Prejudiciu-contravaloare energie electrica si penalitati

Pe rol fiind  judecarea cauzei civile  privind  cererea de apel formulată de apelanta SC I. SRL , intimata E.O. E.R. SA, având ca obiect „pretenţii „, împotriva sentinţei civile nr. xxx pronunţată de J. Iş.

INSTANŢA

Asupra cererii de apel de faţă reţine urmatoarele:

Prin sentinţa civilă nr. xxx pronunţată de J. Iş. s-a dispus în sensul că:

„Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale active invocată de pârâta S.C. I. S.R.L., ca nefondată.

Admite acţiunea civilă formulată de reclamanta E.O. E. R. S.A., nr. de înregistrare în Registrul Comerţului J26/1194/2007 în contradictoriu cu pârâta S.C. I. S.R.L., xxx şi sediul procedural ales la Cabinet de avocat D.C. din Iş., xxx şi în consecinţă:

Obligă pârâta să achite reclamantei suma de 57.136 lei reprezentând c/val energie electrică recalculată şi penalităţi de întârziere.

Obligă pârâta să achite reclamantei suma de 2.247,72 lei reprezentând cheltuieli de judecată (taxă de timbru).

Respinge cererea reconvenţională formulată de pârâta S.C. I. S.R.L., în contradictoriu cu reclamanta E.O. E. R. S.A., ca nefondată.

Respinge cererea pârâtei referitoare la cheltuielile de judecată, ca nefondată.

Obligă pârâta să achite suma de 1.978 lei reprezentând diferenţa onorariului cuvenit  d-nei expert C.N.C..”

Pentru a decide astfel prima instanţă a avut în vedere următoarele considerente:

„  Prin cererea înregistrată pe rolul J. Iş. sub nr. xxx, reclamanta S.C. E.O. E.R. S.A. a chemat în judecată pârâta S.C. I. S.R.L. solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să o oblige pe  aceasta la plata sumei de 57136 lei, reprezentând c/val energiei electrice recalculate şi a penalităţilor de întârziere.

A solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii, reclamanta a precizat, în esenţă, că între aceasta şi pârâtă s-a încheiat, pe durată nedeterminată, la data de 04.02.2008, contractual de furnizare a energiei electrice la micii consumatori finali, industriali şi similari la tarife reglementate nr. 7062178 2, în baza căruia furnizează energie electrică la locul de consum solicitat de client şi prin care sunt reglementate raporturile dintre furnizor şi consumator privind furnizarea, condiţiile de consum, facturarea şi plata energiei electrice.

A mai menţionat că, la data de 26.11.2013, reprezentanţii operatorului de distribuţie E.O. M. D. S.A. s-au deplasat la locul de consum al pârâtei, în scopul verificării grupei de măsură a instalaţiei de alimentare cu energie electrică, ocazie cu care s-a găsit contorul cu seria 43030139, tip T 31 F-S, an fabricaţie 2006, sigilii metrologice RO 06 rr2 contrafăcute, index 198965 kwh. BMPT compartiment siguranţe s-a găsit sigilat cu SUF 00812389+01122178, iar compartimentul BMPT contor s-a găsit sigilat cu SUF 00812361, aceste sigilii nefigurând în baza de date a E.O. M. D..

A precizat reclamanta că s-a întocmit nota de constatare seria NC nr. 0068998, semnată fără obiecţiuni de reprezentantul consumatorului, în persoana numitei B.C.

De asemenea, cu ocazia constatării, s-a procedat şi la măsurarea curenţilor pe faze, cu cleştele ampermetric, găsindu-se următoarele valori ce au fost consemnate în nota de constatare: Ir=23 A, Is=14,6 A, It=26 A, Ur=224 V, Us=227 V, Ut ¬=225 V.

Totodată, s-a întocmit bonul de mişcare contor electric seria MS nr. 1021644, unde s-a consemnat că s-a demontat grupa de măsură cu seria 43030139, index demontare 198965 kWh şi că s-a montat grupa de măsură cu seria 74446, index montare 0 kWh.

Ulterior, la data de 19.12.2013, s-a întocmit procesul- verbal de analiză a abaterilor seria PVAA nr. 1045880 prin care, în urma analizei efectuate de către comisia de specialitate constituită la nivelul operatorului de distribuţie a documentelor întocmite în teren la locul de consum al pârâtei, s-a stabilit că s-a înregistrat o intervenţie neautorizată în instalaţiile de alimentare a S.C. E.O. M. D. S.A. care a condus la neînregistrarea întregii cantităţi de energie electrică consumate, stabilindu-se recalcularea consumului de energie electrică pentru perioada 26.05.2013-26.11.2013, achitarea taxelor pentru serviciile prestate de operatorul de distribuţie în cuantum de 231,27 lei.

De asemenea, tot la data de 19.12.2013, s-a întocmit procesul-verbal de stabilire despăgubiri seria PVSD nr. 1045880, prin care s-a stabilit în sarcina pârâtei un consum de energie electrică de 43366 kWh.

A mai menționat că, la lit. D din Anexa nr. 4 bis la contractual de furnizare a energiei electrice încheiat între părţi, s-a prevăzut faptul că recalcularea şi facturarea energiei electrice consumate în  mod fraudulos şi neînregistrate de grupul de măsurare se face conform reglementărilor în vigoare. Reclamanta a făcut trimitere la prevederile HG nr. 1007/2004 pentru aprobarea Regulamentului de furnizare a energiei electrice la consumatori, act normativ ce completează prevederile contractuale în vigoare la data controlului. S-a făcut referire inclusiv la disp. art. 90 al. 2, lit. a şi b, art. 142 al. 1 şi art. 142 al. 4, ce privesc definirea consumului fraudulos, modalitatea de stabilire a consumului de energie electrică în cazul în care acesta nu poate fi determinat prin măsurare şi întinderea perioadei de recalculare.

În ceea ce priveşte debitul, a menţionat că acesta totalizează 57136 lei, până la data de 03.09.2015, din care 54084,29 lei reprezintă c/val energie electrică şi 3051,71 lei penalităţi contractuale calculate până la data de 03.09.2015, acestea din urmă fiind calculate în temeiul art. 14, al. 1 şi 3 din contract.

