în detaliu și cu argumente științifice modul de operare al minelor și carierei ce și-au desfășurat activitatea în zonă, lucrări care au dus la afectarea mediului geologic natural al zonei cu imobilele în litigiu.

Expertiza geologică a scos în evidență faptul că degradarea sub acțiunea distructivă a factorului antropic cu lucrări miniere de subteran s-a produs în faza activă a fenomenului de deformare prin ruperea, prăbușirea si alunecarea în blocuri mari de rocă a terenului din avalul albiilor de scufundare, inclusiv cel de fundare de sub construcții, care a dus la pierderea siguranței în exploatare a imobilului casă de locuit în litigiu, fiind exclusă degradarea terenului din cauze naturale, iar expertiza efectuată de către expertul în specialitatea construcții a relevat faptul că imobilele construcții nu mai pot fi reparate, că nu exista soluții economice eficiente și nici soluții tehnice care să fie aplicate astfel încât imobilele construcții să mai poată fi locuibile și folosite în siguranță.

De altfel, și experții geologi au concluzionat la obiectivul nr.2 în sensul că terenul de fundare și cel aferent locuinței reclamantului prezintă structura cu deformații în profunzime puse în evidență prin degradările care apar la construcții. Deci construcțiile identificate la punctul 1 prezintă degradări ca urmare a deformațiilor terenului de fundare sub influența distructivă a activității miniere desfășurată în zonă (lucrări miniere de subteran/suprafață și transport pe calea ferată uzinală și cu utilaj greu pe drumul de acces DC 108 adiacent la vest locuinței în litigiu), existând suficiente indicii în acest sens, locuința reclamantului prezentând fisuri în structura de rezistență (fundații, pereții portanți și planșee).

De asemenea, și alți experții geologi au constatat că în principiu degradarea structurii de rezistență a unei construcții nu se poate produce dacă nu există legătură de cauzalitate cu deformațiile terenului de fundare ca urmare a acțiunii distructive a factorului natural sau a unui factor antropic, în cazul de față minier.

Din coroborarea probele administrate în dosar rezultă fără dubii că în cauză sunt îndeplinite toate condițiile răspunderii civile delictuale prevăzute la art.998 Cod civil de la 1864, astfel că există identitate între operatorul minier care a săvârșit fapta ilicita, culpa acestuia în săvârșirea faptelor, prejudiciul creat și legătura de cauzalitate dintre toate aceste elemente.

Astfel, susținerile apelantei în sensul că degradările nu s-ar datora activității miniere precum și celelalte susțineri contravin tuturor probelor administrate în cauza și care se coroborează între ele.

Intimatul reclamant a solicitat să se aibă în vedere dispozițiile art.430 alin.1 și 2 din Codul de procedura civila conform cărora „hotărârea judecătorească ce soluționează în tot sau în parte fondul procesului sau statuează asupra unei excepții procesuale ori asupra oricărui alt incident are de la pronunțare autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranșată”, iar „autoritatea de lucru judecat privește dispozitivul precum și considerentele pe care acesta se sprijină inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasa”.

De asemenea, potrivit art.431 alin.2 Cod procedură civilă, s-a prevăzut că „oricare dintre părți poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu dacă are legătură cu soluționarea acestuia din urmă”.

 Astfel, prevalându-se de prezumția autorității de lucru judecat și raportat la precedentele judiciare definitive și irevocabile ale proprietarilor învecinați a solicitat respingerea apelului ca nefondat și obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

În dovedire, a anexat înscrisuri, în copie, respectiv decizia civilă nr.69/26.02.2020 pronunțată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr…………, decizia nr……….. pronunțată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr……, decizia civilă nr…… pronunțată de Tribunalul .................. în dosarul nr………., decizia nr……pronunțată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr……….

 La data de ……. intimata .................. a depus note scrise prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței civile nr………. pronunțată de Judecătoria .................. în dosarul nr................... ca legală și temeinică.

