Sentin?a penala nr. 3155 /11.12.2009 - Dosar nr. 12523/215/2009
Furt autovehicul ?i infrac?iune prev?zut? de Codul Rutier - revocarea suspend?rii condi?ionate a execut?rii pedepsei – latura civila
Solu?ia:
In temeiul art 208 alin 1 si 4 Cp, art 209 alin 1 lit g,i Cp, art 40 alin 1 Cp condamna inculpatul NAI, fiul lui……, la pedeapsa de 3 ani închisoare.
In temeiul art 86 alin 1 din OUG 195/2002, art 40 alin 1 Cp condamna inculpatul NAI la pedeapsa de 1 an închisoare.
In temeiul art 33 lit a Cp art 34 Cp dispune contopirea pedepselor in pedeapsa rezultanta de 3 ani închisoare.
In temeiul art 83 Cp dispune revocarea suspend?rii condi?ionate a execut?rii pedepsei de 1 an si 6 luni aplicata prin sentin?a penala nr. 2736/2007 a Judec?toriei Craiova , in dosar 14640/215/2007 si cumularea aceste pedepse cu cea aplicata in prezenta cauza , in pedeapsa rezultanta de 4 ani si 6 luni închisoare.
In temeiul art 71 Cp aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exerci?iului drepturilor prev de art 64 lit a teza a doua si lit b Cp pe durata execut?rii pedepsei.
In temeiul art 14 si 346 alin 1 Cpp obliga asigur?torul SC O SA al?turi de inculpat sa pl?teasc? par?ii civile suma de 73.860,75 lei , reprezentând contravaloarea repara?iei autoturismului , cu drept de regres al asigur?torului împotriva inculpatului , de la data efectu?rii pl?tii c?tre partea civila.
In temeiul art 14 Cpp respinge ac?iunea civila exercitata de asigur?torul parte civila SC O SA împotriva inculpatului având ca obiect suma de 2763 lei , ca neintemaiata.
In temeiul art 191 alin 1 Cpp obliga inculpatul la plata cheltuielilor judiciare de 570 lei c?tre stat , din care onorariul aparatorului desemnat din oficiu de 200 lei va fi avansat din fondurile Ministerului Justi?iei.
Cu apel in termen de 10 zile de la pronun?are pentru partile prezente si de la comunicare pentru partile lipsa.
Pronuntata in sedinta publica azi 11.12.2009.
Motivarea:
Analizând in mod coroborat ansamblul probelor administrate in cursul procesului penal instan?a retine urm?toarele :
Inculpatul împreuna cu mai multe persoane, printre care martorii VDM , MCI , MIA au plecat din comuna Badosi c?tre Craiova in autoturismul marca Mercedes condus de inculpat, dup? cum to?i martorii au confirmat acest aspect in cursul declara?iilor date . In Craiova au asistat la desfurarea unui spectacol in parc, dup? care in aceea?i componenta au plecat spre localitatea din care plecaser?. In autoturism se aflau aceia?i martori, prieteni cu inculpatul.
In timpul deplas?rii , martorii au declarat ca inculpatul a fost întrebat daca de?ine permis de conducere, iar acesta a r?spuns afirmativ, ceea ce a fost de natura a induce in eroare pe prietenii cu care calatoarea, ace?tia formându-si o reprezentare a realitii in mod eronat.
Martorul MIA a declarat ca inculpatul a confirmat prietenilor cu care a efectuat deplasarea c?tre Craiova nu numai ca de?ine permis de conducere valabil , ci si ca preluarea autoturismului in vederea efectu?rii acelei deplas?ri a avut loc cu consimtamantul proprietarului, in sensul ca inculpatul a relatat faptul ca insesi persoana la care desfasoara activitatea de asigurare a pazei i-a încredin?at autoturismul in vederea efectu?rii acelei deplas?ri.
Dup? ce inculpatul si prietenii s?i au asistat la spectacolul din Craiova, au plecat cu autoturismul sustras de inculpat de la partea civila al carei reprezentant este unchiul sau si au ajuns in localitatea Badosi, unde o parte din aceste persoane a coborât . Inculpatul înso?it numai de martorul GF au continuat drumul , insa in localitatea Mirsani inculpatul a pierdut controlul autoturismului, si intr-o curba a parasit partea carosabila, a intrat cu autoturismul in gardul si casa martorului BM. Din declara?ia acesteia din urma rezulta ca in noaptea de 22.10.2008, in timp ce se afla in locuin?a sa a auzit un zgomot puternic, a ie?it afara si a observat un autoturism care reu?ise sa rup? gardul ce împrejmuia locuin?a, si care din cauza vitezei se oprise in casa, bucati din gard fiind proiectate in pere?ii casei.