În ceea ce priveşte factura fiscală ce formează obiectul acţiunii, a precizat că s-a facturat pârâtei cantitatea de 43366 kWh ca fiind cantitatea de energie electrică consumată şi nefacturată, precum şi cantitatea de 34856 kWh, această ultimă cantitate rezultând din consumul efectuat de pârâtă şi înregistrat pe grupele de măsură montate în instalaţia acesteia, conform citirilor consemnate până la data de 12.03.2014, respectiv 31.03.2014.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile CC, art. 148 CPC, HG nr. 1007/2004.

Au fost anexate înscrisuri.

A fost făcută dovada achitării taxei de timbru în cuantum de 2406 lei (OP – f. 9 vol. I ds.).

Pârâta a formulat întâmpinare şi cerere reconvenţională, solicitând respingerea acţiunii, anularea notei de constatare nr. 0068908/26.11.2013, a procesului-verbal de analiză a abaterilor nr. 1045880/19.12.2013, a procesului-verbal de stabilire a despăgubirilor nr. 1045880/19.12.2013, precum şi a tuturor actelor subsecvente, anularea/stornarea facturii nr. 810000516786/15.04.2014 şi exonerarea de la plata sumei de 54084,29 lei, anularea/stornarea facturilor de penalităţi de întârziere şi exonerarea de la plata sumei de 8074,74 lei, obligarea reclamantei la restituirea sumei de 4996,03 lei.

S-au solicitat cheltuieli de judecată.

A fost invocată excepţia lipsei calităţii procesuale a S.C. E.O. E. R. S.A., deoarece acţiunea este întemeiată pe înscrisuri încheiate în baza constatărilor făcute de către E.O. M. D. S.A.

În ceea ce priveşte fondul, a menţionat, în esenţă, că suma de 57136 lei reprezintă un debit nerecunoscut la plată, contestat, neexistând o creanţă certă. Aşa-zisele sigiii metrologice contrafăcute şi sigiliile  BMPT nu au fost prezentate reprezentantului legal al societăţii pârâte sau măcar angajaţilor acesteia, nu au fost ridicate şi sigilate în prezenţa angajaţilor acesteia, păstrarea probelor fiind făcută în mod unilateral.

A menţionat că, faţă de prevederile Lg. 13/2007 şi ale HG 1007/2004, imputarea faptei de furt de energie electrică societăţii pârâte este vădit netemeinică şi nelegală. Nevinovăţia societăţii este cu atât mai evidentă cu cât contorul este amplasat pe un teren care nu se află în proprietatea sa sau al vreunui reprezentant al său.

A precizat că reclamanta a invocat faptul că sigiliile BMPT nu există în baza de date a E.ON. Or, acest fapt nu dovedeşte faptul că societatea ar fi acţionat cu intenţie vădită, astfel încât să i se reţină un consum fraudulos de energie electrică. Faptul că sigiliile nu există în baza de date E.O. poate reprezenta o modificare intenţionată a E.O., cu scopul vădit de  a-i imputa o faptă nereală, baza de date fiind una ce poate fi modificată unilateral ori poate fi o eroare efectivă a unui salariat E.O..

A mai arătat pârâta că existenţa contractului de furnizare a energiei electrice în vigoare la data de 26.11.2013, data încheierii notei de constatare nr. 0068998/26.11.2013, atestă că societatea pârâtă era un consumator de bună credinţă, nu consuma în mod fraudulos energie, ci în temeiul unui contract.

De asemenea, contestaţiile pe care le-a formulat împotriva notei de constatare, a procesului-verbal de analiză a abaterilor, a procesului-verbal de stabilire a despăgubirilor, a facturilor fiscale şi a tuturor înscrisurilor, atestă că societatea se considera nevinovată. Procesul-verbal de stabilire a despăgubirilor a fost încheiat în lipsa reprezentanţilor societăţii şi nu respectă dispoziţiile legale privind stabilirea despăgubirillor, acesta conţinând obligaţii de plată excesive, cu scopul vădit de îmbogăţire fără just temei a reclamantei.

Totodată, determinarea consumului pauşal se poate face în baza unor proceduri elaborate de furnizor şi aprobate de autoritatea competentă. Or, în cauză, nu s-a făcut dovada existenţei unei astfel de proceduri. Creanţa nu are la bază un consum cert, impunându-se anularea sau stornarea facturilor de debit cât şi a celor de penalităţi de întârziere. Deşi potrivit prevederilor legale calculul trebuia realizat pe o perioadă de 6 luni, E.O. impută societăţii, în mod abuziv, un calcul realizat pe o perioadă de 10 luni, respective pentru 26.05.2013-31.03.2014.

În drept au fost invocate prev. art. 205, 209 şi urm. CPC.

A solicitat administrarea probei cu înscrisuri.

A solicitat judecarea cauzei şi în lipsă.

Prin încheieirea din 04.08.2016, instanţa a admis în parte cererea de acordare facilităţi la plata taxei de timbru formulată de petentă şi a dispus eşalonarea acesteia în cuantum total de 3109,99 lei, în 10 rate lunare.

Din actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:

În baza raportului juridic contractual dintre părți, necontestat de către pârâtă, i-a fost furnizată energie electrică acesteia de către reclamantă, având obligația corelativă ca, respectând termenele de scadență, să achite contravaloarea energiei electrice furnizate, conform facturilor emise (copie contract – f. 10-26 vol. I ds.).

În urma verificărilor efectuate de către angajaţii E.O. M. D. S.A., la locul de consum al pârâtei din Iş, str. M. V. nr. 10, s-a întocmit nota de constatare nr. 0068998 din 26.11.2013, menţionându-se că s-a găsit contorul cu seria 43030139, tip T 31 F-S, an fabricaţie 2006, sigilii metrologice RO 06 rr2 contrafăcute, index 198965. BMPT compartiment siguranţe s-a găsit sigilat cu SUF 00812389+01122178, iar compartimentul BMPT contor s-a găsit sigilat cu SUF 00812361, aceste sigilii nefigurând în baza de date a E.O. M. D.. Din partea consumatorului, nota de constatare a fost semnată de către B.C. (copie notă de constatare – f. 30-31 vol. I ds.).

