Pretenţii

Operator de date cu caracter personal 3192

Dosar nr. 2763/308/2012 

R O M A N I A 

JUDECĂTORIA SIGHIŞOARA –JUDEŢUL MUREŞ

SENTINŢA CIVILĂ NR. 897

Şedinţa publică de la : 14 iunie 2013

Completul compus din:

PREŞEDINTE Doina Volanschi

Grefier: Casianov Nicoleta

Pe rol fiind pronunţarea acţiunii civile pe reclamantul T.N. şi pe pârâta SC L. IMPEX SRL PRIN REPREZENTANT LEGAL, având ca obiect pretenţii.

La apelul nominal făcut în pronunţare nu se prezintă nimeni.

Procedura completă.

Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 7 iunie 2013, iar susţinerile şi concluziile părţilor au fost consemnate în încheierea din acea dată care face parte integrantă din prezenta sentinţa, când Judecătoria având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunţarea pentru azi 14 iunie 2013.

J U D E C Ă T O R I A 

Prin acţiunea înregistrată la această instanţă sub nr.2763/308/2012 reclamantul T.N. a chemat în judecată în calitate de pârâtă societatea SC L. Impex SRL, solicitând ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 97809 lei reprezentând chirie neachitată pentru imobilul din Str. Cositorarilor, nr.9, Sighişoara folosit ca şi cofetărie, să se dispună compensarea acestei sume cu suma ce reprezintă contravaloarea unor investiţii efectuate pentru amenajarea punctului de lucru-cofetărie al pârâtei, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acţiunii s-a arătat că imobilul din Sighişoara, Str. Cositorarilor, nr.9, înscris în CF 52356-C1 este proprietatea tabulară a reclamantului în cotă de 1/1 parte. Între el şi societatea pârâtă s-a încheiat la 01.03.2005 un contract de închiriere cu privire la acest imobil. Obiectul contractului l-au constituit două camere, antreu şi bucătărie. Chiria stabilită prin contract a fost pentru perioada 01.03.2005 – 01.05.2005 de 500.000 lei vechi iar, după această dată, când se punea în funcţie obiectivul comercial chiria s-a stabilit la 12 000 000 lei vechi.

De asemenea s-a mai susţinut în motivarea acţiunii că niciodată până în prezent chiria nu a fost achitată pe acest imobil, între părţi existând o convenţie tacită cu privire la compensarea sumelor datorate cu titlu de chirie cu contravaloarea lucrărilor de amenajare a spaţiului efectuate pentru acest punct de lucru al pârâtei.

În decursul perioadei 01.03.2005-31.08.2012 suma stabilită prin expertiza contabilă se ridică la 97809 lei.

La acţiunea formulată reclamantul a anexat în copie extras CF 52356-C1 Sighişoara (f.5), contract de închiriere încheiat la 1.03.2005(f.6)

Prin întâmpinarea formulată (f.20,21) pârâta a invocat excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune având ca obiect pretenţii, în perioada 1.03.2005-15.11.2009, şi pe fond admiterea în parte a acţiunii introductive, doar în sensul obligării sale la plata chiriei restante pentru perioada 16.11.2009- 31.08.2012, cu o chirie lunară de 50 lei şi un total de 1675 lei; respingerea celorlalte cereri formulate de reclamant prin acţiunea introductivă, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea întâmpinării s-a arătat că reclamantul a solicitat obligarea pârâtei la suma de 97.809 lei cu titlu de chirie restantă, din data de 1.03.2005 până în data de 31 august 2012.

Obiectul acţiunii fiind de pretenţii, pentru perioada 1.03.2005-15.11.2009, apreciază pârâta că a intervenit prescripţia dreptului material la acţiune în raport de data în care a fost înregistrată acţiunea respectiv 16.11.2012 şi având în vedere termenul de 3 ani privind prescripţia, prevăzut de art. 2517 C.civ.

Prin contractul de închiriere din data de 1.03.2005 s-a convenit o chirie de 50 lei (500 000 lei) pentru perioada 1.03.2005- 1.05.2005 şi 1200 lei (12.000 000 lei ) pentru perioada următoare.