Martorul BM a primit desp?gubiri pentru prejudiciul cauzat de la societatea de asigurari SC O SA, cu care partea civila SC N a încheiat atat poli?a de asigurare obligatorie de r?spundere civila delictuala, cat si un contract de asigurare facultativa de bunuri, in speta asigurarea chir a autoturismului sustras si avariat.
Conform art. 69 Cpp declara?iile învinuitului sau ale inculpatului f?cute in cursul procesului penal pot servi la aflarea adev?rului in m?sura in care se coroboreaz? cu alte fapte sau împrejur?ri ce rezulta din ansamblul probelor administrate in cauza. Inculpatul a recunoscut savarsirea ambelor infrac?iuni re?inute in sarcina sa, învederând ca nu a avut acordul detinatorului legal al autoturismului pentru a-l prelua, si nici nu de?ine permis de conducere valabil ob?inut. De asemenea , inculpatul si-a exprimat acordul de a pl?ti partii civile suma ce reprezint? contravaloarea desp?gubirilor cauzate prin sustragerea si avarierea autoturismului.
In drept, fapta inculpatului de a lua un autoturism din posesia legitima a partii civile conferita de încheierea unui contract de leasing financiar cu SC PL IFN SA , fara consimtamantul acesteia in scopul însu?irii folosin?ei, pe o anumita durata de timp întrune?te elementele constitutive ale infrac?iunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin 1 si 4, 209 alin.1 lit g si i Cp..
Re?inerea agravantelor prrv de art 209 alin 12 lit g si i Cp este impusa de timpul savarsirii faptei, anume in timpul noptii, astfel cum rezulta din declara?iile martorilor care au calatorit cu inculpatul din localitatea Badosi in localitatea Craiova, si retur.
Activitatea ilicita de sustragere a autoturismului in vederea folosirii fara drept a fost savarsita prin efrac?ie, întrucât inculpatul a folosit cheile fara a avea consimtamantul detinatorului legitim, si anume proprietarului societatii care a încheiat contractul de leasing financiar in vederea achizi?ion?rii autoturismului, si care este si unchiul inculpatului . Lipsa acordului posesorului legal al vehiculului rezulta din declara?iile inculpatului care in cursul judeca?ii a confirmat lipsa acestui consimtamant, proba care se coroboreaz? cu declara?iile martorilor care se aflau in autoturism si carora inculpatul le-a comunicat in timpul calatoriei faptul contrar - si anume consimtamantul pretins valabil al detinatorului autoturismului.
Rezultatul socialmente periculos consta in diminuarea patrimoniului par?ii v?t?mate corespunz?tor cu degradarea majora suferita de autoturism ca urmare a impactului acestuia in imobilele apartinand martorului BM.
Leg?tura de cauzalitate rezulta din coroborarea probei constând în declara?iile p?r?ii v?t?mate cu declara?iile inculpatului ?i ale martorilor.
Latura subiectiva se caracterizeaz? prin inten?ie directa prev de art 19 pct 1 lit a Cp , inculpatul prev?zând si urm?rind ca prin sustragerea autoturismului sa isi insuseasca echivalentul folosin?ei acestuia .
Fapta inculpatului de a desfura activitate de conducere pe drumurile publice a unui vehicul rezulta din administrarea probei cu declara?iile martorilor, din care rezulta ca inculpatul a fost singura persoana care a condus autoturismul cu care toti s-au deplasat din localitatea Badosi catre localitatea Craiova, in ambele sensuri.
Fapta inculpatului de a conduce un autoturism pe drumurile publice de?i nu poseda permis de conducere, astfel cum rezult? din adresa nr. 978226/18.11.2008 emisa de Serviciul Public Comunitar regim Permise de Conducere si Înmatricul?ri a vehiculelor , prin care se specific? faptul c? inculpatul nu figureaz? fiind posesor de permis de conducere, întrune?te elementele constitutive ale infrac?iunii prev. de art. 86 alin,. 1 din OUG 195/2002.
