Art. 278^1 Cpp

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA TÂRGU-CĂRBUNEŞTI

T-C.

Sentinţa penală Nr. 76/2014

Şedinţa publică de la 11 Februarie 2014

Completul compus din:

PREŞEDINTE I.M.

Grefier L.V.

Ministerul Public a fost reprezentat de procuror B.C. din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria T.C..

Pe rol judecarea plângerii penale formulată de petenta P.M., cu domiciliul în comuna T., sat S., judeţul G., împotriva rezoluţiei de scoatere de sub urmărire penală nr. 2796/P/2013 dată de Parchetul de pe lângă Judecătoria T-C.la data de 07.11.2+13, în contradictoriu cu intimaţii S.F.şi C.V.V., ambii cu domiciliul în comuna T., sat Poiana, judeţul G. 

La apelul nominal făcut în şedinţa publică, a răspuns petenta, asistată de avocat M.G., lipsă fiind intimatul C.V.V. şi intimatul S.F., reprezentat de avocat C.P.. 

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că a fost depusă la dosarul cauzei, din oficiu, corespondenţa dintre petentă şi instanţă, precum şi că a fost comunicat răspunsul solicitat Parchetului de pe lângă Judecătoria T.C..

Nemaifiind alte cererii de formulat ori probe de administrat,  instanţa acordă cuvântul în dezbateri:

Avocat M.G., pentru petentă, reiterează motivele indicate în scris în plângerea formulată la instanţă împotriva rezoluţiei de scoatere de sub urmărire penală şi arată că soluţia este netemeinică şi nelegală fiind adoptată ca urmare a administrării unui probatoriu incomplet în cauză. Depune concluzii scrise.

Avocat C.P., pentru intimatul S.F., solicită respingerea plângerii arătând că soluţia procurorului  este legală  şi temeinică.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea plângerii, menţinerea rezoluţiei procurorului şi obligarea petentei la plata cheltuielilor judiciare către stat.

INSTANŢA

Asupra cauzei de faţă:

La data de 06.01.2014 a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei T.C. sub numărul …/317/2014 plângerea formulată de petenta P.M. împotriva rezoluţiei de scoatere de sub urmărire penală nr.2766/P/2011 din data de 07.11.2013 a Parchetului de pe lângă Judecătoria T.C..

În motivarea plângerii precum şi în cuprinsul concluziilor scrise depuse ulterior la dosarul cauzei s-a arătat că soluţia este nelegală întrucât nu a fost avută în vedere obligaţia conducătorului auto de a reduce viteza atunci când se apropie de o curbă astfel încât să poată să fie evitat orice incident; nu s-a stabilit cu certitudine dacă la momentul producerii accidentului era lumină sau întuneric; nu s-a stabilit dacă vehiculul cu tracţiune animală era semnalizat şi nici dacă intimatul obişnuia să se grăbească dimineaţa pentru a ajunge la serviciu; nu i s-a pus persoanei  vătămate în vedere că se poate constitui parte civilă şi prin urmare nu a fost soluţionată latura civilă a cauzei.

Plângerea nu a fost întemeiată în drept şi nici nu au fost depuse înscrisuri în dovedire.

Din oficiu, instanţa a solicitat Parchetului de pe lângă Judecătoria T.C. să înainteze dosarul de urmărire penală, acesta fiind ataşat la dosarul cauzei.

Examinând plângerea formulată de petentă în raport de materialul de urmărire penală administrat în cauză, instanţa va respinge plângerea pentru următoarele considerente:

Prin rezoluţia din data de 16.05.2013, confirmată, în temeiul art. 228 al. 31 .C.proc. pen, prin rezolujia procurorului din data de 16.05.2013, s-a dispus începerea urmăririi penale faţă de învinuitul S.F. pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporala din culpa, prev. şi ped. de art. 184 alin. 1 si 3 C.pen., reţinându-se că, în ziua de 07.10.2011, orele 06:50, în timp ce conducea autorismul marca DAEWOO CIELO, cu nr. de inmatriculare GJ.04...., pe DJ Soiana, în com. T., jud. G., din cauza neatenţiei la volan, a lovit n o caruţa, neechipată corespunzător pentru deplasarea pe drumurile publice pe timp de noapte, în urma accidentului rezultând vătămarea corporală a p.vat. P.M. din com. T., jud. G., care se afla în caruţă şi care, conform CML nr.223 din 09.03.2012, emis de SML G., a avut nevoie, pentru vindecare, de un nr. de 3-4 luni ingrijire medicală.