Având în vedere investiţiile făcute de societatea pârâtă, la care reclamantul este asociat cu o cotă de participare de 50 % din capitalul social, şi că a edificat o mansardă în data de 1.10.2006, s-a încheiat un act adiţional la contractul de închiriere, prin care a fost modificat articolul 4 al acestui contract, în sensul că s-a stabilit chiria lunară la suma de 50 lei.

Nu a plătit chiria având acordul reclamantului şi este de acord cu plata solicitată dar în limita sumelor de bani care nu sunt prescrise.

Solicită respingerea cererii privind compensarea valorii investiţiilor făcute cu obligaţiile de plată, investiţiile fiind foarte mari, mult mai mari decât valoarea iniţială a casei şi urmând a fi determinate valoric dacă relaţiile dintre părţile prezentului proces o impun.

S-a anexat la întâmpinarea formulată în copie: actul adiţional la contract nr.1/001.03.2005 (f.22).

La termenul de judecată din 1.02.2013 reclamantul a depus prin reprezentantul său o precizare de acţiune, în sensul că solicită ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună în principal, stingerea prin compensare a obligaţiei de plată a sumei cu titlu de chirie lunară datorată şi neachitată reclamantului de pârâta S.C. L. Impex SRL Sighişoara pentru perioada 01.03.2005 – 28.02.2010 cu obligaţia de plată a reclamantului, scadentă la 28.02.2010, a 1 din suma reprezentând contravaloarea investiţiilor realizate de pârâtă la imobilul închiriat proprietatea reclamantului situat administrativ în municipiul Sighişoara, Str. Cositorarilor, nr.9, având destinaţia cofetărie; stingerea prin compensare a obligaţiei de plată a sumei cu titlu de chirie lunară datorată şi neachitată reclamantului de pârâta S.C. L. Impex SRL Sighişoara pentru perioada 01.03.2010- 31.08.2012 cu obligaţia reclamantului de plată a sumei reprezentând diferenţa de valoare a investiţiilor realizate de pârâtă la imobilul închiriat proprietatea reclamantului situat administrativ în Sighişoara, Str. Cositorarilor, nr.9, având destinaţia de cofetărie, diferenţă nestinsă prin compensaţia de la pct.1; obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată avansate de reclamant pentru soluţionarea prezentei cauze, întemeiat şi pe încercarea de a soluţiona litigiul prin procedura concilierii prealabile şi în subsidiar, stingerea prin compensare a obligaţiei de plată a sumei cu titlu de chirie lunară datorată şi neachitată  reclamantului de pârâta S.C. L. Impex S.R.L. Sighişoara pentru perioada 16.11.2009-28.02.2010 cu obligaţia de plată, a reclamantului, scadentă la data de 28.02.2010, a 1/2 din suma reprezentând contravaloarea investiţiilor realizate de pârâtă la imobilul închiriat proprietatea reclamantului situat administrativ în municipiul Sighişoara, str. Cositorarilor, nr.9, având destinaţia de cofetărie, stingerea prin compensare a obligaţiei de plată a sumei cu titlu de chirie lunară datorată şi neachitată reclamantului de pârâta S.C. L. Impex S.R.L. Sighişoara pentru perioada 01.03.2010-31.08.2012 cu obligaţia de plată a reclamantului a sumei reprezentând diferenţa de valoare a investiţiilor realizate de pârâtă la imobilul închiriat proprietatea reclamantului situat administrativ în municipiul Sighişoara, str. Cositorarilor, nr.9, având destinaţia de cofetărie, diferenţă nestinsă prin compensaţia de la pet. 1 cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată avansate de reclamant pentru soluţionarea prezentei cauze, întemeiat şi pe încercarea eşuată de a soluţiona litigiul prin procedura concilierii prealabile, pentru următoarele considerente, învederează instanţei judecătoreşti că potrivit contractului de închiriere din data de 01.03.2005 încheiat între reclamant, în calitate de proprietar-locator, şi pârâtă, în calitate de chiriaş părţile au stabilit un termen de valabilitate iniţial de 5(cinci) ani, până la 28.02.2010, cu posibilitatea de prelungire, anterior datei împlinirii termenului iniţial, prin act adiţional acceptat de părţile contractante.