Dispozi?iile art. 20 din OUG 195/2002 stipuleaz? în mod imperativ, condi?iile pentru a desfura activitatea de conducere a unui vehicul pe drumurile publice : conduc?torul este obligat s? posede permis de conducere corespunz?tor ?i s? aib? vârsta minim? de 18 ani împlini?i, cu excep?ia celor care conduc autovehicule din subcategoriile A1 ?i B1, care trebuie s? aib? vârsta minim? de 16 ani împlini?i.
Infrac?iunea dedusa judeca?ii este de pericol, formala, fiind de natura a aduce atingere rela?iilor sociale ce reglementeaz? desfurarea normala si in siguran?a a circula?iei pe drumurile publice. Pentru existenta sa nu este obligatorie producerea unui rezultat socialmente periculos concret, faptele incriminate consumându-se in momentul in care se realizeaz? ac?iunea ce constituie elementul material al laturii obiective , deci se incalca o norma a dreptului obiectiv.
Leg?tura de cauzalitate rezulta din materialitatea faptei.
Latura subiectiva prepune inten?ia indirecta ca forma de vinovatie, prev de art 19 pct 1 litb Cpp, inculpatul prev?zând ca prin fapta sa de a conduce un autoturism pe drumurile publice de?i nu de?inea permis de conducere pentru nicio categorie de autoturisme aduce atingere siguran?ei circulatei altor vehicule si persoane pe drumurile publice, rezultat pe care de?i nu l-a urm?rit, a acceptat posibilitatea producerii sale.
Conform art. 35(1) din OUG 195/2002 participan?ii la trafic trebuie s? aib? un comportament care s? nu afecteze fluen?a ?i siguran?a circula?iei, s? nu pun? în pericol via?a sau integritatea corporal? a persoanelor ?i s? nu aduc? prejudicii proprietii publice ori private.
La individualizarea pedepselor se va tine seama de criteriile prev de art 72 Cp constând : in gradul ridicat de pericol social, limitele de pedeapsa prev?zute de lege pentru infrac?iunile comise, persoana inculpatului, care a manifestat o atitudine constant sincer? pe tot parcursul procesului penal, recunoscând ?i regretând fapta, antecedentele penale pe care acesta le are, condamnarea suferita care desi nu atrage starea de recidiva, intrucat opereaza prevederile art 38 lit a Cp, , reprezinta un antecedent penal care va contribui la stabilirea unei periculozitati sporite persoanei inculpatului , fiind intrunite conditiile pluralitatii intermediare prev de art 40 alin 1 Cp, ca o cauza generala de agravare facultativa a pedepsei, modul si mijloacele de savarsire a faptelor , pe timp de noapte, scopul însu?irii care are un caracter superficial, acela de a participa la o spectacol, prejudiciul foarte mare care s-a produs prin activitatea sa ilicita.
Conduita cooperanta a inculpatului din timpul procesului penal nu este suficienta pentru a atrage re?inerea circumstan?ei atenuante corespunz?toare , având in vedere multitudinea infrac?iunilor, gradul ridicat de pericol social care rezulta din locul public prin natura sa, timpul nop?ii de savarsire a infrac?iunii, natura faptei de a pune in pericol s?n?tatea si chiar viata persoanelor care se aflau in acela?i autoturism cu inculpatul, in momentul r?sturn?rii, atitudinea inculpatului care s-a folosit de activitatea desfurata ce ii permitea cunoa?terea locului in care se aflau cheile autoturismului.
In temeiul art 33 lit a Cp art 34 Cp se va dispune contopirea pedepselor , intrucat ambele infrac?iuni au fost comise in stare de concurs real, inainte de a fi fost condamnat defintiv pentru una dintre ele.
In temeiul art 83 Cp se va dispune revocarea suspend?rii condi?ionate a execut?rii pedepsei de 1 an si 6 luni aplicata prin sentin?a penala nr. 2736/2007 a Judec?toriei Craiova , in dosar 14640/215/2007, si cumularea acestei pedepse cu cele aplicate in prezenta cauza , avand in vedere ca cele doua infractiuni deduse judeca?ii au fost savarsite in timpul termenului de încercare al suspend?rii condi?ionate a execut?rii pedepsei.