Analizând apelul declarat în cauză tribunalul reține că acesta critică soluția primei instanțe în ceea ce privește soluția dată excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei .................. și excepției prescripției dreptului la acțiune, dar și în ceea ce privește fondul cauzei, urmând ca pe cale de consecință, în conformitate cu dispozițiile art.477 alin.1 C.pr.civilă și art.248 C.pr.civilă, să analizeze legalitatea și temeinicia hotărârii apelate exclusiv prin prisma criticilor formulate, cu verificarea în mod prioritar a incidenței în cauză a celor două excepții invocate de apelanta pârâtă.

Astfel, în susținerea excepției lipsei calității procesuale pasive pârâta chemată în judecată .................. a arătat că în cauză sunt incidente dispozițiile art.52 alin.3 din legea nr.85/2003, pentru considerentul că .................. (în zona căreia se află imobilele pentru care se solicită despăgubiri) a funcționat fără licență de exploatare, iar obiectivul ……… ar fi fost predat la ……….., la data de ……, aspect consemnat în procesul verbal de recepție nr………...

Cum dispozițiile legale invocate în susținerea excepției lipsei calității procesuale pasive și care exclud răspunderea operatorului minier sunt aplicabile doar obiectivelor miniere închise anterior intrării în vigoare a legii nr.85/2003, iar apelanta se prevalează de închiderea obiectivului .................. după anul 2003, în mod evident sunt nefondate criticile din apel referitoare la eventuala răspundere a ministerului de resort.

Astfel, potrivit art.3 pct.25 din legea nr.83/2005 prin plan de încetare a activităţii se înțelege „complexul de documentaţii tehnice, economice, sociale şi de mediu care motivează închiderea exploatării şi conţine acţiunile necesare pentru asigurarea finanţării şi realizării efective a măsurilor de încetare a activităţii”, iar potrivit art.3 pct.26 din legea nr.85/2003 prin „plan de refacere a mediului” se înțeleg „măsurile de refacere şi de reabilitare a mediului în perimetrul de explorare/exploatare, ţinând cont şi de opţiunile colectivităţilor locale privind utilizarea postînchidere a perimetrului, şi care conţine şi proiectul tehnic de realizare a acestora”.

Art.51 din legea nr.85/2003 prevede situațiile în care activitatea minieră de exploatare a unui zăcământ încetează, și anume „când resursele minerale exploatabile s-au epuizat;b) continuarea exploatării a devenit imposibilă datorită unor cauze naturale - inundaţii, surpări, alunecări de teren - sau provocate - focuri endogene, explozii de gaze -, ale căror efecte nu pot fi înlăturate prin intervenţii tehnice, în condiţii economice; exploatarea a devenit nerentabilă economic”, iar „când una dintre cauzele enumerate la alin.1 este constatată, titularul licenţei supune autorităţii competente avizarea încetării exploatării”.

Art.52 din legea nr.85/2003 prevede că „iniţiativa de încetare a activităţii unei mine sau cariere aparţine titularului licenţei de exploatare, care prezintă autorităţii competente o cerere însoţită de planul de încetare a activităţii actualizat, cuprinzând motivaţia încetării activităţii, bazată pe o documentaţie tehnico-economică; programul tehnic de dezafectare sau conservare a exploatării, ce va include şi programul de monitorizare a factorilor de mediu postînchidere. În cazul companiilor şi societăţilor naţionale miniere, programul va fi aprobat în prealabil de ministerul de resort; programul de protecţie socială a personalului, prin redistribuire şi/sau reconversie profesională, despăgubiri financiare şi/sau măsuri de dezvoltare regională pentru crearea de noi locuri de muncă, întocmit conform legii, după consultarea cu grupurile afectate, şi aprobat de autoritatea competentă în domeniul protecţiei sociale. În cazul companiilor şi societăţilor naţionale miniere, acesta este aprobat în prealabil şi de ministerul de resort; autorizaţia de gospodărire a apelor şi autorizaţia de mediu pentru închiderea .................. sau a carierei respective; procedura de dezafectare şi de eliberare a terenului”. De asemeni, în același text se arată că „închiderea minelor şi refacerea mediului în cazul minelor sau carierelor, al lucrărilor de explorare oprite înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi şi care nu fac obiectul unei licenţe se vor face cu acordul autorităţii competente, de către ministerul de resort, prin direcţiile de specialitate, cu fonduri bugetare”.

