Anulare act de control taxe şi impozite

Dosar nr. ….

Cod operator: 2443

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL

Sentinţa  Nr. 1991/2014

Şedinţa publică de la 19 Septembrie 2014

Completul compus din:

Preşedinte M.S.

Grefier P.V.B.

Pe rol judecarea cauzei contencios administrativ şi fiscal privind pe reclamant A, în contradictoriu cu pârâta B, având ca obiect anulare act de control taxe şi impozite.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică a răspuns A. în calitate de reprezentant legal al societăţii reclamante, lipsind reprezentanţii pârâtului.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:

Nemaifiind cereri de formulat instanţa acordă cuvântul pe excepţia inadmisibilităţii invocată de pârâtă prin întâmpinarea depusă la dosar şi pe fondul cauzei.

Reprezentantul legal al reclamantei, cu privire la excepţia invocată lasă soluţia la aprecierea instanţei iar pe fondul cauzei solicită admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată.

INSTANŢA

Asupra cauzei de faţă:

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului…, sub nr. …, reclamantul A, a chemat în judecată pârâta B. solicitând instanţei ca prin sentinţa ce se va pronunţa să dispună anularea deciziei de impunere nr. … privind obligaţiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecţia fiscală din cadrul B. şi în consecinţă, exonerarea de la plata sumelor suplimentare stabilite prin decizia …. şi în conformitate cu dispoziţiile articolului 453 Cod procedură civilă, să fie obligată pârâta la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest proces, constând în taxă judiciară de timbru şi timbru judiciar.

Învederează reclamantul că, în conformitate cu dispoziţiile Legii numărul 554/2004 a contenciosului administrativ, în data de .., cu numărul … (numărul de înregistrare al plângerii prealabilele la B), a depus o plângere administrativă prealabilă prin care a contestat decizia mai sus menţionată, fiind emisă de către B decizia numărul l57/23.04.2013 privind soluţionarea contestaţiei.

În motivarea de fapt reclamantul arată că în perioada …., A. a fost supusă unei inspecţii fiscale generale cuprinzând perioada de la … până la … pentru toate obligaţiile de plata datorate bugetului general consolidat al statului, cu excepţia impozitului pe venit, care a cuprins perioada de date de la … până la data de ….

La finalizarea inspecţiei a fost încheiat Raportul de inspecţie fiscală în baza căruia a fost emisă Decizia de impunere numărul …, prin care au fost stabilite următoarele obligaţii fiscale suplimentare de plată: impozit pe salarii suplimentar în sumă de … lei, dobânzi … lei, penalităţi de întârziere … lei;  contribuţia de asigurări sociale datorată de angajator în suma de …. lei, dobânzi … lei, penalităţi de întârziere … lei; contribuţia de asigurări sociale reţinută de la asiguraţi în suma de … lei, dobânzi …. lei, penalităţi de întârziere … lei; contribuţia de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale datorate de angajator în sumă de …. lei, dobânzi …. lei, penalităţi de întârziere … lei; contribuţia de asigurări de şomaj datorată de angajator în sumă de … lei, dobânzi … lei, penalităţi de întârziere ….. lei; contribuţia de asigurări de şomaj reţinută de la asiguraţi în suma de … lei, dobânzi … lei, penalităţi de întârziere …. lei; contribuţia pentru asigurări de sănătate datorată de angajator în sumă de …. lei, dobânzi … lei, penalităţi de întârziere … lei; contribuţia individuala pentru asigurări de sănătate reţinută de la asiguraţi în sumă de …. lei, dobânzi …. lei, penalităţi de întârziere … lei; contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii de la persoane juridice sau fizice în sumă de 80 lei, dobânzi 10 lei, penalităţi de întârziere … lei; contribuţia privind fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale în sumă de … lei, dobânzi … lei, penalităţi de întârziere … lei; contribuţia individuală de asigurări de sănătate datorată de persoanele care realizează venituri din activităţi desfăşurate în baza convenţiilor civile în suma de …. lei şi impozit pe veniturile din activităţi desfăşurate în baza convenţiilor civile în suma de …. lei.

În perioada verificată echipa de inspecţie fiscală a modificat, în sensul majorării, baza impozabilă pentru impozitul pe salarii şi contribuţiile salariale menţionate mai sus, considerând că veniturile obţinute de către doamna X prin convenţia civilă de prestări de servicii încheiată cu A, reprezintă venituri de natură salariată

În temeiul contractului de furnizare de servicii medicale în asistenţă medicală primară numărul … încheiat între A şi X, acesta furnizează servicii medicale de asistenţă primară, începând cu data de … şi până în prezent.

De asemenea, la data …, reclamantul a încheiat cu Xun contract pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare în regim de gardă prin centrele de permanenţă 142 Permanenţă. Obiectul acestui contract îl constituie asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare în regim de gardă în medicină primară prin centrele de permanenţă, conform Legii 263/2004.

Conform Legii numărul 263/2004 privind asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă: „centrele de permanenţă sunt forme de organizare a activităţii medicale în sistemul sanitar, fixe sau mobile, fără personalitate juridică, care funcţionează în afara programului de activitate al cabinetului de medicină de familie stabilit şi prevăzut în contractul de furnizare de servicii medicale în asistenţă medicală primară încheiat cu casa de asigurări de sănătate, care sunt organizate în condiţiile prevăzute de lege şi care asigură continuitatea asistenţei medicale primare."

Conform articolului 6 alineat 1 şi 2 din Normele metodologice cu privire la asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă, aprobate prin ordinul Ministrului Sănătăţii şi al Ministrului Administraţiei şi Internelor numărul 697/112/2011: „În cadrul centrelor de permanenţă, continuitatea asistenţei medicale primare în regim de gardă este asigurată de medici de familie împreună cu asistenţi medicali, care îşi exercită profesia în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Asistenţii medicali care participă la asigurarea continuităţii asistenţei medicale în centrele de permanenţă şi formează echipele de gardă sunt:

a) asistenţii medicali angajaţi ai cabinetelor medicale care intră în contractul de furnizare de servicii medicale în asistenţa medicală primară, derulat cu casele de asigurări de sănătate:

b) asistenţii medicali angajaţi pe bază de contract numai pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale în regim de gardă în centrele de permanenţă".

În ceea ce priveşte plata activităţii asistenţilor medicali, conform Legii numărul 263/2004. „activitatea asistenţilor medicali se plăteşte de către medicul de familie, cu tariful orar stabilit în funcţie de salariul negociat pentru orele efectiv prestate în afara programului de lucru stabilit şi se suporta din sumele decontate de casele de asigurări de sănătate cabinetelor medicale cu care au încheiat contract distinct pentru asigurarea continuităţii asistentei medicale primare în centrele de permanenţă".

În aceste condiţii, prin contractul încheiat de reclamantă cu Xpentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare în regim de gardă prin centrele de permanenta 142 Permanenţă, s-a stabilit la articolul 7 punctul  2 şi 3 că: „Tariful orar pentru medicii de familie titulari de cabinet, precum şi pentru medicii angajaţi este de … lei/ oră.

Tariful orar pentru asistenţii medicali care desfăşoară serviciu în regim de gardă în cadrul centrelor de permanenţă se determină în funcţie de salariul negociat, cu toate sporurile şi contribuţiile aferente, şi nu poate fi mai mic de …. lei/oră. "

Astfel, pentru desfăşurarea activităţii în cadrul centrului de permanenţă, cabinetul medical are obligaţia de a contracta serviciile un asistent medical, remunerându-l în funcţie de numărul de ore prestate, la un tarif stabilit de către X care cuprinde „toate sporurile şi contribuţiile aferente".

Arată reclamanta că, doamna Y are calitatea de asistent medical şi face parte din personalul medico-sanitar angajat de către A, în baza contractului individual de muncă, înregistrat sub numărul …. la F. Durata contractului este nedeterminată, durata muncii fiind cu norma întreagă, durata timpului de lucru fiind de .. ore/zi, …. ore/săptămână.

Potrivit articolului 6 alineat 1 şi 2 din Normele metodologice, mai sus amintite, asistentul medical ce formează echipa de gardă în cadrul centrului de permanenţă poate fi angajat al cabinetului medical sau angajat pe bază de contract numai pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale şi întrucât tariful stabilit pentru orele prestate în cadrul centrului de permanenţă era deja stabilit prin contract, neavând regimul unor ore suplimentare, reclamanta a încheiat o convenţie civilă de prestări de servicii cu asistentul medical Y, având o durată nedeterminată începând cu data de …., cu remuneraţie brută stabilită pentru prestaţie de 8 lei/oră.