De asemenea, a fost întocmit bonul de mişcare contor electric seria MS nr. 1021644/26.11.2013, de către E.O. M. D. S.A. (copie – f. 32 vol. I ds.).

Prin procesul-verbal de analiză a abaterilor nr. 1045880/19.12.2013, întocmit de către E.O. M. D. S.A., comisia constituită în acest sens, având în vedere nota de constatare anterior menţionată, a decis că se consideră intervenţie neautorizată în instalaţiile de alimentare, care a condus la neînregistrarea întregii cantităţi de energie electrică consumată (copie – f. 33 vol. I  ds.).

A fost întocmit, de către E.O. M. D. S.A., procesul verbal de stabilire a despăgubirilor nr. 1045880/19.12.2013 şi ulterior, emisă de către E.O. E. R. S.A., factura fiscală seria MS E.O. nr. 810000516786, în valoare de 54164,29 lei, aferentă perioadei 26.05.2013-31.03.2014, scadentă la 25.04.2014 (copie – f. 35-36 vol. I ds.).

Având în vedere depăşirea termenului de scadenţă a facturii, reclamanta a calculat penalităţi de întârziere în valoare de 3051,71 lei, perceperea penalităţilor fiind prevăzută în art. 14 al. 3 din contract (centralizator calcul penalităţi – f. 29 vol. I ds.).

În cauză a fost efectuată o expertiză tehnică judiciară electroenergetică (f. 114-130 vol. II ds.).

Se menţionează, de către dna expert, faptul că sigiliile metrologice nu erau intacte la momentul constatării, iar sigiliile de unică întrebuinţare au fost înlocuite neautorizat. Sigiliile metrologice aplicate contorului au fost găsite neconforme din punct de vedere al aspectului, cu indicativul partial ilizibil, cu sârma ruptă, fără planeitate a pastilelor de plumb, cu urme de strângere neautorizată a mărcilor, deci fără ca acestea să îndeplinească funcţia de securizare a echipamentului de măsurare. Sigiliile metrologice (plombele metrologice, din plumb) au fost identificate cu indicativul RO 06 rr2, applicate contorului electric, lateral stânga şi lateral dreapta pe carcasa echipamentului, nu corespund cu cele aplicate de producătorul Iskra Slovenia, respective RO 06 klm, astfel cum este înscris în Bonul de mişcare contor 0578587 din 08.07.2010, data verificării contorului la consumator. La deschiderea contorului, în cadrul expertizei tehnice, se constată existenţa unor zgârieturi pe rolele mecanismului integrator, în dreptul cifrelor 0 şi 9 – rola sutelor, cât şi pe cifrele rolei miilor, aspect care confirmă intervenţia neautorizată asupra mecanismului înregistrator şi modificarea neautorizată a indexului contorului electric. Accesul neautorizat la contorul electric s-a realizat prin deschiderea BMPT, respectiv înlocuirea sigiliilor de unică întrebuinţare aplicate de operatorul de distribuţie, cu sigilii neînregistrate în baza de date a acestuia. Astfel, sigiliile montate la data de 21.05.2013, conform Bon de mişcare contor 1051823, care ar fi trebuit regăsite la grupul de măsurare din data de 26.11.2013, respectiv E3470383 şi E3470384 au fost înlocuite cu sigiliile înscrise în NC: 00812389, 01122178 şi 00812361. Intervenţiile neautorizate identificate au ca scop modificarea indexului contorului electric, în vederea reducerii cantităţii de energie electrică înregistrată şi, ulterior, facturată consumatorului. Zgârieturile identificate pe rolele mecanismului înregistrator sunt urmare a intervenţiei pe mecanism, în mod neautorizat, pentru modificarea indexului real al contorului.

Se mai precizează, de către dna expert, că din analiza dinamicii de consum, se constată faptul că în intervalul 05.04.2012-25.11.2013, consumul înregistrat la pârâtă a fost de aproximativ 5 ori mai mic decât consumul înregistrat ulterior datei controlului.

Se mai reţine, de către instanţă, că susţinerile pârâtei referitoare la faptul că existenţa contractului de furnizare a energiei electrice în vigoare la data de 26.11.2013, data încheierii notei de constatare nr. 0068998/26.11.2013 atestă că era un consumator de bună credinţă, invocarea formulării de contestaţii împotriva notei de constatare, a procesului-verbal de analiză a abaterilor, a procesului-verbal de stabilire a despăgubirilor, a facturilor fiscale şi a tuturor înscrisurilor, precum şi a faptului că respectivul contor nu ar fi fost amplasat pe terenul proprietatea sa, nu dovedesc nevinovăţia sa, în lipsa unor dovezi cu care să poată fi coroborate, cf. disp. art. 249 CPC.

Conform art. 90 al. 2 lit. b din HG 1007/2004, prin consumul fraudulos prevăzut la alin. (1) se înţelege orice intervenţie în instalaţia electrică, ce afectează funcţionarea corectă a grupului de măsurare.

Prin urmare, se constată întrunite, în cauză, elementele răspunderii civile delictuale, respectiv fapta pârâtei, săvârşită cu vinovăţie, prin care s-a cauzat un prejudiciu reclamantei, cuantificat la valoarea de 57136 lei, fiind incidente prevederile art. 1349 al. 1 şi 2, art. 1357, art. 1381 şi art. 1385 CC.

Instanţa constată faptul că suma de 57136 lei, reprezentând c/val energie electrică recalculată şi penalităţi de întârziere, reprezintă o creanţă certă, lichidă şi exigibilă, conform art. 663 CPC, respectiv existenţa ei este neîndoielnică, rezultând din înscrisurile menţionate, cuantumul acesteia este determinat prin aceleaşi înscrisuri, iar termenul de scadență s-a împlinit.

Având în vedere natura contractuală a raportului juridic obligaţional existent între părţi, instanţa reține că reclamanta a făcut dovada existenţei creanţei, neexecutarea prezumându-se atât timp cât pârâta nu probează efectuarea plăţii prin chitanţe eliberatorii sau intervenţia unor cauze exoneratoare de răspundere.