Din interpretarea acestor dispoziții legale rezultă că legea nu stabilește în sarcina ministerului de resort obligația de a despăgubi proprietarii ale căror imobile au fost afectate de lucrările miniere, ci obligația de „închiderea minelor şi refacerea mediului”, și aceasta doar în situația în care lucrările au fost oprite înainte de intrarea în vigoare a legii nr.85/2003 și nu au fost efectuate în temeiul unei licențe de exploatare, astfel cum acest act este definit în art.3 pct.17 din legea nr.85/2003 („actul juridic prin care se acordă concesionarea/darea în administrare a activităților miniere de explorare/exploatare”). Cum în speța de față se solicită despăgubiri pentru deteriorarea construcției proprietatea unei persoane private, despăgubiri care nu pot fi asimilate sintagmei „închiderea minelor şi refacerea mediului”, este evident că nu pot fi incidente în speță aceste dispoziții legale pe care apelanta pârâtă .................. își întemeiază excepția lipsei calității sale procesuale pasive.

În ceea ce privește excepția prescripției dreptului material la acțiune, aceasta a fost invocată de pârâta chemată în judecată cu motivarea că dreptul la repararea prejudiciului s-a născut în urmă cu ….. de ani, data încetării activității miniere în zonă.

Potrivit dispozițiilor art.8 din Decretul nr.167/1958, data de început pentru curgerea termenului de prescripție este marcată de întrunirea cerințelor ca păgubitul să cunoască sau să fi trebuit să cunoască atât paguba, cât și cel ce răspunde de ea. Este vorba despre condiții cumulative, cunoașterea doar a unuia dintre elementele menționate de textul legal nefiind suficientă, astfel încât termenul de 3 ani prevăzut de art.3 din Decretul nr.167/1958 nu începe să curgă în situația în care păgubitul a cunoscut fie doar paguba, fie doar autorul acesteia.

Fiind vorba despre un fapt ilicit cauzator de prejudicii, ce reprezintă temeiul acțiunii civile de față, operatorul minier răspunde, în situația în care sunt întrunite elementele răspunderii civile delictuale prevăzute de art.1357 C.civil, iar prescripția dreptului la acțiune începe să curgă la momentul la care păgubitul a cunoscut paguba și pe cel care răspunde de ea, în aplicarea dispozițiilor menționate anterior.

Termenul de prescripție este într-adevăr cel de 3 ani invocat de apelanta-pârâtă, și existența prejudiciului a fost cunoscută de reclamanți cu mai mult de 3 ani anterior promovării cererii de chemare în judecată, însă procesul de degradare al proprietății intimaților-reclamanți având caracter continuu și derulându-se și în momentul de față, întinderea exactă a prejudiciului a fost cunoscută de către reclamanți abia la momentul de față, acest prejudiciu fiind cuantificat prin lucrarea de specialitate întocmită în cauză.

Cum art.8 din Decretul nr.167/1958 prevede că prescripția dreptului la acțiune începe să curgă de la data când păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască atât paguba, cât şi pe cel care răspunde de ea”, deci cele două condiții trebuie întrunite cumulativ, necunoașterea exactă a întinderii prejudiciului face să nu curgă termenul de prescripție. Este adevărată susținerea apelantei pârâte că intimatul reclamant a putut să cunoască existența unui prejudiciu și persoana responsabilă de producerea prejudiciului încă de la data dobândirii dreptului de proprietate prin contractul de vânzare cumpărare prin care a dobândit proprietatea asupra imobilelor, însă la acel moment nu se cunoștea întinderea prejudiciului și, nefiind îndeplinite ambele condiții prevăzute de lege, prescripția nu s-a împlinit.