Pentru serviciile prestate în cadrul centrului de permanenţă, reclamantul Afacturează lunar X conform contractului încheiat, tarifele fiind defalcate după cum urmează: prestaţii medic (sumă calculată ca şi număr ore x tarif medic … lei/oră), prestaţii asistent medical (sumă calculată ca şi număr ore x tarif asistent medical …. lei/oră) şi cheltuieli de întreţinere şi funcţionare.

Având în vedere cele mai sus menţionate, în mod eronat reprezentanţii Bau considerat că orele prestate de către asistentul medical doamna Y ar fi trebuit cuprinse în veniturile de natură salarială plătite, în considerarea faptului că activitatea desfăşurată în centrul de permanenţă este o activitate dependentă, conform Legii 571/2003 privind Codul fiscal, deoarece beneficiarul se află într-o relaţie de subordonare faţă de plătitorul de venit, prin atribuţiile ce îi revin şi modul de îndeplinire al acestora, locul desfăşurării activităţii, programul de lucru, serviciul de permanenţă neavând un caracter întâmplător şi se conformează contractului încheiat în condiţiile Ordinului 697/2011 cu X.

În ceea ce priveşte relaţia de subordonare invocată de B, reclamantul a arătat că în mod firesc asistentul medical se află într-o relaţie de subordonare faţă de medic, indiferent că acesta este angajatorul său sau desfăşoară activitatea în cadrul unei echipe, având în vedere că, în general, asistentul medical execută indicaţiile medicului cu privire la efectuarea tratamentului şi a analizelor medicale. Atribuţiile asistentului medical sunt stabilite prin lege şi fişa postului, conform activităţii desfăşurate, fiind duse la îndeplinire conform indicaţiilor medicului.

Activitatea în cadrul centrului de permanenţă poate fi desfăşurată de către asistentul medical din cadrul cabinetului medical, însă nu în mod obligatoriu de către acesta, legea permiţând ca activitatea să fie desfăşurată de un asistent medical special angajat pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale. Astfel, se lasă la latitudinea părţilor opţiunea de a desfășura sau nu o asemenea activitate, asistentul din cadrul cabinetului medical nefiind obligat în niciun fel să procedeze de o anumită manieră. Orice interpretare contrară dispoziţiilor legii ar genera un abuz, constând într-un raport juridic impus de cabinetul medical sau de asistentul medical din cadrul cabinetului medical. Aceasta este de altfel şi intenţia legiuitorului, deoarece, aşa cum reiese din Normele metodologice mai sus invocate, activitatea poate fi desfăşurată de oricare din cele două categorii de asistenţi medicali - salariaţi sau nesalariaţi ai cabinetului medical. Din aceste dispoziţii rezultă un dublu drept de opţiune: cel al medicului de a desfăşura activitatea în cadrul centrului de permanenţă alături de orice asistent medical, indiferent că este sau nu angajat al cabinetului medical şi în acelaşi timp cel al asistentului medical, de a desfăşura activitatea în cadrul centrului de permanenţă alături de orice medic, chiar şi de un alt medic decât cel în al cărui cabinet medical este angajat.

Prevederile alineatului 1 şi 2 din cadrul articolul 6 din Normele metodologice cu privire la asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă nu stabilesc o anumită ordine de preferinţă, astfel încât drepturile asistentului medical de a desfăşura sau nu o anumită activitate nu sunt afectate de acestea. De altfel, articolul 11 din O.U.G. numărul 144/2008 stabileşte că asistenţii medicali generalişti [...] exercită profesia în regim salarial şi/sau independent.

Interpretarea reprezentanţilor B este contrară legii, considerând, aşa cum reiese din decizia atacată, că asistentul medical era obligat să desfăşoare o asemenea activitate în cadrul centrului de permanenţă („beneficiarul se află într-o relaţie de subordonare faţă de plătitorul de venit, prin locul de desfășurării activităţii, programul de lucru, serviciul de permanenţă neavând un caracter întâmplător"), de unde şi prezumţia de dependenţă faţă de cabinetul medical. Aceasta este de fapt motivarea care a stat la baza emiterii deciziei, considerentele acesteia fiind eronate în condiţiile în care raporturile de muncă sunt guvernate de principiul neîngrădirii dreptului la muncă şi libertatea muncii, care presupun caracterul convenţional al tuturor formelor raportului juridic de muncă. Dreptul la muncă, fiind o expresie a libertăţii şi personalităţii umane în complexitatea dimensiunilor sale juridice, este firesc ca o persoană să nu poată fi obligată să desfășoare o muncă ori să muncească într-un anumit loc de muncă şi drept consecinţă libertatea muncii exclude munca forţată sau obligatorie, pedepsită de lege.

Analizând în continuare susţinerile B din decizia atacată, cu privire la locul de desfăşurării activităţii şi programul de lucru „impuse" asistentului medical de reclamant, se precizează că centrul de permanenţă îşi desfăşoară activitatea într-un singur loc, conform autorizaţiei de funcţionare primite, iar programul de lucru este stabilit prin acordul încheiat cu Casa de asigurări, ţinând cont de numărul de medici din cadrul centrului de permanenţă şi este comunicat la începutul fiecărei luni către X. La stabilirea programului de lucru al fiecărui medic în cadrul centrului de permanenţă, se ţine cont de orarul de funcţionare al cabinetului medical individual, nefiind permise suprapuneri şi nu poate fi modificat unilateral de nici un medic, efectuându-se lunar controale cu privire la activitatea desfăşurată în cadrul centrelor de permanenţă.

Astfel, în cadrul centrului de permanenţă, medicul are calitatea unui medic de gardă, serviciul fiind similar gărzilor efectuate în spitalele de urgenţă şi nu activităţilor medicale desfăşurate în cadrul cabinetelor medicale individuale.

În practică, s-a constatat că numai cabinetele medicale care au desfăşurat activitate în cadrul centrului de permanentă alături de asistenţii medicali salariaţi au suferit consecinţa emiterii unor decizii de natura celei atacate de reclamantă, însă toţi asistenţii medicali au fost plătiţi conform tarifului orar stabilit prin lege, respectiv în funcţie de salariul negociat, cu toate sporurile şi contribuţiile aferente şi nu mai puţin de … lei oră.

Desfăşurarea activităţii medicale în cadrul centrului de permanenţă nu are nicio legătură cu activitatea medicală desfăşurată în mod curent de A. Aceasta se poate determina şi prin compararea dispoziţiilor celor două contracte mai sus menţionate, încheiate cu X, care prevăd drepturi şi obligaţii specifice naturii activităţii medicale desfăşurate. Astfel,  A desfăşoară servicii medicale de asistenţă primară, cuprinse în pachetul de servicii medicale de bază, în pachetul minimal de servicii medicale şi în pachetul de servicii care se asigură facultativ pentru sănătate, prevăzute în Anexa 1 la Ordinul Ministrului Sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a contractului cadrul privind condiţiile asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2011-2012, aplicat până la data de 31.03.2013 inclusiv, cu modificările şi completările ulterioare.

Conform Normelor metodologice din 25.05.2011 cu privire la asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă aprobate de Ordinul 697/2011: „serviciile medicale acordate de medicii de familie în cadrul centrelor de permanenţă sunt următoarele:

a) asistenţă medicală în afecţiunile acute şi urgenţele medico - chirurgicale, în limitele competenţei medicului de familie şi posibilităţilor tehnice, prevăzute în anexa numărul 1;

b) trimitere către alte specialităţi în vederea internării, în situaţiile prevăzute la litera a), care depăşesc competenţele medicului de familie;

c) administrarea medicaţiei necesare tratamentului de urgenţă care se asigură din trusa de urgenţă a centrului de permanenţă sau a cabinetului medical în cazul în care permanenţa se asigură la cabinetul medical;

d) eliberarea unei adeverinţe medicale pentru pacient, cu care se va prezenta a doua zi la medicul său de familie pentru prescrierea reţetei; în zilele de sâmbătă, duminică şi sărbători legale, medicaţia se asigură din trusa de urgenţă atât cât va fi necesar pacientului până ajunge la medicul său de familie."