Conform art. 1270 Cod civil, contractul valabil încheiat are putere de lege între părţile contractant, acestea fiind ţinute să-şi execute întocmai şi cu bună-credinţă obligaţiile contractuale.

Potrivit art. 1530 Cod civil, creditorul are dreptul la daune-interese pentru repararea prejudiciului pe care debitorul i l-a cauzat şi care este consecinţa directă şi necesară a neexecutării fără justificare sau, după caz, culpabile a obligaţiei.

Conform art. 128 al. 1 din HG 1007/2004, furnizorul emite factură unui consumator pentru energia electrică furnizată, pe baza înregistrărilor grupurilor de măsurare. Prin excepţie, pentru situaţiile în care se constată că înregistrările grupurilor de măsurare nu corespund consumului real (grup de măsurare defect sau cu erori mai mari decât permit reglementările în vigoare, consum fraudulos etc.), facturarea se face corespunzător valorilor estimate prin aplicarea metodologiilor specifice propuse de furnizor şi aprobate de autoritatea competentă.

Faţă de situaţia de fapt reţinută, instanţa va respinge excepţia lipsei calităţii procesuale active invocată de pârâtă, ca nefondată, în condiţiile în care factura a cărei plată se solicită a fost emisă de către reclamantă, iar penalităţile de întârziere aferente au fost calculate tot de către aceasta, existând identitatea de care se face vorbire în art. 36 CPC.

Va admite acţiunea civilă şi va obliga pârâta să achite reclamantei suma de 57.136 lei reprezentând c/val energie electrică recalculată şi penalităţi de întârziere.

În tem. art. 453 CPC, va obliga pârâta să achite reclamantei suma de 2.247,72 lei reprezentând cheltuieli de judecată (taxă de timbru calculată în raport de valoarea pretenţiilor admise).

Faţă de considerentele anterior prezentate, va respinge cererea reconvenţională formulată de pârâtă, ca nefondată.

Va respinge cererea pârâtei referitoare la cheltuielile de judecată, ca nefondată, nefiind întrunite condiţiile art. 453 CPC.

Va obliga pârâta să achite suma de 1.978 lei reprezentând diferenţa onorariului cuvenit  dnei expert C.N.C.. „

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel SC I. SRL criticând sentinţa şi solicitând instanței respingerea cererii de chemare în judecată și admiterea cererii reconvenționale.

Susţine apelanta că există elemente care dovedesc nevinovăția apelantei, motiv pentru care instanța ar trebui să aplice principiul vinovăției potrivit art. 6 din CEDO. Așa zisele sigilii metrologice contrafăcute și sigilii BMPT nu au fost prezentate reprezentantului legal al apelantei sau angajaților săi, nu au fost ridicate și sigilate în prezența angajaților săi, ci în mod unilateral, de asemenea, aceste sigilii nu au fost ridicate de un organ de poliție sau cercetare penală, nu a fost formulată nicio plângere penală împotriva apelantei și, deși apelanta a formulat numeroase contestații, intimata nu a convocat-o niciodată în cadrul comisiei de analiză a abaterilor, procesul verbal de analiză a abaterilor fiind încheiat în lipsa reprezentanților apelantei, fără o expertizare a contorului sau a instalației.

Contestațiile apelantei atestă că aceasta se consideră nevinovată, fiind un consumator de bună credință, care nu consumă fraudulos energie, la data încheierii notei de constatare din 26 noiembrie 2013 fiind în vigoare contractul de furnizare a energiei electrice. Nevinovăția apelantei rezultă și din faptul că contorul este amplasat pe un teren în afara proprietății apelantei, pe domeniul public pe un stâlp aflat pe calea publică, cu acces tuturor persoanelor, fapt reținut și prin Raportul de expertiză, astfel că operatorul de distribuție avea obligativitatea de a-și lua măsurile de securizare a grupului de măsurare.

Instanța a admis cererea de chemare în judecată, preluând concluziile raportului de expertiză, fără a ține cont de susținerile apelantei în sensul că raportul s-a realizat fără deplasarea în teren a expertului, cum recunoaște acesta în răspunsul la obiecțiuni, nefiind luate în considerare nici planșele foto puse la dispoziția expertului.

Instanța de fond a reținut că reclamanta impută apelantei înlocuirea sigiliilor existente cu niște sigilii contrafăcute, fără a dovedi care au fost sigiliile montate în 2006, când a fost montat contorul electric, instanța de fond nefăcând nici o minimă motivare cu privire la acest aspect, neindicând în concret de ce aceste apărări sunt nerelevante, faptul că sigiliile nu ar exista în baza de date nedovedind că apelanta ar fi acționat cu intenție astfel încât să i se poate reține un consum fraudulos.

Pe de altă parte, expertul nu menționează cine este persoana care ar fi intervenit asupra contorului și sigiliilor, stabilind în acest mod existența vinovăției. În plus, expertul nu a clarificat circuitul sigiliilor aplicate pe punga în care a fost depozitat contorul câtă vreme a stat la Eo.. Rezultă astfel că dacă s-a intervenit asupra contorului, intervenția a avut loc după ridicarea de pe stâlp și depozitarea la Eo., teză susținută de procesul verbal de analiză și nota de constatare, care indică faptul că a fost aplicat aceleași sigiliu și în data de 26.11.2013 și în data de 19.12.2013, deși odată desfăcută punga, sigiliul este distrus prin tăiere.

În plus, expertul nu a explicat în ce circumstanțe au fost montate sigiliile 4740909 și 00812899, lipsa din baza de date a numerelor sigiliilor neatestând existența unei fapte ilicite și nedovedind o legătură de cauzalitate între faptă și vinovăție. Expertul nu a analizat dacă contorul a fost instalat pentru prima oară la apelantă sau este un contor remontat în instalație, expertul susținând doar că acest lucru este lipsit de importanță. Aceste lămuriri erau necesare cu atât mai mult cu cât concluziile expertului la obiectivul 8 sunt în sensul că acel contor a fost achiziționat în 2006 și montat în 2010. De asemenea, pentru sigiliile anterior menționate nu se prezintă documente care să ateste că au fost prezentate în prezența reprezentanților apelantei, instanța ignorând susținerile apelantei în sensul că expertul nu a verificat care au fost sigiliile aplicate de producătorul I. S., nu a prezentat niciun document care să ateste că ar fi făcută o astfel de verificare.