În ceea ce privește caracterul continuu al degradărilor, acesta este confirmat de lucrările de specialitate întocmite în cauză, astfel încât nu se poate susține că încă de la data dobândirii dreptului de proprietate, respectiv în anul 2009, reclamantul a cunoscut nu doar existența unui prejudiciu, dar și întinderea lui.

Nu este întemeiată critica apelantei pârâte referitoare la faptul că prin reținerea caracterului continuu al degradărilor s-ar ajunge la imprescriptibilitatea dreptului material la acțiune, deoarece situația de față vizează un efect continuu al faptei ilicite, iar cum efectul continuu generează și modifică întinderea prejudiciului, cuantificarea prejudiciului reprezintă o condiție pentru a începe să curgă termenul de prescripție pentru antrenarea răspunderii civile delictuale.

În ceea ce privește argumentul apelantei pârâte că termenul de prescripție ar fi început să curgă la momentul achiziționării imobilelor, respectiv în anul 2009, tribunalul are în vedere dispozițiile Codului civil care reglementează în art.1685-1694 obligațiile vânzătorului, printre acestea menționându-se că ,,predarea se face prin punerea bunului vândut la dispoziția cumpărătorului, împreună cu tot ceea ce este necesar după împrejurări pentru exercitarea liberă și neîngrădită a posesiei”, art.1686 Cod civil specificând în mod expres că obligația de a preda bunul se întinde  și la accesoriile sale, precum și la tot ce este destinat folosinței sale perpetue, vânzătorul fiind, de asemenea, obligat să predea titlurile și documentele privitoare la proprietatea sau folosința bunului.

Din interpretarea acestor dispoziții legale rezultă că o dată cu transferul dreptului de proprietate către cumpărător acesta din urmă dobândește în patrimoniul său toate accesoriile bunului, toate titlurile și documentele privitoare la proprietatea sau folosința bunului, în această categorie intrând și eventuale acțiuni aflate în patrimoniul vânzătorului prin care ar putea solicita despăgubiri de la terții care au produs într-un fel sau altul un prejudiciu asupra bunului.

Reclamantul este titularul acțiunii în despăgubire îndreptate împotriva unui terț pentru prejudiciul adus bunului ca urmare a faptului că odată cu transferul dreptului de proprietate asupra celor două imobile vânzătorul a transferat și acțiunea în despăgubire, așadar termenul de prescripție a dreptului la acțiune nu a început să curgă în anul 2009, la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare, așa cum a invocat apelanta, ci a început să curgă anterior, la momentul la care vânzătorul a cunoscut paguba (când a început degradarea imobilelor), însă cum nici la acel moment la care a început degradarea și nici la momentul vânzării imobilelor nu se cunoștea și întinderea acestei pagube ca urmare a faptului că degradarea are caracter continuu, pentru considerentele arătate anterior, și anume acelea că legea condiționează începerea curgerii termenului de cumularea celor două condiții, acțiunea promovată de reclamantul cumpărător în anul 2018 trebuie considerată ca fiind făcută înăuntrul termenului de prescripție.

Pentru considerentele arătate, tribunalul apreciază că în mod corect prima instanță a soluționat excepția prescripției dreptului material la acțiune, atâta timp cât lucrările de specialitate întocmite în fața instanței confirmă caracterul continuu al degradărilor, nefiind împlinit termenul de prescripție de 3 ani prevăzut de lege în ceea ce privește dreptul reclamantului de a obține repararea pagubei.