In temeiul art. 71 Cp se va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exerci?iului drepturilor prev de art. 64 lit. a teza a doua si lit. b Cp pe durata execut?rii fiecarei pedepse aplicate pentru infrac?iunile deduse judeca?ii , tinand seama de natura acestora, gradul ridicat de pericol social, atitudinea inculpatului care s-a folosit de activitatea desfasurata ce ii permitea cunoasterea locului in care se aflau cheile autoturismului, natura pedepselor aplicate si modalitatea executarii acestora .
Sunt îndeplinite condi?iile r?spunderii civile delictuale in ceea ce prive?te ac?iunea exercitata de partea civila SC N SRL precum si condi?iile procesuale pentru exercitarea ac?iunii civile in cadrul procesului penal: existenta unui prejudiciu care deriva din aceea?i fapta ilicita ce întrune?te elementele constitutive ale infrac?iunii deduse judeca?ii , prejudiciu care consta in degradarea autoturismului pentru repararea c?ruia partea civila a suportat integral toate costurile financiare , leg?tura de cauzalitate intre fapta si prejudiciu, care rezulta din coroborarea probelor constând in declara?iile inculpatului cu declara?iile martorilor , si înscrisurile reprezentând facturi fiscale, vinovatia inculpatului, caracterul cert al prejudiciului sub aspectul existentei si al posibilitii de evaluare si manifestarea de voin?a par?ii v?t?mate care s-a constituit parte civila in cadrul procesului penal.
Partea civila SC N SRL s-a constituit parte civila cu suma de 73860,75 lei si a dovedit întinderea prejudiciului prin administrarea probei cu înscrisuri constând in facturi fiscale din care rezulta ca a suportat contravaloarea repara?iilor pe care le-a necesitat autoturismul pentru a fi repus in starea materiala anterioara savarsirii infractiunii.
Sus?inerile asiguratorului in sensul existentei unor cauze de excludere a obliga?iei de desp?gubire sunt neîntemeiate, întrucât sunt invocate anumite clauze contractuale care nu exista in contractul de asigurare facultativa de bunuri, astfel cum a fost depus la dosarul cauzei de c?tre partea civila . Examinând comparativ clauzele contractului depuse de aceasta parte cu cele invocate de asigurator in sus?inerea apararii sale , se constata ca acesta din urma se refera la men?iuni inexacte, deoarece niciuna dintre cauzele de exonerare de la obliga?ia de desp?gubire invocata nu se reg?se?te in contractul de asigurare încheiat cu partea civila. Legea 136/1995 cuprinde in art 20 anumite cauze exoneratoare de obliga?ia de desp?gubire, insa actul normativ stipuleaz? in mod expres ca aceste împrejur?ri isi produc efectele numai daca sunt inserate expres , prev?zute explicit in contractul de asigurare încheiat , si deci acceptate prin consens de c?tre partile contractante. Aceste prevederi legale nu au fost insa preluate in contractul de asigurare încheiat de par?i, astfel ca nu se poate retine incidenta nicio cauza legala sau contractuala exoneratoare de raspunedere civila contractuala a asiguratorului fata de asigurat partea civila.
Conform art. 969 Cod civil contractele legal încheiate au putere de lege intre par?i, astfel incat si acest contract de asigurare , fiind legea par?ilor trebuie respectat si executat întocmai si cu buna credin?a.
Caracterul obligatoriu al contractului de asigurare pentru partile contractante este confirmat si de prevederile art. 2 din legea 136/1995 privind asigur?rile si reasigur?rile , conform c?rora in asigurarea facultativ? raporturile dintre asigurat ?i asigur?tor, precum ?i drepturile ?i obliga?iile fiec?rei p?r?i se stabilesc prin contractul de asigurare.
În asigurarea de bunuri, asigur?torul se oblig? ca la producerea riscului asigurat s? pl?teasc? asiguratului, beneficiarului desemnat al asigur?rii sau altor persoane în drept o desp?gubire ( art. 9 din legea 136/1995)
In temeiul contractului de asigurare si a poli?ei de asigurare ( fila 26 d.u.p.) din care rezulta ca la data de 24.10.2008, când inculpatul a sustras autoturismul partii civile si l-a avariat in timpul conducerii pe drumurile publice , contractul de asigurare facultativa de bunuri era in vigoare si producea efectele avute in vedere de parti la data încheierii sale , astfel ca obliga?ia de desp?gubire a asiguratorului catre partea civila se impune in temeiul efectului obligatoriu al conven?iilor legal încheiate, prev de art 969 Cod civil si art 2 din legea 136/1995.