În plus instanța nu a avut în vedere că, în condițiile în care nu au fost atașate raportului de expertiză facturi fiscale, expertul nu avea cum se efectueze o curbă de consum din care să rezulte efectiv consumul societății apelante, nefiind solicitate, de altfel, apelantei asemenea acte pentru a realiza curba de consum corectă.

Instanța de fond nu a avut în vedere nici faptul că nu există norme aprobate de ANRE sau procedură specifică elaborată de aceasta care să permită instanței verificarea corectitudinii modalității de stabilire a consumului în sistem paușal.

Solicită, în consecinţă, admiterea apelului.

În drept, a invocat apelanta disp. art. 468 Cod Procedură Civilă.

În dovedire, a solicitat proba cu înscrisuri și administrarea unei noi expertize de specialitate.

Intimata a formulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului.

Intimata a invocat excepția de netimbrare a apelului, pe fond arătând că apelul este neîntemeiat.

Apreciază intimata că locul de amplasare a contorului nu prezintă o importanță majoră în dezlegarea pricinii întrucât potrivit anexei 6 la contractul de furnizare, punctul 12 stipulează că consumatorul este obligat să păstreze intacte grupurile de măsurare a energiei electrice și să nu influențeze funcționarea corectă a acestora, interzicându-se consumatorului orice acțiune asupra acestora, expertul răspunzând clar că grupa de măsură este montată pe stâlp pe domeniul public, iar dispozițiile citate stabilesc în sarcina consumatorului obligația de a păstra intact contorul, fără a face distincție în funcție de locul de amplasare al acestuia, neprezentând importanță nici cine este vinovat de intervenția asupra grupului de măsură, ci mai degrabă cui au profitat acestei intervenții, evident acestea profitând apelantei.

Intervenția neautorizată rezultă din faptul că sigiliile montate anterior controlului nu sunt identice cu cele descoperite la data controlului, acest aspect coroborat cu celelalte probe inclusiv cu analizarea consumului înregistrat pe grupa de măsură ulterior datei controlului conducând la certitudinea că intervenția neautorizată a avut ca scop neînregistrarea întregii cantități de energie electrică real consumată de pârât.

Astfel, nu era necesară ridicarea contorului și a sigiliilor în prezența unui organ de cercetare penală, HG 1.007/2004 prevăzând că operatorul de rețea poate demonta grupele de măsură, neexistând reglementări care să oblige ca procesul verbal de analiză a abaterilor sau de stabilirea despăgubirilor să fie întocmit în prezența consumatorului, aceste acte fiind, de altfel, comunicate pârâtei, care a formulat contestație.

Faptul că expertul nu a indicat cine trebuia să securizeze BMPT este o critică neîntemeiată întrucât nu s-a solicitat ca expertul să facă o asemenea precizare, expertul arătând că reclamanta, în calitate de furnizor de energie electrică, nu are atribuții în ce privește securizarea contorului. De altfel, nu înțelege care ar fi fost răspunsul la acest obiectiv în situația în care expertul ar fi făcut deplasarea în teren la locul de consum în condițiile în care fotografiile efectuate cu ocazia controlului din 26 noiembrie 2013 au fost depuse la dosarul cauzei, expertul putând observa toate elementele necesare formulării unui răspuns documentat.

În plus, chiar și atunci când există un contract valabil încheiat, asupra grupului de măsură se poate interveni neautorizat, expertul arătând că sigiliile aplicate au fost găsite neconforme din punctul de vedere al aspectului, cu indicativul parțial ilizibil, cu sârmă ruptă, fără planeitatea pastilelor de plumb, cu urme de strângere neautorizată a mărcilor, constatări care nu au fost înscrise în documentele întocmite de operatorul de distribuție cu ocazia controlului, prin urmare neputându-se aprecia decât că acestea au fost constatate prin propriile simțuri de expertul tehnic la deschiderea contorului în cadrul expertizei tehnice.

Expertul precizează clar și modul în care s-a realizat accesul neautorizat, respectiv prin deschiderea BMPT, înlocuirea sigiliilor de unică întrebuințare cu sigilii neînregistrate în baza de date a operatorului de distribuție, în concluzie expertul a răspuns clar și complet în urma analizei vizuale și cu propriile simțuri a contorului, expertul coroborând acestei constatări cu dinamica de consum de la locul de consum al, pârâtei neputându-se constata decât că cu un an anterior datei efectuării controlului pârâta realiza un consum de 44,57 kWh, în vreme ce ulterior datei controlului avea o medie zilnică de 201,44 kWh, deci o creștere de 4,5 2 ori a consumului față de perioada anterioară controlului din 26 noiembrie 2013.

În drept, a invocat intimata dispoziţiile art. 205 cod procedură civilă.

În apel s-a administrat proba cu înscrisuri.

Analizând actele si lucrările dosarului prin prisma motivelor de apel invocate şi raportat la dispoziţiile legale incidente în cauză, Tribunalul constată că apelul este întemeiat, astfel că îl va admite, pentru considerentele ce succed:

Apelanta a susţinut constant atât la fond cât şi în apel că nu își însușește actele de consum, nu recunoaște consumul fraudulos, actele de constatare fiind întocmite nelegal, în lipsa reprezentantului său legal.

Tribunalul reţine că reclamanta şi-a întemeiat acţiunea în pretenţii pe considerentul că prin fapta sa pârâta apelantă a efectuat o intervenţie neautorizată la sistemul de măsurare a energiei electrice, faptă care a avut ca efect ocolirea echipamentului de măsurare a consumului real şi astfel producerea unui prejudiciu reclamantei.