Activitatea dependentă este definită de Legea numărul 571/2003 privind Codul fiscal, ca fiind orice activitate desfăşurată de o persoană fizică într-o relaţie de angajare. Întrucât asistentul medical Y este angajat al A, aceasta înseamnă că, din punct de vedere al B, şi în cadrul centrului de permanenţă, asistentul medical se află tot în relaţie de angajare faţă de cabinetul medical individual. Ori, se poate lesne observa că nici medicul A şi nici asistentul medical Y nu se află în situaţia prevăzură de articolul l14 Codul muncii privind prestarea de ore suplimentare. De altfel, nici baza de calcul a tarifului aferent activităţii prestate în cadrul centrului de permanenţă nu respectă dispoziţiile articolului l23 Codul muncii, care stabilesc că angajaţii au dreptul la un salariu proporţional cu orele lucrate suplimentar, peste programul de lucru, trebuind să primească un spor de salariu care nu poate fi mai mic de 75% din salariul de bază. Remuneraţia stabilită de Casa de asigurări de sănătate priveşte desfăşurarea unor activităţi medicale cu caracter independent, în afara contractului individual de muncă, şi spune aceasta deoarece deşi baza de calcul sumele cuvenite asistenţilor medicali este venitul net salarial, nu este luat în considerare sporul de 75% cuvenit pentru desfăşurarea orelor suplimentare, în condiţiile în care activitatea normală a unui asistent medical angajat în cadrul unui cabinet medical presupune un program de 40 ore/săptămână, iar orele desfăşurate în cadrul centrului de permanenţă exced acestor 40 de ore. Menţionează reclamantul încă o data că asistentul medical Y este angajată în baza unui contract individual de muncă în cadrul A, prestând un număr de 40 ore săptămână.

Deşi se impunea ca X să încheie contracte individuale cu asistenţii medicali care desfăşoară activitate în cadrul centrelor de permanenţă, varianta aleasă de aceasta a fost încheierea contractelor de colaborare cu cabinetele medicale, urmând ca acestea din urmă să vireze remuneraţia cuvenită asistenţilor medicali, la finalul fiecărei luni, pentru serviciile prestate. Această remuneraţie este stabilită de Casa de asigurări de sănătate, în funcţie de venitul net al asistentului medical şi numărul de ore comunicate de medicul colaborator din cadrul centrului de permanenţă. Astfel, reclamantul facturează întocmai această sumă către X, iar reclasificarea acestei activităţi dintr-o activitate independentă într-o activitate dependentă nu este corectă, împovărându-o cu plata contribuţiilor angajatorului, contribuţii care nu sunt refacturabile şi pe care le-a suportat personal medicul A. Se ajunge în această situaţie la un non-sens, venitul încasat de medic ca urmare a activităţii în cadrul centrului de permanenţă fiind mai mic decât cel al asistentului medical, întrucât medicul este obligat (conform opiniei B) să suporte şi plata contribuţiilor la bugetul de stat, în calitatea sa de angajator .

Pentru activitatea desfăşurată de asistent medical Y în cadrul A, se întocmeşte lunar foaia colectivă de prezenţă şi statul de plata salarii, în baza acestora A întocmeşte şi depune lunar Declaraţia 112 privind obligaţiile de plata a contribuţiilor sociale, impozitul pe venit şi evidenta nominală a persoanelor asigurate.

Pentru activitatea desfăşurată de către asistentul medical Y pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare în regim de gardă prin centrele de permanenţă, reclamanta apreciază că în mod corect a întocmit lunar statul de plată, reţinând contribuţia individuală de asigurări sociale, contribuţia individuală de asigurări pentru şomaj şi impozit pe venit, în baza acestora, a întocmit şi depus lunar declaraţia 112 privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitul pe venit şi evidenta nominală a persoanelor asigurate.

Legea numărul 571/2003, la articolul 296 indice 3 alineat 1, litera c) stabileşte printre categoriile de contribuabili la sistemul de asigurări sociale şi persoanele care realizează venituri de natură profesională, altele decât cele de natură salarială şi pentru care, potrivit articolului III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului numărul 58/2010 pentru modificarea şi completarea Legii numărul 571/2003 privind Codul fiscal şi alte măsuri financiar-fiscale, cu modificările ulterioare, există obligaţia plăţii contribuţiei individuale de asigurări sociale şi asigurări pentru şomaj;

Începând cu 01.07.2012, în baza articolului 296 indice 21, alineat l din Legea numărul 571 2003 privind codul fiscal, aplicabil pentru anul 2012: „Următoarele persoane au calitatea de contribuabil la sistemul public de pensii şi la cel de asigurări sociale de sănătate: [...] F) persoanele care realizează venituri, în regim de reţinere la sursă a impozitului pe venit, din activităţi de natura celor prevăzute la articolul 52 alineat (1) şi din asocierile fără personalitate juridică prevăzute la articolul 13 litera E)".

Aşadar, veniturile din contracte/convenţii civile încheiate potrivit Codului civil, se datorează contribuţie la sistemul asigurărilor sociale şi contribuţia la sistemul asigurărilor sociale de sănătate.

Totodată, conform articolului 296 indice 21 alineat 2 al Legii numărul 571/2003 privind Codul fiscal: „Persoanele care sunt asigurate în sistemul public de pensii, conform articolului 6 alineat (1) punctul I litera A) - c), punctul  Ii, iii şi v din Legea numărul 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, persoanele asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale neintegrate în sistemul public de pensii, precum şi cele care au calitatea de pensionari nu datorează contribuţia de asigurări sociale pentru veniturile obţinute ca urmare a încadrării în una sau mai multe dintre situaţiile prevăzute la alineat (1)."

Astfel, nu datorează contribuţie la sistemul asigurărilor sociale pentru veniturile din contracte/convenţii civile încheiate potrivit Codului civil persoanele care desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă.

În concluzie, începând cu 01.07.2012, pentru activitatea desfăşurată de către asistentul medical Y pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare în regim de gardă prin centrele de permanenţă, apreciază reclamantul că a întocmit în mod corect lunar statul de plată pentru salarii, reţinând contribuţia individuală de asigurări sociale de sănătate şi impozit pe venit, în baza acestora, a întocmit şi depus lunar declaraţia 112 privind obligaţiile de plata a contribuţiilor sociale, impozitul pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate.

Având în vedere situaţia de fapt prezentată şi prevederile legale invocate, reclamantul consideră că nu există temei legal pentru obligaţiile suplimentare de plată stabilite prin Decizia de impunere numărul 1196/18.02.2013, privind obligaţiile fiscale suplimentare de plată, stabilite de inspecţia fiscală din cadrul B, astfel că solicită admiterea prezentei cereri şi anularea deciziei atacate, cu consecinţa exonerării de la plata obligaţiei fiscale stabilită suplimentar.

În drept şi-a întemeiat acţiunea pe dispoziţiile Ordonanţei Guvernului numărul 92/2003 privind Codul de Procedură Fiscală, cu modificările şi completările ulterioare;Hotărârea Guvernului numărul 1050/2004 pentru aprobarea Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului numărul 92/2003 privind Codul de Procedură Fiscală, cu modificările şi completările ulterioare; Legea numărul 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, aplicabilă pentru anul 2012 şi 2013; Hotărârea Guvernului numărul 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Titlului VI din Legea 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, aplicabilă pentru anul 2012 şi 2013; Legea numărul 263 din 16.06.2004 privind asigurarea continuităţii asistentei medicale primare prin centrele de permanenta, cu modificările şi completările ulterioare; Normele metodologice din 25.05.2011 cu privire la asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă aprobate de Ordinul 697/2011.

La data de 02.04.2014, pârâta B, a formulat întâmpinare la contestaţia introdusă de reclamantul A, şi a solicitat respingerea acesteia ca neîntemeiată.

În motivarea de fapt, pârâta a arătat că, prin acţiunea introdusă, reclamantul A solicită anularea Deciziei de impunere numărul …, a Deciziei de impunere nr…. si exonerarea de la plata sumelor suplimentare stabilite prin deciziile contestate.

Consideră pârâta că acţiunea reclamantei este neîntemeiată pentru motivele pe le dezvoltă în continuare.

Pe cale de excepţie invocă inadmisibilitatea acţiunii, întrucât prin Decizia numărul …, Biroul soluţionare a contestaţiilor din cadrul B a soluţionat contestaţia formulată pe cale administrativă de către A.