Prin obligaţia asumată de proprietarul-locator în clauza din paragraful 2 al pct.4 din contract denumit "Durata contractului" acesta instituie în favoarea chiriaşului o garanţie privind prelungirea termenului de valabilitate a contractului. în drept, invocă prezenţa unei clauze privind relocaţiunea expresă a contractului de închiriere. La data împlinirii termenului de valabilitate iniţial, părţile contractante nu au înţeles să procedeze la încheierea unui nou contract în baza clauzei privind relocaţiunea expresă, situaţie în care au devenit aplicabile prevederile  art.1437 din vechiul Cod Civil, operând tacita relocaţiune.

Cum unanim este acceptat în practica judiciară şi literatura juridică tacita relocaţiune operează un nou contract de locaţiune încheiat pentru un termen nedeterminat, în condiţiile primului contract(inclusiv cu chiria iniţială) singura excepţie fiind neprelungirea garanţiilor peste termenul  iniţial stipulate.

La data de 28.02.2010, s-a activat clauza privind obligaţia asumată de reclamant de a restitui pârâtei 1/2 din valoarea lucrărilor de investiţii executate la imobilul închiriat, aceasta fiind data scadenţei obligaţiei de restituire.

După cum  pârâta recunoaşte prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei, pe toată durata termenului iniţial de valabilitate al contractului de închiriere, între părţi a existat o înţelegere nescrisă potrivit căreia obligaţia de plată a chiriilor lunare aferente termenului de valabilitate contractual, iniţial stabilit, să nu se stingă prin plată succesivă ci prin compensarea acestora, la împlinirea termenului de valabilitate iniţial, cu valoarea investiţiilor pe care pârâta le va efectua la imobilul proprietatea reclamantului.

La data împlinirii termenului iniţial de valabilitate al contractului de închiriere, adică 28.02.2010, s-a născut dreptul reclamantului şi, totodată a societăţii pârâte, de a solicita compensarea convenţională sau judiciară a obligaţiei de plată a sumei cu titlu de chirie lunară datorată şi neachitată  reclamantului de pârâta S.C. L. Impex S.R.L. Sighişoara pentru perioada 01.03.2005-2.2010 cu obligaţia de plată a reclamantului, scadentă la data de28.02.2010, a 1/2 din suma reprezentând contravaloarea investiţiilor realizate de pârâtă la imobilul închiriat proprietatea reclamantului.

În cadrul procedurii de conciliere prealabilă nu s-a reuşit realizarea compensaţiei convenţionale, motiv pentru care, a formulat acţiunea din prezentul dosar în vederea realizării unei compensaţii judiciare.

În opinia reclamantului dreptul material la acţiunea în pronunţarea compensaţiei judiciare s-a născut la data de 28.02.2010, data împlinirii termenului iniţial de valabilitate al contractului.

Suma reprezentând valoarea chiriilor lunare restante pentru perioada 01.03.2005-28.02.2010, cu privire la care urmează a se dispune compensarea, este în cuantum de 27.350 RON.

Suma reprezentând valoarea chiriilor lunare restante pentru perioada 01.03.2005-28.02.2010 s-a calculat astfel:pentru perioada 01.03.2005-01.05.2005: valoarea chiriei lunare (50 RON) x nr.luni calendaristice(2 luni) = 100 RON; pentru perioada 01.05.2005-01.10.2006: valoarea chiriei lunare (1.200 RON) x nr.luni calendaristice^ 1 luni) = 25.200 RON; pentru perioada 01.10.2006-28.02.2010: valoarea chiriei lunare (50 RON) x nr.luni calendaristice(41 luni) = 2.050 RON

Pentru perioada 01.03.2010-31.08.2012 apreciază că a operat tacita relocaţiune, întemeiat pe argumentele expuse mai sus, adică între părţile contractante a intervenit un nou contract de locaţiune încheiat pentru un termen nedeterminat, în condiţiile primului contract(inclusiv cu chiria iniţială).