Din cercetările efectuate în cauză, a reţinut procurorul urmatoarea stare de fapt:

În data de 07.10.2011 organele de poliţie au fost sesizate cu privire la faptul că pe Drumul Judetean 661 Poiana, pe raza com. T., a avut loc un eveniment rutier. Cu ocazia cercetării locului faptei s-a stabilit ca Stingaciu Florin, în timp ce conducea autoturismul marca DAEWOO CIELO, cu nr. de înmatriculare GJ.04...., pe DJ 661 Poiana, din direcţia Ţ. către T-C., ajungând pe raza localităţii T., jud. G., a lovit in partea din spate o caruţă, neechipată corespunzător pentru deplasarea pe drumurile publice pe timp de noapte, condusă de către C.V.V..

În urma impactului dintre cele două vehicule a rezultat vătămarea corporală a p.vat. P.M., care se afla în atelajul hipic, asezată în spatele conducătorului acestuia, aceasta suferind leziuni care au necesitat pentru vindecare un numar de 3- 4 luni îngrijiri medicale, fără a-i fi pusă viaţa în pericol, conform concluziilor CML nr. 223 din 09.03.2012 emis de SML G..

Tot cu ocazia cercetării la faţa locului s-a stabilit ca segmentul de drum pe care a avut loc evenimentul rutier, în momentul producerii accidentului, era fără declivităţi, uscat şi cu vizibilitate scăzută din cauza întunericului, fără iluminat stradal.

Conducătorul auto, S.F., a fost testat cu aparatul alcooltest, marca ARUB-0379 şi i-au fost recoltate doua probe biologice de sânge, stabilindu-se că acesta nu consumase băuturi alcoolice.

Atât din procesul verbal de cercetare la faţa locului, cat şi din declaraţiile intimatului  S.F.şi  ale conducătorului atelajului,  C.V.V.,  rezultă că atelajul hipo nu era echipat corespunzător pentru a se deplasa pe  drumurile publice pe timp de noapte,  nefiind prevazut cu elemente reflectorizante sau de semnalizare. Totodata, din declaraţia intimatului şi a martorului C.V.V. a rezultat că, înainte de producerea impactului, din sens opus circulase un alt autoturism, care avea farurile aprinse.

Pentru lamurirea modului de producere al evenimentului rutier şi stabilirea dinamicii producerii acestuia, în cauza a fost dispusă o expertiză tehnică auto, expertiză ce a fost efectuată de către ing. Berbecel Ionica - expert tehnic auto din cadrul Biroului Local de Expertize Judiciare de pe langa Tribunalul G..

Din raportul de expertiză rezultă faptul că cele două vehicule se deplasau pe  DJ 661 în  acelaşi sens. Autoturismul  DAEWOO CIELO cu  numărul de înmatriculare GJ-04-..., condus de S.F.se deplasa pe drumul judeţean încadrat normal pe banda de rulare, la lumina farurilor, în condiţii de întuneric şi segment de drum neiluminat.

În aceste condiţii, conducatorul auto, fiind incomodat de farurile autovehiculului care circula din sens opus, nu a avut timp sa acţioneze sistemul frânare şi să oprească în spatele caruţei, fără a intra în coliziune cu aceasta. La aceste condiţii au concurat şi deplasarea pe partea carosabila a atelajului fara o semnalizare corespunzatoare pe timp de noapte, pe un drum neiluminat, cu un ax în consolsă de circa 2 metri, nesemnalizat la capatul din spate, elemente care au constituit o stare de pericol pentru conducatorul auto, începând din momentul apariţiei fenomenului de orbire.

Din cauza culorii închise a hainelor victimei şi a căruţei, fără sursă proprie de lumină sau elemente reflectorizante ale luminii incidente, precum şi apariţia fenomenului de orbire, victima şi căruţa nu au putut fi observate de către conducătorul auto în limita de iluminare a drumului de farurile autovehiculului circa 30 m, în cazul orbirii sub 20 m.