În drept, reclamanta a indicat contractul de furnizare a energiei electrice, Regulamentul de furnizare a energiei electrice la consumatori, aprobat prin HG 1007 din 25.06.2004, în vigoare la data la care au fost constatate abaterile, 26.11.2013, relevante fiind apreciate dispoziţiile care fac referire la consumul fraudulos. Prin urmare, instanţa constată că reclamanta şi-a întemeiat cererea atât pe instituţia răspunderii contractuale, dar şi pe dispoziţiile legale care vizează răspunderea delictuală, dispoziţiile legale invocate (art. 90 alin 2 din HG 1007 din 2004) vizând cu evidenţă un consum fraudulos de energie electrică, deci o faptă ilicită.

Potrivit disp. art. 90 alin.2 lit. b din HG 1007/2004, prin consumul fraudulos se înţelege orice intervenţie în instalaţia electrică, ce afectează funcţionarea corecta a grupului de măsurare. Potrivit art. 110 din acelaşi act normativ, se interzice consumatorului să intervină sub orice formă asupra grupurilor de măsurare a energiei electrice sau la celelalte instalaţii ale operatorului de reţea sau să blocheze accesul furnizorului/operatorului de reţea la acestea.

Din înscrisurile depuse la dosarul de fond Tribunalul a reţinut că reclamanta a constatat nişte abateri prin nota de constatare nr. 0068908/26.11.2013 (f. 30-31 dosar fond vol I) ca fiind săvârşite de pârâta apelantă, nefiind vorba în cauză de constatarea şi facturarea unui consum produs în executarea contractului, câtă vreme se face referire la consum fraudulos, temeiul de drept în baza căruia acesta ar putea fi pretins fiind răspunderea civilă delictuală, iar nu răspunderea contractuală.

Câtă vreme nu se solicită prin acţiune contravaloarea consumului de energie electrică efectuat în temeiul contractului de furnizare, ci în temeiul unei intervenţii neautorizate – faptă ilicită, cererea întemeiată pe temeiul de drept al răspunderii civile contractuale este neîntemeiată.

Pe de altă parte, nici în temeiul răspunderii civile delictuale acţiunea nu putea fi admisă câtă vreme din probatoriul administrat nu a rezultat că pârâta apelanta ar fi efectuat o intervenţie neautorizată asupra contorului electric.

Astfel, cu privire la fapta ilicită şi existenţa şi cuantumul prejudiciului revenea reclamantei sarcina probei potrivit regulilor de drept comun în cazul obligaţiilor de a da o sumă de bani în sensul că era de datoria reclamantei să dovedească naşterea creanţei pretinse. Înscrisurile întocmite în mod unilateral de reclamantă, în lipsa reprezentantului legal al pârâtei şi contestate de pârâta apelantă atestă numai că reclamanta pretinde un drept de creanţă, iar nu şi existenţa acestuia.

În cauză, probele administrate nu conduc la concluzia certă că ar fi existat o intervenţie asupra contorului de natură să determine neînregistrarea unui anume consum de energie electrică, intervenţie care să fi fost realizată de pârâta sau care să-i profite în sensul neînregistrării unui consum efectuat de aceasta.

Are în vedere instanţa de apel faptul că s-a constatat de echipa de control că contorul cu seria 43030139, tip T 31 F-S, an fabricaţie 2006, are sigilii metrologice RO 06 rr2 contrafăcute, index 198965 kwh, iar BMPT compartiment siguranţe s-a găsit sigilat cu SUF 00812389+01122178, iar compartimentul BMPT contor s-a găsit sigilat cu SUF 00812361, aceste sigilii nefigurând în baza de date a E.O. M. D..

Raportat la aceste constatări, Tribunalul reține că, astfel cum rezultă din răspunsul la interogatoriu al pârâtei (fila 69 vol. 2 dosar fond) - răspunsul la întrebarea nr. 2, contorul numărul 43030139 se afla montat pe stâlp, în exteriorul proprietății consumatorului, cum de altfel concluzionează și experta, instanța de apel constatând faptul că expertul nu a identificat în teren acest contor câtă vreme acesta fusese deja ridicat de Eon, acesta fiind motivul pentru care instanța de apel a apreciat că nu se impune a se solicita lămuriri suplimentare expertului Crețu Nicoleta Corina, care a realizat expertiza tehnică judiciară electroenergetică în fața primei instanțe.

În plus, prin răspunsul la interogatoriu la întrebările 3 și 4 (f. 70 vol II fond), reclamanta susține că nu salariații săi au efectuat controlul, ci reprezentanții operatorului de distribuție, reclamanta neavând cunoștință cum s-a purtat dialogul între echipa de control și reprezentanții pârâtei apelante.

Concluzionează instanța de apel faptul că, deși reclamanta a formulat acțiunea și, în temeiul disp. art.  249 Cod Procedură Civilă are sarcina de a dovedi susținerea făcută în proces, reclamanta nu a adus lămuriri suficiente asupra situaţiei de fapt, pentru a crea convingerea instanţei că actele de constatare întocmite în cauză sunt temeinice, iar creanţa imputată apelantei are un caracter cert.

Analizând înscrisurile existente la dosar, Tribunalul reține faptul că, potrivit buletinului de verificare grup măsurare energie electrică întocmit de reclamantă în luna mai 2013 (fila 128 verso vol 2 dosar fond), s-a constatat că pentru contorul 43030139 au fost montate sigiliile SUF E 3470383/E 3470384, fiind demontate cu acel prilej - în luna mai 2013  - sigiliile 00812391 și 00812365.

Analizând bonul de mișcare contor electric seria MS nr. 1021644 din data de 26.11.2013 întocmit de SC Eo. M. D. SA (f. 126 vol II dosar fond) Tribunalul retine faptul că pentru contorul 430310139, la rubrica „Sigilii înainte de verificare”, deci sigiliile demontate, se reține sigiliul 00812361, respectiv 00812389 și 01122178.

Constată instanța așadar că între sigiliile demontate în luna mai, potrivit buletinului f.128 vol 2 fond, și sigiliile demontate în luna noiembrie 2013, potrivit bonului de mişcare contor f. 126 vol II fond,  există o diferență foarte mică ca și numerotare, în sensul că sigiliile demontate în noiembrie sunt cu câteva numere mai mici, diferite fiind doar ultimele două cifre: 00812361 faţă de 00812365 şi 00812389 faţă de 00812391.