Atât timp cât prin actul adiţional încheiat la data de 18.10.2006 s-a stabilit reducerea cuantumului chiriei lunare pentru o perioadă limitată, între 01.10.2006 şi 28.02.2008, efectele juridice ale actului adiţional încetând la data de 28.02.2010, cuantumul chiriei lunare din contractul guvernat de tacita relocaţiune nu poate fi decât cel din contractul iniţial, adică 1.200 RON.

Suma reprezentând valoarea chiriilor lunare restante pentru perioada 01.03.2010-31.08.2012, cu privire la care urmează a se dispune compensarea, este în cuantum de 36.000 RON.

Suma reprezentând valoarea chiriilor lunare restante pentru perioada 01.03.2010-31.08.2012 s-a calculat după formula: valoarea chiriei lunare (1.200 RON) x nr.luni calendaristice(30 luni) = 36.000 RON.

Pentru petitul principal al acţiunii, vizând perioada 01.03.2005-31.08.2012, suma totală reprezentând valoarea chiriilor lunare restante ce urmează a fi compensate cu suma reprezentând contravaloarea investiţiilor realizate de pârâtă la imobilul închiriat proprietatea reclamantului situat administrativ în municipiul Sighişoara, str. Cositorarilor, nr.9, având destinaţia de cofetărie, este de 63.350 RON.

Întemeiat pe prevederile art.274 din vechiul Cod de procedură civilă este admisibil în condiţiile admiterii acţiunii  reclamantului.

Petitul subsidiar al prezentei acţiuni devine admisibil în condiţiile în care instanţa judecătorească investită cu soluţionarea fondului pricinii va aprecia prescris dreptul material la acţiune al reclamantului pentru compensarea judiciară a chiriilor neachitate de pârâtă pentru perioada 01.02.2005-15.11.2009.

Suma reprezentând valoarea chiriilor lunare restante pentru perioada 16.11.2009-28.02.2010, cu privire la care urmează a se dispune compensarea, este în cuantum de 175 RON.

Pentru motivele învederate, apreciază că suma reprezentând valoarea chiriilor lunare restante pentru perioada 01.03.2010-31.08.2012 este de 36.000 RON şi s-a calculat după formula: valoarea chiriei lunare (1.200 RON) x nr.luni calendaristice(30 luni) = 36.000 RON.

Pentru petitul subsidiar al acţiunii, vizând perioada 16.11.2009-31.08.2012, suma totală reprezentând valoarea chiriilor lunare restante ce urmează a fi compensate cu suma reprezentând contravaloarea investiţiilor realizate de pârâtă la imobilul închiriat proprietatea reclamantului situat administrativ în municipiul Sighişoara, str. Cositorarilor, nr.9, având destinaţia de cofetărie, este de 36.175 RON.

La acelaşi termen de judecată reprezentantul pârâtei a solicitat instanţei să ia act că această precizare de acţiune este tardiv formulată.

Ulterior pârâta a precizat în scris că deşi precizarea a fost depusă după prima zi de înfăţişare, conform art.132(1) raportat la art. 134 C.p.c, în măsura în care prin acesta se tinde la lămurirea cererii privind compensarea pretenţiei reprezentând chirii neachitate, cu eventuale investiţii, formulată prin acţiunea introductivă, nu se opune la primirea acesteia.

Prin întâmpinare pârâta a invocat prescripţia dreptului material la acţiune având ca obiect pretenţii, din perioada 1.03.2005- 15.11.2009. Ţinând seama de cuantumul chiriei stabilit prin contractul de închiriere din 1.03.2005, modificat prin actul adiţional înregistrat la Administraţia Finanţelor publice sub nr.36511/18.10.2006 în sumă de 50 lei/lună, apreciază că datorează reclamantului, cu titlu de chirie restantă, suma de 1675 lei.