În măsura în care reclamanta înțelege sa conteste doar Decizia de impunere numărul … şi Decizia de impunere numărul …, consideră că acţiunea este  inadmisibilă.

Mai mult decât atât, prin Decizia numărul …, Biroul soluţionare contestaţii din cadrul B a admis contestaţia introdusă pe cale administrativă formulată de A, în ceea ce priveşte: impozitul pe venit aferent anului 2010 pentru suma de … lei, şi pentru accesoriile aferente respectiv dobânzi/majorări în suma de … lei şi penalităţile întârziere în suma de .. lei; impozitul pe venit aferent anului 2011 pentru suma de …. lei, şi pentru accesoriile aferente respectiv dobânzi/majorări în suma de .. lei şi penalităţile întârziere în sumă de … lei;

Astfel solicită instanţei de judecată să pună în vedere reclamantului să își precizeze acţiunea şi sub aspectul sumelor contestate.

Pe fond învederează instanţei de judecată că prin Decizia de impunere numărul …privind obligaţiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecția fiscală întocmită pe baza constatărilor din Raportul de inspecţie fiscală .., organele de inspecţie fiscală din cadrul H au stabilit în sarcina A, obligaţii fiscale stabilite suplimentar cu titlu de pe venit salarii, contribuţii sociale, precum şi dobânzi şi penalităţi de întârziere întrucât, în perioada martie 2012 - decembrie 2012, contribuabilul nu a cuprins orele prestate de către asistentul medical (angajat al A) în centrul de permanenţă, în veniturile de natură salarială plătite, organele de inspecţie fiscală considerând că activitatea desfăşurată în centrul de permanenţă de către asistentul medical constituie o activitate dependentă, care angajatorul, în speţă A, avea obligaţia reţinerii şi virării impozitului pe venit salarii, precum şi a contribuţiilor sociale.

Prin Decizia de impunere numărul .. privind obligaţiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecţia fiscală întocmită pe baza constatărilor raportului de inspecţie fiscală numărul .., organele de inspecţie din cadrul H, au stabilit în sarcina A, obligaţii fiscale stabilite suplimentar reprezentând diferenţe de impozit pe venitul net anual, în sumă de …. lei pentru anul 2010, respectiv 685 lei pentru anul 2011, întrucât organele de inspecţie fiscală nu au acceptat la deducere o serie de cheltuieli înregistrate de către contribuabil în evidenţa contabilă ca şi cheltuieli deductibile, respectiv întregirea bazei impozabile de către organele de inspecţie fiscală cu  veniturile încasate de către contribuabil dar nedeclarate.

Pentru debitele stabilite suplimentar organele de inspecţie fiscală au calculat dobânzi/majorări şi penalităţi de întârziere.

Inspecţia fiscală a cuprins perioada … pentru toate obligaţiile de plată datorate bugetului general consolidat al statului, cu excepţia impozitului pe venit care a cuprins perioada ….

Prin Decizia de impunere numărul … privind obligaţiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecţia fiscală întocmită pe baza constatărilor din Raportul de inspecţie fiscală .., organele de inspecţie fiscală din cadrul H, au stabilit în sarcina A, următoarele obligaţii fiscale: … lei reprezentând impozit pe venit salarii; … lei reprezentând dobânzi/majorări de întârziere aferente impozitului pe venit salarii;… lei reprezentând penalităţi de întârziere aferente impozitului pe venit salarii; … reprezentând contribuţie de asigurări sociale datorată de angajator;  … lei reprezentând dobânzi/majorări de întârziere aferente contribuţiei de asigurări sociale datorată de angajator; … lei reprezentând penalităţi de întârziere aferente contribuţiei de asigurări sociale datorată de angajator; … lei reprezentând contribuția individuală de asigurări sociale reţinută de la asiguraţi; …. lei reprezentând dobânzi/majorări aferente contribuţiei individuale de asigurări sociale reţinută de la asiguraţi; … lei penalităţi de întârziere aferente contribuţiei individuale de asigurări sociale reţinută de la asiguraţi; … lei reprezentând contribuţia de asigurări pentru accidente de muncă şi profesionale datorate de angajator;  … lei reprezentând majorări de întârziere aferente contribuţiei de asigurări pentru muncă şi boli profesionale datorate de angajator;  … lei reprezentând penalităţi de întârziere aferente contribuţiei de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale datorate de angajator; … lei reprezentând  contribuţia de asigurări de şomaj datorată de angajator; …. lei reprezentând  majorări de întârziere aferente contribuţiei de asigurări de şomaj datorată de angajator; .. lei reprezentând penalităţi de întârziere aferente contribuţiei de asigurări de şomaj datorata de angajator; … lei reprezentând contribuţia de asigurări de şomaj reţinută de la asiguraţi; …. lei reprezentând majorări de întârziere aferente contribuţiei de asigurări de şomaj reţinută de la asiguraţi; … lei reprezentând penalităţi de întârziere aferente contribuţiei asigurări de şomaj reţinută de la asiguraţi; … lei reprezentând contribuţia de asigurări de sănătate datorată de angajator; … lei reprezentând majorări de întârziere aferente contribuţiei de asigurări de sănătate datorată de angajator; … lei reprezentând penalităţi de întârziere aferente contribuţiei de asigurări de sănătate datorată de angajator; …. lei reprezentând contribuţia de asigurări de sănătate reţinută de la asiguraţi; … lei reprezentând majorări de întârziere aferente contribuţiei de asigurări de sănătate reţinută de la asiguraţi; …. lei reprezentând penalităţi de întârziere aferente contribuţiei de asigurări de sănătate reţinută de la asiguraţi; … lei reprezentând contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii; … lei reprezentând majorări de întârziere aferente contribuţiei pentru concedii şi indemnizaţii;…. lei reprezentând penalităţi de întârziere aferente contribuţiei pentru concedii şi indemnizaţii; … lei reprezentând contribuţia privind fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale; …. lei  reprezentând majorări de întârziere aferente contribuţiei privind fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale; … lei reprezentând penalităţi de întârziere aferente contribuţiei privind fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale; …. reprezentând contribuţia individuală de asigurări sociale de sănătate datorată de persoanele care realizează venituri din activităţi desfăşurate în baza convenţiilor civile încheiate potrivit Codului civil; …. reprezentând impozit pe veniturile din activităţi desfăşurate.

Referitor la obligaţiile fiscale stabilite suplimentar prin Decizia numărul .. enumerate anterior, cauza supusă soluţionării este dacă A  datorează aceste obligaţii fiscale, în condiţiile în care contribuabilul nu a cuprins în veniturile de natură salarială plătite, activitatea desfăşurată în centrul de permanenţă de către asistentul medical (angajat al A, respectiv dacă activitatea desfăşurată în centrul de permanenţă de către asistentul medical constituie o activitate dependentă pentru care angajatorul, în speţă A avea obligaţia reţinerii şi virării impozitului pe venit salarii precum şi a contribuţiilor sociale.

În fapt, începând cu data de 01.03.2012 contribuabilul desfăşoară activitatea de centru de permanenţă, în baza contractului încheiat între X, contract numărul …., întocmit pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare în regim de gardă prin centrele de permanenţă. Conform articolului 39 alineat 3 din Ordinul 697/2011 tariful orar pentru asistenţii medicali care desfăşoară serviciu în regim de gardă în cadrul centrelor de permanenţă se determină în funcţie de salariul negociat cu toate sporurile şi contribuţiile aferente şi nu poate fi mai mic de …. lei/oră şi mai are de … lei/oră.

În perioada 01.03.2012- 31.12.2012, A a facturat către X suma de 9.384 lei, suma reprezentând contravaloarea prestaţiei medicale efectuate de asistentul medical Y în centrul de permanentă, după cum rezultă din statele de plată şi borderourile centralizatoare ce au fost transmise Casei de Asigurări de Sănătate.

Echipa de inspecţie fiscală a precizat că, A pentru serviciile prestate în centrul de permanenţă, nu a prezentat la data controlului decât contractul individual de muncă încheiat cu asistenţa medicală, doamna Y fiind angajată a A cu contract individual de muncă.