În acest context, având în vedere numerotarea la care s-a făcut vorbire în cele de mai sus, instanța de apel a apreciat util și a solicitat reclamantei intimate să depună precizări în sensul de a explica: cine realizează numerotarea sigiliilor folosite de Eon în procesul de sigilare, cine este producătorul sigiliilor, când au fost acestea achiziționate, atât cele demontate conform buletinului verificare grup măsurare din 25 mai 2013 fila 128 fond volumul 2, cât și cele demontate și cele montate conform Bon mișcare contor electric din 26 noiembrie 2013 fila 126 volumul 2 fond, cui au fost predate spre păstrare sigiliile ulterior achiziționării până la montarea acestora, cine ține evidența sigiliilor montate și a celor demontate, care este ordinea montării sigiliilor, dacă este aleatorie sau cronologică, cu depunerea în acest sens a reglementărilor interne, de asemenea să precizeze dacă sigiliile demontate conform bonului de mișcare contor din 26 noiembrie 2013 au fost montate anterior la vreun alt consumator. S-a solicitat pârâtei intimate ca în susținerea răspunsului punctual la fiecare solicitare să anexeze înscrisuri doveditoare și reglementări interioare sau reglementări specifice.

Prin răspunsul comunicat instanței de apel la data de 5 martie 2020 (f. 4-7 vol II dosar apel), intimata a arătat că are doar calitatea de furnizor energie electrică și potrivit Legii 123/2012 a energiei electrice și gazelor naturale operatorul de distribuție deține rețeaua prin care este transportată energia electrică până în instalațiile clientului, furnizorul de energie electrică și operatorul de distribuție fiind entități juridice distincte.

Potrivit art. 3 din lege, operatorul de distribuție este persoana fizică sau juridică ce deține sub orice titlu o rețea electrică de distribuție și care răspunde de exploatarea, întreținerea și, dacă este necesar, de dezvoltarea rețelei de distribuție într-o anumită zonă, potrivit art. 31 alin. 1 și 2 din Ordinul ANRE nr. 11/2006 pentru aprobarea standardului de performanță pentru activitatea de distribuție a energiei electrice, operatorul de distribuție (OD) având obligația montării contorului pentru fiecare loc de consum/ de producere, precum și obligația înlocuirii sau reprogramării contorului, potrivit art. 18 alin. 1 lit. a) din Anexa 1 la Ordinul ANRE 90/2015 operatorul de distribuție având obligația de a executa deconectarea sau reconectarea instalațiilor utilizatorului conform solicitării furnizorului, pct. 2 lit. b), respectiv pct. 7.1-7.6 din Anexa 2 statuând că operatorul de distribuție are obligația să asigure măsurarea energiei electrice, verificarea grupurilor de măsurare, citirea contoarelor și transmiterea valorilor măsurate către entitățile autorizate, să primească aceste date, de asemenea, că grupurile de măsurare se montează și se sigilează de operatorul de distribuție în condițiile regulamentului de furnizare, ele fiind verificate, înlocuite de operatorul de distribuție pe cheltuiala sau la termenele stabilite prin normele metodologice în vigoare sau ori de câte ori este necesar.

Arată intimata, în concluzie, că reclamanta, în calitate de furnizor de energie electrică, nu are calitatea și nici capacitatea de a furniza precizările solicitate atât timp cât, potrivit prevederilor invocate, nu are în competențele sale vreo obligație legală referitoare la procurarea, montarea, demontarea, verificarea, întreținerea grupurilor de măsurare (contorilor) utilizate pentru măsurarea și decontarea cantităților de energie electrică consumate, aceste obligații aparținând operatorului de distribuție autorizat de către ANRE.

În aceste condiții, instanța de apel reține faptul că, în cauză, sigiliile cu privire la care s-a reținut că au fost contrafăcute, au fost montate de operatorul de distribuție agreat de Eon. Câtă vreme în apel reclamanta intimată nu a răspuns solicitărilor instanței în sensul de a arăta - prin apelare, desigur, la evidențele operatorului de distribuție cu care se află într-o directă colaborare, potrivit dispozițiilor legale evidențiate în precizările depuse la dosar - cum sunt păstrate aceste sigilii, cum sunt montate, dacă există posibilitatea ca după demontarea de la un consumator să fie remontate la un alt consumator, sau ce se întâmplă cu sigiliile după demontare, cui sunt predate spre conservare sau distrugere/casare, Tribunalul reține faptul că simpla concluzie a expertului desemnat în sensul că sigiliile găsite cu ocazia controlului nu figurează în evidența Eo. nu poate constitui proba absolută a faptului că sigiliile au fost înlocuite neautorizat și cu atât mai mult nu poate constitui o probă a faptului că acestea au fost înlocuite neautorizat de către apelanta.

Astfel cum a reținut instanța de apel în cele de mai sus, numerotarea sigiliilor reținute în cele două documente de constatare anterior menționate este foarte apropiată, fapt care creează convingerea instanței că numerotarea găsită și despre care se impută apelantei ca a plasat-o neautorizat, nu este pur întâmplătoare și fără legătură cu numerotarea sigiliilor ce apar în evidențele Eo., diferenţele de numerotare fiind foarte mici. Prin urmare, Tribunalul apreciază faptul că nu se poate reține în sarcina apelantei înlocuirea neautorizată a sigiliilor, reclamanta intimata trebuind de a suporta consecința neîndeplinirii corespunzătoare a obligațiilor legale de către operatorul de distribuție, acestea fiind cel care este îndreptățit să demonteze/monteze contori și să aplice sau demonteze sigilii.

Având în vedere faptul că în cauză reclamanta nu a probat fără echivoc intervenţia şi vinovăția pârâtei, operatorul de distribuție fiind cel răspunzător de verificarea grupurilor de măsurare, de montarea contorilor și aplicarea sigiliilor, Tribunalul apreciază că în cauză nu se poate reține săvârșirea unei fapte ilicite de către apelantă.