Prin oferta reală de plată, din 11.03.2013, a consemnat la BEJ Kenosy Adrian suma de 1675 lei la dispoziţia reclamantului, astfel că, în opinia pârâtei, nu mai are nici o datorie faţă de reclamant.

Solicită respingerea cererilor privind compensarea chiriei restante cu afirmativele investiţii, deoarece pe de o parte pârâta a satisfăcut creanţa reclamantului prin oferta reală de plată, iar pe de altă parte contravaloarea pretinselor investiţii nu reprezintă o creanţă certă, lichidă şi exigibilă.

Pârâta a depus, de asemenea la dosarul cauzei, în copie următoarele acte: chitanţa nr.4475599/1/11.03.2013 (f.32), oferta reală de plată întocmită în dosarul execuţional 12/2013 al BEJ Kenosy Adrian (f.33).

În şedinţa publică din 12.04.2013, exprimându-şi punctul de vedere cu privire la excepţia tardivităţii actului, reprezentantul reclamantului a susţinut că este vorba de o explicitare nu o califică ca  o completare la cererea introductivă şi nici o modificare a cererii introductive. A formulat această explicitare având in vedere întâmpinarea depusă şi nu atât întâmpinarea depusă la termenul din 1.02.2013, ci mai ales înscrisul anexat întâmpinării, un act adiţional la contractul de închiriere, act adiţional prin care părţile de comun acord au modificat cuantumul chiriei,  act adiţional despre care din momentul la care a formulat această acţiunea nu avea cunoştinţă, văzându-se obligat să expliciteze această cerere. Cu privire la cuantumul preten?iilor potrivit art. 132 al. 2 pct. 2 când reclamantul măreşte sau micşorează obiectul cererii nu se consideră cererea ca fiind completată sau modificată.

Instanţa, prin încheierea pronunţată în şedinţa publică din 12.04.2013 constatând că înscrisul intitulat „Precizare” depus la termenul de judecată din 1.03.2013 nu reprezintă o modificare a acţiunii introductive, ci reclamantul prin această precizare aduce lămuriri cu privire la cele solicitate prin acţiune a respins excepţia tardivităţii depunerii precizării de acţiune, excepţie invocată de reprezentantul pârâtei.

Exprimându-şi punctul de vedere cu privire la excepţia dreptului material la acţiune al reclamantului, având ca obiect pretenţii în perioada 1.03.2005 – 15.11.2009, pusă în discuţia părţilor în şedinţa publică din 12.04.2013, reprezentantul reclamantului a solicitat respingerea, motivând că între cele două păr?i contractante a existat o în?elegere potrivit căreia obligaţia de plată a chiriilor lunare aferente termenului de valabilitate contractuală iniţial stabilit să nu se stingă prin plată succesivă ci prin compensarea acestora la împlinirea termenului de valabilitate iniţial al contractului cu valoarea investiţiilor pe care pârâta le va efectua la imobilul proprietatea reclamantului. Termenul de valabilitate iniţial a contractului de închiriere se împline?te la data 28 februarie 2010.

Instanţa a dispus unirea excepţiei cu fondul cauzei, fiind necesară administrarea de probe.

La cererea reclamantului s-a luat interogatoriul în scris pârâtei (f.46).

De asemenea instanţa a apreciat utilă proba cu înscrisuri formulată de reprezentantul reclamantului şi a admis-o.

Solicitarea reclamantului de a fi administrată proba testimonială, pentru a dovedi că s-au efectuat investiţii la imobil şi a se efectua în cauză o expertiză contabilă a investiţiilor înregistrate cu această destinaţie în evidenţa contabilă a societăţii efectuate de pârâtă la imobil a fost respinsă, instanţa apreciind a nu fi utile cauzei aceste probe.

La termenul din 7 iunie 2013, instanţa, constatând că nu mai sunt cereri de formulat şi probe de solicitat, a acordat părţilor cuvântul în dezbateri.