Tot cu ocazia expertizei s-a stabilit că autoturismul marca DAEWOO CIELO cu numărul de înmatriculare GJ-04-..., în momentul declanşării stării de pericol, se deplasa cu viteza de 48-49 km/h, iar impactul cu atelajul putea fi evitat la o viteză maxim 24 Km/h.

În concluzie,  s-a reţinut că deplasarea pe partea carosabilă a atelajului, fără o semnalizare pe timp de noapte, pe un drum neiluminat şi fără o sursă de lumină, cu un ax consolă spate de 2 m, nesemnalizat la capătul din spate, încălcând prevederile art. 71 alin. 3 din OUG 195/2002 Rep., respectiv art. 165 lit. g, din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002-rep., a constituit cauza determinantă în producerea accidentului, faptă de care este responsabil conducătorul căruţei, C.V.V..

A mai precizat procurorul că, la data de 06.11.2013, cu ocazia audierii de către procuror, partea vătămată a solicitat completarea probatoriului în cauză, prin audierea martorilor N.M., P.I.şi C.E., susţinând că declaraţiile acestora ar putea aduce în cauza elemente noi, referitoare la producerea accidentului.

Prin ordonanţa nr. 2796/P/2013 din 06.11.2013, cererea de probatorii a fost respinsă, întrucât s-a apreciat că declaraţiile acestor martori nu ar putea aduce nici un element nou în anchetă întrucât aceştia au ajuns la locul faptei ulterior producerii accidentului, astfel că nu deţin date concrete cu privire la mecanismul în care s-a produs impactul între cele două vehicule.

De asemenea, apreciarea părţii vătămate că aceşti martori pot furniza informaţii cu privire la conduita intimatului la volan, a fost considerată de procuror irelevantă în cauză, întrucât viteza de deplasare a unui autovehicul se stabileşte doar prin aparate speciale verificate metrologic sau prin calcule matematice şi fizice efectuate de către o persoană cu cunoştinţe de specialitate, în cadrul unei expertize tehnice auto.

Având în vedere că din actele premergătoare şi cele de urmărire penală nu s-a putut reţine nicio vinovăţie din partea intimatului S.F.la producerea accidentului rutier şi, implicit, nici cu privire la vătămarea corporală a p.văt. P.M., s-a dispus o soluţie de scoatere de sub urmărire penală.

Instanţa apreciază că soluţia procurorului este temeinică şi legală aspectele de nelegalitate invocate de petentă neputând fi reţinute.

Astfel, susţine petenta că, apropiindu-se de o curbă, intimatul ar fi trebuit să reducă viteza până la limita evitării oricărui incident, susţineri în fundamentarea cărora invocă dispoziţiile art.123 din Regulamentul de aplicare al O.U.G.195/2002 Rep.

Conform dispoziţiilor art.123 din Regulamentul de aplicare a O.U.G nr.195/2002 ,, Conducătorul de vehicul este obligat să circule cu o viteză care să nu depăşească 30 km/h în localităţi sau 50 km/h în afara localităţilor, în următoarele situaţii:

a) la trecerea prin intersecţiile cu circulaţie nedirijată;

b) în curbe deosebit de periculoase semnalizate ca atare sau în care vizibilitatea este mai mică de 50 m;

c) la trecerea pe lângă grupuri organizate, coloane militare sau cortegii, indiferent dacă acestea se află în mers sau staţionează pe partea carosabilă a drumurilor cu o singură bandă de circulaţie pe sens;

d) la trecerea pe lângă animale care sunt conduse pe partea carosabila sau pe acostament;

e) când partea carosabilă este acoperită cu polei, gheaţă, zăpadă bătătorită, mâzgă sau piatră cubică umedă;

f) pe drumuri cu denivelări, semnalizate ca atare;

g) în zona de acţiune a indicatorului de avertizare "Copii" în intervalul orar 7,00-22,00, precum şi a indicatorului "Accident";

h) la trecerile pentru pietoni nesemaforizate, semnalizate prin indicatoare şi marcaje, când drumul public are cel mult o bandă pe sens, iar pietonii aflaţi pe trotuar, în imediata apropiere a părţii carosabile, intenţionează să se angajeze în traversare;

i) la schimbarea direcţiei de mers prin viraje;

j) când vizibilitatea este sub 100 m în condiţii de ceaţă, ploi torenţiale, ninsori abundente.