Prin urmare, avându-se în vedere faptul că nu s-a probat în cauză că pârâta ar fi efectuat intervenţii neautorizate la contorul de înregistrare a consumului de energie electrică, eventualele necorespunderi ale acestuia neputându-i fi imputate în lipsa unui probatoriu convingător, Tribunalul reţine că în cauză nu a fost probată fapta ilicită, pârâta neputând să răspundă pe acest temei.

Din analiza facturii fiscale (f. 35-38 dos fond vol.1) emisă la data de 15 aprilie 2014 instanța reține faptul că aceasta cuprinde o perioadă de fracturare cuprinsă între 26 mai 2013 și 31 martie 2014, în anexa la factură fiindcă evidențiate până la data controlului - 26 noiembrie 2013, o cantitate de 43.366 kWh, aceasta fiind cantitatea de energie electrică apreciată ca reprezentând consum fraudulos, după cum rezultă din procesul verbal de stabilire a despăgubirilor (f. 34 volum 1 dosar fond).

Raportat la faptul că instanța de apel a reținut că în sarcina apelantei nu poate fi reținută săvârșirea unei fapte ilicite, corelativ nu i se poate imputa acesteia cantitatea de energie electrică ce a fost stabilită ca și consum fraudulos, în cauză neputând fi stabilită răspunderea delictuală a apelantei raportat la probatoriul administrat de reclamanta intimată. Prin urmare, facturarea acestei cantități de energie electrică nu are un temei legal, iar factura fiscală emisă la data de 15 aprilie 2014 și facturile de penalități calculate în raport de cantitatea de energie electrică anterior menționată urmează a fi anulată în limita acestei cantități de energie electrică, apelanta urmând a plăți intimatei contravaloarea facturii fiscale emise la data de 15 aprilie 2014 în limita cantității de 34.853 kW, precum și facturile fiscale de penalități aferente acestui debit, debit care a fost măsurat și constatat ulterior datei contorului.

Pentru aceste considerente Tribunalul, în temeiul disp. art. 480 cod procedură civilă, va admite apelul formulat de SC I. SRL împotriva sentinţei civile nr. 7276/21.06.2019 pronunţată de Judecătoria Iaşi, sentinţă pe care o va schimba schimbă în parte, în sensul că va admite în parte acţiunea formulată de reclamanta-pârâtă SC EON Energie Romania SA în contradictoriu cu pârâta-reclamantă SC I. SRL, va obliga pârâta-reclamantă SC I. SRL să plătească reclamantei-pârâte SC EO. E. R. SA contravaloarea facturii fiscale seria MS E. nr. 810000516786 emisă la data de 15.04.2014 în limita cantităţii de 34.856 KW şi facturile fiscale de penalităţi aferente acestui debit, va admite în parte cererea reconvenţională formulată de pârâta - reclamantă SC I. SRL în contradictoriu cu reclamanta-pârâtă SC EO. E. R. SA, va anula Nota de constatare seria NC nr. 0068998/26.11.2013, procesul verbal de analiza a abaterilor seria PVAA nr. 1045880/19.12.2013 şi procesul verbal de stabilire a despăgubirilor seria PVSD nr. 1045880/19.12.2013 întocmite de Eo. M. D., va anula în parte factura fiscală seria MS Eo. nr. 810000516786 emisă la data de 15.04.2014 în limita contravalorii cantităţii de 43.366 KW şi facturile fiscale de penalităţi calculate în raport de cantitatea de energie de 43.366 KW, urmând a respinge cererea reconvenţională în ceea ce priveşte anularea facturii fiscale seria MS Eo. nr. 810000516786 emisă la data de 15.04.2014 în limita contravalorii cantităţii de 34.856 KW şi facturile fiscale de penalităţi aferente acesteia, precum şi cererea de restituire a sumei de 4996,03 lei.

Totodată, reţinând că onorariul de expert nu a fost integral achitat, Tribunalul va obliga intimata SC EO. E. R. SA la plata către expert C.N.C. a diferenţei de onorariu de 1978 lei, păstrând restul dispoziţiilor sentinţei civile apelate care nu contravin prezentei decizii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite cererea de apel formulată de apelanta SC I. SRL împotriva sentinţei civile nr. 7276/21.06.2019 pronunţată de Judecătoria Iaşi, pe care o schimbă în parte, în sensul că:

Admite în parte acţiunea formulată de reclamanta-pârâtă SC EO. E. R. SA în contradictoriu cu pârâta-reclamantă SC I. SRL.

Obligă pârâta-reclamantă SC I. SRL să plătească reclamantei-pârâte SC EO. E. R. SA contravaloarea facturii fiscale seria MS Eo. nr. 810000516786 emisă la data de 15.04.2014 în limita cantităţii de 34.856 KW şi facturile fiscale de penalităţi aferente acestui debit.

Admite în parte cererea reconvenţională formulată de  pârâta - reclamantă SC I. SRL în contradictoriu cu reclamanta-pârâtă SC EO. E. R. SA.

Anulează Nota de constatare seria NC nr. 0068998/26.11.2013, procesul verbal de analiza a abaterilor seria PVAA nr. 1045880/19.12.2013 şi procesul verbal de stabilire a despăgubirilor seria PVSD nr. 1045880/19.12.2013 întocmite de EO. M. D..

Anulează în parte factura fiscală seria MS Eo. nr. 810000516786 emisă la data de 15.04.2014 în limita contravalorii cantităţii de 43.366 KW şi facturile fiscale de penalităţi calculate în raport de cantitatea de energie de 43.366 KW.

Respinge cererea reconvenţională în ceea ce priveşte anularea facturii fiscale seria MS Eo. nr. 810000516786 emisă la data de 15.04.2014 în limita contravalorii cantităţii de 34.856 KW şi facturile fiscale de penalităţi aferente acesteia, precum şi cererea de restituire a sumei de 4996,03 lei.

Obligă intimata SC EO. E. R. SA la plata către expert C.N.C.  a diferenţei de onorariu de 1978 lei.

Păstrează restul dispoziţiilor sentinţei civile apelate care nu contravin prezentei decizii.

Ia act că SC I. SRL va solicita cheltuielile de judecată fond şi apel pe cale separată.

Domenii speta

Spete similare