R?spunderea asiguratorului fata de asigurat are temei juridic contractual, izvorul obliga?iei de desp?gubire pentru prejudiciile suferite de bunul asigurat reprezentându-l chiar contractul legal de asigurare încheiat la data de 17.10.2007, având o valabilitate de 4 ani, pana la data de 17.10.2011, astfel cum rezulta din poli?a de asigurare . Conform art 11 din legea 136/1995 poli?a de asigurare reprezint? dovada încheierii contractului de asigurare.
Temeiul contractual al obliga?iei de desp?gubire al asiguratorului nu exclude obliga?ia de desp?gubire a inculpatului, având temei delictual , întrucât acesta fiind singurul vinovat de savarsirea infrac?iunii de furt finalizata cu deteriorarea grava a vehiculului , el trebuie sa fie si persoana care va suporta in final echivalentul prejudiciului produs. Astfel, prevederile art 58 din legea 136/1995 stabilesc care sunt cazurile in care asiguratorul care a pl?tit beneficiarului asigur?rii contravaloarea repara?iei bunului asigurat va avea drept de regres impotriva celui vinovat de savarsirea faptului ilicit .
In temeiul art 14 si 346 alin 1 Cpp se va dispune obligarea asigur?torului SC O SA al?turi de inculpat sa pl?teasc? par?ii civile suma de 73.860,75 lei , reprezentând contravaloarea repara?iei autoturismului , asiguratorul numai in limita sumei asigurate , cu drept de regres al asigur?torului împotriva inculpatului , de la data efectu?rii pl?tii c?tre partea civila.
Fata de partea civila coexista r?spunderea civila contractuala a asiguratorului, care deriva din contractul legal încheiat, ale c?rui efecte obligatorii se impun rela?iilor dintre par?i, niciuneia nefiindu-i permis a se sustrage de la îndeplinire, cu r?spunderea civila delictuala a inculpatului, care deriva din faptul material si culpabil de a comite infrac?iunea al c?rei rezultat socialmente periculos ii este pe deplin imputabil.
Prin decizia de îndrumare a fostului Tribunal Suprem nr. 2/1970 s-a statuat ca , în cazul când, în urma sustragerii unui vehicul în scopul folosirii pe nedrept, acesta a fost deteriorat din culpa celui care l-a sustras chiar prin fapta unui ter?, instan?a penal? este competent? s? solu?ioneze ?i ac?iunea civil? având ca obiect preten?iile de acoperire a pagubei produse prin avarierea vehiculului sustras.
In motivare s-a aratat ca in conformitate cu art. 14 alin. 3 C.pr.pen. repararea pagubei se face potrivit dispozi?iilor legii civile, ?i anume în natur?, prin restituirea lucrului sau prin restabilirea lucrului sau prin restabilirea situa?iei anterioare s?vâr?irii infrac?iunii, iar în m?sura în care repararea în natur? nu este posibil? prin plata unei desp?gubiri b?ne?ti.
Din men?ionata dispozi?ie rezult? deci c? repararea pagubei produse prin sustragerea unui bun trebuie f?cut? în primul rând prin restituirea acelui bun, iar numai atunci când restituirea nu mai este posibil? se recurge la repararea pagubei prin plata unei desp?gubiri b?ne?ti.
Prin aceste modaliti de reparare a pagubei se urm?re?te s? se asigure p?r?ii civile o cât mai complet? dezd?unare, astfel ca s? nu aib? nimic de suferit de pe urma infrac?iunii.
Principiul desp?gubirii integrale reiese ?i din dispozi?ia cuprins? în alineatul ultim al art. 14 Cpp, potrivit c?reia se acord? desp?gubiri b?ne?ti ?i pentru folosul de care a fost lipsit? partea civil?.
Din toate aceste dispozi?ii rezult? c? obiectul sustras trebuie restituit în starea în care s-a aflat în momentul sustragerii, iar dac? o astfel de restituire nu mai este posibil?, pentru c? bunul a fost deteriorat, partea civil? urmeaz? s? fie desp?gubit? prin plata unei sume de bani reprezentând diferen?a pân? la valoarea ce o avea bunul, la data s?vâr?irii furtului.