Organele de inspecţie fiscală au considerat că orele efectiv prestate de către asistentul medical în centrul de permanenţă, în baza contractului încheiat către A cu X nu au fost cuprinse în veniturile de natură salarială ce trebuiau plătite asistentului în baza salariului negociat, activitatea desfăşurată de către asistentul medical în centrul permanenţă fiind o activitate dependentă pentru care atât plătitorul de venit cât şi beneficiarul aveau obligaţia reţinerii şi virării impozitului pe venit şi contribuţiilor sociale obligatorii, potrivit legii.

În drept, cauzei îi sunt incidente prevederile articolului 22 din Legea numărul 263/2004 privind asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă coroborate cu prevederile articolul 7*) punctul 2 din Legea 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificările şi completările ulterioare, care precizează: „(22) Activitatea asistenţilor medicali prevăzuţi la alineat ( 21) se plăteşte de le medicul de familie, cu tariful orar stabilit în funcţie de salariul negociat pentru orele efectiv prestate în afara programului de lucru stabilit, şi se suportă în sumele decontate de către casele de asigurări de sănătate cabinetelor medicale cu care au încheiat contract distinct pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă."

„2. activitate dependentă - orice activitate desfăşurată de o persoană fizică într-o relaţie de angajare;

2.1. Orice activitate poate fi reconsiderată ca activitate dependentă dacă îndeplineşte cel puţin unul dintre următoarele criterii:

 a) beneficiarul de venit se află într-o relaţie de subordonare faţă de plătitorul de venit, respectiv organele de conducere ale plătitorului de venit, şi respectă condiţiile de muncă impuse de acesta, cum ar fi: atribuţiile ce îi revin şi modul de  îndeplinire a acestora, locul desfăşurării activităţii, programul de lucru;[

b) în prestarea activităţii, beneficiarul de venit foloseşte exclusiv baza materială a plătitorului de venit, respectiv spaţii cu înzestrare corespunzătoare, echipament special de lucru sau de protecţie, unelte de muncă sau altele asemenea şi contribuie cu prestaţia fizică sau cu capacitatea intelectuală, nu şi capitalul propriu;

c) plătitorul de venit suportă în interesul desfăşurării activităţii cheltuielile  de deplasare ale beneficiarului de venit, cum ar fi indemnizaţia de delegare - detaşare în ţară şi în străinătate, precum şi alte cheltuieli de această natură;

d) plătitorul de venit suportă indemnizaţia de concediu de odihnă şi indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă, în contul beneficiarului de venit.

2.2. în cazul reconsiderării unei activităţi ca activitate dependentă, impozitul  pe venit şi contribuţiile sociale obligatorii, stabilite potrivit legii, vor fi  calculate şi virate, fiind datorate solidar de către plătitorul şi beneficiarul de venit în acest caz se aplică regulile de determinare a impozitului pentru veniturile din salarii realizate în afara funcţiei de bază."

Ţinând cont de documentele aflate la dosarul contestaţiei, precum şi de prevederile legale citate anterior, solicită să se  reţină  că beneficiarul de venit (asistentul medical ) se află într-o relaţie de subordonare faţă de plătitorul de venit (cabinetul medical prin medicul de familie), deoarece beneficiarul de venit respectă condiţiile de muncă impuse de plătitorul de venit prin atribuţiile ce îi revin şi modul de îndeplinire a acestora, locul desfăşurării activităţii, programul lucru, faptul că serviciul de permanenţă nu are un caracter întâmplător, ci se conformează contractului încheiat în condiţiile Ordinului 697/2011, cu X.

De asemenea beneficiarul de venit (asistentul medical) foloseşte baza materială pusă la dispoziţie de plătitorul de venit, respectiv spaţii cu înzestrare corespunzătoare, echipamente speciale de lucru sau alte asemenea şi contribuie prestaţia fizică în desfăşurarea activităţii.

Faţa de cele prezentate mai sus solicită instanţei de judecată să reţină faptul  că A se constituie ca angajator, plătitor de salarii conform articolului 2963, litera e) din Legea numărul 571/2003 unde se precizează: "e) persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori, precum şi unităţile asimilate angajatorului care au calitatea de plătitori de venituri din activităţi dependente, atât pe perioada în care persoanele prevăzute la litera a şi b) desfăşoară activitate, cât şi pe perioada în care acestea beneficiază concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate," pentru veniturile plătite asistenţilor angajaţi pentru activităţi dependente, contribuabili la rândul lor potrivit prevederilor articolului 2963, litera a), din acelaşi act normativ, care precizează: "Contribuabilii sistemelor de asigurări sociale sunt, după caz: a) persoanele fizice rezidente, care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, precum şi orice alte venituri din desfăşurarea unei activităţi dependente, cu respectarea prevederilor instrumentelor juridice internaţionale la care România este parte;" şi pe cale de consecinţă se datorează de către A impozit pe veniturile din salarii şi toate contribuţiile sociale obligatorii aferente, motiv pentru care pentru acest capăt contestaţia este neîntemeiată.

Referitor la dobânzile/majorările şi penalităţile de întârziere aferente impozitului pe venit şi contribuţiilor sociale stabilite suplimentar de organele de inspecţie fiscală, se reţine faptul că acestea reprezintă măsură accesorie în raport cu debitele stabilite suplimentar şi întrucât petenta nu contestă modul de calcul al acestora, ci debitul în sine, potrivit principiului „accesoriul urmează principalul" şi pentru acest capăt de cerere contestaţia este neîntemeiată.

2) În ceea ce priveşte impozitul pe venit stabilit suplimentar de plată aferent anului 2010, respectiv exonerarea A de la plata impozitului pe venit în cuantum de …. lei, dobânzi în sumă de … lei şi penalităţi de întârziere în sumă de …. lei.

Arată pârâta că în fapt, în anul 2010 - pentru stabilirea venitului realizat contribuabilul a prezentat facturile de la numărul …. la numărul … emise către X, fiind încasat prin bancă un venit în sumă de …. lei şi prin chitanţe suma de … lei ( ch.1), încasările totale pe anul 2010 fiind în sumă de … lei.

Contribuabilul a declarat prin declaraţia privind venitul realizat în anul 2010 venit brut în sumă de … lei şi cheltuieli deductibile în sumă de … lei.

Organele de inspecţie fiscală nu au acceptat la deducere următoarele cheltuieli:

a) suma de …. lei reprezintă obiecte inventar  (LCD Samsung – … lei,  masă cafea – .. lei) care în opinia organelor de inspecţie fiscală nu au fost achiziționate în scopul realizării venitului;

b) suma de … lei reprezintă cheltuieli diverse pentru care au fost prezentate doar bonuri fiscale.

c) suma de … lei reprezintă valoarea unui generator de curent, achiziţionat cu factura numărul  ….

a) Referitor la cheltuielile cu obiectele de inventar în cuantum de …. lei, neacceptate la deducere de organele de inspecţie fiscală, contribuabilul nu este acord cu susţinerile organelor de inspecţie fiscală, invocând în susţinerea contestaţiei faptul că a efectuat cheltuieli cu obiectele de inventar în interesul  direct al activităţii cabinetului, acestea având scopul de a fi folosite exclusiv de către pacienţii cabinetului medical, în sala de aşteptare.

Organele de inspecţie fiscală, prin referatul cu propuneri de soluţionare a contestaţiei numărul … precizează că: „obiectele de inventar nu au fost achiziţionate în scopul realizării venitului, documentele anexate nu sunt completate corect şi nu constituie documente care să justifice o utilizare exclusivă  în cadrul cabinetului, la data efectuării inspecţiei fiscale aceste obiecte nu se aflau la sediul cabinetului medical."