Pe fondul cauzei, o primă critică ce se circumscrie greșitei aprecieri a probatoriului vizează nedovedirea legăturii de cauzalitate dintre exploatarea minieră din zonă și prejudiciul pretins de către reclamant, arătându-se că gospodăria reclamantului se află în afara perimetrului de exploatare a .................. .................. , iar metoda de exploatare folosită și profilele geologice din zonă nu pot conduce la concluzia că regimul de curgere a apelor s-ar fi modificat radical pentru a afecta proprietatea reclamantului, că fundamentul de roci pe care este amplasată gospodăria este predominat argile și acestea ar afecta structura construcțiilor, că lucrările miniere ar fi respectat integral documentațiile tehnice de exploatare, iar exploatarea ar fi încetat cu peste 20 de ani, că unghiul de scufundare atrage necesitatea ca distanța de pilierul de siguranță să fie de 50 m pentru a se putea pretinde despăgubiri, iar gospodăria în discuție este amplasată la peste 700 m, că solul este în mod natural predispus la alunecări de teren, aspect confirmat de studiul întocmit de …………, iar degradările imobilelor se datorează viciilor constructive.

Tribunalul apreciază însă că toate aceste argumente fie sunt contrazise de lucrarea specialitate geologie întocmită în cauză fie, deși sunt consemnate și în această lucrare, nu înlătură cauzalitatea primordială reprezentată de activitatea minieră desfășurată în zonă de către apelanta pârâtă și antecesorii săi.

Astfel, după cum rezultă din lucrarea de specialitate depusă la filele ……. din dosarul primei instanțe, proprietatea reclamantului se află la o distanță de ….. m față de lucrările miniere de subteran .................. I, la …….. m distanță de halda de steril ………și la ….. m distanță de .................. (răspunsul la obiectivul 5), iar aceste „lucrări miniere de subteran efectuate prin .................. au afectat dealurile și versanții din dreapta văii pe care este amplasată gospodăria reclamantului, iar halda ……. și lucrările miniere de subteran efectuate prin .................. dealurile și versanții din stânga văii .................., condiții în care s-au produs modificări esențiale în geomorfologia existentă a zonei, în stratificația naturală a terenului și în regimul hidrodinamic de suprafață și subteran, modificări care au favorizat apariția și dezvoltarea de presiuni active în versanții ambelor părți și curgeri de ape subterane pe direcții haotice cu descărcare sub podul luncii aluvionare a .................., fenomene care au dus la apariția de deformații în terenul de fundare și aferent construcțiilor din zonă și implicit în terenul de fundare și structura de rezistență a construcțiilor reclamantului”.

Totodată, la răspunsul la obiectivul 2 se menționează că „terenul de fundare aferent locuinței reclamantului prezintă structură cu deformații în profunzime puse în evidență de degradările care apar la construcții”, la obiectivul 3 specificându-se în mod expres că aceste degradări se datorează „modificării ample a mediului geologic natural”, dar această modificare este datorată „activităților miniere desfășurate în zonă”, iar „în cazul degradărilor din cauze naturale acestea s-at fi manifestat local, nu pe toată vatra de sat .................. cuprinsă în acest perimetru”.

Practic, lucrarea de specialitate a relevat modificarea mediului geologic natural, dar a subliniat că această modificare nu este rezultatul caracteristicilor naturale ale solului sau compoziției acestuia (argile cu o structură specifică), ci este rezultatul modificării regimului hidrodinamic al solului, regim hidrodinamic ce, la rândul său, a fost influențat în mod determinant de activitatea minieră din zonă, iar această modificare a mediului geologic natural este prezentă în întreaga zonă vatra de sat .................., pe un perimetru extins și nu doar într-o zonă restrânsă. Sunt lipsite de relevanță astfel considerentele de ordin tehnic invocate de apelantă și decurgând din unghiul de scufundare sau distanța de pilierul de siguranță sau respectarea documentației tehnice la data efectuării lucrărilor miniere, precum și criticile referitoare la caracterul „vizual” al exepertizei specialitatea geologie, în condițiile în care la filele 10-14 din raportul de expertiză (răspunsul la obiectivul 8) sunt specificate extrem de amplu și detaliat, în limbaj tehnico-științific, elementele ce au stat la baza acestor concluzii, precum și studiile de specialitate avute în vedere la formularea acestor concluzii. 