Ulterior, s-a înregistrat la dosarul cauzei, cerere formulată de reclamant de repunere pe rol a cauzei motivând că din însemnările olografe ale preşedintelui completului de judecată, uitate la dosarul cauzei mai mult sau mai puţin intenţionat, studiate de reprezentantul convenţional al reclamantului anterior începerii şedinţei de judecată de la termenul fixat pentru data de 07.06.2013, acestea lasă să se întrevadă soluţia ce va fi dată în cauză. Este greşită calificarea cererii introductive ca fiind o cerere în compensaţie legală conform prevederilor art. 1144 din vechiul Cod Civil invocate de preşedintele completului de judecată în însemnările olografe amintite mai sus, atât timp cât obiectul cererii de chemare în judecată îl constituie compensaţia judiciară a datoriilor reciproce ale părţilor care urma a fi operată în temeiul hotărârii judecătoreşti pronunţată în prezenta cauză.

De asemenea este greşită şi reţinerea din aceleaşi însemnări olografe conform căreia pentru a opera compensaţia ar fi trebuit să existe o solicitare din partea pârâtei exprimată printr-o cerere reconvenţională formulată de aceasta în prezentul dosar.

De asemenea, s-a susţinut în motivarea cererii de repunere pe rol că în mod injust şi nefondat s-a respins cererea de admitere în probatoriu a certificatului de urbanism şi a autorizaţiei de construire si a planului de arhitectură anexat acestora emise pe numele pârâtei pentru imobilul închiriat proprietatea reclamantului, atât timp cât, pe de o parte, instanţa judecătorească a admis pentru reclamant proba cu înscrisuri, certificatul de urbanism şi autorizaţia de construire fiind depuse la termenul de judecată fixat pentru data de 07.06.2013 iar, pe de altă parte, după ce în întâmpinarea depusă la dosar pârâta arată că valoarea investiţiilor este mult mai mare decât valoarea chiriilor datorate reclamantului, în răspunsurile la întrebările de interogatoriu vine şi arată că nu a realizat nici o investiţie la spaţiul închiriat, reprezentantul convenţional al pârâtei arătând oral în sala de judecată că amenajarea unei mansarde si schimbarea destinaţiei acesteia în spaţiu comercial nu reprezintă o investiţie pentru pârâtă. Instanţa a încălcat grav principiile contradictorialităţii şi a disponibilităţii care guvernează procesul civil şi sub un alt aspect, între părţi a existat o înţelegere nescrisă potrivit căreia obligaţia de plată a chiriilor lunare aferente termenului de valabilitate contractual, iniţial stabilit, să nu se stingă prin plată succesivă ci prin compensarea acestora, la împlinirea termenului de valabilitate iniţial, cu valoarea investiţiilor pe care pârâta le va efectua la imobilul proprietatea subsemnatului reclamant, aspect pe care îl infirmă ulterior prin răspunsurile la întrebările de interogatoriu depuse la dosarul cauzei la termenul de judecată fixat pentru data de 07.06.2013.

Instanţa reţine că potrivit art.151 Cpc  pricina poate fi repusă pe rol dacă instanţa găseşte necesare noi lămuriri.

Instanţa, studiind dosarul cauzei, apreciază că sunt administrate suficiente probe în cauză, că aspectele invocate de reclamant nu sunt de natură a conduce la concluzia că sunt necesare noi lămuriri, dreptul la apărare al părţilor nu a fost încălcat, toate probele solicitate fiind puse în mod procedural în discuţia părţilor şi asupra lor instanţa pronunţându-se motivat, astfel că cererea de repunere pe rol a cauzei formulată de reclamant va fi respinsă.

Din probele aflate la dosarul cauzei, instanţa reţine următoarele:

Reclamantul este proprietar în cotă de 1/1 parte al imobilului situat în Sighişoara, Str. Cositorarilor, nr.9, jud. Mureş, înscris în CF 52356-C1Sighişoara, nr. CF vechi 602apt nr.I

Între reclamant în calitate de proprietar şi pârâtă în calitate de chiriaş s-a încheiat la 01.03.2005 un contract având ca obiect închirierea imobilului descris mai sus.