În drept, speţei în cauză îi sunt aplicabile prevederile articolului 48 alineat (4) litera c) din Legea numărul 571/2003 privind Codul fiscal cu modificările şi completările ulterioare care precizează:

„(4) Condiţiile generale pe care trebuie să le îndeplinească cheltuielile aferente veniturilor, pentru a putea fi deduse, sunt:

a) să fie efectuate în cadrul activităţilor desfăşurate în scopul realizării venitului, justificate prin documente;"

Ţinând cont de constatările organelor de inspecţie fiscală, de documentele aflate la dosarul cauzei, de susţinerile petentei, precum şi de prevederile legale aplicabile speţei în cauză, întrucât nici cu ocazia inspecției fiscale şi nici prin contestaţia formulată contribuabilul nu a putut face dovada achiziţiei obiectelor de inventar în scopul realizării de venituri impozabile, argumentele invocate fiind de natură să combată constatările organelor de inspecţie fiscală, motiv pentru care pentru acest capăt de cerere contestaţia este neîntemeiată.

b) Referitor la diversele cheltuieli în sumă de … lei înregistrate de A ca şi cheltuieli deductibile, se reţine faptul că începând cu data de 20.02.2009 conform prevederilor din Hotărârea numărul 105 din 2009 ce abrogă prevederi din H.G.831/1997 ce reglementează printre alte formulare şi bonurile fiscale cheltuielile efectuate pe baza bonurilor fiscale nu mai pot fi considerate cheltuieli deductibile, acestea constituind doar documente de plAtă (funcţie de chitanţă);

Deşi prin contestaţia formulată contribuabilul invocă faptul că a întocmit pentru toate intrările în gestiune prin bon fiscal, deconturi de cheltuieli, care ar i justifica astfel intrările în gestiune, la dosarul contestaţiei nu a fost anexat nici un document de acest gen, argumentele invocate în susţinerea contestaţiei nefiind astfel de natură să combată constatările organelor de inspecţie fiscală, motiv pentru care pentru acest capăt de cerere contestaţia este neîntemeiată şi nesusţinută de documente.

3) în ceea ce priveşte impozitul pe venit stabilit suplimentar de plată, pentru anul 2011, contribuabilul solicită exonerarea A de la plata impozitului pe venit în cuantum de 484 lei, dobânzi în sumă de …. şi penalităţi de întârziere în sumă de … lei.

Diferenţa între venitul net declarat de contribuabil şi venitul net stabilit de către echipa de inspecţie fiscală este în sumă de … lei şi se datorează reîntregirii venitului anual brut cu suma de … lei reprezentând diferenţa dintre venitul brut declarat de către contribuabil şi venitul brut stabilit de către echipa de inspecţie fiscală. Contribuabilul nu a declarat veniturile în sumă de 120 lei, încasate cu chitanţe.

Nu au fost acceptate la deducere următoarele cheltuieli:  cheltuieli cu obiecte inventar în sumă de 1905 lei, care nu au fost efectuate în scopul realizării venitului (aparat pâine - … lei, uscător păr - … lei, camera foto … lei, cântar bucătărie - …. lei, combină frigorifica …. lei) şi cheltuieli diverse în sumă de … lei, pentru care au fost prezentate doar bonuri fiscale.

a) Referitor la cheltuielile cu obiectele de inventar în cuantum de …. lei, neacceptate la deducere de organele de inspecţie fiscală, contribuabilul nu este acord cu susţinerile organelor de inspecţie fiscală, invocând în susţinerea contestaţiei faptul că a efectuat cheltuieli cu obiectele de inventar în interesul direct al activităţii cabinetului, acestea având scopul de a fi folosite exclusiv de către personalul medical, în desfăşurarea activităţii.

Organele de inspecţie fiscală, prin referatul cu propuneri de soluţionare a contestaţiei numărul … precizează că: „obiectele de inventar nu au fost achiziţionate în scopul realizării venitului, documentele anexate nu sunt completate corect şi nu constituie documente care să justifice o utilizare exclusivă în cadrul cabinetului, la data efectuării inspecţiei fiscale aceste obiecte nu se aflau la sediul cabinetului medical."

În drept, speţei în cauză îi sunt aplicabile prevederile articolului 48 alineat (4) litera c) din  Legea numărul 571/2003 privind Codul fiscal cu modificările şi completările ulterioare care precizează:

„(4) Condiţiile generale pe care trebuie să le îndeplinească cheltuielile aferente veniturilor, pentru a putea fi deduse, sunt:

a) să fie efectuate în cadrul activităţilor desfăşurate în scopul realizării venitului, justificate prin documente;"

Ţinând cont de constatările organelor de inspecţie fiscală, de documentele aflate la dosarul cauzei, de susţinerile petentei, precum şi de prevederile legale aplicabile speţei în cauză, întrucât nici cu ocazia inspecției fiscale şi nici prin contestaţia formulată contribuabilul nu a putut face dovada achiziţiei obiectelor inventar în scopul realizării de venituri impozabile, argumentele invocate nefiind de natură să combată constatările organelor de inspecţie fiscală, motiv pentru care pentru acest capăt de cerere contestaţia este neîntemeiată.

Faţă de motivele invocate s-a solicitat admiterea excepţiei așa cum a fost formulată iar pe fond respingerea contestaţiei formulată de reclamantă ca neîntemeiată şi menţinerea actelor ale contestate ca temeinice şi legale.

La data de 24.04.2014, reclamanta a formulat răspuns la întâmpinare şi precizare la acţiune prin care a arătat că menţine motivele de fapt şi de drept invocate prin cererea de chemare în judecată.

În ceea ce priveşte excepţia inadmisibilităţii acţiunii, invocată de pârâtă prin întâmpinare, precizează că aceasta a înţeles să conteste decizia de impunere numărul …,  privind obligaţiile fiscale suplimentare de plată, stabilite de inspecţia fiscală din cadrul B, decizie împotriva căreia a formulat plângere administrativă prealabilă, fiind emisă de către B decizia numărul …. privind soluţionarea contestaţiei, soluţia fiind în sensul respingerii solicitărilor, motiv pentru care  învederează că înţelege să conteste prin prezenta cerere şi actul administrativ reprezentat de decizia  numărul … emisă de B.

 Faţă de apărările formulate de pârâta B privind sumele reprezentând cheltuieli deductibile aferente anilor 2010 şi 2011, solicită să se înlăture  în totalitate, întrucât nu a înţeles să conteste soluţia pârâtei cu privire la acestea.

Referitor la aspectele invocate de pârâtă prin întâmpinare în ceea ce priveşte de fapt fondul cauzei şi anume argumentele ce au stat la baza deciziei de impunere numărul …, subliniază că asistentul medical Y pentru care au fost stabilite aceste obligaţii fiscale suplimentare de plată nu a desfăşurat o activitate dependentă în cadrul centrului de permanenţă, reclamanta neavând calitatea de angajator al acesteia aferent activităţii desfăşurate în cadrul centrului de permanenţă. În această ordine de idei, învederează instanţei că în prezent doamna asistent medical Y, deşi continuă să aibă calitatea de salariat al A, nu a înţeles să prelungească activitatea de asistent medical colaborator în cadrul centrului de permanenţă. Precizează aceasta deoarece medic A nu a încetat contractul de colaborare cu X în cadrul centrului de permanenţă, activităţile specifice ducându-le la îndeplinire alături de alţi atenţi medicali.

Arată reclamantul că, aşa cum a precizat şi prin cererea de chemare în judecată, articolul 11 din OUG numărul 144/2008 stabileşte că asistenţii medicali generalişti [...] exercită profesia în regim salarial şi sau independent, acest aspect fiind reluat şi în Normele metodologice privind înființarea, organizarea şi funcţionarea cabinetelor de practică independentă a profesiei de asistent medical generalist, de moaşă, de asistent medical. În acest din urmă act normativ, la Capitolul II, sunt prevăzute în mod expres formele de exercitare a profesiei de asistent medical generalist, moaşă, asistent medical, în regim independent, condiţia fiind aceea ca exercitarea profesiei să se facă în vederea realizării asistenţei medicale preventive, curative şi de recuperare.

În cadrul centrului de permanenţă, asistentul medical desfăşoară activităţi specifice, inclusiv administrarea tratamentului medical stabilit de medicul curant al pacientului care se prezintă la centrul de permanenţă, având obligaţia de a semnala medicului de serviciu doar aspecte deosebite cu privire la bolnav - dacă este necesar. De asemenea, asistentul medical are o serie de atribuţii şi obligaţii profesionale, pentru a căror ducere la îndeplinire este direct răspunzător, conform reglementărilor profesionale şi cerinţelor postului.