În ceea ce privește studiul întocmit în anul 1996 de .................., tribunalul constată că însăși apelanta pârâtă menționează că acest studiu a vizat evoluția terenului din zonă în perioada 22.05.1986-18.10.1996, iar în speța dedusă judecății se pune în discuție o situație a aceluiași teren după 24 de ani, fiind evidentă lipsa de relevanță pentru soluționarea acestui dosar existența unui studiu (chiar întocmit de specialiști autorizați în domeniu) care nu are în vedere situația de fapt din anul 2018, când s-a promovat litigiul de față.

Dimpotrivă, în condițiile în care lucrarea de specialitate menționează în mod expres că  „principala cauză a degradărilor identificate este regimul de curgere a apelor subterane”, regim de curgere afectat ca și cauzalitate primordială și hotărâtoare de activitatea minieră realizată de .................., în mod corect s-a concluzionat de către prima instanță îndeplinirea tuturor condițiilor prevăzute de lege pentru antrenarea răspunderii civile delictuale a apelantei pârâte pentru prejudiciul creat în patrimoniul reclamantului prin activitatea minieră din zonă.

De asemeni, o altă critică vizează greșita acordare de către instanță a valorii de reconstrucție a imobilului, în condițiile în care construcțiile nu prezintă degradări consistente care să conducă la concluzia că factorul antropic ar fi vinovat, iar imobilele sunt degradate ca urmare a deficiențelor constructive și pot fi reparate.

Nici aceste aspecte invocate de către apelantă nu sunt de natură a o exonera de răspundere, deoarece, așa cum s-a arătat anterior, lucrarea specialitatea geologie a subliniat deformațiile produse de schimbarea regimului hidrodinamic din zonă în terenul de fundare și aferent construcțiilor din zonă și implicit în terenul de fundare și structura de rezistență a construcțiilor reclamantului și aceste deformații se produc încă și se vor produce și în viitor, iar expertul specialitatea construcții a concluzionat că „lucrări de reparații pe un teren instabil nu sunt recomandate a se efectua pentru faptul că vor conduce la prețuri foarte mari care pot fi comparabile cu valoarea de înlocuire la nou a imobilului” (fila 210 din dosarul primei instanțe).

Astfel, în condițiile în care experții desemnați de instanță au apreciat că degradările nu s-au stopat, ci continuă și în prezent, iar costurile de înlăturare a acestor degradări prin repararea imobilelor ajung la echivalentul valorii la nou a imobilelor și deci depășesc valoarea acordată de către instanță (valoare inferioară reprezentată de echivalentul construcției actuale, corespunzător deficiențelor constructive și gradului de uzură), nu se poate vorbi despre o îmbogățire fără justă cauză a reclamantului, așa cum susține apelanta pârâtă.

 În consecință, pentru considerentele arătate, apreciind ca neîntemeiate criticile apelantei pârâte, în baza art.480 C.pr.civilă va fi respins ca nefondat apelul declarat în cauză, urmând ca în baza art.453 C.pr.civilă să fie obligată apelanta pârâtă .................. la plata sumei de …….. lei cu titlu de cheltuieli de judecată către intimatul reclamant .................., suma reprezentând onorariu avocat achitat cu chitanța de la fila 85 din dosarul de apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat apelul declarat de apelanta pârâtă .................., cu sediul în ………. împotriva sentinței civile nr...................pronunțată de Judecătoria .................. în dosarul nr................... și în contradictoriu cu intimații pârâți .................., ……….1 și intimatul reclamant .................., cu domiciliul în comuna .................., sat .................., jud....................

Obligă apelanta pârâtă .................. la plata sumei de 1500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către intimatul reclamant ...................

Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare, ce se va depune la Tribunalul ...................

Pronunțată în ședința publică din ………., la Tribunalul ...................

Președinte,

…………Judecător,

………….

Grefier,

……………..

Red….../tehnored…….

6ex./…….

Jud.fond ………..

Domenii speta

Spete similare