Prin urmare, nu se poate reţine că intimatul nu ar fi respectat obligaţia de a reduce viteza când se apropie de curbă, interdicţia de a circula cu viteză care depăşeşte 30 km/h aplicându-se numai  în curbele deosebit de pericoloase semnalizate ca atare sau în care vizibilitatea este mai mică de 50 m.

O altă critică formulată de petentă a vizat împrejurarea că nu s-a stabilit cu certitudine dacă la ora producerii accidentului drumul era iluminat.Nici această critică nu poate fi reţinută dată fiind faptul că în procesul-verbal de cercetare la faţa locului s-a menţionat că în momentul producerii accidentului, suprafaţa căii de rulare era uscată, cu vizibilitate redusă, specifică deplasării pe timp de noapte fără iluminat stradal.

Nu poate fi reţinută nici susţinerea petentei în sensul că atelajul ar fi fost semnatlizat corespunzător atât timp cât însuşi conducătorul acestuia a declarat cu ocazia audierii de către organele de poliţie că atelajul nu era semnalizat, fila 45 verso, şi nici că petenta ar fi avut o lanternă aprinsă în mână întrucât chiar aceasta a declarat că ,, înainte să plecăm, Cîciu Valerică mi-a dat o brichetă cu lanternă să luminez în caz că vine vreo maşină din spate, însă nu am apucat să luminez, nefiind atentă la drum ci în acel moment acoperindu-mă în zona picioarelor’’

Mai mult, susţinerile petentei din cuprinsul plângerii adresate instanţei, referitoare la faptul că atalajul ar fi fost semnalizat şi că ea ar fi avut o lenteră în mână se contrazic cu susţinerile acesteia în sensul că pe drum era vizibilitate  situaţia în care folosirea lanternei ar fi fost inutilă.

Prin urmare, atât timp cât din probele administrate nu s-a făcut dovada că martorul Cîciu Valerică ar fi respectat dispoziţiile art.165 alin.1 lit.g) din Regulamentul de aplicare al O.U.G.195/2002 Rep. conform cărora  ,,conducătorul vehiculului cu tracţiune animală este obligat, de la lăsarea serii până în zorii zilei sau atunci când vizibilitatea este redusă,  să  nu circule pe  drumurile publice fără a purta îmbrăcăminte cu element fluorescent-reflectorizante şi fără ca vehiculul să aibă în partea din faţă un dispozitiv cu lumină albă sau galbenă iar în  partea din spate un dispozitiv cu lumină roşie, amplasate pe laterala stângă’’, chiar  acesta recunoscând că atelajul nu era semnalizat, în mod corect s-a apreciat de către procuror că intimatul nu a avut nicio culpă în producerea accidentului.

De asemenea, în mod corect a apreciat procurorul că declaraţiile unor persoane indicate de petentă pentru a fi ascultaţi în calitate de martori nu ar putea aduce nici un element nou în anchetă întrucât aceştia au ajuns la locul faptei ulterior producerii accidentului, astfel că nu deţin date concrete cu privire la mecanismul în care s-a produs impactul între cele două vehicule.

De asemenea, în mod corect, apreciarea părţii vătămate că aceşti martori pot furniza informaţii cu privire la conduita intimatului la volan, a fost considerată de procuror irelevantă în cauză, întrucât viteza de deplasare a unui autovehicul se stabileşte doar prin aparate speciale verificate metrologic sau prin calcule matematice şi fizice efectuate de către o persoană cu cunoştinţe de specialitate, în cadrul unei expertize tehnice auto.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

În temeiul art.2781 alin.8 lit.a) C.proc.pen. respinge ca nefondată plângerea formulată de petenta P.M. în contradictoriu cu intimaţii S.F.şi C.V.V. împotriva rezoluţiei de scoatere de sub urmărire penală nr.2796/P/2011 dispusă de Parchetul de pe lângă Judecătoria T.C. la data de 07.11.2013.

Menţine rezoluţia atacată ca legală şi temeinică.

În temeiul art.192 alin.3 C.proc.pen. obligă petenta la plata a 50 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată  în şedinţă publică, astăzi, 11.02.2014.

Preşedinte,

I.M.

Grefier,

L.V.

Domenii speta

Spete similare