Doamna asistent medical Y, pentru activitatea desfăşurată în cadrul centrului de permanenţă, a încheiat împreună cu reclamantul o convenţie civilă pe durată nedeterminată,  începând cu data de 01.03.2012, cu o remuneraţie brută stabilită pentru prestaţie de … lei/oră,  conform tarifului stabilit de X. Această convenţie a existat şi există înregistrată în actele contabile ale cabinetului medical, fiind evidenţiată pe ştatul lunar de plată al asistentului medical, încasându-se lunar obligaţiile de plată aferente acesteia, respectiv contribuţiile la sistemul asigurărilor sociale şi contribuţiile la sistemul asigurărilor sociale de sănătate. În cadrul inspecţiei fiscale generale cuprinzând perioada de la 01.01.2011 până la 31.12.2012 efectuată de pârâta B pentru toate obligaţiile de plata datorate bugetului general consolidat al statului, au fost prezentate absolut toate documentele înregistrate în evidenţa contabilă a A, astfel încât susţinerea pârâtei în sensul că nu a prezentat decât contractul individual de muncă al doamnei X este neîntemeiată; mai mult, în cadrul inspecției fiscale cabinetul medical are obligaţia de a prezenta toate documentele contabile în caz contrar, inspectorii fiscali făcând menţiunea despre aceasta în procesul – verbal, iar neîndeplinirea obligaţiei de a prezenta documentele contabile se sancţionează cu amenda, în condițiile legii; inspectorii fiscali care au efectuat inspecţia aveau obligaţia sa îi ceară toate documentele legate de obiectul acestei inspecții,ceea ce au şi făcut şi le-a înmânat xerocopii după toate documentele solicitate, conform legislaţiei. În actul de control efectuat la analizarea inspecţiei fiscale efectuate în timp de aproape o săptămâna nu se specifică nicăieri că nu a prezentat toate actele solicitate de către inspectorii fiscali.

Apreciază reclamantul că normele legale invocate de pârâtă nu sunt aplicabile în speţă, ţinând cont de situaţia de fapt, respectiv activitatea medicală specifică unui centru de permanenţă organizat conform Legii numărul 263/2004, în condiţiile în care aceste centre, potrivit legii, funcţionează în afara programului de activitate al cabinetului de medicină de familie.

Baza materială, echipamentele de lucru etc., sunt puse la dispoziţie nu de medicii de gardă, ci de medicul coordonator manager al centrului de permanenţă, această calitate având-o medicul Z şi nu A, centrul de permanenţă desfăşurându-şi activitatea la sediul cabinetului medical al acesteia, situat în ….

Toate cele de mai sus duc la concluzia ca doamna asistent medical X nu s-a aflat niciodată într-o relaţie specifică unei activităţi dependente faţă de A în ceea ce priveşte activitatea desfăşurată în cadrul centrului de permanenţă, reclamanta neavând calitatea de angajator al acesteia în cadrul centrului de permanenţă, motiv pentru care consideră că nu datorează sumele stabilite de pârâta B  prin decizia numărul …….

Pentru cele expuse şi în raport de motivele de fapt şi de drept invocate prin cererea de chemare în judecată, solicită admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată şi precizată.

La data de 30.05.2014, reclamantul Aa formulat cerere modificatoare a cererii de chemare în judecată în contradictoriu cu B, solicitând ca prin hotărârea ce se va  pronunţa să se dispună anularea deciziei de impunere numărul …, privind obligaţiile fiscale suplimentare de plată, stabilite de inspecţia fiscală din cadrul B şi în consecinţă exonerarea de la plata sumelor suplimentare stabilite prin decizia … şi anularea parţială a deciziei numărul … emisă de B respectiv punctul 1) din decizie, prin care s-a soluţionat de către B contestaţia administrativă formulată de reclamantă împotriva deciziei de impunere numărul …, în sensul respingerii acesteia.

Învederează reclamantul că menţine motivele de fapt şi de drept invocate prin cererea de chemare în judecată formulată şi prin răspunsul la întâmpinare, precizând în ceea ce priveşte decizia numărul …, emisă de B că nu înţelege să conteste  punctele 2 şi 3 din decizie, ale căror efecte doreşte să se menţină, apreciind că sunt legale şi temeinice.

La data de 27.06.2014 reclamantul  A, a formulat note de şedinţă arătând că, faţă de dispoziţiile articolului 131 Cod de procedură civilă, apreciază, că Tribunalul Gorj este competent să soluţioneze prezenta cauză având în vedere prevederile articolului 95 şi 111 Cod de procedură civilă şi articolul 10 din Legea numărul 554/2010.

În  temeiul articolului 238 Cod de procedură civilă, reclamanta estimează că durata necesară pentru soluţionarea procesului este două termene de judecată, iar cu privire la excepţia inadmisibilităţii acţiunii, invocată de pârâtă prin întâmpinare, faţă de motivarea acesteia şi ţinând cont că prin cererea de modificare a cererii de chemare în judecată a  înţeles să conteste şi decizia numărul  … emisă de B , punctul 1) din această decizie, solicită respingerea excepţiei.

Analizând actele şi lucrările dosarului tribunalul constată că acţiunea formulată de reclamantul A este neîntemeiată pentru următoarele considerente:

În raport de precizările depuse la dosarul cauzei (fila 139), instanţa reţine că prin acţiunea ce face obiectul prezentului dosar a înţeles să solicite anularea deciziei de impunere numărul … privind obligaţiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecţia fiscală din cadrul B şi în consecinţă exonerarea de la plata sumelor suplimentare stabilite prin decizia … şi anularea parţială a deciziei numărul … emisă de B respectiv punctul 1) din decizie, prin care s-a soluţionat de către B contestaţia administrativă formulată de reclamantă împotriva deciziei de impunere numărul …, în sensul respingerii acesteia.

Prin Decizia nr. … s-au stabilit în sarcina reclamantului următoarele obligaţii fiscale: .. lei reprezentând impozit pe venit salarii; … lei reprezentând dobânzi/majorări de întârziere aferente impozitului pe venit salarii;… lei reprezentând penalităţi de întârziere aferente impozitului pe venit salarii; … reprezentând contribuţie de asigurări sociale datorată de angajator; … lei reprezentând dobânzi/majorări de întârziere aferente contribuţiei de asigurări sociale datorată de angajator; … lei reprezentând penalităţi de întârziere aferente contribuţiei de asigurări sociale datorată de angajator; … lei reprezentând contribuția individuală de asigurări sociale reţinută de la asiguraţi; … lei reprezentând dobânzi/majorări aferente contribuţiei individuale de asigurări sociale reţinută de la asiguraţi; … lei penalităţi de întârziere aferente contribuţiei individuale de asigurări sociale reţinută de la asiguraţi; … lei reprezentând contribuţia de asigurări pentru accidente de muncă şi profesionale datorate de angajator; .. lei reprezentând majorări de întârziere aferente contribuţiei de asigurări pentru muncă şi boli profesionale datorate de angajator; … lei reprezentând penalităţi de întârziere aferente contribuţiei de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale datorate de angajator; … lei reprezentând contribuţia de asigurări de şomaj datorată de angajator; … lei reprezentând  majorări de întârziere aferente contribuţiei de asigurări de şomaj datorată de angajator; … lei reprezentând penalităţi de întârziere aferente contribuţiei de asigurări de şomaj datorata de angajator; …. lei reprezentând contribuţia de asigurări de şomaj reţinută de la asiguraţi; … lei reprezentând majorări de întârziere aferente contribuţiei de asigurări de şomaj reţinută de la asiguraţi; … lei reprezentând penalităţi de întârziere aferente contribuţiei asigurări de şomaj reţinută de la asiguraţi; …. lei reprezentând contribuţia de asigurări de sănătate datorată de angajator; … lei reprezentând majorări de întârziere aferente contribuţiei de asigurări de sănătate datorată de angajator; … lei reprezentând penalităţi de întârziere aferente contribuţiei de asigurări de sănătate datorată de angajator; …. lei reprezentând contribuţia de asigurări de sănătate reţinută de la asiguraţi; …. lei reprezentând majorări de întârziere aferente contribuţiei de asigurări de sănătate reţinută de la asiguraţi; … lei reprezentând penalităţi de întârziere aferente contribuţiei de asigurări de sănătate reţinută de la asiguraţi; … lei reprezentând contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii; .. lei reprezentând majorări de întârziere aferente contribuţiei pentru concedii şi indemnizaţii;… lei reprezentând penalităţi de întârziere aferente contribuţiei pentru concedii şi indemnizaţii; … lei reprezentând contribuţia privind fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale; … lei reprezentând majorări de întârziere aferente contribuţiei privind fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale; … lei reprezentând penalităţi de întârziere aferente contribuţiei privind fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale; … lei) reprezentând contribuţia individuală de asigurări sociale de sănătate datorată de persoanele care realizează venituri din activităţi desfăşurate în baza convenţiilor civile încheiate potrivit Codului civil; … lei) reprezentând impozit pe veniturile din activităţi desfăşurate.