De aceea, instan?a sesizat? cu judecarea furtului unui vehicul în scopul folosirii lui pe nedrept trebuie s? rezolve ac?iunea civil? cu privire la totalitatea pagubelor produse persoanei v?t?mate în urma sustragerii vehiculului, iar nu numai în m?sura în care acestea se refer? la întrebuin?area acelui vehicul.
O asemenea solu?ie se impune ?i pentru c? pagubele produse prin avarierea sau distrugerea vehiculului sunt în realitate consecin?a folosirii lui pe nedrept.
De altfel, dac?, din orice motiv, vehiculul furat nu ar mai putea fi restituit, este evident c? pentru ob?inerea contravalorii lui, persoana v?t?mat? ar putea exercita ac?iunea civil? în fa?a instan?ei penale sesizate cu judecarea infrac?iunii de furt.
Pentru identitate de ra?iune, trebuie admis c? ?i atunci când ac?iunea poart? asupra unei p?r?i din valoarea total? a vehiculului, persoana v?t?mat? s? se poat? adresa pe aceea?i cale. Astfel persoana v?t?mat? ar putea fi pus? în situa?ia de a suferi un prejudiciu mai mare prin efectuarea de cheltuieli legate de exercitarea ac?iunii în preten?ii la instan?a civil?, având doar perspectiva recuper?rii ulterioare a acestor cheltuieli, condi?ionat? practic ?i de solvabilitatea infractorului.
Pe de alt? parte, separarea ac?iunii civile de cea penal?, în raport de împrejurarea dac? pagubele sunt rezultatul folosirii normale a vehiculului ori a avarierii ca urmare a gre?itei lui folosiri sau din alte cauze, ar duce ?i la întârzierea solu?ion?rii cererii de desp?gubiri a p?r?ii civile. O asemenea separare nu a putut fi urm?rit? de legiuitor, care a stabilit, prin posibilitatea exercit?rii ac?iunii civile al?turi de cea penal?, o garan?ie în plus pentru asigurarea repar?rii integrale ?i prompte a desp?gubirilor cuvenite persoanelor v?t?mate prin infrac?iune.
Actiunea civila exercitata de asiguratorul fata de inculpat avand ca obiect suma de bani platita martorului BM pentru repararea prejudiciilor cauzate imobilelor sale se va respinge , intrucat nu sunt indeplinite toate condi?iile exercit?rii ac?iunii civile in cadrul procesului penal, care deriva din prevederile art 14 si 21 Cpp. Astfel, actiunea civila in cadrul unui proces penal poate fi exercitata numai daca in legatura cu faptul ilicit cauzator de prejudicii s-a pus in miscare actiunea penala, al carei accesoriu este actiunea civila. Atat timp cat pentru infrac?iunea de distrugere , in legatura cu care in mod direct a luat nastere prejudiciul in patrimoniul martorului - proprietarul imobilelor avariate, s-a dispus neînceperea urm?ririi penale, in temeiul art 10 lit d Cpp, întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infrac?iuni , instanta nu a fost legal investita cu solu?ionarea acestui fapt ilicit.
In lipsa unei ac?iuni penale cu privire la infrac?iunea de distrugere, din care a luat nastere in mod direct prejudiciu, actiune cu care instanta sa fi fost investita in mod legal, conform art 264 si 300 Cpp , nici actiunea civila nu poate fi exercitata. Conform art 14 Cpp actiunea civila poate fi alaturata actiunii penale in procesul penal prin constituirea ca parte civila a partii vatamate. Întrucât actiunea penale nu a fost exercitat cu privire la infractiunea de distrugere, rezulta ca nu exista fundamentul legal pentru exercitarea actiunii civile. Nu exista un proces penal cu privire la faptul ilicit din care a luat nastere prejudiciul pretins a fi reparat de asigurator. Acesta din urma are posibilitatea exercitarii actiunii civile in fata instantei civile, si nu in fata instantei penale, unde nu exista actiunea penala – fundamentul legal si obligatoriu al actiunii civile in cadrul procesului penal.