Părţile au stabilit de comun acord că termenul de închiriere este de 5 ani cu începere de la data semnării contractului, la expirarea termenului, proprietarul putând prelungi contractul, în caz contrar se obligă să restituie 1 din cheltuielile de amenajare şi funcţiune, în caz contrar valabilitatea contactului se prelungeşte printr-un act adiţional acceptat de ambele părţi.

Chiria a fost stabilită pentru perioada 01.03.2005-01.05.2005 la suma de 500.000 lei ROL, începând cu data de 1.05.2005 când se punea în funcţiune noul obiectiv la 12.000.000 lei ROL, anual.

Ulterior părţile au încheiat la 1.10.2006 un act adiţional la contractul de închiriere, în sensul că au stabilit chiria pentru perioada 01.10.2006- 28.02.2010 la suma de 50 lei/ lună, plata urmând a se face la sfârşitul fiecărei luni, prin virament sau în numerar.

Reclamanta a susţinut în motivarea acţiunii că pârâta nu a achitat niciodată chiria pentru acest imobil, lucru recunoscut de către pârâtă.

Raportat la data introducerii acţiunii 16.11.2012 şi la dispoziţiile art.2517 Cod civil potrivit căruia termenul prescripţiei este de 3 ani, dacă legea nu prevede un alt termen, instanţa constată că pentru perioada 01.03.2005- 15.11.2009 dreptul material la acţiune al reclamantului este prescris.

Cele invocate de către reclamant în sensul că a existat între părţi o convenţie tacită cu privire la compensarea sumelor datorate cu titlu de chirie cu contravaloarea lucrărilor de amenajare a spaţiului închiriat nu pot fi primite întrucât în cuprinsul contractului de închiriere şi nici al actului adiţional nu este menţionată o astfel de înţelegere, compensarea, ca operaţiune juridică, poate fi invocată doar de către pârâtă pe cale de apărare, în orice stadiu al procesului şi cum pârâta nu a formulat o cerere reconvenţională având ca obiect pretenţii în legătură cu eventualele investiţii efectuate la imobil, compensarea datoriilor nu poate fi făcută.

În cursul procesului, prin oferta reală de plată din 11.03.2013, pârâta a consemnat la Bej Kenosy Adrian suma de 1675 lei la dispoziţia reclamantului, astfel că acesta achitat întreaga datorie către reclamant, suma fiind calculată raportat la cuantumul chiriei de 50 lei/lună astfel cum a fost stabilit prin contractul de închiriere din 1.03.2005 modificat prin actul adiţional din 1.10.2006.

Pentru considerentele arătate mai sus, instanţa va admite excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune al reclamantului, invocată de pârâta şi, în consecinţă va respinge acţiunea formulată de reclamantul T.N. cu dom. în Sighişoara str. Cositorarilor nr.9 jud.Mureş, în contradictoriu cu pârâta SC L. Impex SRL, având ca obiect pretenţii în perioada 1.03.2005- 15.11.2009.

Va respinge în rest acţiunea formulată de reclamant.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ş T E  :

Respinge cererea de repunere pe rol a cauzei formulată de reclamantul T.N. la 14 iunie 2013.

Admite excepţia prescripţia dreptului material la acţiune al reclamantului, invocată de pârâta SC L. Impex SRL şi, în consecinţă:

Respinge acţiunea formulată de reclamantul T.N. cu dom. în loc. Sighişoara str. Cositorarilor nr.9 jud. Mureş  în contradictoriu cu pârâta SC L. Impex SRL, cu sediul în loc. Sighişoara str. Octavian Goga nr.11 ap.5 jud. Mureş  având ca obiect pretenţii în perioada 1.03.2005- 15.11.2009.

Respinge în rest acţiunea formulată de reclamant.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, 14 iunie 2013.

PREŞEDINTE

VOLANSCHI DOINA

Grefier

Casianov Nicoleta

Red.VD/Tehnored.CN 4ex

Domenii speta

Spete similare