Prin decizia menţionată s-a reţinut că începând cu data de 01.03.2012 contribuabilul desfăşoară activitatea de centru de permanenţă în baza contractului încheiat între X şi A, contract nr. …. întocmit pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare în regim de gardă prin centrele de permanenţă.

În perioada 01.03.2012 – 31.12.2012, A a facturat către X suma de … lei, suma reprezentând contravaloarea prestaţii medicale efectuate de asistentul medical în centrul de permanenţă. Pentru suma menţionată au fost emise facturi de către A către X, sumele fiind decontate de Casă.

Echipa de inspecţie fiscală a constatat că orele prestate de către asistentul medical în centrul de permanenţă nu au fost cuprinse în veniturile de natură salarială plătite, considerând că activitatea desfăşurată în centrul de permanenţă de către asistentul medical este o activitate dependentă încadrându-se la toate cele 4 criterii enumerate la art. 7, punct 2.1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal. Asistentul medical se află într-o relaţie de subordonare faţă de plătitorul de cabinetul medical al medicului de familie deoarece respectă condiţiile de muncă impuse de acesta prin atribuţiile ce-i revin şi modul de îndeplinire a acestora, locul desfăşurării activităţii, programul de lucru, serviciul de permanenţă neavând caracter întâmplător ci se conformează contractului încheiat în condiţiile Ordinului 697/2011 cu Casa de Asigurări de Sănătate Gorj.

Împotriva acestei decizii, în temeiul art. 205 din OG r 92/2003, a formulat contestaţie A, contestaţie ce a fost respinsă prin Decizia nr. ….

Cu privire la starea de fapt, din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, instanţa reţine că între reclamantul A şi X a fost încheiat contractul de furnizare de servicii medicale în asistenţă medicală primară nr. …., în cuprinsul contractului fiind menţionată, la art. 8, punct 3, componenţa cabinetului medical ce a încheiat contractul, respectiv medic de familie A şi asistent medical Y.

Instanţa reţine astfel că prin contractul în discuţie reclamantul A s-a obligat să asigure serviciile medicale furnizate în asistenţă medicală primară, servicii ce urmează a se asigura de cabinetul medical în integralitatea sa, respectiv atât de medicul de familie cât şi de asistentul medical, angajat al A conform anexelor 1 şi 2 la contract (filele 81, 82) şi contractului individual de muncă aflat la fila 84 din dosar.

În ceea ce priveşte apărarea reclamantului în sensul că pentru orele prestate în cadrul centrului de permanenţă a încheiat cu numita Y o convenţie civilă de prestări servicii, instanţa reţine că, ţinând seama de dispoziţiile art. 8, punct 3 din contractul de furnizare de servicii medicale în asistenţă medicală primară nr. …, nu poate fi primită, asistentul medical Y prestând activitate în centrul de permanenţă în virtutea calităţii sale de salariat al A iar remuneraţia primită de aceasta pentru orele prestate acolo reprezintă venituri de ‚natură salarială pentru care angajatorul datorează impozitele şi cotele prevăzute de lege.

Este adevărat că în cadrul centrului de permanenţă, conform art. 6 din Ordinul 697/112/2011 al Ministerului Sănătăţii şi Ministerului Administraţiei şi Internelor, în cadrul centrelor de permanenţă, continuitatea asistenţei medicale primare în regim de gardă este asigurată de medici de familie împreună cu asistenţi medicali, care îşi exercită profesia în conformitate cu prevederile legale în vigoare iar asistenţii medicali care participă la asigurarea continuităţii asistenţei medicale în centrele de permanenţă şi formează echipele de gardă sunt: a) asistenţii medicali angajaţi ai cabinetelor medicale care intră în contractul de furnizare de servicii medicale în asistenţa medicală primară, derulat cu casele de asigurări de sănătate; b) asistenţii medicali angajaţi pe bază de contract numai pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale în regim de gardă în centrele de permanenţă.

În ceea ce o priveşte însă pe numita Y, aceasta era angajata A la momentul încheierii contractului de furnizare de servicii medicale în asistenţă medicală primară nr. …, astfel că nu se poate reţine în privinţa sa că prin încheierea convenţiei civile de prestări civile invocată de reclamant ar fi dobândit calitatea de asistent medical angajat numai pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale în regim de gardă în centrele de permanenţă.

De asemenea conform art. 2, alineat 2 din Legea nr. 263/2004 pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare, potrivit prezentei legi, cabinetele de medicină de familie pot angaja medici de medicină generală şi asistenţi medicali care au autorizată exercitarea profesiei în conformitate cu prevederile legale în vigoare, în limita fondurilor contractate cu casele de asigurări de sănătate cu această destinaţie.

Conform art. 2, alineat 21 din Legea nr. 263/2004 asistenţii medicali necesari pentru activitatea centrelor de permanenţă pot fi repartizaţi de medicii de familie asociaţi conform unui grafic stabilit de comun acord între medicii care asigură continuitatea asistenţei medicale şi asistenţii medicali angajaţi, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare iar conform alineatului 22 din acelaşi act normativ activitatea asistenţilor medicali prevăzuţi la alin. 21 se plăteşte de către medicul de familie, cu tariful orar stabilit în funcţie de salariul negociat pentru orele efectiv prestate în afara programului de lucru stabilit, şi se suportă din sumele decontate de către casele de asigurări de sănătate cabinetelor medicale cu care au încheiat contract distinct pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă.

Cum medicul A a înţeles ca activitatea în cadrul centrului de permanenţă să o desfăşoare cu asistentul medical angajat al A, aspect consemnat şi în contratul de furnizare de servicii medicale în asistenţă medicală primară nr. …, nu se poate reţine că acest asistent medical ar fi fost angajat de reclamant, în temeiul art. 2, alineat 2 din Legea nr. 263/2004 pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare în centrul de permanenţă, neputându-se face abstracţie de calitatea sa de angajat cu contract de muncă al A.

În ceea ce priveşte raportul de dependenţă a activităţii desfăşurate de asistentul medical Y, instanţa reţine că în conformitate cu dispoziţiile art. 7, alineat 1, punct 2.1, litera a din Legea nr. 571/2003 orice activitate poate fi reconsiderată ca activitate dependentă dacă beneficiarul de venit se află într-o relaţie de subordonare faţă de plătitorul de venit, respectiv organele de conducere ale plătitorului de venit, şi respectă condiţiile de muncă impuse de acesta, cum ar fi: atribuţiile ce îi revin şi modul de îndeplinire a acestora, locul desfăşurării activităţii, programul de lucru.

Din fişa postului asistentului medical Y (filele 88-90) se reţine că în aceasta se menţionează în privinţa sferei relaţionale (fila 90) că este subordonată medicului titular al A, astfel că în speţă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. . 7, alineat 1, punct 2.1, litera a din Legea nr. 571/2003 şi prin urmare, ţinând seama şi de aspectele menţionate mai sus, în mod corect organele de control au reţinut prin Decizia nr. … că activitatea desfăşurată în centrul de permanenţă de asistentul medical Y este o activitate dependentă.

Este de asemenea lipsit de relevanţă faptul că baza de calcul a tarifului aferent activităţii prestate în cadrul centrului de permanenţă nu respectă dispoziţiile art. 123 din Codul muncii conform cărora angajaţii au dreptul la un salariu proporţional cu orele lucrate suplimentar, peste programul de lucru, trebuind să primească un spor de salariu care nu poate fi mai mic de 75% din salariul de bază iar remuneraţia stabilită de Casa de asigurări de sănătate priveşte desfăşurarea unor activităţi medicale cu caracter independent, în afara contractului individual de muncă.

Instanţa reţine că activitatea în centrele de permanenţă se desfăşoară în temeiul Legii nr. 263/2004, care constituie o normă specială, derogatorie de la dreptul comun reprezentat de Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii.

Având în vedere considerentele expuse, instanţa constată că acţiunea formulată de reclamant A este neîntemeiată, urmând a fi respinsă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge excepţia inadmisibilităţii invocată prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei.

Respinge acţiunea formulată de reclamant A,  în contradictoriu cu pârâta B.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare care se depune la Tribunalul Gorj.

Pronunţată în şedinţă publică azi, 19.09.2014.

PREŞEDINTE

M.R.

GREFIER

P.V.B.

Domenii speta

Spete similare