Sunt avute in vedere dispozitivul si considerentele deciziei in interesul legii nr. 29/2008 pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie , care a statuat c? instan?a învestit? cu solu?ionarea ac?iunii penale, în cazul infrac?iunii de conducere pe drumurile publice de c?tre o persoan? f?r? a poseda permis de conducere, nu va solu?iona ?i ac?iunea civil? exercitat? de proprietarul sau de?in?torul autoturismului avariat sau distrus în timpul s?vâr?irii infrac?iunii rutiere.
A?a cum s-a statuat prin Decizia de îndrumare a Plenului Tribunalului Suprem nr. 1 din 14 martie 1968, atunci când persoana care, conducând pe drumurile publice un autovehicul, f?r? a avea permis de conducere, s?vâr?e?te ?i alte acte comisive sau omisive, producând pagube materiale prin degradarea sau distrugerea bunurilor din culp?, poate fi obligat? de c?tre instan?a penal? la plata desp?gubirilor civile pentru repararea daunelor numai dac? acele fapte, distincte de infrac?iunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul f?r? permis de conducere, cad sub prevederile legii penale ?i f?ptuitorul a fost trimis în judecat? pentru s?vâr?irea lor.
Dar, a?a cum s-a stabilit de Sec?iile Unite prin Decizia nr. I din 23 februarie 2004, ac?iunea civil? poate fi al?turat? celei penale numai atunci când fapta de conducere culpabil? pe drumurile publice întrune?te elementele constitutive ale unei infrac?iuni de rezultat, ce a generat efecte complexe, determinând prejudicii multiple, cum ar fi în cazul producerii decesului victimei sau al v?t?m?rii integritii sale corporale.
Când îns? ac?iunea penal? prive?te infrac?iunea de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice de c?tre o persoan? care nu posed? permis de conducere (prev?zut? la art. 86 alin. (1) din Ordonan?a de urgen a Guvernului nr. 195/2002 privind circula?ia pe drumurile publice, astfel cum a fost aprobat? cu modific?ri ?i complet?ri ), nu mai exist? temei pentru exercitarea ac?iunii civile al?turi de cea penal?.
Or, cât? vreme sesizarea instan?ei penale este f?cut? doar cu judecarea infrac?iunii de conducere pe drumurile publice de c?tre o persoan? care nu posed? permis de conducere, infrac?iune care prin natura ei nu este generatoare de prejudiciu, nu si cu infractiunea de distrugere prev de art 217 alin 1 Cp persoana v?t?mat? prin efectele altor acte ale inculpatului, comise cu aceea?i ocazie, nu este îndreptit? s? se constituie parte civil? în cauza respectiv? ?i s? al?ture ac?iunea sa civil? celei penale.
A considera altfel ar însemna s? se admit? posibilitatea exercit?rii ?i al?tur?rii oric?rei ac?iuni civile la ac?iunea penal?, f?r? s? decurg? din aceasta, ceea ce ar fi contrar principiilor ce guverneaz? procesul penal.
De aceea, într-o astfel de situa?ie, în care conduc?torul auto a s?vâr?it ?i un act comisiv sau omisiv generator de daune, cererea de desp?gubiri nu poate fi admis? de instan?a penal? dac? fapta prin care au fost produse pagubele nu este incriminat? de legea penal?.
A?a fiind, instan?a penal? sesizat? cu judecarea infrac?iunii prev?zute de art. 86 alin. (1) din Ordonan?a de urgen a Guvernului nr. 195/2002, astfel cum a fost aprobat? cu modific?ri ?i complet?ri , nu poate acorda desp?gubirile civile ce deriv? dintr-un alt act, distinct de cele incriminate prin textul men?ionat.
In temeiul art 14 Cpp se va respinge ac?iunea ac?iunea civila exercitata de asigur?torul parte civila SC O SA împotriva inculpatului având ca obiect suma de 2763 lei , ca neintemaiata.
In temeiul art 191 alin 1 Cpp se va dispune obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare de 570 lei c?tre stat , din care onorariul aparatorului desemnat din oficiu de 200 lei va fi avansat din fondurile Ministerului Justi?iei, retinandu-se culpa sa procesuala care deriva din culpa in nasterea raportului juridic de drept penal substantial.
1
Judecătoria Adjud
Infractiuni contra patrimoniului
Judecătoria Hârlău
Sentinta penala
Judecătoria Târgu Mureș
Penal - furtul calificat (art. 209 C.p.)
Judecătoria Caracal
Furtul
Judecătoria Sectorul 2 București
furt calificat in forma continuata